Testarea copiilor cu retard mentalRetardarea intelectuală reprezintă funcţionarea intelectuală general semnificativ sub medie, care este însoțită de restricţii semnificative în funcţionarea adaptativă în ce priveşte comunicarea, autoîngrijirea, viața de familie, aptitudinile sociale şi interpersonal, uzul de resursele comunității, autoconducerea, aptitudinile şcolare funcţionale, ocupaţia, timpul liber, sănătatea şi securitatea persoanei.Retardul intelectual (mental/mintal) apare înainte de vârsta de 18 ani şi are ca principal cauză procesele patologice care afectează funcţionarea sistemului nervos central. Retardarea mental este definită prin coeficientul de inteligenţă (IQ) obţinut prin evaluarea cu unul sau mai multe teste de inteligenţă. Funcţionarea intelectuală semnificativ sub medie este definită ca un IQ de aproape 70 sau chiar mai mic. Practic, sunt diagnosticate cu retard mental persoanele care au un IQ cuprins între 70 şi 75 și care prezintă deficienţe semnificative în comportamentul adaptativ.Cele mai frecvente tulburări mentale asociate cu retardul mental sunt tulburarea hiperactivitate/deficit de atenţie, tulburările afective, tulburările de dezvoltare pervasivă, tulburarea de mişcare stereotipă şi tulburările mentale datorate unei condiţii medicale generale (de ex., demenţa datorată unui traumatism cranian). Persoanele care au retardare mentală datorată unui sindrom Down sunt expuse celui mai înalt risc de a dezvolta demenţa Alzheimer.

Simptome ce apar în cazul retardului mintal:Menţinerea comportamentului de copil:1. Capacitate scăzută de învăţare;2. Eşecul în dezvoltarea intelectuală;3. Incapacitatea de a face faţă cerinţelor educaţionale la şcoală;4. Lipsa curiozităţii;5. Întârziere a dezvoltării limbajului vorbit;6. Capacitate de memorare deficitară;7. Dificultăţi de învăţare a regulilor sociale;8. Afectarea abilităţilor de rezolvare a problemelor;9. Dificultăţi de dezvoltare a comportamentelor adaptative precum aptitudinile de îngijire proprie; 10. Lipsa inhibiţiilor sociale.

EVALUAREA COPILULUI CU RETARD MINTAL

Evaluarea primara a elevului se face imediat dupa inscrierea acestuia in institutia de invatsamint in baza concluziilor medicinale si a unor evaluari ce tin de competenta institutiei responsabila de aceasta activitate este comisia multidisciplinara intrascolaracare antreneaza in procesul respectiv resursele institutionale(psihologul,invatsatorul,alti specialisti care activeaza in institutie,medicul logopedul kinetoterapeutul)

Evaluarea initiala include

1.Examinarea dosarului copilului2.Examinarea recomandarilor medicale3.Examinarea planului educational individualizat precedent al elevului4.Examinarea rapoartelor de evaluare a situatiei copilului: intrascolare si externe

5.Observarea spontana si dirijata a copilului6.Convorbirile individuale si de grup cu elevul,parintii,specialistii care asista copilul7.Probele curiculare sarcini,teste,exercitii8.Testele vor fi aplicate doar de specialisti in domeniu care au formarea respectiva in aplicarea si descifrarea rezultatelor testelor.Evaluarea complexa si multidisciplinara- a copilului se realizaza in cadrul serviciului de asistenta psihopedagogica in scopul:a)stabilirii nivelului de dezvoltare a copiluluib)identificarii necesitatilor speciale de dezvoltare a copiluluic)stabilirii serviciilor si programelor de interventie si sprijin care corespund necesitatilor de dezvoltareEvaluarea complexa si multidisciplinara se realizeaza in conformitate cu reglamentarile respective aprobate de Ministerul Educatiei in domeniile psihologic,pedagogic,logopedic,medical si social cu antrenarea specialistilor calificati.Participarea parintilor legali la evaluarea copilului este obligatorieEvaluarea psihologica-are drept obiectiv examinarea si constatarea nivelului de dezvoltare a copilului a potentialului si dificultatilor de invatsare a particularitatilor personale care pot fi valorificate in identificarea cailor de diminuare a dificultatilor.Obiect al evaluarii psihologice vor fi urmatoarele caracteristici ale personalitatii copiluluia)comunicarea si limbajul b)capacitatea de relationare c)dezvoltarea cognitiva si potentialul de dezvoltare d)maturizarea socialaEvaluarea pedagogica-se face in scopul identificarii nivelului competentelor cognitive actuale si potentialului de dezvoltare si achizitionare a noi competente.Evaluarea logopedica-urmareste identificarea nivelului de dezvoltare a limbajului oral si scris al copilului evidentierea tulburarilor de limbaj caracterului,gradului,profunzimii acestora.Evaluarea medicala-evidentiaza dezvoltarea fizica si starea de sanatate a copilului cu specificarea factorilor care pot determina dificultati de invatsare prognosticul cu privire la evolutia dezvoltarii psihofizice a copilului si a capacitatilor de invatsare in functie de diagnostic.Evaluarea sociala-releva problemele din mediul familial si scolar dificultatile socioeconomice care pot afecta dezvoltarea armonioasa a copilului.

Evaluarea clinicaDezvoltarea mentală anormală poate fi recunoscută la vârsta de 3- 6 luni, şi chiar mai devreme dacă se ştie despre copil că ar avea risc (datorită unui alt copil afectat în familie, consangvinităţii sau incestului parental). În evaluarea unui copil cu retard în dezvoltare este foarte important să facem diferenţierea de retardul secundar handicapului motor (ex sugari cu miastenie congenitală) sau sindromului de dezechilibru. Bolile degenerative după vârsta de 6 luni şi factorii de mediu (pre-, peri- sau postnatal) care pot determina retard mintal nu vor fi luate în discuţie detaliat. Accentul se va pune pe recunoaşterea bolilor genetice. În aprecierea a unui copil sub un an cu retard al dezvoltării, datele următoare sunt foarte importante: Ø Istoricul sarcinii şi al naşterii; Ø Sexul; Ø Gradul retardului mintal; Ø Convulsiile; Ø Comportamentul anormal; Ø Fluctuaţiile simptomelor; 

Ø Perimetrul cranian: normal; mic; mare; care se modifică; Ø Ochii: mişcări anormale; atrofie optică; anomalii retiniene; Ø Faţa: orice hipotonie musculară sau dismorfie facială; Ø Părul: culoare şi textură; Ø Pielea: hiper sau hipopigmentare; aspect anormal generalizat sau localizat; Ø Membrele: hipotonie, hipertonie; distonie, ataxie; laxitate articulară; Ø Anamneza familială: rude afectate/ nu, consangvinitate parentală. În funcţie de accesibilitate şi utilitate pentru diagnostic, metodele pot fi clasificate astfel (cele de pe primele locuri sunt uşor de realizat/ au valoare mai mare pentru diagnostic): Fotografii care să ilustreze aspectele particulare; Anamneza familială – mai greu de realizat, dar deosebit de utilă; Evaluare psihologică simplă pentru o imagine globală; Examenul al copilului şi familiilor cu retard mintal prezintă anumite particularităţi: • Trebuie să fie detaliat , foarte complet şi precis; • Trebuie examinaţi mai mulţi indivizi afectaţi de vârste diferite din familie, din 2 motive: -variabilitatea de expresie intrafamilială; -tabloul se schimbă cu vârsta; Dificultăţile întâlnite cel mai frecvent la evaluarea pacienţilor cu retard mintal sunt: • Copiii cu retard sever sunt dificil de evaluat datorită lipsei de cooperare; • În cazul copiilor instituţionalizaţi uneori datele despre familie nu sunt suficiente; • Unele investigaţii utile pentru diagnostic sunt dificil de realizat din diferite motive; • Copiii provin din familii dezmembrate/ necooperante, ceea ce scade eficienţa evaluării; • Standardele folosite pentru aprecierea măsurătorilor antropometrice ale bolnavilor se referă la alte populaţii/ sunt vechi; unele măsurători corespund, altele necesită o corecţie. 

Istoricul sarcinii şi al naşterii Anamneza este în general dificil de reconstituit şi trebuie să cuprindă întrebări referitoare la: Mama trebuie lăsată să povestească liber, dar şi întrebată precis despre stadiile dezvoltării; în paralel se face o evaluare discretă a nivelului socio- cultural. Examenul psihologic realizat la vârste mai mari prezintă şi el anumite caracteristici: • permite stabilirea domeniului afectat (cognitiv, adaptativ, psihiatric); • trebuie să folosească teste precise şi adaptate; • în plus faţă de examinarea propriu- zisă a copilului, el trebuie să înregistreze şi comportamentul cotidian (întrebări adresate părinţilor, doctorilor, asistenţilor sociali după schema Vineland); • deosebit de utile sunt filmarea comportamentului şi înregistrarea limbajului. Anomaliile mişcărilor ochilor sunt un semn neobişnuit, dar distinct atunci când sunt prezente la un copil cu retard mintal. Ele se pot clasifica în: • mişcări neobişnuite, care nu sunt prezente în mod normal, • incapacitatea de a face mişcările normale. Atrofia optică este un semn neobişnuit şi poate indica existenţa unei malformaţii congenitale. Traumatismul sau asfixia la naştere sunt o cauză foarte rară de atrofie optică, dar traumatismul postnatal poate fi o cauză a acestei anomalii.