Test Test

Prima Carte cu ApolodorLa circ, in Targul Mosilor,Pe gheata unui racitor,Traia voios si zambitor Un pinguin din Labrador.-Cum se numea?-Apolodor.-Si ce facea?-Canta la cor.Deci, nu era nici scamator, Nici acrobat, nici dansator;Facea si el ce-i mai usor:Canta la cor.(Era tenor)Grasut, curat, atragatorIn fracul lui stralucitorAsa era Apolodor.Dar intr-o zi Apolodor,Spre deznadejdea tuturorA spus asa:-Sunt foaaarte trist!Imi place viata de coristDar ce sa fac? Mi-e dor, mi-e dorDe fratii mei din Labrador!O, de-as putea un ceas macar sa stau cu ei pe un ghetar...Apoi a plans Apolodor.Cand l-a vazut pisoiul Tit Plangand cu hohot si sughitI-a spus:-Prietene, ti-as daMustata si codita mea,As da o litra de caimac ,As da orice sa te impacZau, nu mai plange, te implor!!Dar el plangea:-mi-e dor, mi-e dorDe fratii mei din Labrador!Si-au incercat sa-l mai impaceAriciul, daruindu-i ace Si ursul, cu un pumn de mureProaspat culese din padure.Si iepurele Buza-Lata (Colegi de-ai lui Apolodor,Maestri cantareti la cor).Camila Suzi, cea mai trista,Plangea cu fata in batista,Ea ii fusese ca o mamaIl invatase prima gama.Dar el plangea: -mi-e dor, mi-e dorDe fratii mei din Labrador...

Colegii lui ApolodorS-au dus atunci la dirijor.

Maestrul DomilasolfaCu haina lui de catifeaI-a ascultat si, ganditorS-a asezat pe canapea oftand:Sarmanul meu tenor...Se poate prapadi de dor...Sa plece dar spre LabradorSi a plecat Apolodor.La inceput, a fost usor:L-a dus spre nord, l-a dus in zborUn avion, un bimotor Si, stand picior peste picior,Canta , canta ApolodorCanta cu glasul de tenorDar, intre timp, inflacarandu-lNaucitorul peisaj,Sari pe-o aripa cu gandulSa dea dovada de curaj.Apoi, cu parasuta in spateSe zbengui ApolodorBa agatandu-se de roateBa stand calare pe motorAsa, cu zborul singuratic, Ar fi ajuns in LabradorDar l-a lovit un nor zanatic Si a cazut ApolodorLa capul nord, la capul NordAdapostit intr-un fiordStatea pe tarm ApolodorPosomorat si ganditorSedea pe tarm tacut si trist,Acest tenor, acest artistStatea cu parasuta spartaNu tu busola, nu tu harta...In larg vuia clocotitorMare potopul apelor.Si se jelea Apolodor...O,fratii mei din Labrador, Adio voua, tuturor,Pesemne ca mi-e dat sa morAici, pe tarmul marilorSi ce pacat, eram tenor! Cantam frumos, cantam la cor...

Tunis

"Aici, pe tarmul Syrthelor,S-a pomenit ApolodorSi se gandea:'O fi frumos,Dar e-o caldura tropicalaSi eu sunt mort de obosealaSi nu mai pot sa merg pe jos...'Si cum jelea sa-i plangi de milaVeni spre dansul o camilaSi-l intreba:-Cum te numesti?-Apolodor.-Ce tot vorbesti?Apolodor e-n BucurestiAm eu o sora-n BucurestiLa circ, in Targul Mosilor.Ea mi-a trimis de-acolo vestiDespre acel vestit tenorSi le-am primit acum o oraPlecarea lui a fost o drama...-Camila Suzi va e sora?A fost cu mine ca o mamaEa m-a-nvatat intaia gama...Canta la cor si, cateodata,Chiar ma trata cu inghetata...(...).......................................................................................(...)Si cum mergea ApolodorSi se gandea, cuprins de groaza:'Aicea imi e dat sa mor!'Dadu in calea lui de-o oazaCu umbra multa si racoare,Cu arbori napaditi de floare,Cu tufe mari, de iasomie,Cu apa buna, de izvor.Si-a baut ApolodorSi a cantat cu bucurie...De sus, ascunsa langa cer,Pe creanga unui palmierL-a ascultat, intai cu frica,O foarte mica maimuticaIar el canta, fermecator,Cu glasu-i dulce, de tenor...Si ea simti un inceputDe sentiment necunoscutCeva intre alean si dor,O tulburare, un fior,Acel ceva, profund si mut(In orice caz, foarte placutPe care il numim amor.

Tinandu-si coada gratiosEa cobori pe creanga jos,Si, inclinandu-se usorIn fata lui Apolodor,Ii darui trei portocale, []O punga plina de migdaleSi-i spuse cu sfiala:-Ia-le![ Sunt toate, toate, ale tale... Apoi, aceeasi maimutica-De data asta fara fricaDar cu sfiala si mai multa-Il intreba cum se numeste.(Ca orisice persoana cultaVorbea, fireste, romaneste.)Si el a spus:-Apolodor...""Si-atunci, aceeasi maimuticaSopti, rosindu-se usor,Dar fara urma de sfiala:-Desi sunt inca foarte mica(Abia la toamna merg la scoala),Nu am decat un singur dor:Sa fiu sotie de tenor.Deci, daca dragoste existaSi daca nu doresti cumvaSa vezi o maimutica trista,As vrea sa fiu sotia taSi i-a raspuns Apolodor:-N-aveam de gand sa ma insorDar, fiindca dragoste existaSi nu mi-ar fi placut nici mieSa vad o maimutica trista,Sunt gata pentru cununie... (...)"Tot ce exista si se stieDin marea lui calatoriePeste Oceanul PacificE scris pe-un petic de hartie.Atat-si altceva nimic.Se pare ca a navigatPe-o barca, luata cu chirie,Apoi a naufragiatSi, de pe-o insula pustie,Pe-o vreme calma si senina,A fost luat de-un submarin.Dar asta a durat putin,Caci s-au izbit in drum de-o minaSi el, salvat de un delfinSi dus spre vest, peste ocean,A fost, cu fortele sfarsite,

Lasat, in stare de lesin,Pe tarmul californian.Si iata cum, pe negandite,Navigatorul-pinguinAjunse-n Statele Unite.Un timp, pe cate stim si noi,A fost Apolodor cow-boyLa ferma 'Taurul-Vioi'Si ingrijea de vaci, de boi,Le da porumb, le da trifoiSi-avea pistol, avea si calCa orisice cow-boy normal.Dar, intr-o vineri s-a ivit,In preajma fermei un bandit,Un hot de vite renumit,Un betivan ingrozitor,Salliver Tom, un pistolar.Si tot tinutul tremuraSi el trecea nepasator,Calare pe un armasar,Si jefuia si ucidea. (...)"Asa porni Apolodor,Murdar de fum si de ruginaSub soarele dogoritorPe fiare vechi, intr-o masina...Si cum se vaeta de zor:-Vai! N-am sa pot ajunge, gol,In gerurile de la Pol,Desi aici e zapuseala,Vazu pe maldarul de fierO platosa medievalaSi-o chivara de cavalerCroite, parca, pe masura.Si-a imbracat ApolodorAceasta falnica armura.Dar, dupa cateva secunde, (...).................................................................(...)De multe ori am recititTratatul, pana l-am inchis...Dar sa vedem ce-a mai patitApolodor in Saint-Louis..."Batea un vant dinspre apusPrin noaptea neagra si posacaIar el sedea, in lanturi pus,Pe soclul rece, in baraca.Sedea cuminte si supus,Sedea in bezna si tacere

Si-au navalit in incapereVreo patruzeci de insi mascatiTalhari si ucigasi cu leafa.Toti cainii astia incruntatiRanjeau, cu gura pan' la ceafa.Si-n fruntea lor, venea tacutTalharul din Connecticut...Apoi s-au napustit vreo treiSi l-au rapit pe ApolodorPe cand ceilalti racneau la ei:-OK! Mai repede! Dati zor!...Legat cu funii de bumbac,Varat in fundul unui sac,Asa l-au dus, pe rand,in spate,Prin ulite intortocheate,Pe strazi cu nume deocheate.Si s-au oprit cumplitii zbiriLa ora unu jumatateIn fata unei vechi cladiri.(...)"" ‘Ca sa mai spun ce zbor a fostSi cum e fara gravitate,Fireste, n-are niciun rost.Decat ca le-am trait pe toate.Iar dupa aselenizare,Am fost destul de curajos:N-am vrut sa fac nicio plimbare,Nici cu masina, nici pe jos,Desi pe luna e frumos,Si-aveam si casca, si radar,Si aparate de filmatSi-un biscuit in buzunarSi-un tub de lapte condensat.Dar, cum era un frig cumplit,Si eu eram fara palton,Am stat un pic, am chibzuitSi-am apasat pe un butonSi nava a pornit la drum,Iar eu am inceput sa cant.Si-asa se face ca acumCobor in goana spre pamant…’O, ce modest, o, ce modestS-a dovedit a fi acestInvoluntar cosmonaut,Acest erou necunoscut!Si fiindca marea lui ispravaRamane, totusi, ignorata(N-a fost macar televizataGreseala, sigur, foarte grava

Si nedreptate, dupa mine),Am socotit ca se cuvineSa-i inchinam un imn de slava.(...)""Pe Mississippi, intr-un bac,De ce zambesc mereu si tacSi negrul Jim, si negrul Jack?Pluteste bacul, printre cioateDe salcii vechi si faramateSi-s murmura si-i canta cuiPuhoiul apelor, galbui?De ce zambesc mereu si tacSi negrul Jim, si negrul Jack?Au langa ei un calator.L-au scos din apa, gol si ud;Cazut din cer, venit in zborAtat soptea: "spre sud...spre sud..."Acum, batranul negru JackIsi umple pipa cu tabacSi il intreaba, zambitor:-Cum te numesti? -Apolodor....Si-i dau din pranzul lor sarac,Si-i dau o haina de bumbac,Si il privesc zambind si tacSi negrul Jim, si negrul Jack...Si iar lipsesc mai multe file Din cronica acelor zile... (...)""Ceva mai jos de EcuadorPlutea, plutea Apolodor,Si-ar fi plutit asa, un veac,Dar l-au cules, cu chiu cu vai,Niste pescari din Uruguay.Si, cum era flamand si ud,L-au dus cu dansii, catre sud,L-au luat pe vasul lor sarac,I-au dat si buruieni de leac(Fiindca prinsese guturai)Si l-au tinut intr-un hamacPan-au ajuns in UruguaySi iar lipsesc mai multe fileDin cronica acelor zile...Dar se gasesc in UruguayO sumedenie de caiSi n-ar fi lucru de mirareSa fi pornit ApolodorSpre sud, pe-un cal de soi, calare...In Uruguay, ApolodorA zabovit cam multisorIn casa unui profesor

Pe nume Carlos Alfandor]Un foarte vechi admirator,El insusi fost, candva,tenor,Fireste, doar ca amator.Si traiul ar fi fost usor,Fiindca ilustrul profesorIl ingrijea ca pe-un odorSi ii spunea: -Ma simt datorSa ma gandesc la viitor;Deci, dac-o fi cumva sa mor,Sa stii ca-mi esti mostenitor... (...)"“Unde a fost ApolodorEu nu prea stiu.(A cui e vina?)A fost un frum obositor?A zabovit in Argentina?S-a mai oprit sa cercetezeCampiile patagoneze?Pe unde a facut popasSi cate zile a ramas?La Capul Horn? In alta parte?A izbutit ApolodorSa mai gaseasca un vaporSi sa porneasca mai departe?Atata stiu: era in marte…Batea un vant de vreme reaSi-n largul marii viscoleaCu fulgi de gheata, reci si tariCand a zarit ApolodorAntarctica, printre ghetari…Si-a debarcat triumfatorPe gheata golfului Terror…Pe coasta Golfului TerrorS-a adunat, cu mic, cu mare,Tot neamul lui Apolodor.(...)""Pe unde a trecut si cumA strabatut atat drum?A navigat peste oceanPe urmele lui Magaellan,Plutind pe vechiul drum navalDin emisferul austral?Sau (dupa cum mai e un zvon),O fi pornit in avionSi-a ratacit din nou, un an,Pe continentul african?S-o fi oprit in statul Ghana?A strabatut Mediterana?O fi trecut pe la Bosfor?Sunt file goale-n manuscris

Si n-as vrea sa insir povesti.Oricum, un lucru e precis:Ca, intr-o zi, ApolodorS-a reintors la Bucuresti.(...)