- Comentariu –

Elev: Dragan Gabriel Clasa: a X-a E

Testament de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioda interbelica alaturi de "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga si "Joc secund" de Ion Barbu. Poezia deschide volumul de debut al scriitorului ,,Cuvinte potrivite” aparut in 1927.

Tema poeziei este mostenirea(cartea) lasata de scriitor generatiilor urmatoare. Titlul poeziei are un inteles dublu:unul denotativa si unul conotativa. In sens propriu(denotativ),cuvantul-titlu desemneaza un act juridic intocmit de o persoana prin care aceasta isi exprima dorintele ce urmeaza ai fi indeplinite dupa moarte,mai cu seama in transmiterea averii sale. In inteles religios, cuvantul face trimitere la cele doua mari parti ale Bibliei ,Vechiul Testament si Noul Testament, in care sunt concentrate invataturile prorociilor si apostolilor, adresate omenirii. Din aceasta semnificatie religioasa deriva si sensul conotativ al termenului pe care il intalnim in poezie. Astfel creatia arghezeana devine o mostenire spirituala adresata urmasilor-cititori.

Textul poetic este structurat in 6 strofe cu numar inegal de versuri, incalcarea regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului.  Numarul de versuri este inegal, rima imperecheata, ritmul iambic iar masura versurilor de 11-12 silabe. Marcile eulu liric sunt: pronumele personale la persoana I. (-eu, -noi), adjective pronominale posesive(mei, tine), verbe la persoana I ,,nu-ti voi lasa”, ,,am prefacut”, ,,am preschimbat “ , ,,am ivit” . substantivele in vocative ,,fiule” este o adresare directa.

Poezia "Testament" de Tudor Arghezi este o arta poetica,deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre arta literara,despre menirea literaturii si despre rolul artistului in societate.

Prima strofa este alcatuita din opt versuri. In primele doua versuri, poetul i se adreseaza fiului, care reprezinta o

colectivitate, caruia ii lasa opera sa drept amintire. Tot aici, epitetul ,,adunat” care insoteste substantivul ,,nume” face referire la un nume ales, numele scriitorului. Versul ,,in seara razvratita “ strabunii se impotrivesc asupritorilor care ridicau biciul asupra lor cu sute de ani in urma. Campul lexical al istoriei care cuprinde termini precum:strabuni, batrani, ,,oseminte revarsate-n mine” , ,,cenusa mortilor din vatra” sugereaza radacina creatiei in plan istoric.

In strofa a II-a ,,cartea” devine ,,hrisovul vostru cel dintai”, daruit urmasilor. Tudor Arghezi, in poezia sa transforma elementele. Brazda si apa,simbolul romanilor, le transforma in condei si calimara. Imnul asupritorilor este schimbat in miere, indemnurile pentru vite in cuvinte potrivite iar bubele, mucegaiul si noroiul in frumuseti si preturi noi.

In poezia ,,Testament’’ , apare si estetica uratului. Uratul este ridicat la rangul de arta. Acesta poate sa devina un obiect estetic, frumosul putand sa aiba si radacini urate. Exemplu : ,,Flori de mucigai”.Tudor Arghezi in aceasta poezia da definitii creatiei. ,,slova de foc” este o metafora pentru munca, iar ,,slova faurita” este o metafora pentru inspiratie. Doar prin inspiratie plus munca poate iesi adevarata creatie. ”: “Slova de foc si slova faurita/Imperecheate-n carte se marita”. Conditia poetului este redata in versul “Robul a scris-o,Domnul o citeste” ; artistul este un “rob”,un truditor al condeiului si se afla in slujba cititorului, “Domnul”. In concluzie putem afirma ca poezia “Testament” de Tudor Arghezi este o arta poetica,datorita afirmatiilor prezentate mai sus,dar si pt.ca poetul devine un nascocitor,iar poezia presupune mestesugul,truda creatorului.