test proiectiv

15
Institutor I. Bilinschi Ruxandra Laura Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 34 SCHEMA CORPORALĂ Este un element principal din structura psihomotricităţii Se referă la organizarea şi perceperea localizării stimulilor, la relatiile reciproce dintre partile corpului precum si la relatiile acestor părţi cu mediul, incluzând şi imaginea mintală a corpului şi conştiinţa de sine Nu este omogenă, unele părţi ale corpului sunt mai viu reprezentate, altele mai estompate. Imaginea corporală este cladită pe unităţi senzoriale venite din sferele tactile, vizuale, labirintice şi kinestezice. Orice dereglare a acestor unităţi senzoriale produce tulburări ale schemei corporale. Tulburările de schemă corporală apar mai frecvent la deficienţii vizual dar mecanismele fiziopatologice de producere ale acestor tulburări nu sunt elucidate. PROBA GOODENOUGH (OMULEŢULUI) Se cere copilului să deseneze un omuleţ, nu i se dă nici o sugestie ci este îndemnat să deseneze aşa cum vrea el. Se cotează orice element – intenţie de a prezenta o parte a corpului, oricât de grosolan ar fi desenată, eventual este întrebat copilul despre detalii ale desenului (“Ce reprezintă ?”). Proba cuprinde şi elemente ce se noteaza cu 1 sau 0. Principalele elemente pe care le poate desena un copil: 1. corpul este prezent 2. picioare 3. braţe 4. trunchi 5. înălţimea trunchiului superioară lăţimii 6. umeri net indicaţi 1

description

Testul omuletului

Transcript of test proiectiv

Page 1: test proiectiv

Institutor I. Bilinschi Ruxandra LauraGrădiniţa cu Program Prelungit Nr. 34

SCHEMA CORPORALĂ

Este un element principal din structura psihomotricităţii Se referă la organizarea şi perceperea localizării stimulilor, la relatiile reciproce dintre

partile corpului precum si la relatiile acestor părţi cu mediul, incluzând şi imaginea mintală a corpului şi conştiinţa de sine

Nu este omogenă, unele părţi ale corpului sunt mai viu reprezentate, altele mai estompate. Imaginea corporală este cladită pe unităţi senzoriale venite din sferele tactile, vizuale,

labirintice şi kinestezice. Orice dereglare a acestor unităţi senzoriale produce tulburări ale schemei corporale. Tulburările de schemă corporală apar mai frecvent la deficienţii vizual dar mecanismele

fiziopatologice de producere ale acestor tulburări nu sunt elucidate.

PROBA GOODENOUGH (OMULEŢULUI)

Se cere copilului să deseneze un omuleţ, nu i se dă nici o sugestie ci este îndemnat să deseneze aşa cum vrea el. Se cotează orice element – intenţie de a prezenta o parte a corpului, oricât de grosolan ar fi desenată, eventual este întrebat copilul despre detalii ale desenului (“Ce reprezintă ?”).Proba cuprinde şi elemente ce se noteaza cu 1 sau 0.Principalele elemente pe care le poate desena un copil:1. corpul este prezent2. picioare 3. braţe 4. trunchi5. înălţimea trunchiului superioară lăţimii6. umeri net indicaţi7. braţe şi picioare ataşate adecvat pe trunchi8. gât9. ochi10. nas, nări11. gură12. păr bine plasat13. îmbrăcăminte14. degete15. cotul este distinct16. proporţia capului faţă de trunchi17. proporţia braţelor şi a picioarelor18. încheieturile picioarelor (genunchi, şold)) sunt prezente

1

Page 2: test proiectiv

Etalonul probei- la 4 ani = 6 puncte (corecte din 27 posibile)- la 5 ani = 10 puncte (corecte din 27 posibile)- la 6 ani = 14 puncte (corecte din 27 posibile)- la 7 ani = 18 puncte (corecte din 27 posibile)

TESTUL GOODENOUGH (OMULEŢUL)

Material – o foaie de hârtie albă şi un creion. Instrucţia – pe această foaie tu vei desena un om, cât mai frumos poţi tu; nu pierde timpul

şi desenează cât mai bine!- Copilul poate fi încurajat, dar în nici un caz nu trebuie influenţat.- Proba poate fi dată colectiv – însa trebuie luate măsuri de precauţie pentru a fi evitată

copierea, sugestionarea.- Este important să se evite orice sugestie (cărţi, gravuri, tablouri pe pereţi etc)- La orice întrebare se răspunde invariabil: “Fă cum vrei tu!”

Cotarea:Categoria A – în această categorie se plasează oamenii desenaţi nerecognoscibil; dacă desenul este o simplă mâzgalitură, fără scop, desenul este cotat 0.

- dacă liniile au o anumită alură şi par a fi ghidate într-o anumită măsură de intenţie, se cotează cu 1; desenele de acest gen au de obicei forma unui pătrat, triunghi sau cerc, desenate într-o manieră sumară – în acest caz trebuie cerute copilului explicaţii, fără a i se sugera răspunsul .

- după ce se laudă desenul copilului, se spune: “Acum vorbeşte despre desenul tău! Ce anume ai desenat?”

- dacă nu răspunde i se indică un detaliu şi este din nou întrebat ce reprezintă;- dacă nu este capabil să răspundă, desenul va fi cotat în categoria A; dacă numeşte logic

diferite părţi, desenul se cotează în categoria B

Categoria B – cuprinde desenele care pot fi recunoscute ca tentative de reprezentare a corpului uman; fiecare din elementele desenului este cotat cu 1 sau 0, după punctajul care se acordă la etalonarea categoriei B.

1. Capul este prezent – orice modalitate de a reprezenta capul trebuie admisă.

2. Picioarele (prezente) – se admite orice metodă în care apare clar intenţia de a desena picioarele; numărul trebuie să fie corect (două picioare din faţă, unul sau două în desenul din profil).Cand întâlnim desene cu trei sau mai multe picioare se cotează cu 0.Un picior cu două labe (rar) se cotează cu 1 punct.

2

Page 3: test proiectiv

Când picioarele sunt ascunse de haine se acordă totuşi un punct, dacă extremităţile sunt desenate.

3. Braţele (prezente) – degetele singure nu sunt suficiente, dar se acordă 1 punct dacă a fost lăsat un spaţiu între degete şi corp.Numărul braţelor trebuie să fie corect: două în desenul din faţă şi unul din profil.

4.Trunchiul (prezent) – orice indicare netă a trunchiului, chiar dacă este doar o linie dreaptă, trebuie cotată pozitiv, o simplă formă plasată între cap şi picioare este considerată întotdeauna trunchi.Un rând de nasturi, mergând de la cap şi pâna la picioare, se cotează cu 0 pentru trunchi (dacă nu este în completarea hainei) şi 1 punct dacă însoţeşte haina.

5. Înălţimea trunchiului este superioară lăţimii – dacă cele două dimensiuni sunt egale sau dacă diferenţa este greu sesizabilă, cota este 0; dacă trunchiul nu este reprezentat prin două dimensiuni, cota este 0.

6. Umeri net indicaţi – un trunchi perfect pătrat sau dreptunghi nu poate fi cotat, dar se acordă 1 punct dacă este rotunjit la colţuri.Dacă liniile care formează conturul părţii superioare a trunchiului sunt divergente la baza gâtului, pentru a indica curbura pieptului, se acordă 1 punct.

7. Braţele şi picioarele sunt ataşate pe un punct oarecare al trunchiului – braţele trebuie să fie ataşate la gât sau la joncţiunea cap – trunchi, atunci când gatul este omis; dacă este omis trunchiul, cota este 0.Dacă picioarele sunt ataşate în altă parte decât la trunchi, fără nici o legătură cu punctul de ataşare al braţelor, cota este 0.Dacă un braţ sau un picior este omis la desenul din profil, se acordă 1 punct.Dacă braţele sau picioarele sunt ataşate în altă parte decât trunchiul, cota este 0, la fel dacă braţele sunt ataşate la picioare.Numărul braţelor trebuie să fie corect, două în desenul din faţă şi unul din profil.

8. Braţele şi picioarele sunt ataşate la locul potrivit pe trunchi – în desenele din faţă, unde umerii sunt net indicaţi, punctul de ataşare trebuie să fie la umeri; dacă umerii nu sunt indicaţi, punctul de ataşare trebuie să fie pe linia mediană a trunchiului, la o mică distanţă de gât.

9. Gâtul (prezent) – orice indicaţie netă a gâtului = 1 punct; o simplă juxtapunere a capului pe trunchi = 0.

10. Conturul gâtului – trebuie să formeze o linie continuă cu conturul capului şi al trunchiului.

11. Ochii (prezenţi) – unul sau doi ochi trebuie desenaţi, chiar printr-o simplă trăsătură,chiar dacă este nesigură, se notează cu 1 punct.

3

Page 4: test proiectiv

12. Nasul (prezent) – în desenul din profil, nasul trebuie să se diferenţieze de frunte şi de bărbie.

13. Gura (prezentă) – dacă un singur element a fost desenat în plus faţă de ochi, adesea este imposibil să se determine dacă este vorba de gură sau de nas; cotarea este aceeaşi, se acordă 1 punct pentru nas sau gură.

14. Nasul şi gura sunt prezente în două dimensiuni – în desenul din faţă, orice reprezentare în două dimensiuni care se apropie de adevărata formă a nasului este acceptată.Pentru gură, linia de despărţire a buzelor se notează cu 1 punct, de asemenea nasul trebuie diferenţiat de frunte şi de buza superioară.

15. Narile (prezente) – în desenele din profil, dacă linia ce descrie nasul se întinde către interior, deasupra buzei superioare, se acordă 1 punct.

16. Părul (prezent) – o mâzgălitură deasupra capului reprezintă adesea părul

17. Părul este bine plasat – păr nontransparent, adică nu pătrunde în interiorul conturului capului.

18. Veşmintele (prezente) – o serie de linii verticale şi orizontale, indicând o ţesătură, se cotează cu 1 punct; dacă sunt reprezentaţi doar nasturii, fără altă indicaţie de îmbrăcăminte, nu se cotează.

19. Părţi ale veşmintelor (pălărie, pantaloni etc) – dacă sunt reprezentate, se acordă 1 punct.

20. Desenul complet al veşmântului – dacă este reprezentat fără a fi transparent (mânecile şi pantalonii), se acordă 1 punct; aceste detalii apar după o perioadă de dezvoltare relativ tardivă, de aceea acest punct este greu de obţinut înaintea vârstei de 10 ani.

21. Sunt bine reprezentate 4 articole vestimentare – acestea trebuie să figureze în lista următoare: pălărie, pantaloni, veston, cămaşă, guler, cravată, centură, bretele, pantofi.Este important ca cele patru elemente vestimentare să aibă semnele lor caracteristice (toc, şireturi, buzunar, mâneci, revere etc).

22. Costum complet – în toate detaliile esenţiale, se cotează cu 1 punct.

23. Degetele (prezente) – trebuie să figureze la ambele mâini, numarul lor este neimportant.

24. Numărul corect de degete – în desen trebuie să apară câte 5 la fiecare mână şi se cotează cu 1 punct.

25. Detalii complete şi corecte ale degetelor – trebuie reprezentate în două dimensiuni, lungimea fiind superioară lăţimii.

4

Page 5: test proiectiv

26. Opoziţia degetului mare – se acordă 1 punct dacă degetul mare este mai scurt decât celelalte degete, dacă se diferenţiază net de ele şi dacă unghiul dintre degetul mare şi index este de cel puţin două ori mai mare decât cel dintre alte două degete.

27. Mâna este distincăa de degete şi braţe – se acordă 1 punct dacă partea superioară a mâinii este vizibilă deasupra buzunarelor.

28. Încheieturile braţelor – cotul şi umărul trebuie să se distingă pentru a fi cotate cu 1 punct ( nu se acordă punct pentru un braţ care se îndreaptă simplu în jos).

29. Încheieturile picioarelor – genunchiul sau şoldul trebuie să fie reprezentate pentru a fi cotate.

30. Proporţia capului – suprafaşa capului nu trebuie să depăşească jumătatea suprafeţei trunchiului, nici să fie mai mică decât o zecime a acestei suprafeţe.

31. Proporţia braţelor – braţele să fie la fel de lungi ca trunchiul sau puţin mai lungi, dar să nu atingă genunchii.

32. Proporţia picioarelor – să nu fie mai scurte, dar nici de două ori mai lungi decât trunchiul.

33. Proporţia labelor picioarelor – labele picioarelor trebuie să fie redate în două dimensiuni, lungimea mai mare decât înălţimea. La desenele din faţă se acordă 1 punct pentru laba redată în perspectivă.

34. Dubla dimensiune a braţelor şi picioarelor – trebuie reprezentate în două dimensiuni, chiar dacă palma şi laba piciorului sunt reprezentate prin linii; se acordă 1 punct.

35. Prezenţa călcâiului – orice reprezentare primeşte 1 punct; de asemenea, dacă la desenul din faţă piciorul este redat în perspectivă.

36. Coordonarea conturului, în general – liniile să fie ferme, să se întâlnească punctele de încheietură, fără să se încarce desenul cu multe detalii.

37. Coordonarea articulaţiilor – se acordă 1 punct dacă toate liniile sunt ferm desenate.

38. Coordonarea capului – conturul capului să nu prezinte neregularităţi.

39. Coordonarea trunchiului – conturul să fie regulat.

40. Coordonarea braţelor şi picioarelor – reprezentarea să fie în două dimensiuni, fără tendinţă de îngustare la locul de joncţiune cu trunchiul.

41. Coordonarea părţilor capului – elementele componente al capului trebuie să fie simetrice.

5

Page 6: test proiectiv

42. Prezenţa urechilor – trebuie să fie două urechi la desenul din faţă şi una la desenul din profil.

43. Proporţia urechilor – înălţimea să fie mai mare decât lungimea, urechile trebuie plasate către mijlocul capului; nu se acordă punct pentru inversarea pavilionului urechii.

44. Detalii ale ochilor (gene, sprâncene) – se acordă 1 punct pentru reprezentarea printr-o linie deasupra ochilor.

45. Prezenţa pupilei – dacă sunt reprezentaţi ambii ochi, pupila trebuie să fie prezentă la fiecare.

46. Proporţia ochilor – mărimea pe orizontală să fie mai mare decât cea pe verticală la ambii ochi; la desenul din profil, se acordă 1 punct chiar dacă ochiul apare sub forma unui cerc.

47. Privirea – în profil, ochiul trebuie desenat în perspectivă sau cu pupila plasată în faţa ochiului.

48. Prezenţa bărbiei şi a frunţii – în reprezentarea din faţă trebuie să existe o distanţă suficienta care să marcheze fruntea şi bărbia; în profil trebuie să se vadă conturul bărbiei şi frunţii pentru a se cota cu 1 punct.

49. Relieful bărbiei – se acordă 1 punct atunci când bărbia este reprezentată distinct de buza inferioară.

50. Profilul – capul, trunchiul şi braţele trebuie să fie reprezentate toate în profil, să nu existe transparenţă corporală.

51. Silueta – să fie reprezentată din profil, fără eroare sau transparenţă corporală; poate fi ignorată doar forma ochiului.

6

Page 7: test proiectiv

ETALONAREA

Categoria A

1. Omuleţul este de nerecunoscut (mâzgălitură)____________________ 02. Există un control şi o ordonare a liniilor (cerc, triunghi, dreptunghi, pătrat, spirală)_______________________________________________1Dacă elementele sunt recunoscute ca părţi ale corpului se înregistreazăla Categoria B.

Categoria B

1. Prezenţa capului ____________________________________________12. Prezenţa picioarelor – două, când desenul este din faţă şi unul, când desenul este din profil _______________________________________13. Prezenţa braţelor, chiar dacă degetele nu sunt evidente sau dacă este lăsat spaţiu între ele şi corp____________________________________14. Prezenţa trunchiului __________________________________________15. Lungimea mai mare decât lăţimea trunchiului _____________________ 16. Indicarea umerilor ___________________________________________17. Braţele şi picioarele tangente la corp ___________________________ _18. Braţele şi picioarele ataşate, deşi incorect _______________________ _19. Prezenţa gâtului _____________________________________________110. Conturul gâtului este o linie continuă între trunchi şi cap ____________111. Prezenţa ochilor (unul din profil) _______________________________112. Prezenţa nasului ____________________________________________113. Prezenţa gurii ______________________________________________114. Nasul şi gura sunt reprezentate corect, indicarea buzelor este realizată prin două linii______________________________________________ 115. Prezenţa nărilor ____________________________________________ 116. Prezenţa părului ___________________________________________ 117. Părul bine plasat, fără transparenţa capului ______________________ _118. Prezenţa hainelor: haşurare sau nasturi __________________________ 119. Lipsa transparenţei în reprezentarea veşmintelor, minim 2 obiecte_____ 120. Desenul complet al veşmintelor _______________________________ 121. Patru articole vestimentare bine marcate (pălărie, cravată, nasturi, pantaloni etc) ______________________________________________122. Costumul fără defecte (manşete, buzunare, revere, nasturi) ___________123. Prezenţa degetelor ___________________________________________124. Numărul corect al degetelor _________________________________ __125. Detalii corecte ale degetelor_________________________________ 126. Poziţia policelui __________________________________________ 127. Evidenţierea palmei între degete şi braţe _______________________ 128. Braţele articulate la umeri şi la coate __________________________ 129. Articularea gambelor la genunchi şi la coapse ___________________ 130. Proporţia capului (mai mic decât ½ din trunchi şi mai mare

7

Page 8: test proiectiv

de 1/10 din corp) ____ _____________________________________ 131. Proporţia braţelor (egale în lungimea trunchiului sau mai lungi, dar să nu atingă genunchiul) ________________________________ 132. Proporţia gambelor (inegale în lungime cu corpul, puţin mai scurte)_ 133. Proporţia picioarelor (lungimea lor să fie mai mare decât lăţimea şi mai mică decât înălţimea corpului) _________________________ 134. Dubla dimensiune a braţelor şi picioarelor_______________________ 135. Prezenţa călcâiului _________________________________________ 136. Coordonarea motrică a conturului ____________________________ 137. Coordonarea motrică a articulaţiilor _____ _____________________ 138. Coordonarea motrică a articulaţiei capului _____________________ 139. Coordonarea motrică a braţelor şi gambelor ____________________ 140. Coordonarea motrică a fizionomiei ___________________________ 141. Coordonarea motrică a articulaţiei trunchiului ___________________ 142. Prezenţa urechilor _________________________________________ 143. Poziţia şi proporţia corectă a urechilor _________________________ 144. Detalii oculare: gene, sprâncene ______________________________ 145. Pupile __________________________________________________ 146. Proporţia ovală a orbitelor __________________________________ 147. Strălucirea ochilor ________________________________________ 148. Prezenţa bărbiei şi a frunţii _________________________________ 149. Barbia net distinctă faţă de buza inferioară _____________________ 150. Capul, trunchiul şi picioarele din profil _________________________ 151. Profilul perfect (fără transparenţă sau poziţie greşită a membrelor) ___ 1

ETALONUL TESTULUI GOODENOUGH

VârstaE.M.

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Puncte 2 6 10 14 18 22 26 30 34 38 42 46 50

8

Page 9: test proiectiv

SEMNIFICAŢIA Q.I.

După aplicarea acestui test se poate stabili nivelul de dezvoltare a schemei corporale, dar şi nivelul intelectual, raportat la cunoaşterea schemei corporale.

Pentru a stabili Q.I. se determină vârsta reală. Astfel, se consideră de 6 ani copilul care se află între 5 ani şi 6 luni şi 6 ani, 5 luni şi 29 de zile.Dacă presupunem că avem un subiect de 10 ani şi 8 luni, i se da vârsta de 11 ani. Obţinând 32 de puncte la testul Goodenough, intră în categoria de la 10 ani, care devine astfel etatea mintală (E.M.) a subiectului.

Q.I. = E.M. x 100E.C.

Q.I. = 140 = inteligenţă excepţională; 120 – 138 = inteligenţă superioară; 110 – 119 = inteligenţă relativ superioară; 90 – 109 = inteligenţă medie (normalitate); 80 – 89 = încetineală intelectuală; 70 – 79 = zona marginală a normalităţii;

69 = graniţa inferioară a normalităţii;50 – 68 = debilitate mintală;20 – 49 = imbecilitate;sub 20 = idioţie.

Nivelul de realizare al schemei corporale se poate considera astfel: dacă etatea mintală oglindită prin numărul de puncte dat în etalon este cu de la 2 – 3 ani mai mică decât vârsta cronologică (E.C.), subiectul poate fi considerat cu deficit uşor în realizarea schemei corporale. Dacă etatea mintală, oglindită prin numărul de puncte dat în etalon este cu de la 4 – 5 ani mai mică decât vârsta cronologică, subiectul poate fi considerat cu deficit mediu în realizarea schemei corporale. Dacă etatea mintală, oglindită prin numărul de puncte dat în etalon este cu de la 5 – 6 ani mai mică decât vârsta cronologică, atunci subiectul poate fi considerat ca având un deficit grav în realizarea schemei corporale.

BIBLIOGRAFIE :

Roseline Davido (1998) – “Descoperiţi-vă copilul prin desene” – Ed. Image Rodica Mariana Niculescu (2003) – “Pedagogie preşcolară” – Ed. Universităţii

Transilvania din Braşov Aurel Ion Clinciu (2005) « Psihodiagnostic » - Ed. Universităţii Transilvania din Braşov Aurel Ion Clinciu (2005) “Metoda de determinare a nivelului dezvoltarii motorii si

cognitive a copilului prescolar mare”, Ed. Psihomedia

9