T1 Sub 1conditiile generale ale up

1.1 rolul activ a organelor de urmarire penala

Organul de urmarire penala este obligat sa ia toate masurile prevazute de lg. pentru cercetatrea sub toate aspectele , completa si obectiva , a circumstantelor cauzei pentru stabilira adevarului .

Oup este obligat sa adune probele atit in defavoarea cit si favoarea banuitului, invinuitului .

Astfel oup trebuie sa aiba un rol active in procesul probatoriu stabilind toate circumstantele la examinarea plingerelor si denunturilor referitoare la infractiune, la explicarea dr. si oblg.participantilor la urmarirea penala,la examinarea cererilor si demersurilor participantilor la process si ale altor persoane interesate, de asemenea la asigurarea securitatii in cadrul procesului.

1.2 determinati cazurile si conditiile efectuarii UP de mai multi ofiteri de up.

Efectuarea urmririi penale de ctre mai muli ofieri de urmrire penal (de un grup e ofieri) contribuie la descoperirea rapid, deplin i eficient a tuturor circumstanelor unei cauze cu multe versiuni, privind infraciuni svrite de grupuri, organizaii (asociaii) criminale, cu multe episoade i n diferite locuri, cu multe persoane.

n cauze penale cu mai multe infraciuni ce ine de competena diferitor organe de urmrire penal de ctre procuror se dispune efectuarea urmririi penale de un grup de ofieri din organele de urmrire penal respective n dependen de caracterul infraciunilor cercetate.

n cauze penale cu multiple infraciuni ce unele episoade ine de competena exclusiv a procurorului, de ctre procurorul ierarhic superior se poate dispune efectuarea urmririi penale de un grup de procurori i ofieri de urmrire penal. In cazul dat unul din procurori va fi numit conducator al grupului de urmarire penala.

Ofierul de urmrire penal numit conductorul grupului de urmrire penal dirijeaz activitatea celorlali ofieri de urmrire penal, le d indicaii orale privind efectuarea anumitor procedee probatorii, stabilete versiunile ce urmeaz a fi verificate pentru descoperire rapid, complet i obiectiv a circumstanelor cauzei. Conductorul grupului de urmrire penal face propunerile necesare n cazurile prevzute de lege (de exemplu, privind punerea sub nvinuire, scoaterea de sub urmrire penal, ncetarea urmririi penale, clasarea cauzei penale i terminarea urmririi penale) din numele lui personal pentru toate infraciunile cercetate n cauze date. Demersurile privind autorizarea unor aciuni procesuale sau msuri de constrngere pot fi fcute att de conductorul grupului de urmrire penal ct i de ctre oricare ofieri de urmrire penal din acest grup.

Dac n grupul ofierilor de urmrire penal, conductor este numit un procuror conform articolului 270 alin.7, acestuia i aparine obligaia de a adopta hotrrile prevzute de lege pentru toate infraciunile cercetate n cauza dat.

n caz de necesitate prin ordinul organelor care exercit activitatea operativ de investigaii, colaboratorii serviciilor operative de investigaii snt anume desemnai s acorde sprijinul necesar grupului de ofieri de urmrire penal. n acest caz ofierii de urmrire penal pot da dispoziii orale colaboratorilor operativi privind exercitarea msurilor operative de investigaii necesare, fr a se adresa n scris organului care exercit activitatea operativ de investigaii.

1.3 aprecieti importanta prelungirii termenului de UP de catre procuror.

Precum ca cpp nu prevede termenul legal de urmarire penala , dar care urmeaza a fi efectuata intrun termen rezonabil care se fixeaza de procuror prin ordonanta in functie de complexitatea cauzei, de comportamentul participantilor la process, de conduit organului de urmarire penala si de virsta de pina la 18 ani a victimei. Termenul de UP fixat de procuror este obligatoriu pentru ofiteri de UP si poate fi prelungit la solicitarea acestuia .

Prin urmare prelungirea termenului de UP se face numai inauntrul termenului de prescriptie. In cazul cind este necesar a prelungi termenul UP ofiterul de UP intocmeste un demers motivate in acest sens il prezinta procurorului inainte de expirarea termelui fixat de acesta.

Fixarea termenului si prelungirea lui se dispune de procurer pina la inaintarea de catre ofiter de UP a dosarului insotit de raport cu propunerea terminarii UP.

Importanta prelungirii UP poate consta in stabilirea a anumitor circumstante care nu erau cunoscute si care au o importanta deosebita , au aparut noi probe care urmeaza a fi cercetate, deasemenea conduita partilor a tergeversat UP .

Sub 2 Conditiile de fond ale apelului

2.1 definiti notiunea de titular al apelului

Titular al apelului este pers care are dreptul de a declara apel,drept ce apartine fiecarui subiect procesual ale caror drepturi au facut obiectul judecatii in prima instanta.

Potrivit art 401 CPC, dreptul de a adeclara apel apartine fiecarui subiect procesual ale carui drepturi au facut obiectul judecatii in prima instanta.

2.2 enumerati categoriile de titulari ai apelului

In categoria titularilor dreptului de apel sunt inclusi:

1. procurorul este titularul dr de apel, care spre deosebire de ceilalti titulari, nu exercita apelul in nume propriu, in scopul realizarii dr si intereselor personale. El poate declara apel impotriva tuturor hotaririlor susceptibile de a fi atacate pe aceasta cale.

2. Inculpatul ca subiect ce are interes atit in latura penala, cit si in cea civila a cauzei, se bucura de dreptul de a ataca ambele laturii ale hotaririisub toate aspectele. Pentru acesta apelul poate fi declarat de catre aparator sau reprezentantul lui legal, insa titular al dreptului de apel ramine inculpatul;

3. Partea vatamata poate ataca hotarirea k o conditie, ca apelul sa priveasca in mod exclusiv latura penala a cauzei sub orice aspect.

4. Partea civila si partea civilmente responsabila sunt titulare ale dr de apel numai in ceea ce priveste latura civila a procesului penal.

5. martorul, expertul, interpretul, traductorul i aprtorul, n ce privete cheltuielile judiciare cuvenite acestora;6. orice persoan ale crei interese legitime au fost prejudiciate printr-o msur sau printr-un act al instanei.

T2

Sub1 competenta organelor de UP

1.1 relatati despre felurile competentei organelor UP

Pentru a-si putea indeplini atributiile in desfasurare activitatii de UP organelle de UP trebuie sa fie competente a efectua acte de UP in fiecare cauza concreta. Prin competenta se intelege dr si oblig OUP de a proceda la UP in anumite cazuri penale , de asemenea prin competenta intelegem repartizarea legala a cauzei penale in cadrul atributiilor unui anumit organ de urmarire penala. In functie de anumite criterii mentionam urmatoarele forme ale competentei OUP:

Competenta functionala prevede ce atributii revin fiecarui organ de UP in faza urmaririi penale in raport cu atributiile procurorului si cu cele ale judecatorului de instructie.

Competenta materiala e determinate de obiectul cauzei penale, adica de faptul juridic care a produs conflictul de drept penal.

Competenta personala dupa calitatea faptuitorului sau a victimei.

Competenta teritoriala e determinata in baza unor criteria care respecta consecutivitatea data: UP se efectueaza in sectorul unde a fost savirsita infr sau, la decizia procurorului, in sectorul unde a fost descoperita infractiunea ori unde se afla banuitul, invinuitul sau majoritatea martorilor.

Competenta alternative UP se efectueaza de organul in al carei competenta se afla infractiunea in legatura cu care s-a pornit UP.

Competenta derogata e determinara de factori stabiliti de catre Procurorul General si adjunctii lui prin care are loc derogarea de la regulile competentei. Astfel, Procur Gener in caz de necessitate in scopul asigurarii UP complete si obiective, sub toate aspectele, poate dispune prin ordonanta motivate efectuarea urmaririi penale de catre orice organ de UP indifferent de competenta.

1.2 stabiliti si caracterizati exceptiile de la competenta legala a oup

Ca exceptie de la competenta OUP este conflictul de competenta care se solutioneaza de procurorul care exercita controlul asupra UP sau dupa caz de procurorul ierahic superior .

Procurorul poate sa dispuna , motivat , ca intr-o cauza in care UP trebuie efectuata de un anumit organ UP sa fie efectuat de un alt organ similar,iar in cazul cind competenta de UP tine de mai multe organe UP, chestiunele legate tine de procurorul ierahic superior.

In cazurile in care UP se exercita de procuror , acesta poate sa dispuna ca anumite actiuni de UP sa fie efectuare de un alt organ de UP.

Se poate intimpla ca efectuare anumitor actiuni de UP sa nu poata fi aminate , dar posibilitatea de a le efectua neintirziat sa o aiba nu organul caruia ii revine competenta, ci un alt organ de UP care nu are aceasta competenta . Aplicarea riguroasa a regulilor de competenta ar putea compromite intreaga desfasurare a a UP . Din aceste considerente legea procesuala obliga organul de UP necompetent sa efectueze actiuni de UP care nu pot fi aminate. Obligatia opereaza indiferent daca este sau nu inceputa UP, precum si in cauzele unde UP este in competenta exclusive a procurorului. Procesul verbal privind actiunele effectuate in asemenea cauze se anexeaza la cauza respective si se remite procurorului care conduce UP IMEDIAT, DAR NU MAI TIRZIU DE 3 zile, pentru a transmite organului de UP competent sau, dupa caz, procurorului.

1.3apreciati consecintele nerespectarii anumitor feluri de competenta a OUP.

Chestiunea competentei OUP urmeaza a fi verificata in scopul efectuarii UP eficiente. Totodata, nerespectarea dispozitiilor privind competenta materiala sau teritoriala a OUP nu poate fi considerate un caz de nulitate din motivul ca OUP aduna probele necesare pentru descoperirea infractiunii si identificarea faptuitorului si nu pot fi pierdute probele in cazul desconsiderarii unei reguli formale privind competenta OUP. Se poate intimpla ca efectuarea anumitor actiuni de UP sa nu poata fi aminata, dar posibilitatea de a le efectua neintirziat sa o aiba nu organul caruia ii revine competenta, ci un alt OUP care nu are aceasta competenta. Aplicarea riguroasa a regulilor de competenta ar putea compromite intreaga desfasurare a UP. Din aceste considerente legea procesuala oblige OUP necompetent sa efectueze actiunile de UP care nu pot fi aminate. Ulterior, procesele- verbale ale actiunilor effectuate, prin intermediul procurorului care conduce UP, imediat dar nu mai tirziu de 3 zile, sunt transmise OUP competent sau procurorului, dupa caz. Astfel se reuseste restabilirea echilibrului de competenta distorsionat.

Sub2 Conditiile de forma ale apelului

2.1 definiti notiunea de termen ale apelului

Termenul de apel este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilita de legea procesuala penala, in interiorul caruia, titularul dreptului de apel, poate declansa aceasta cale ordinara de atac.

2.2 caracterizati situatiile in care incepe sa decurga termenul de apel

Articolul 402.Termenul de declarare a apelului (1) Termenul de apel este de 15 zile de la data pronunrii sentinei integrale sau, n cazul naintrii cererii n condiiile art.399 alin.(2), de la data nmnrii copiei de pe sentina redactat, dac legea nu dispune altfel. (2) Pentru inculpatul arestat, termenul de apel curge de la nmnarea copiei de pe sentina redactat, iar pentru prile care au lipsit de la pronunarea sentinei de la data comunicrii n scris despre redactarea sentinei. (3) n cazurile prevzute n art.401 alin.(1) pct.5) i 6), calea de atac poate fi exercitat de ndat dup pronunarea ncheierii, prin care instana a dispus asupra cheltuielilor judiciare sau a luat o alt msur, dar nu mai trziu de 15 zile de la pronunarea sentinei prin care s-a soluionat cauza. Judecarea apelului se face numai dup soluionarea cauzei n fond, n afar de cazul cnd procesul a fost suspendat. (4) Dac procurorul care a participat la judecarea cauzei sau partea vtmat a declarat n termen apel n defavoarea inculpatului, procurorul participant n instana de apel, n termen de 15 zile de la data primirii de ctre parte a copiei apelului declarat, poate declara apel suplimentar, n care poate invoca motive adugtoare de apel. (5) Dac inculpatul declar apel n termen i i nlocuiete aprtorul, noul aprtor, n termen de 15 zile e la data primirii de ctre parte a copiei apelului declarat, poate declara apel suplimentar pentru inculpat, n care poate invoca motive adugtoare de apel. (6) n cazul declarrii apelurilor suplimentare n condiiile alin.(4) i (5), copiile de pe apelurile suplimentare se nmneaz prilor i se acord timp necesar pentru pregtirea ctre judecarea apelurilor.2.3 proiectati o hotarire de repunere in termen a apelului

Articolul 403.Repunerea n termen a apelului (1) Apelul declarat dup expirarea termenului prevzut de lege este considerat ca fiind fcut n termen dac instana de apel constat c ntrzierea a fost determinat de motive ntemeiate, iar apelul a fost declarat n cel mult 15 zile de la nceperea executrii pedepsei sau ncasrii despgubirilor materiale. (2) Pn la soluionarea repunerii n termen, instana de apel poate suspenda executarea hotrrii.

.din motive intemeiate-calamiate nat,accident,boala(inkeiere)

T3

Sub 1 Sesizarea organului de UP

1.1 Definiti si caracterizati modalitatile de sesizare a organelor de UP.

Sesizarea constituie punctul de plecare al UP, fara de care aceasta nu poate incepe.

Sesizare presupune instiintarea completa sau mai putin completa a OUP despre savirsirea unei infractiuni si obligarea lui la efectuarea activitatilor prevazute de lege pentru realizarea obiectului UP.

OUP poate fi sesizat despre savirsirea infractiunei sau pregatirea savirsirei infractiunii prin modalitatile :

Plingere este instiintarea facuta de catre o PF sau PJ careia i s-a cauzat un prejudiciu prin infractiune, de catre victim personal sau prin reprezentant imputernicit in conditiile legii(de catre sot pentru celalat sot, de copilul major pentru parinti, de tutori pentru persoanele tutelate,etc). De regula, se face in scris sau daca e verbal se consemneaza intr-un proces verbal semnat de victima si persoana oficiala a OUP. Denunt este instiintarea facutta de o PF/PJ despre savirsirea unei infractiuni, instiintare facuta de orice persoane care isi asuma rolul si raspunderea denuntatorului. Cuprinde aceleasi date ca si plingerea, obligatoriu trebuie sa fie semnat pentru a avea caracterul unei sesizari legale si nu niste denunturi anonime.

Autodenunt - este instiintarea benevola facuta de o PF/PJ despre savirsirea de catre ea a unei infractiuni in cazul in care OUP nu sunt la curent cu aceasta fapta. Declaratia se face in scris sau oral, intocmindu-se un process verbal, cu inregistrare audio sau video a declaratiei de autodenuntare. Anterior, persoanei I se explica dreptul de a nu spune nimic si de a nu se autoincrimina si raspunderea pentru autocalomniere in scopul impiedicarii constatarii adevarului.

Depistarea nemijlocita a infractiunii de catre angajatii OUP - organul de urmrire poate afla c s-a comis o infraciune pe baza constatrii personale a unei infraciuni flagrante sau prin primirea unui denun anonim; n rezultatul activitii administrative a altor subdiviziuni din cadrul organelor menionate la articolul 253 sau n rezultatul msurilor operative de investigaie; fie prin intermediul mijloacelor de informare n mas, care dau publicitii aspecte negative din activitatea unor persoane fizice sau juridice; fie prin intermediul zvonului public, care este de natur s asigure atenia organelor de urmrire penal asupra unor mprejurri dubioase; fie n rezultatul efecturii urmrii penale privind unele infraciuni se descoper svrirea altor infraciuni. Raportul privind depistarea infraciunii nu este un act de ncepere a urmrii penale, dar este un act procedural prin care se constat circumstanele unei fapte prejudiciabile, i se nregistreaz n modul prevzut de Pe lng modalitile de sesizare artate mai sus este prevzut o modalitate special de sesizare a organului de urmrire penal: prin intermediul actelor de constatare ntocmite de organelor de constatare. Dei actul de constatare nu este inclus n capitolul II, Sesizarea organului de urmrire penal, acesta constituie o modalitate de sesizare menionat n articolul 274 aliniatul 1.(inceperea UP).

Deasemenea in functie de parvenirea si producerea examinarii sesizarea se clasifica in:

Sesizare oficiala despre infr savirsite, pregatite sau in curs de pregatire, care poate servi drept temei pentru pornirea UP.

Sesizari neoficiale [anonime]- alte informatii referitoare la infr si incidente, plingeri si denunturi anonime sau alte cereri ori comunicari despre infractiuni, care nu pot servi drept temei pentru pornirea UP, insa urmeaza a fi supuse controlului suplimentar.

1.2 stabiliti garantiile primirii si examinarii sesizarilor privind savirsirea unor infractiuni.

Organul de UP este obligat sa primeasca plingerele sau denunturile referitoare la infractiuni savirsite , pregatite sau in curs de pregatire chiar si in cazurile cind nu este de competenta lui. Persoanei carea a depus plingerea I se elibereaza un certificat despre acest fapt indicindu-se persoana care a depus plinderea sau denutul si timpul inregistrarii. Certificatul include doua parti, dintre care una se elibereaza persoanei care a depus instiintarea, alta obligatoriu ramine si se pastreaza la persoana oficiala a organului care a receptionat sesizarea. Formuralele certificatelor sunt acte de evidenta stricta. Certificatul nu se elibereaza in cazul parvenirii sesizarii prin oficiul postal.

Primirea sesizarilor , indifferent de timpul si locul savirsirei infractiunei se efectueaza zilnic la orele de lucru, iar de catre unitatile de garda- 24h/24h . Sesizarea trebuie depusa in limba de stat sau in limba pe care o cunoaste.

Sesizarile si alte informatii parvenite in OUP sunt inregistrate in conformitate cu regulile stabilite si raportate organului care stabileste ordinea solutionarii lor in termen rezonabil in dependent de complexitatea lor. Refuzul OUP de a de a primi plingerea sau denunturile pot fi atacate la judecatorul de instructie , dar nu mai tirziu de 5 zile din momentul refuzului.

Astfel organul sesizat face propuneri procurorului de a decide sau , dupa caz , cu acordul acestuia, in limitele competentei sale, dispune: de a porni UP , neinceperea UP , prezentarea materialilor despre infractiunea flagranta. Sesizarile despre Infractiunea flagranta si cele ce nu necesita un control special sunt solutionate imediat.

In cazul in care este necesara prelungirea termenului sesizarii , ofiterul de UP intocmeste un raport motivat in acest sens el il prezinta conducatorului inainte de expirarea termenului fixat de acesta.

Dupa inregistrare sesizarei organul isi verifica competenta .

In concluzie putem mentiona ca ca examinarea plingerilor , denunturilor si a altor sesizari referitoare la inftiuni include actiuni de completare , verificare a informatiilor primate pentru a confirma sau infirma concordanta acestora cu realitatile faptice ale cauzei si adoptarea uneia din solutiile cuvenite.

Procurorul controleaza permanent executarea procedurii de primire si inregistrare a sesizarilor privind infractiunile.

1.3apreciati importanta si oportunitatea unor modalitati speciale de sesizare.

Pe linga modurile de sesizare obisnuite, este prevazuta o modalitate specifica de sesizare prin intermediul actelor de constatare. In afara de aceste 5 moduri, mai sunt si altele cu caracteristici special. Astfel, daca, potrivit legii, pornirea UP se poate face numai la plingerea prealabila ori cu acordul organului prevazut de lege, UP nu poate incepe in lipsa acestora. Aceste moduri sunt prevazute doar ca exceptie, care obligatoriu trebuie realizate pentru inceperea UP.

Pornirea urmririi penale numai la plngerea victimei constituie o excepie de la regula oficialitii nceperii urmririi penale.

n cazul svririi urmtoarelor infraciuni prevzute de Codul Penal: 1) art.152 alin (1), vtmarea intenionat medie a integritii corporale sau a sntii; 2) art.153 vtmarea intenionat uoar a integritii corporale sau a sntii; 3) art.155, ameninarea cu omor ori cu vtmarea grav a integritii corporale sau a sntii; 4) art.157 alin.(1) vtmarea grav ori medie a integritii corporale sau a sntii cauzat din impruden; 5) art.161, efectuarea fecundrii artificiale sau a implantrii embrionului fr consimmntul pacientei; 6) art.150, calomnia; 7) art.177 nclcarea inviolabilitii vieii personale; 8) art.179 alin.1 i 2 violarea de domiciliu; 9) art.193, ocuparea bunurilor imobile strine; 10) art.194, nsuirea sau utilizarea ilicit a energiei electrice, termice sau a gazelor naturale; 11) art.197 alin.1. distrugerea sau deteriorarea intenionat a bunurilor; 12) art.198 alin.1; distrugerea sau deteriorarea din impruden a bunurilor; 13) art.200, neglijena criminal fa de paza bunurilor proprietarului; 14) art.202, eschivarea de la plata pensiei alimentare sau de la ntreinerea copiilor; 15) art.203, eschivarea de la acordarea ajutorului material prinilor sau soului; 16) art.204 alin.1, divulgarea secretului adopiei; 17) art.274, rpirea mijlocului de transport cu traciune animal, precum i a animalelor de traciune; 18) art.186 alin.1, furtul svrit de so, rude, n paguba tutorelui, ori de persoana care locuiete mpreun cu victima sau este gzduit de aceasta, pornirea sau ncetarea urmririi penale depinde de voina victimei (prii vtmate) manifestat prin depunerea plngerii, retragerea plngerii sau mpcarea cu bnuitul (nvinuitul).

n cazul altor infraciuni de ct cele artate mai sus, plngerea victimei nu este obligatorie pentru nceperea urmririi penale, dar potrivit articolului 109 din Codul penal mpcarea este admis.

Privind acordul organului prevzut de lege se are n vedere cazurile cnd sesizarea obinuit nu este suficient, dar potrivit unor legi speciale declanarea procesului penal se face cu acordul unor organe supreme. Astfel potrivit articolului 19 Legii cu privire la statutul judectorului, procesul penal mpotriva judectorului poate fi declanat numai cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii i Preedintelui Republicii Moldova sau dup caz a Parlamentului, conform articolului 16 al Legii cu privire la Curtea Constituional, procesul penal mpotriva judectorului Curii Constituionale se poate declana numai cu acordul Curii Constituionale, potrivit articolului 12 al Legii cu privire la avocaii parlamentari, procesul penal al Parlamentului; conform articolului 10 al Legii despre statutul deputatului n Parlament procesul penal mpotriva unui deputat n Parlamentul Republicii Moldova poate fi declanat cu acordul Parlamentului, reieind din art.270 alin 6 al prezentului Cod, procesul penal mpotriva Procurorului General poate fi declanat cu acordul Parlamentului; conform articolului 81 alin 3 al Constituiei declanarea procesului penal mpotriva Preedintelui Republicii Moldova poate fi declanat prin hotrrea Parlamentului.

Sub 2 Efectul devolutiv al apelului

2.1 definiti notiunea de effect devolutiv al apelului

Prin efectul devolutiv al cererii instant de apel capata dreptul de ajudeca cauza ori imputernicirile de a infaptui o noua judecata. Alte opinii sustin ca efectul devolutiv inseamna transmiterea cauzei de la prima instant la instant de gradul al doilea cu toate chestiunile de fapt si de drept. Devolutia promoveaza o verificare a modului cum sa desfasurat judecata si solutionarea fara o desfiintare prealabila a hotaririi.

2.2 comparati efectul devolutiv al apelului si cu efectul devolutiv al recurslui

Articolul 424.Efectul devolutiv al recursului i limitele lui (1) Instana de recurs judec recursul numai cu privire la persoana la care se refer declaraia de recurs i numai n raport cu calitatea pe care aceasta o are n proces. (2) Instana de recurs examineaz cauza numai n limitele temeiurilor prevzute n art.427, fiind n drept s judece i n baza temeiurilor neinvocate, fr a agrava situaia condamnailor.

Prin declararea recursului nu se provoaca o reiterare, o repetare, o reluare de la inceput a judecatii ci o verificare multilateral in drept a hotaririi, pe baza lucrarilor si materialelor de la dosarul cauzei.

Nu se poate transmite de la instant de fond sau de apel la cea de recurs ceea ce na fost supus judecatii instantei anterioare

Efectul devolutiv al recursului este limitat la vointa recurentului si la persoana acestuia, precum si la calitate a acestuia in proces.

Similar, efectul devolutiv al apeleului este limitaty la persoana care la declarat si la persoana la care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care o are apelantul in process

Nici prin declararea apelului nu se provoaca o reluare a judecatii care s-a incheiat prin pronuntarea hotaririi, ci o verificaree multilateral de fapt si de drept, instant neputiond judeca decit in limitele sentintei de care a fost legata sesizarea.Avind dreptul de a schimba calificarea faptei, de a examina probe noi, instant nu se poate pronunta asupra altor fapte sau altor personae decit asupra celor care au constiutuit obiectul examinarii in prima instanta

2.3 proiectati o decizie in care se va applica efectul devolutiv al apelului

T4

Sub 1 Inceperea UP

1.1 caracterizati temeiurile si conditiile inceperii UP.

Inceperea UP constituie un fapt juridic important ce marcheaza declansarea unui process penal si care presupune ca organe competente de stat au cunostinta de savirsirea unei infractiuni si se intreprind toate masurele prevazute de lege in scopul constatarii acestei fapte prejudiciabile.Inceperea urmaririi penale este unul din temeiurile juridice care justifica efectuarea actiunilor procesuale penale si aplicarea masurilor procesuale ce limiteaza drepturile si libertatile persoanei. Pentru inceperea UP sunt necesare urmatoarele conditii

1. din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare trebuie sa rezulte o banuiala rezonabila ca a fost savirsit o infractiune pentru inceperea UP nu se cer date privind cunoasterea tuturor elementelor infractiunii, fiind suficiente informatiile ce caracterizeaza latura obiectiva si obiectul infractiunii. Banuiala rezonabila poate fi dedusa atit din continutul actului de sesizare, cit si din materialele suplimentare extraprocesuale de verificare a sesizarii.

2. sa nu existe vreuna din circumstantele care exclude UP (cum ar fi: nu exista faptul infractiunii, fapta nu este prevazute de legea penala, fapta nu intruneste elementele infractiunii, a intervenit termenul de prescriptie sau amnistiei,etc) - in cazul dat, organul de UP inainteaza procurorului actele intocmite cu propunerea de a nu porni UP.3 confirmarea actelor de incepere a UP de procurorul care efectueaza conducerea activitatii de UP are loc in termen de 24 h de la data inceperii UP, prezentindu-i-se totodata si dosarul respectiv. Concomitant cu confirmarea pornirii UP, procurorul fixeaza termenul de urmarire in cauza respectiva.1.2 determinati rolul ofiterului de UP si a procurorului la examinarea sesizarii privind inceperea UP

In cazul in care OUP se autosesizeaza in privinta inceperei UP el intocmeste u process verbal in care consemneaza cele constatate privitor la infractiune depistata , apoi prin ordonanta dispune inceprea UP . Ordonanta de incepere a UP se intocmeste de ofiterul de UP si contine urmatoarele: data si locul intocmirii , numele si calitatea persoanei care o intocmeste , descrierea faptei care a constituit obectul sesizarii, rezultatele verificarei plingerelor sau a demersurilor, de asemenea dispozitia de incepere a UP privind fapta savirsirei infractiunei cu indicarea art din CP .

Ordonanta de incepere a UP , emise de organul de UP in termen de 24 ore de la data inceperei UP trebuie confirmata de procuror care efectueaza conducerea activitatii de UP prezentindu-i-se totodata si dosarul respectiv , totodata se fixeaza si termenul UP a cauzei respective.In cazul cind procurorul considera ca lipsesc temeiuri pentru inceperea UP el nu va confirma ordonanta de incepere a UP si prin ordonanta o va abroga.

De regula procurorul poate dispune inceperea UP si de sine statator cind este sesizat direct in cazurile plingere , demers, infractiuni savisite de presedintele tarii, in cadrul infractiunilor de audienta sesizare de instanta de judecata.

1.3 proiectati o ordonanta de incepere a UP la plingera prealabila a victimei

ORDONAN

de ncepere a urmririi penale

mun. Chiinu 10 martie 2012

Oer de urmrire penal din cadrul Comisariatului de Poliie al sectorului Botanica, municipiul Chiinu, locotenent de poliie Petru Clin, examinnd plngerea depus de Srghi Ion, n care se indic c la seara zilei de 8 martie curent, aflindu-se linga casa sa nr 14 Bd.Dacia, i-au fost aplicate de catre o persoana necunoscuta lovituri cu pumnii si picioarele in diferite parti ale corpului, inclusiv cauzindu-se traumatisme cu un obiect dur, contondent. In baza actelor de constatare (raportul de expertiza medico-legala, certificatul care atesta dereglarea sanatatii de lunga durata,etc) si plingerii depuse de catre victima, exista o banuiala rezonabila ca a fost savirsita o infractiune prevazuta la art 152 alin (1) CP al RM , n temeiul art. 55 alin. (4) i art. 274 alin. (1) din Codul de procedur penal,

DISPUN:

nceperea urmririi penale cu privire al svrsirea infraciunii de vatamare intentionata medie a integritatii corporale si a sanatatii, care nu este periculoasa pentru viata si nu a provocat urmarile prevazute la art 151 CP RM, dar care a fost urmata de dereglarea indelungata a sanatatii, prevazuta la art 152 alin (1) CP RM.

Informarea persoanei care a naintat plngerea despre decizia luat.

Oer de urmrire penal,locotenent de poliie semntura : Petru Clin

CONFIRM

nceperea urmririi penale Procuror n Procuraturasect. Botanica

jurist de rangul II

semntura : Victor Panov

1o martie 2012.Sub 2 Efectul extensive al apelului

2.1 definiti notiunea de effect extinsiv al apelului

Notiune de extensive se defineste ca un fenomen ce are capacitatea de a se extinde, adic a de asi largi sfera de actiune. Potrivit art 411 CPc, instant de apel examineaza cauza cu extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refera, avind dreptul de a hotari in privinta lor, fara sa creeze acestor parti o situatie mai grea. Prin efecte extensive al unei cai de atac se intelege posibilitatea rasfringerii acestei cai si fata de prtile in privinta carora hotarirea a ramsa definitive prin neatacare.

2.2 comparati efectu extinsiv cu efectul devolutiv al apelului

Prin Efectul devolutiv, avind dreptul de a schimba calificarea faptei, de a examina probe noi, instant nu se poate pronunta asupra altor fapte sau altor personae decit asupra celor care au constiutuit obiectul examinarii in prima instant

Nu se poate transmite de la instant de fond sau de apel la cea de recurs ceea ce na fost supus judecatii instantei anterioare

Efectul devolutiv al recursului este limitat la vointa recurentului si la persoana acestuia, precum si la calitate a acestuia in proces.

Totusi efectul extensive presupune o derogare de la aceste reguli generale: daca prima instant nu s-a pronuntat asupra unor fapte sau personae incluse in rechizitoriu si sustinute de procurer in cadrul dezbaterilor, instant de apel va avea dreptul de a se pronunta si asupra lor

instant de apel examineaza cauza cu extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refera, avind dreptul de a hotari in privinta lor, fara sa creeze acestor parti o situatie mai grea

Se poate intimpla ca un inculpate, (sau reprez acestuia) atacind hotarirea, sa obtina modificarea ei, iar alt inculpate din aceeasi cauza penala nu a atacat-o, situatia lui raminind neschimbata, chiar daca prima instanta a comis erori de fapt sau de drept, ce vizau ambii inculpate. Astfel apare pericolul de a fi pronuntate doua hotariri contradictorii in aceeasi cauza. Garantia excluderii acestui pericol o constiuie efectul extensive.

2.3 proiectati o decizie prin care se va aplica efectul extinsiv al apeluluiT5

Sub 1 REFUZUL INCEPERII UP

1.1 RELATATI DESPRE PROCEDURA REFUZULUI INCEPRII UP

Daca din cuprinsul actului de sesizare rezulta o cauza care impedica UP , OUP inainteaza procurorului actele intocmite cu propunerea de a nu incepe UP

In cazul in care procurorul refuza pornirea up el confirma faptul printro ordonanta motivate si anunta despre aceasta persoana care a inaintat sesizarea. Acestea sunt cazurile cind procurorul considera ca lipsesc temeiuri penrtu a incepe UP , el nu va confirma ordonanta de incepere a UP si prin ordonanta o va abroga,daca nu au fost effectuate actiuni procesuale, sau va dispune incetarea UP in cazul in care astfel de actiuni au fost effectuate. Hotarirea de neincepere a UP se consemneaza in Registrul de evidenta a materialelor de refuz in inceperea UP cu atribuirea numarului de ordine. In acest caz, la rubric respective a Registrului nr 1 se face o mentiune privind data adoptarii deciziei de neincepere a UP si nr de ordine atribuit. Ordonanta de refuz a inceperei UP poate fi atacata prin plingere in instanta judecatoreasca.

Daca ulterior se constata ca nu a existat sau ca a disparut circumstanta pe care se baza propunerea de a refuza inceperea UP, procurorul ierarhic superior anuleaza ordonanta si dispune inceperea UP.

1.2 clasificati temeiurile de refuz a inceperii UP

Ca temei de refuz a UP pot fi urmatoarele caracteristici;

1. nu exista fapta infractiunii. acest temei include cind din eroare a fost sesizata faptul savirsirei unei infractiuni costatindu-se ulterior ca obiectul presupus sustras s-a gasit si nu exista in general fapta unei persoane.

2. Fapta nu e prevazuta de legea penala. aici nici o persoana nu poate fi trasa la raspundere pentru o fapta care la momentul savirsirei ei nu era prevazuta de legea penala. Nu exista infractiune fara lege.

3. Fapta nu intruneste elementele infractiunii. este un temei de neincepere a UP, faptei concrete ii lipsesc anumite elemente sau semne care ar permite calificarea lor drept o infractiune.

4. A intervenit termenul de prescriptie sau amnistie. Expirarea termenului prescripiei tragerii la rspundere penal poate fi temei de nencepere a urmririi penale dac organul de urmrire penal este sesizat cu ntrziere ce depete termenul stabilit de legea penal, fptuitorul nefiind cunoscut sau cnd fptuitorul este cunoscut, dar lipsesc date privind ntreruperea sau suspendarea termenului de prescripie.Temeiul expirarea termenului prescripiei tragerii la rspundere penal se aplic numai n cazul constatrii cu certitudine a zilei svririi infraciunii. Dac din actul de sesizare i aciunile de verificare snt date suficiente privind ntrunirea cumulativ a condiiilor aplicrii amnistiei se poate dispune nenceperea urmririi penale. n cazul dat voina fptuitorului cunoscut, dar care nu este atras n calitate de bnuit, nu se mai ia n consideraie la aplicarea amnistiei.

5. A intervenit decesul faptuitorului. Dac decesul fptuitorului a survenit pn la nceperea urmririi penale se dispune soluia nenceperii urmririi penale.Nu se admite ncetarea urmririi penale sau dup caz nenceperea urmririi penale dac rudele decedatului sau alte persoane solicit continuarea procesului pentru reabilitarea bnuitului (nvinuitului) decedat.

6. Lipseste plingerea victimei in cazurile in care UP incepe numai in baza plingerii acesteia. 7. n privina unei persoane exist o hotrre judectoreasc definitiv n legtur cu aceeai acuzaie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmririi penale pe aceleai temeiuri. este un temei de nencepere a urmririi penale sau dup caz de ncetare a urmririi penale ce rezult din principiul stabilit n articolul 22 Cod procedur penal i articolul 4 al protocolului nr.7 al CEDO Dreptul de a nu fi urmrit, judecat sau pedepsit de mai multe ori.8. n privina unei persoane exist o hotrre neanulat de nencepere a urmririi penale sau de ncetare a urmririi pe aceleai acuzaii. este un temei de nencepere a urmririi penale, dac nu snt condiiile de reluare a urmririi penale conform articolului 287. Dac n cursul urmririi penale organul de urmrire penal constat c pentru aceeai persoan i aceeai fapt exist o ordonan de nencepere a urmririi penale sau de ncetare a urmririi penale i snt date privind fapte noi ori recent descoperite ori a unui viciu fundamental, va face propunere procurorului ierarhic superior s anuleze ordonana nentemeiat, dat anterior.

La alte circumstane prevzute de lege care condiioneaz excluderea sau, dup caz, exclud urmrirea penal se pot atribui urmtoarele situaii:

a. exist cel puin una din cazurile, prevzute n articolul 35 din Codul penal care nltur caracterul penal al faptei (legitima aprare; reinerea infractorului; starea de extrem necesitatea; constrngerea fizic sau psihic, riscul ntemeiat);

b. renunarea de bun voie la svrirea infraciunii n condiiile articolului 56 din Codul penal;

c. persoana nu a atins vrsta la care poate fi tras la rspundere penal conform articolului 21 aliniatele 1 i 2 din Cod Penal;

d. persoana a svrit o fapt prejudiciabil n stare de iresponsabilitate i nu este necesar aplicarea msurilor de constrngere cu caracter medical;

e. n cazul pregtirii unei infraciuni uoare reieind din interpetarea per a contrario a dispoziiei articolului 26 aliniatul 2 din Codul penal;

f. n cazurile prevzute de partea special a Codului penal, cnd n anumite condiii fptuitorul este liberat de rspundere penale (art.217 alin.4 predarea de bun voie a substanelor narcotice, psihotrope sau a precursorilor; art.278 alin.6, anunarea la timp despre pregtirea actului de terorism; art. 280 alin.4, eliberarea de bun voie a ostaticilor; art.282 alin.2, retragerea benevol dintr-o formaiune paramilitar i predarea armei; art.290 alin.3 predarea de bun voie a armelor sau muniiilor; art.312 alin.3 declararea n cadrul dezbaterilor judiciare despre declaraii, concluzii sau traduceri false; art.325 alin.4 autodenunarea privind acte de corupere activ sau extoarcerea bunurilor sau serviciilor; art.334 alin.3, autodenunarea privind dare de mit sau extorcarea mitei; art.337 alin.2 declararea benevol despre legtura cu serviciul de spionaj strin; trecerea ilegal a frontierei de stat n condiiile prevzute de art.362 alin.4; dizertarea pentru prima dat n condiiile prevzute de art.371 alin.5);

g. n cazul cnd Parlamentul refuz s ncuviineze nceperea urmririi penale sau trimiterea n judecat a unui deputat potrivit legii cu privire la statutul deputatului n Parlament.

Dac aceste circumstane snt constatate la etapa iniial, se va dispune nenceperea urmririi penale, iar dac n cursul urmririi penale se va dispune ncetarea urmririi penale.

1.3 proiectati un model de ordonanta privind refuzul de incepere a UP

ORDONAN

de a refuza nceperea urm ririi penale

mun. Chiinu

16 iulie 2006

Procurorul sectorului Rcani, municipiul Chiinu, consilier juridic de rangul IISergiu Novac, examinnd materialele nregistrate cu nr. 421 cu privire la punerea ncirculaie a unei bancnote de 200 (dou sute) lei moldoveneti, care se bnuia c ar fost fals, i raportul oerului de urmrire penal din cadrul Comisariatul de Poliie alsect. Rcani, mun. Chiinu, locotenent de poliie Viorel Corlteanu cu propunerea dea nu porni urmrirea penal,

CONSTAT:

La data de 10 iulie 2006, n jurul orei 14.00, la staia de alimentare cu benzinLukoil, situat pe str. Florilor, nr. 14, mun. Chiinu, a sosit, ind la volanul automo-bilului de model Mercedes 208 D, cu numrul de nmatriculare C RN 601, LampaciDumitru, pentru a alimenta cu benzin autovehiculul. Achitnd, Dumitru Lampaci a nmnat operatorului staiei Lungu Tudor o bancnot de 200 (dou sute) lei moldo-veneti. Cercetnd vizual bancnota, operatorul staiei Lukoil Tudor Lungu a ajuns laconcluzia c este fals i a sesizat imediat Comisariatul de Poliie al sect. Rcani. n explicaiile sale, date la Comisariat referitor la acest caz, Lampaci Dumitru a indicatc el lucreaz n calitate de conductor auto pe ruta de microbuze cu nr. 148 din mun.Chiinu i c aceast bancnot de 200 (dou sute) lei i-a fost prezentat acum ctevazile de o persoan necunoscut, care a achitat taxa pentru cltoria n microbus.Bancnota de 200 (dou sute) lei a fost ridicat de la staia Lukoil i transmis laDirecia tehnico-criminalistic din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Specialitiidireciei, utiliznd mijloace tehnico-criminalistice, au constatat c bancnota n cau-z este confecionat cu folosirea formelor de tipar plan-ofset la ntreprinderi pentruconfecionarea banilor i hrtiilor de valoare, adic nu este fals.Astfel, din analiza materialelor de control rezult c urmrirea penal nu poate nceput deoarece nu exist faptul infraciunii. n conformitate cu prevederile art. 274alin. (5) i art. 275 pct. 1) din Codul de procedur penal,

DISPUN:

1. A refuza nceperea urmririi penale n cazul sus-menionat din motiv c nu exis-t faptul infraciunii

2. Restituirea benzinriei Lukoil a bancnotei cu nominalul de 200 (dou sute) lei.3. Anunarea operatorului Lungu Tudor (persoana care a naintat sesizarea) despredecizia luat.

Procuror al sect. Rcani,

consilier juridic de rangul II

semntura

Sergiu Novac

Ordonana mi-a fost adus la cunotin la 17 iulie 2006.

Semntura

Lungu Tudor

Sub 2 Efectul neagravarii situatiei in propria cale de atac

2.1 definiti notiunea de effect al neagravarii situatiei in propria cale de atac

n practica judectoreasc este posibil situaia cnd instana a fost sesizat cu declaraia de recurs s constate c soluia pronunat de instana desesizat constituie unele vicii i necesit a fi reformat n defavoarea prii care a utilizat calea de atac. Aceast situaie ar impune stingherirea prilor de a ataca hotrrile judectoreti i nerealizarea drepturilor sale n procesul penal.

Graie acestui fapt, Codul de procedur penal art.425 expres revede c instana de recurs soluionnd cauza nu poate crea o situaie mai grav pentru persoana n favoarea creia a fost declarat recurs Deci, pe baza cii de atac utilizat de titular, hotrrea poate fi reformat numai n favoarea lui.2.2 comparati efectul neagravarii cu efectul extinsiv

Efectul extensiv al cilor de atac ordinare oblig instana de control judiciar s

examineze cauza, prin extindere,i cu privire la persoanele care nu au uzat de calea de atac sau la care aceasta nu se refer, putnd hotr i n privina acestora fr ns a le putea crea o situaie mai grea.Extinderea examinrii nu poate avea loc dect fa de persoanele din acela i grup procesual cu cel care a declarat apelul ori recursul sau la carese refer declaraia de apel ori recurs.Noiunea de extensiv se definete ca un fenomen ce are capacitatea de a se extinde, adic a-i lrgi sfera de aciune. Din prevederile art.426 CPP RM se subnelege c instana de recurs este obligat s examineze cauza prin extindere cu privire la persoanele n privina crora nu s-a declarat recurs sau la care acesta nu se refer. Din acelai articol reiese, de asemenea, c instana nu este obligat s ia hotrrea i n privina lor, ci este n drept. adic chiar dac instana va examina cauza n privina altor persoane din acelai grup procesual, ea nu va decide ntotdeauna i asupra lor. Pentru a decide i asupra altor persoane din acelai grup procesual sunt necesare anumite condiii:

Extinderea efectului cilor de atac s nu agraveze situaia prilor, dac acestea nu au declarat recurs sau la care acesta nu se refer dac s-a decis admisibilitatea recursului.

n cazul admiterii recursului unui inculpat i reducerii pedepsei, instana poate reduce i pedeapsa aplicat coinculpatului condamnat pentru aceeai fapt, care nu a utilizat calea de atac, dac situaia lor este similar din punct de vedere al circumstanelor reale i datelor personale.

De asemenea, instana de control judiciar trebuie s achite i pe inculpatul care nu a utilizat calea de atac, dac situaia lui este identic inculpailor recureni achitai. Legea (art.426 CPP RM)

Aadar, de calea de atac declarat de o parte, profit i celelalte pri din acelai grup procesual, chiar dac acestea nu au declarat-o. ele vor profita i n situaia cnd pentru cel care a atacat hotrrea, calea de atac este nefondat, neputndu-se subordona situaia prilor care nu au declarat-o, temeiniciei recursului prii care a utilizat calea de atac.

Asemanari:

Sunt ambele efecte ale declararii apelului sau recursuluiArticolul 411. Efectul extensiv al apelului

Prin extindere se nelege fenomenul care are capacitatea de a-i lrgi sfera de aciune. Efectul extensiv d posibilitatea ca instana de apel s examineze i situaia altor pri fa de care hotrrea a rmas definitiv prin neatacare. Instana are dreptul i nu este obligat de a examina situaia altor pri.

Efectul extensiv este caracteristic numai cilor ordinare de atac i se aplic n situaia cnd exist o solidaritate procesual, adic exist mai muli inculpai, sau exist mai multe pri vtmate, sau mai multe pri civile care au interese comune n proces.

Esena efectului extensiv este de a asigura drepturile persoanei din acelai grup procesual, de a se bucura de modificarea hotrrii n favoarea sa n caz cnd el nsui nu a atacat-o, dar n urma atacrii de ctre un alt subiect din acelai grup procesual s-au depistat erori n ce privete toi subiecii procesuali din acelai grup. n cazul cnd nu ar exista efect extensiv, ar putea exista situaia cnd un inculpat atacnd hotrrea obine modificarea ei, iar alt inculpat din aceeai cauz neatacnd-o rmne la situaia stabilit de instana de fond, chiar dac prima instan a comis anumite erori de fapt sau de drept ce vizau ambii inculpai.

Efectul extensiv se va realiza cu respectarea anumitor condiii:

existena unui apel declarat de o persoan care este n drept de a-l nainta;

prile care au declarat apel s aib aceiai calitate n proces;

apelul declarat s creeze o situaie mai bun prilor care nu au declarat apel sau prilor la care acesta nu se refer (Hotrrea nr. 26).

Din prevederile art. 111 reiese c instana de apel este obligat s examineze cauza prin extindere i cu privire la prile care nu au declarat apel, sau la care acestea nu se refer, dar instana nu este obligat s ia hotrrea i n privina lor, ci este n drept, adic chiar dac instana va examina situaia altor persoane din acelai grup procesual, ea nu n toate cazurile va decide i asupra lor. Pentru a decide i asupra altor persoane din acelai grup procesual sunt necesare anumite condiii. Aceste condiii sunt determinate de particularitile cauzei penale examinate. De exemplu: n cazul admiterii apelului unui inculpat i reducerii pedepsei instana poate reduce i pedeapsa aplicat inculpatului condamnat pentru aceeai fapt, care nu au utilizat calea de atac, dac situaia lor este similar din punct de vedere a circumstanelor reale i datelor personale. Aceeai situaia poate exista i n cazul n care instana achit un inculpat i constat c situaia altor inculpai este identic.

Art. 411 cere ca extinderea efectului apelului s nu agraveze situaia prilor care nu au declarat apel, sau la care acesta nu se refer (vezi comentariul la art. 410)2.3 proiectati o decizie

T6

Sub 1 DESFASURAREA SI RELUAREA UP

1.1 Desfasurarea UP.

Desfasurarea UP constituie partea centrala a acestei faze si constitue efectuarea actelor procesuale si procedurale necesare pentru realizarea obectului obiectului urmarit, motiv pentru care majoritatea activitatilor se concentreaza srtingerei si administrartei probelor referitor la existenta infractiunei, la identificarea infractorului si la stabilirea raspunderei acestuia in asa fel incit sa se poata decide daca este sau nu cazul sa fie trimis in judecata

Astfel desfasurarea up cuprinde toate actunele ofiterului de up si ale procurorului imediat dupa inceprea up si pina la terminarea acesteia si trimiterea cauzei in judecata.

In functie de faptul daca a fost sau nu identificat faptuitorul, UP se desfasoara in rem, adica fara persoane banuite sau invinuite, iar dupa identificarea faptuitorului si stringerea probelor necesare de invinuire impotriva acestuia, desfasurarea are loc in personam, adica cu persoane invinuite.

La acest capitol, legea procesual penala include reglementari privind efectuarea actiunilor de UP, punerea sub invinuire, inaintarea acuzarii si modificarea acesteia, reluarea UP, scoaterea persoanei de sub UP, incetarea UP, clasarea cauzei penale, investigatii in vederea cautaroo invinuitului ce se ascunde de OUP.

1.2 stabiliti cazurile si conditiile reluarii UP.

Reluarea urmririi penale dup ncetarea urmririi penale, dup clasarea cauzei penale sau dup scoaterea persoanei de sub urmrire se dispune de ctre procurorul ierarhic superior prin ordonan dac, ulterior, se constat c nu a existat n fapt cauza care a determinat luarea acestor msuri sau c a disprut circumstana pe care se ntemeia ncetarea urmririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub urmrire. Reluarea urmririi penale poate fi dispus i de ctre judectorul de instrucie n cazul admiterii plngerii depuse mpotriva ordonanei procurorului de ncetare a urmririi penale ori de clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmrire. n cazul relurii urmririi penale n condiiile prezentului articol, dac, pe baza datelor din dosar, procurorul consider necesar luarea unei msuri preventive sau unei msuri asiguratorii, el dispune luarea msurii necesare sau, dup caz, face propunerile respective judectorului de instrucie. n cazurile n care ordonanele de ncetare a urmririi penale, clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmrire au fost adoptate legal, reluarea urmririi penale poate avea loc numai dac apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental n cadrul urmririi precedente au afectat hotrrea respectiv. n cazul descoperirii unui viciu fundamental, urmrirea penal poate fi reluat nu mai trziu de un an de la intrarea n vigoare a ordonanei de ncetare a urmririi penale, clasare a cauzei sau scoatere a persoanei de sub urmrire.

Reluarea urmririi penale a unei cauze clasate pentru temeiurile prevzute de art.275 pct.1-3 este posibil n toate cazurile fie c s-a descoperit fptuitorul fie c rmne nedescoperit, doar cu o condiie c n-a expirat termenul de prescripie. Astfel reluarea urmririi penale a cauzei clasate pentru orice motiv, inclusiv i pentru faptul c hotrrea precedent a fost luat pripit fr s fie efectuate toate aciunile de urmrire posibile de ctre procurorul ierarhic superior nu contravine dispoziiilor articolului 22, fiindc n cauz nu a fost urmrit penal nici o persoan fizic sau juridic.

n cazurile relurii urmririi penale dup ncetarea urmririi penale sau dup scoaterea de sub urmrire soluia dispus de procurorul ierarhic superior trebuie s se bazeze pe motivele care snt expres artate n aliniatul 2 al articolului 22 n situaia cnd hotrrea anterioar de ncetare a urmririi penale sau de scoatere de sub urmrire a fost adoptat legal la acel moment reieind din probele acumulate.

ns pe lng motivele fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental menionate la articolul 22 aliniatul 2 sau aliniatul 4 al articolului comentat, n practic se ntlnesc situaii de reluare a urmririi penale pentru temeiurile artate la aliniatul 1 al articolului comentat.

Astfel sintagma se constat c nu a existat n fapt cauza care a determinat luarea acestei msuri presupune situaia cnd procurorul ierarhic superior apreciaz hotrrea precedent ca ilegal i nentemeiat. Acest caz include situaiile cnd procurorul ierarhic superior constat c greit se interpreteaz legea privind temeiurile ncetrii urmririi penale sau scoaterii de sub urmrire penal, de ctre procurorii inferiori.n aceste cazuri ordonana de reluare a urmririi penale trebuie s fie motivat n sensul menionrii erorii de drept i erorii de fapt.

Nu este judicioas practica de reluare a urmririi penale dup ncetarea urmririi penale sau dup scoaterea de sub urmrire pentru motivul ca soluia precedent dispus de procurorul inferior este prematur.

Sintagma a disprut circumstana pe care se ntemeia include situaia cnd apar faptei noi sau recent descoperite.

n cazul admiterii plngerii depuse mpotriva ordonanei procurorului de ncetare a urmririi penale ori de clasare sau de scoatere a persoanei de sub urmrire penal judectorul de instrucie prin ncheiere anuleaz ordonana respectiv n conformitate cu aliniatul 5 al articolului 313.

n baza ncheierii judectorul de instrucie, procurorul, care conduce cu urmrirea penal este obligat prin ordonan s dispun reluarea urmririi penale.

n cazul relurii urmririi penale procurorul ierarhic superior poate da indicaii, iar procurorul care conduce cu urmrirea penal soluioneaz chestiunea aplicrii msurii preventive, msurii sechestrului bunurilor, alte msuri procesuale de constrngere precum i stabilete termenul urmririi penale.

n cazul relurii urmririi penale procurorul ierarhic superior poate dispune conducerea urmririi penale de alt procuror.

Sintagma face propunerile respective judectorului de instrucie se are n vedere, naintarea demersurilor judectorului de instrucie n conformitate cu articolele 304 i 308.

Reluarea urmririi penale n legtur cu apariia unor fapte noi ori recent descoperite poate fi dispus numai nuntru termenului de prescripie. Pentru instruciunile svrite, pn la intrarea n vigoare a Noului Cod penal, termenul de prescripie se calculeaz conform articolului 46 al Vechiului Cod penal din 1961.Termenul de un an se calculeaz din momentul adoptrii ordonanei de ncetare, de clasare sau de scoatere de sub urmrire penal.

Pn la reluarea urmririi penale, n scopul verificrii datelor ce presupun adoptarea acestei soluii pot fi efectuate numai aciuni de investigaie operativ.

Probele obinute n rezultatul aciunilor de urmrire penal n alte cauze penale pot fi considerate fapte noi ori recent descoperite dac acestea au legtur cu cauza penal clasat, ncetat sau n care s-a dispus scoaterea de sub urmrire penal.

13 ordonanta motivata de reluare a up.

ORDONANTA

PRIVIND RELUAREA UP

MUN CHISINAU 22 mai 2009

PROCURORUL IN PROCURATURA SEC BUICANI mun Chisinau C onstantin moraru, examinind marerialile cauzei penale 3323 si constatind fapul ca finisarea urmarire penala efectuata de procurorul MIHAIL COPTILET nu este intemeiata

CONSTATA :

La data de 03 11 2003 afost pornita up nr 3323 in baza art 186 cp rm in urma faptului ca la data30 10 2003 in urma cercetarei la fata ocului a fost gasit la domiciliul cet. MERIACRE ION bunuri care apartineau cet Casapu Vitali in valoare de 300 lei si un mobi .

In urma controlului efectuat sa constat ca bunurile aflate la domiciliul cet Meriacre Ion nu este sufficient pentru costituirea infractiunei. Astfel faptele comise de catre Casapu Vitali nu intrunesc elementele infractiunei 186 cp fiind clasata UP. Reesind din cele expuse conducinune de art. Prev art.286 cpp

Dispun

1 reluarea UP in privinta banuitului casapu vitali pe cauza penala 343243

2despre decizia primita a se informa procurorul mihail coptilet

Procurer sec buicani

semnatura

constantin moraru

jurist de rangul II

Sub 2. Hotaririle instantei de apel

2.1 definiti notiunea de admitere a apelului

admiterea apelului este solutia pronuntata in cazul cind inst de apel ,ca rezultat al examinarii caii de atac,constata ca sentinta atacata a fost pronuntata cu un viciu de drept sau de fapt,material sau procesual.ca rezultat al admiterii apelului are lok desfiintarea hotaririi,in limitele efectului devolutiv si extensiv,neagravind situatia partii apelante.2.2 caracterizati situatiile kind apelul este admis cu casarea partiala a sedintei

Sentina poate fi casat numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai n ce privete latura penal sau latura civil, dac aceasta nu mpiedic soluionarea just a cauzei.

Instant poate casa hotarirea pt orice viciu,daca considera ca odata lasata in vigoare,sentinta adduce atingere unor drepturi sau interese.motivele pt rejudecare sunt diverse,un temei este nerezolvarea fondului cauzei,cind in hot primei instante nu se arata daca exista sau nu fapta incriminate,dak inculpatul este sau nu vinovat,dak nus examinate probele administrate.alt temei este atunci cind 1 instanta ,condamnind inculpatul a omis sa se pronunte asupra actiunii civile,sau a separate nelegal act civ pe care a lasato nesolutionata,de act pen.

Nu se considera rezolvarea fondului nici in cazurile de incetare a procesului penal atunci cind:lipseste plingerea partii vatamate,in cazurile cind este obligatorie,a avut lok impacarea partii vatamate cu inculpatul in cazurile care pot fi pornite la plingerea partii vatamate.aici instant de apel verifica legalitatea si temeinicia incetarii procesului penal.

2.3 proietati o decizie de admitere a apelului

T7

Sub 1 PUNEREA SUB INVINUIRE

1.1 RELATATI DESPRE IMPORTANTA PUNEREI SUB INVINUIRE

Daca atragerea in calitate de banuit este facultative si depinde de anumite circumstante ale primelor cercetari in cadrul desfasurarii UP, atragerea in calitate de invinuit, in cazul in care sun accumulate suficiente probe ca o anumita persoana a savirsit infractiunea, este obligatorie.

Ofiterul de UP face propunerea de punere sub invinuire cind considera intrunite conditiile :

Faptuitorul este identificat , in sensul ca exista date despre vinovatia sa ,

exista probe suficiente care justifica oportunitatea si teminicia tragerei la rapundere in sensul ca sunt stabilite toate cicunstantele laturei obiective a unei componente de infr.

Nu s-a constatat nici un caz care ar exclude UP.

Raportul cu materialele cause se inainteaza procurorului.

Procurorul care conduce UP pentru a pune sub invinuire o persoana apreciaza probele prezentate ofite UP conform proprii convingeri. Ordonanta de punere sub invinuire este actul prin care pers se considera invinuita.

In procesul efectuarii UP , atragerea persoanei in calitate de invinuit e importanta deoarece astfel se fixeaza ca s-a descoperit persoana care a comis infractiunea si care e infractiunea propriu-zisa; se conexeaza, daca este necesar, actiunile si dosarele; si nu in ultimul rind, persoana stie de ce este invinuita.

1.2 determinati particularitatile ordonantei de punere sub invinuire in raport cu rechizitoriul

Ordonana de punere sub nvinuire este actul prin care persoana se consider nvinuit i din momentul adoptrii (semnrii de ctre procuror) acesta este tras la rspundere penal.

Ordonana de punere sub nvinuire este actul de acuzare iniial i strict personal. n cazul cnd exist mai multe persoane care au svrit o infraciune prin coparticipare se va ntocmi cte o ordonan de punere sub nvinuire pentru fiecare nvinuit n parte.

Ordonana de punere sub nvinuire nu este susceptibil de a fi atacat judectorului de instrucie n mod special pentru motivul netemeiniciei sau ilegalitii, dar n anumite situaii (de exemplu) emiterea ordonanei dup expirarea termenului limit 3 luni prevzut de articolul 63 aliniatul 2) aceast hotrre poate fi atacat conform articolului 298 judectorului de instrucie.

Fara inaintarea acuzarii, UP nu poate fi terminata si invinuitul nu poate fi judecat.

Rechizitoriul este actul procedural prin care se sesizeaza instanta de judecata care determina limitele judecarii cauzei, in baza caruia instanta de fond se pronunta prin sentinta. Fiind o hotarire a procurorului privind terminarea urmaririi penale, rechizitoriul constituie o totalizare a tuturor materialelor UP privind toate faptele si episoadele infractionale savirsite de catre toti invinuitii cercetati intr-o cauza penala, cu dispozitia de trimitere in judecata.

Formularea invinuirii din dispozitiile rechizitoriului trebuie sa corespunda intocmai invinuirii prevazute in ordonanta de punere sub invinuire emisa si inaintata conform legii procesuale, atit prin continutul ei faptic, cit si prin incadrarea juridica.

1.3ordonanta de punere sub invinuire in cazul unei infractiuni contra persoanei.

ORDONANTA

DE PUNERE SUB INVINUIRE

MUN CHISINAU 2 MAI 2010

Procurorul in procuratura sect centru min Chisinau , C Moraru , examinind cauzele materialelor penale nr345465567

A CONSTATAT

Popovici Vasile A a comis fapta prejudiciabila prev de lg penala ca infractiune si pasibila de pedeapsa penala in urmatoarele circumstante /

La 05 04 2010 cet POpovici Vasile fiind in stare de ebrietate in urma unui conflict cu cet Iurie Alexei , in cadrul caruia sau numit reciproc cu cuvinte murdare necenzurate , din motiv de razbunare stiind cu certitudine ca ii va provoca victimei vatamari in urma carora va deceda, intentionat cu un cutit de bucatarie i-a aplicat lui cet Iurie Alexei o lovitura in regiune gitului insa nu s-ia dus intentia pina la capat deoarece in momentul atacului a fost imobilizat de cet cretu ion .

Astfel prin actiunile sale ilegale cet Popovi Vasile a savirsit o infr prev. art 27,145 CP

Reesind din cele expuse art 52 ,255, 281 CPP

DISPUN

A pune sub invinuire pe cet. Popovi Vasile anul nasterei 02 10 54 domicliat pe str vl pircalab 21 , in prezent fiind fara seviciu, incriminindu-i savirsirea infr,27 si 145 cp

A adduce la cunostinta cet Povici Vsile prezenta ordonanta.

Procurorul

Sec . centru M MORARI

CoORDONAT

Procurorul sectorul centru N. GERU

Sub 2 Hotaririle instantei de apel

2.1 definiti notiune de tadivitate a apelului

Tardivitatea apelului este o actiune procesuala cind apelul se inainteaza dekit in termenul stabilit.

2.2 comparati tardivitatea cu inadmisibilitatea apelului

2.3 proiectati o decizie prin care apelul este respins nefondat

T8

Sub 1 SCHIMBAREA SI COMPLETAREA ACUZARII

1.1 Caracterizati diferite forme de modificare a acuzarii.

Schimbarea acuzrii poate avea loc cnd din probele acumulate rezult o alt calificare juridic a faptei att n sensul agravrii ct i n sensul atenurii, n raport cu acuzarea precedent.

Schimbarea acuzrii n legtur cu recalificarea faptei sau faptelor imputate este determinat de concretizarea sau aprecierea nou a dispoziiilor Prii speciale a Codului penal i a regulilor prevzute la articolele 114-118 din Codul penal.

Schimbarea acuzrii n legtur cu recalificarea faptei sau faptelor imputate se face n baza unei ordonane noi de punere sub nvinuire emise de procuror din oficiu sau la propunerea ofierului de urmrire penal care este naintat conform regulilor prevzute de articolul 282. Ordonana veche de punere sub nvinuire i pierde fora juridic din momentul emiterii unei noi ordonane, dar se pstreaz la dosar pentru faptul c stabilete din ce moment persoana a fost atras n calitate de nvinuit.

Completaea acuzrii se dispune printr-o ordonan nou emis de procuror la propunerea ofierului de urmrire penal cnd n rezultatul urmririi penale se stabilete c nvinuitul a mai svrit o nou infraciune sau alte infraciuni identice, care nu I s-a naintat acuzarea anterior.

Se dispune completarea acuzrii i n cazu stabilirii unui concurs ideal de infraciuni cnd nvinuitul prin aceeai fapt a svrit dou sau mai multe infraciuni prevzute la diferite articole sau la diferite aliniate ale unui articol din Codul penal, dac nu s-a naintat iniial acuzarea pentru toate infraciunile.

O modalitate de schimbare a acuzrii este prevzut de aliniatul 2 al acestui articol prin scoaterea persoanei de sub urmrire penal parial n privina unei infraciuni sau unui epizod (unei infraciuni identice) conform articolului 284 ori prin ncetarea parial a urmririi penale conform articolului 285.

n cazul cnd nvinuirea naintat nu s-a confirmat n ntregime, dar s-a stabilit c nvinuitul a svrit o alt infraciune pentru care anterior nu I s-a naintat acuzarea se va emite dou ordonane de scoatere de sub urmrire penal pentru acuzarea neconfirmat i de punere sub nvinuire pentru noua acuzare.

Schimbarea acuzrii n sensul agravrii sau completarea acuzrii se efectueaz prin naintarea noii acuzri potrivit regulilor stabilite de articolul 282, iar n cazul schimbrii acuzrii prin recalificarea faptei n sensul atenurii sau a excluderii unor capete de acuzare prin scoatere de sub urmrire penal sau ncetare parial a urmririi penale care se aduce la cunotin nvinuitului.

Ordonanta anterioara de punere sub invinuire isi pierde forta juridical din momentul emiterii unei noi ordonante,dar se pastreaza la dosar pentru faptul ca stabileste din ce moment persoana a fost atrasa in calitate de invinuit.

1.2stabiliti rolul ofiterului de up si a procurorului modificarea acuzarii.

Daca in cursul UP apar temeiuri pentru schimbarea acuzarii sau completarea ei, procurorul este obligat sa inainteze invinuitului o nou acuzare sau sa o completeze pe cea anterioara.

Completarea acuzarii se dispune printr-o ordonanta noua, emisa de procuror la propunerea ofiterului de UP, cind pe parcursul UP se stabileste ca invinuitul a mai savirsit o noua infractiune sau alte infractiuni identice, care nu i-au fost imputate anterior. De asemnea, daca in cursul UP invinuirea inaintata nu s-a confirmat partial, procurorul dispune soaterea persoanei de sub UP in privinta acestui cap de acuzare.

1.3 ordonanta motivate de schimbare a acuzarii in sensul atenuarii prin recalificare.

Sub 2 Recursul ordinar

2.1 definiti notiunea de recurs ordinar

Recursul este o cale ordinar de atac care poate fi folosit mpotriva hotrrilor pronunate asupra fondului cauzei de ctre instanele inferioare. Este o cale ordinar pentru c aparine desfurrii obinuite a procesului penal.

2.2 caracterizati titularii dreptului la recurs si hotaririle supuse recursului

Dreptul de recurs apartine fiecarui subiect procesual ale carui drepturi au facut obiectul judecatii in instant de apel sau in prima instant.

Conform art. 421 si 438 din CPP pot declara recurs:

Procurorul, n ce privete latura penal i latura civil;(poate declara recurs impotriva hotaririlor judecatoresti pe care el le considera ilegale sau neintemeiate)

Inculpatul, n ce privete latura penal i latura civil. Sentinele de achitare sau de ncetare a procesului penal pot fi atacate i n ce privete temeiurile achitrii sau ncetrii procesului penal;

Partea vtmat, n ce privete latura penal n cazurile n care procesul penal se pornete doar la plngerea prealabil a acesteia n condiiile legii;

Partea civil i partea civilmente responsabil, n ce privete latura civil;

Martorul, expertul, interpretul, traductorul i aprtorul, n ce privete cheltuielile judiciare cuvenite acestora;

Orice persoan ale crei interese legitime au fost prejudiciate printr-o msur sau printr-un act al instanei.

Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunate de curile de apel ca instane de apel.

n conformitate cu prevederile alin.1 art.420 CPP RM pot fi atacate cu recurs deciziile pronunate de curile de apel ca instane de apel.

Acestea sunt deciziile prin care se soluioneaz cauza n fond n apel, asigurndu-se un control de drept asupra hotrrilor de condamnare, de achitare sau de ncetare a procesului penal, ct i deciziile prin care se soluioneaz, n apel, orice cerere introdus n baza unor dispoziii, referitoare la punerea n executare a hotrrii penale (cum sunt deciziile instanei de apel pronunate n cazul cererii de amnare sau ntrerupere a executrii pedepsei, ori n privina unor schimbri necesare n executarea unor hotrri sau n rezolvarea unor incidente ce se pot ivi n cazul punerii n executare a unor msuri de siguran sau educative).

Nu sunt supuse recursului urmtoarele decizii:

deciziile instanei de apel prin care s-a dispus rejudecarea cauzei;

deciziile prin care s-a luat act de retragere a apelului, dac legea prevede aceast cale de atac;

deciziile instanei de recurs;

deciziile instanei de recurs n anulare sau revizuire;

deciziile prin care au fost soluionate conflictele de competen.

ncheierile pot fi atacate cu recurs, de regul, numai odat cu decizia recurat, chiar dac au fost date dup pronunarea hotrrii.

n aceast categorie sunt incluse:

ncheieri care soluioneaz chestiuni premergtoare fondului cauzei i au fost date n timpul judecii i anume: ncheieri prin care instana dispune asupra administrrii probelor sau cererilor formulate de pri; ncheieri prin care instana ia msuri pentru buna desfurare a procesului penal, cum sunt cele privind respingerea cererii de recuzare a unui membru al completului de judecat ori cele privind extinderea aciunii penale sau a procesului penal;

ncheieri care au fost date dup pronunarea deciziei recurate (de nlturare a unor omisiuni vdite sau de interpretare a erorilor materiale).

ncheierile care nu pot fi atacate cu recurs sunt:

ncheierile prin care s-a admis ori s-a respins abinerea sau s-a admis recuzarea (art.35 alin.3 CPP RM);

ncheierile date n cauzele penale n care s-au pronunat decizii nesusceptibile de a fi atacate cu recurs.

Nu pot fi atacate cu recurs sentinele:

n privina crora persoanele prevzute n art. 401 CPP nu au folosit calea apelului;

cnd apelul a fost retras dac legea prevede aceast cale.

Totdat, persoanele care nu au declarat apel mpotriva sentinei, pot declara recurs mpotriva deciziei date n apelul de larat de alt persoan, prin care i s-a ntrutit situaia.

Procurorul, care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia prin care a fost admis apelul declarat din partea aprrii.

B

n principiu, cile de atac ordinare pot fi folosite de orice persoan ale crei interese au fost lezate prin actul justiiei. Aceast regul corespunde principiului constituional al accesului liber la justiie, prevzut de art.20 din Constituia Republicii Moldova. Calea de atac a recursului are caracter personal n raport cu diversele pri care o exercit. Aceasta nseamn c dreptul de recurs al fiecrei pri este independent de dreptul de recurs al celorlalte.

n art.421 CPP RM sunt indicate expres persoanele care pot declara recurs; acestea sunt persoanele indicate n art.401 din acelai cod, care se aplic n mod corespunztor.

Deci, pot declara recurs:

Procurorul, n ce privete latura penal i latura civil;

Inculpatul, n ce privete latura penal i latura civil. Sentinele de achitare sau de ncetare a procesului penal pot fi atacate i n ce privete temeiurile achitrii sau ncetrii procesului penal;

Partea vtmat, n ce privete latura penal n cazurile n care procesul penal se pornete doar la plngerea prealabil a acesteia n condiiile legii;

Partea civil i partea civilmente responsabil, n ce privete latura civil;

Martorul, expertul, interpretul, traductorul i aprtorul, n ce privete cheltuielile judiciare cuvenite acestora;

Orice persoan ale crei interese legitime au fost prejudiciate printr-o msur sau printr-un act al instanei.

Pentru a declara recurs, persoanele trebuie s ndeplineasc dou condiii:

s fi avut calitatea de parte n cauz n momentul cnd s-a pronunat hotrrea care face obiectul recursului;

subiecii s aib un interes real n exercitarea cii de atac i n obinerea pe calea casrii a unei alte hotrri.

2.3 proiectati o decizie de admitere a recursului la judecarea acestuia

Dosarul nr. 1ra-76/08

Republica Moldova

Curtea Suprem de Justiie

DECIZIE

10 ianuarie 2008 mun. Chiinu

Colegiul penal n urmtoarea componen:

preedinte Raisa Botezatu,

judectori Mihail Macar i Andrei Harghel

a examinat admisibilitatea n principiu a recursului ordinar mpotriva deciziei Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din 20 septembrie2007 declarat de ctre avocatul Mihail Gorincioi n interesele condamnatului Urdea Tudor

Petru, nscut la 20 aprilie1954, originar i domiciliat n s. Bacalia,r-l Basarabeasca, moldovean, cetian al RMoldova, cu studii medii incomplete, neangajat, n cmpul muncii, cstorit, fr antecedente penale.Asupra admisibilitii recursului n cauz, n baza actelor din dosar Colegiul penal al Curii Supreme de justiie,

C O N S T A T :

1. Prin sentina Judectoriei Basarabeasca din 12 martie 2007, Urdea Tudor a fost condamnat n baza art. 152 alin. (1) Cod penal la 160 ore munc neremunerat n folosul comunitii. S-a dispus ncasarea de la Urdea Tudor n folosul prii vtmate Haivaz Varvara daun material 29.397 lei i daun moral 10.000 lei.

2. Pentru a pronuna sentina instana de fond a reinut, c Urdea Tudor la 21 iulie 2005, n jurul orelor 20 aflndu-se n s. Bacalia, r-l Basarabeasca., n rezultatul conflictului aprut cu cet. Ivanov Alexandru, n urma relaiilor ostile aprute spontan ntre el i partea vtmat Haivaz Varvara, i-a aplicat ultimei multiple lovituri cu pumnul n regiunea capului i pieptului cauzndu-i leziuni corporale medii, cu dereglarea sntii de lung durat.

3. mpotriva sentinei avocatul Mihail Gorincioi n interesele condamnatului Urdea Tudor a declarat apel, solicitnd admiterea lui, casarea sentinei, rejudecarea cauzei cu pronunarea unei noi hotrri de achitare, invocnd c nu a comis infraciunea incriminat.

4. Prin decizia Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din 20 septembrie 2007 apelul declarat a fost respins ca depus peste termen i meninut sentina Judectoriei Basarabeasca din 12 martie 2007 fr modificri.

5. mpotriva decizia Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din 20 septembrie 2007 avocatul Mihail Gorincioi n interesele condamnatului Urdea Tudor a declarat recurs ordinar n care solicit casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunarea unei noi hotrri de achitare, invocnd c decizia adoptat este ilegal.

6. Verificnd argumentele invocate n recursul ordinar n raport cu critica formulat i actele cauzei, Colegiul penal al Curii Supreme de Justiie consider c acesta urmeaz a fi respins ca inadmisibil din urmtoarele considerente.Conform art. 404 alin.(1) CPP, apelul poate fi declarat i peste termen, dar nu mai trziu de 15 zile de la data nceperii executrii pedepsei.Colegiul penal al Curii de Apel Chiinu din 20 septembrie 2007 corect a respins apelul condamnatului concluzionnd c ultimul a fost depus cu nclcarea art. 402 CPP, pe cnd n cazul dat nu au fost stabilite temeiuri prevzute de art. 403 i 404 CPP, pentru repunerea n termen a apelului declarat tardiv.

Conform art. 420 alin.(4) Cod de procedur penal nu pot fi atacate cu recurs sentinele n privina crora persoanele indicate n art. 401 al prezentului cod nu au folosit calea apelului, adic nu a utilizat calea de atac apelul. Prin urmare recursul se v-a respinge din motiv c nu a fost utilizat calea de atac apelul .

7. Pentru aceste motive n conformitate cu art. 432 alin. 2 pct. 4 CPP,

Colegiul penal al Curii Supreme de Justiie, n numele Legii,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de ctre avocatul Mihail Gorincioi n interesele condamnatului Urdea Tudor mpotriva deciziei Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din 20 septembrie 2007, ca fiind vdit nentemeiat, din motiv c nu a fost utilizat calea de atac apelul.

Decizia este irevocabil.

Preedinte Raisa Botezatu

Judectori Mihail Macar

Andrei Harghel

T9

Sub 1 SCOATEREA DE SUB URMARIRE PENALA

1.1 definiti institutia scoaterii de sub UP si felurile ei.

Scoaterea de sub up a invinuitului banuitului constituie o hotarire prin care se reabiliteaza aceast persoana , daca solutia se refera la toate capetele de acuzare. Solutia data se aplica numai in faza UP, in faza judecarii cauzei pentru asemenea temeiuri se dispune achitarea persoanei.

Persoana reabilitata are dr sa inainteze o actiune privind repararea prejudiciului moral si material pricinuite de actiunele ilicite ale OUP. In cazul scoaterii de sub UP, tot timpul are loc continuarea UP, fie pentru alte persoane, fie pentru alte fapte.

Persoana poate fi scoasa de sub UP integral sau numai cu privire la un cap de acuzare (partial).

Scoaterea de sub urmrire penal este o soluie ce se refer la o anumit persoan (bnuit sau nvinuit) i la anumite fapte penale (capete de acuzare) care n dependen de caz influeneaz asupra cauzei penale fie prin ncetarea urmririi penale, fie prin continuarea urmririi penale. Astfel pentru temeiurile indicate n articolul 275 pct 1-3 i articolul 35 Codul penal se dispune scoaterea de sub urmrire penal i ncetarea urmririi penale, dac soluia reabilitrii se refer la toate persoanele nvinuite (bnuite) n cauza dat. Aceste dou soluii se adopt printr-o ordonan unic unde prima este soluia ce constat din faptul reabilitrii persoanei, iar a doua menioneaz faptul ncetrii oricror activiti procesuale.

n cazul cnd scoaterea de sub urmrire penal este dispus numai pentru un nvinuit (bnuit), numai pentru un capt de acuzare sau pentru temeiul fapta n-a fost svrit de acest bnuit sau nvinuit urmrirea penal continu fie pentru alte persoane, fie pentru alte fapte penale, fie pentru fapta respectiv dar n privina altei persoanei. n asemenea cazuri se adopt prin ordonan numai soluia scoaterii de sub urmrire penal.

1.2 caracterizati temeiurile scoaterii de sub urmarire penala.

1. Temeiurile scoaterii de sub urmrire penal snt:

a. fapta nu a fost svrit de bnuit sau nvinuit;

b. nu exist faptul infraciunii;

c. fapta nu este prevzut de legea penal ca infraciune;

d. fapta nu ntrunete elementele infraciunii;

e. fapta este svrit n condiiile legitimei aprri, conform art.36 Cod penal;

f. fapta este svrit n scopul reinerii infractorului conform art.37 Cod penal;

g. fapta este svrit n condiii de extrem necesitate conform art.38 Cod penal;

h. fapta este svrit n rezultatul constrngerii fizice sau psihice conform art.39 Cod penal;

i. fapta constituie risc ntemeiat conform art.40 Cod penal.

La stabilirea unui temei din cele menionate mai sus se dispune scoaterea de sub urmrire penal. Nu se admite scoaterea de sub urmrire penal pentru alte temeiuri, de ct pentru cele menionate .

Fapta n-a fost svrit de bnuit sau nvinuit include dou situaii: prima cnd se stabilete c infraciunea este svrit de o alt persoan i se exclude faptul participrii bnuitului sau nvinuitului la aceast infraciune; i a doua cnd nu snt probe suficiente pentru a pune sub nvinuire persoana bnuit i a expirat toate termenele prevzute la articolul 63 aliniatul 2 sau n privina nvinuitului nu snt suficiente probe ca s se ntocmeasc rechizitoriu i a expirat termenul de prescripie prevzut de art.60 Cod penal. A doua situaie este similar cu reglementrile vechiului cod de procedur penal al Republicii Moldova care n articolul 185 aliniatul 1 punctul 2) prevedea un temei de reabilitare a nvinuitului privind ncetarea procesului dac nu s-a dovedit participarea nvinuitului la svrirea infraciunii i au fost epuizate toate posibilitile de a acumula probe suplimentare.

Prin scoaterea se sub urmrire penal integral nceteaz calitatea de bnuit sau nvinuit. Scoaterea de sub urmrire penal parial (numai la un anumit capt de nvinuire) constituie o schimbare a nvinuirii potrivit articolului 283 aliniatul 2.

Ofierul de urmrire penal are obligaia s nainteze fr ntrziere propunerea procurorului privind scoaterea de sub urmrire penal a unei persoane bnuite sau nvinuite, dac din probele acumulate rezult aceast soluie.

Procurorul care conduce cu urmrirea penal din oficiu dispune scoaterea de sub urmrire penal a bnuitului cnd expir toate termenele prevzute la articolul 63 aliniatul 2 sau dup caz a nvinuitului la expirarea termenelor urmririi penale stabilite sau a termenului de prescripie.

Procurorul care exercit nemijlocit urmrirea penal conform articolului 270, dispune scoaterea de sub urmrire penal a persoanei bnuit sau nvinuite cnd din probele acumulate rezult soluia respectiv.

1.3 proiectati o ordonanta motivata de scoatere de sub UP.

ORDONAN

de scoatere de sub urmrire penal

or. Cahul

9 mai 2006

Procuror n Procuratura raionului Cahul, jurist de rangul II Boris Lozan, examinnd materialele cauzei penale nr. 2006057091,

CONSTAT:

Urmrirea penal n cauza nr. 2006057091 a fost nceput la 10 ianuarie 2006 deorganul de urmrire penal al Comisariatului de Poliie al raionului Cahul, n baza sem-nelor infraciunii prevzute n art. 329 alin. (1) din Codul penal, pe faptul neglijenei nserviciu svrite de factorii de decizie ai primriei satul Rou, raionul Cahul. n cadrul urmririi penale s-a stabilit c Marcu Viorel, activnd n baza Legii nr. 186din 6 noiembrie 1998 privind administraia public local n funcia de secretar al pri-mriei satului Rou, r-nul Cahul, adic ind funcionar public i persoan cu funcie derspundere, i-a ndeplinit necorespunztor obligaiile de serviciu, aplicnd tampilacu blazon a Primriei, fr a verica autenticitatea deciziei Consiliului s. Rou nr. 2/17din 21 martie 2001, pe proiectul deciziei nominalizate, inexistent de fapt, prin care luiGheorghi Tudor i-a fost atribuit un lot de pmnt pentru construcia casei de locuit n s. Rou, r-nul Cahul, cu suprafaa de 0,07 ha.La 9 februarie 2006 Marcu Viorel, prin ordonana oerului de urmrire penal alComisariatului de Poliie al r-nului Cahul Victor Ciobanu, a fost recunoscut bnuit decomiterea infraciunii prevzute n art. 329 alin. (1) din Codul penal.Pn n prezent, organul de urmrire penal nu a naintat procurorului vreun ra-port cu propunerea de punere sub nvinuire a persoanei bnuite, de ncetare a ur-mririi penale sau, dup caz de clasare a cauzei penale. n acelai timp, organul deurmrire penal nu a acumulat suciente probe pentru ca procurorul s poat adoptadin ociu o ordonan de punere sub nvinuire n privina lui Marcu Viorel. n conformitate cu prevederile art. 63 alin. (2) pct. 3) din Codul de procedur pe-nal, organul de urmrire penal nu este n drept s menin n calitate de bnuit maimult de 3 luni persoana n privina creia a fost emis o ordonan de recunoatere naceast calitate.Art. 63 alin. (3) din Codul de procedur penal stipuleaz c la momentul expirriitermenului nominalizat, organul de urmrire penal este obligat s dispun scoatereabnuitului de sub urmrire penal. n contextul celor expuse, avnd n vedere c termenul procedural de 3 luni a expi-rat, conducndu-m de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 22), art. 255, 63 alin. (3) i 284din Codul de procedur penal,

DISPUN:

1. Scoaterea de sub urmrire penal a bnuitului Marcu Viorel Ion, nscut la 12septembrie 1966, originar i domiciliat n s. Rou, r-nul Cahul, moldovean, cstorit,angajat n funcia de secretar al Primriei s. Rou, cetean al Republicii Moldova.2. Restituirea cauzei penale organului de urmrire penal al Comisariatului de Po-liiei al r-nului Cahul pentru continuarea urmririi penale.

3. Stabilirea termenului urmririi penale pn la 9 iunie 2006.4. Aducerea la cunotina persoanelor interesate a hotrrii adoptate, a modului itermenului ei de atac.

Procuror n Procuratura raionului Cahul, jurist de rangul II

Semntura

Boris Lozan

Sub 2 Recursul ordinar

2.1 dati definitia temeiurilor recursului ordinar

CPP prevede 16 temeiuri pentru recurs in cazul recursului impotriva hot instantelor judecatoresti instantelor de apel si 15 temeiuri pentru recurs in cazul recursului impotriva hotririlor pt care nu este prevazuta calea de atac apelul.

2.2 caracterizati situatiile cnd recursul poate fi respins n faza admisibilitii n principiu.

Avnd n vedere, c recursul mpotriva hotrrilor instanelor de apel constituie al treilea grad de jurisdicie, snt aplicabile i unele restricii, cum ar fi procedura admisibilitii.

Aceasta deriv i din prevederile Protocolului al 14-lea adiional la CEDO, precum i din Recomandarea Rec.(2004)6 Comitetului Minitrilor ctre Statele Membre cu privire la perfecionarea mijloacelor interne de aprare juridic din 12 mai 2004.

Comitetul de Minitri al Consiliului Europei.

Dispoziiile art. 432 CPP reglementeaz procedura de admisibilitate n principiu a recursului, temeiurile de inadmisibilitate i modul de adoptare a deciziilor respective.

Necesit de avut n vedere, c deoarece procedura de examinare a recursului n faza admisibilitii nu este public, instana de recurs este obligat, reieind din principiile generale, s aduc la cunotin prilor n scris decizia adoptat.

JURISPRUDEN

Indice

S-a decis asupra inadmisibilitii recursului din motivul:

este nentemeiat- 1

declarat peste termen-2

1. Recursul a fost naintat din motivul c prin hotrre n-a fost rezolvat fondul cauzei, deoarece n-au fost apreciate corect probele i n-a fost numit expertiza merceologic.

Completul format din trei judectori a decis inadmisibilitatea recursului din motivul c temeiurile invocate de recurent nu se ncadreaz n cele prevzute de art.427 CPP, caz de casare ce se conine n art.432 al.2 p.3 CPP.

CSJ, nr.1ra-87/2004 din 04.02.2004

2. Termenul de recurs conform prevederilor art.422 CPP este de dou luni.

Instana de recurs examinnd admisibilitarea recursului declarat mpotriva hotrrii instanei de apel l-a respins ca inadmisibil n baza art.432 al.2 p.4 CPP- recursul a fost declarat peste termen.

CSJ, nr.1ra-311/2003 din 18.11.2003

2.3 Proiectai o decizie de admitere a recursului la judecarea acestuia.

T10Sub 1 Incetarea UP

1.1 Relatati despre diferite feluri de incetarea a UP.

ncetarea urmririi penale are loc n cazurile prevzute n art.275, precum i n cazul n care se constat c: 1) plngerea prealabil a fost retras de ctre partea vtmat sau prile s-au mpcat n cazurile n care urmrirea penal poate fi pornit numai n baza plngerii prealabile sau legea penal permite mpcarea; 2) exist cel puin una dintre cauzele sau unul dintre cazurile prevzute la art.35 i 53 din Codul penal; 3) persoana nu a atins vrsta la care poate fi tras la rspundere penal; 4) persoana a svrit o fapt prejudiciabil fiind n stare de iresponsabilitate i nu este necesar aplicarea msurilor de constrngere cu caracter medical; 5) exist o hotrre definitiv a organului de urmrire penal sau a instanei n legtur cu aceeai acuzaie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmririi penale pe aceleai temeiuri.

n cazurile n care fapta bnuitului, nvinuitului constituie o contravenie administrativ, urmrirea penal nceteaz. ncetarea urmririi penale are loc n orice moment al urmririi penale, dac se constat existena temeiurilor prevzute mai sus, i poate fi aplicat numai n privina unei persoane sau n privina unei din fapte. ncetarea urmririi penale se dispune de ctre procuror prin ordonan din oficiu sau la propunerea organului de urmrire penal. n cazul n care fapta constituie o contravenie administrativ, sau n cazul liberrii de rspundere penal a persoanei, cu tragerea la rspundere administrativ, procurorul aplic sanciunea contravenional, cu excepia arestului contravenional. Dac aplicarea sanciunii contravenionale nu este de competena procurorului, cauza se trimite spre examinare judectorului de instrucie.Ordonana de ncetare a urmririi penale trebuie s cuprind, pe lng elementele prevzute n art.255, date privind persoana i fapta la care se refer ncetarea, precum i temeiurile de fapt i de drept pe baza crora se dispune ncetarea. La ncetarea urmririi penale, procurorul, dac este cazul, ia totodat msurile necesare pentru: 1) revocarea msurii preventive i a altor msuri procesuale n modul prevzut de lege; 2) restituirea cauiunii n cazurile i n modul prevzute de lege. 3) aplicarea msurilor de siguran; 4) ncasarea cheltuielilor judiciare. ncetarea urmririi penale i liberarea persoanei de rspundere penal nu pot avea loc contrar voinei acesteia.Copia de pe ordonana de ncetare a urmririi penale se nmneaz persoanelor interesate, explic