VARIANTA I I. Repere:

1.1 Context (apariție volum, poezie, arte poetice moderne - diferențe) 1.2 Modernismul. Definiție. Trăsături. Inovația la nivelul temei, viziunii poetice și mijloacelor artistice 1.3 Tematica. Artă poetică modernă. Estetica urâtului. Funcția socială a esteticului. Viziunea despre poezie ca osmoză1 între inspirație/har și trudă/meșteșug. Două idei poetice în relație cu tematica poeziei. Lirismul subiectiv. 1.4 Titlul 1.5 Incipitul 1.6 Imaginar poetic Secvența I, Secvența II, Secvența III 1.7 Elemente de simetrie. Elemente de opoziție 1.8 Motive poetice, motivul central, laitmotive 1.9 Niveluri ale textului (lexical, morfologic, semantic, prozodic) 1.10 Opinia. Argumente. Concluzia VARIANTA II: II. Redactează un eseu de 900 de cuvinte în care să prezinți tema şi viziunea despre lume reflectate într-un text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – prezentarea a două imagini artistice/idei poetice din textul studiat, relevante pentru tema și viziunea despre lume;

1 OSMÓZĂ, osmoze, s. f. Trecere a unui solvent printr-o membrană semipermeabilă,

– ilustrarea a patru elemente de compoziție şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema și viziunea despre lume (imaginar poetic, titlu, incipit, relații de opoziție şi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.); – susținerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat. VARIANTA III III. Eseu despre un text poetic la aparținând lui Tudor Arghezi, după reperele de la punctul I/II: De-a v-ati ascuns – T. Arghezi Dragii mei, o să mă joc odată Cu voi, de-a ceva ciudat. Nu știu când o să fie asta, tată, Dar, hotărât, o să ne jucăm odată, Odată, poate, după scăpătat. E un joc viclean de bătrâni Cu copii, ca voi, cu fetițe ca tine, Joc de slugi și joc de stăpâni, Joc de păsări, de flori, de câini, Și fiecare îl joacă bine. Ne vom iubi, negreșit, mereu Strânși bucuroși la masă, Subt coviltirele lui Dumnezeu. Într-o zi piciorul va rămâne greu, Mâna stângace, ochiul sleit, limba scămoasă. Jocul începe încet, ca un vânt, Eu o sărâd și o să tac, O să mă culc la pământ. O să stau fără cuvânt, De pildă, lângă copac. E jocul sfintelor Scripturi. Așa s-a jucat și Domnul nostru Isus Hristos Și alții, prinși de friguri și de călduri, Care din câteva sfinte tremurături Au isprăvit jocul, frumos.

care separă două soluții de compoziții sau concentrații diferite

Voi să nu vă mâhniți tare Când mă vor lua și duce departe Și-mi vor face un fel de înmormântare În lutul afânat sau tare. Așa e jocul, începe cu moarte. Știind că și Lazăr a-nviat Voi să nu vă mâhniți, s-așteptați, Ca și cum nu s-a întâmplat Nimic prea nou și prea ciudat. Acolo, voi gândi la jocul nostru, printre frați. Tata s-a îngrijit de voi, V-a lăsat vite, hambare, Pășune, bordeie și oi, Pentru tot soiul de nevoi Și pentru mâncare. Toți vor învia, toți se vor întoarce Într-o zi acasă, la copii, La nevasta, care plange și toarce, La văcuțe, la mioare, Ca oamenii gospodari și vii. Voi creșteți, dragii mei, sănătoși, Voinici, zglobii, cu voie bună, Cum am apucat din moși-strămoși. Deocamdată, feții mei frumoși, O să lipsească tata vreo lună. Apoi, o să fie o întârziere, Și alta, și pe urmă alta. Tata nu o să mai aibă putere Să vie pe jos, în timpul cât se cere, Din lumea cealaltă. Și, voi ați crescut mari, V-ați căpătuit, V-ați făcut cărturari, Mama-mpletește ciorapi și pieptari, Și tata nu a mai venit... Puii mei, bobocii mei, copiii mei! Așa este jocul. Îl joci în doi, în trei, Îl joci în câte câți vrei. Arde-l-ar focul.