7/25/2019 TERRA.docx

http://slidepdf.com/reader/full/terradocx 1/6

TERRA

Planeta Pământ (numită iș  Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă după distan a fa ăț ț

de Soare  i a cincea ca mărime înș sistemul solar . Când desemnează planeta ( i nuș  solul), cuvântul

se scrie cu mausculă. !erra face parte dintre planetele interioare ale sistemului solar (planetele

aflate în interiorul centurii de asteroizi). "ste cea mai mare planetă telurică din sistemul solar, iș

sin#ura din $nivers cunoscută ca adăpostind via ăț  (controverse le#ate de e%isten aț  vie iiț

e%traterestre continuă să e%iste).

!erra s&a format acum apro%imativ ', miliarde (',*+-) de ani.

Conform ipotezei celei mai veiculate în prezent, în urma impactului planetei !eia cu Pământul, cu

',/ miliarde de ani în urmă, s&ar fi format 0una.Pentru compara ie, vârsta calculată aț  $niversului este de circa +1, miliarde de ani. Suprafa aț

Pământului este acoperită în propor ie de ,23 deț  apă, restul de /-,/3 fiind solid i 4uscat4. 5onaș

acoperită de apă este împăr ită înț  oceane, iar uscatul se subîmparte în continente.

6e la formarea sa Pământul a trecut prin numeroase procese #eolo#ice i biolo#ice maore, astfelș

 încât toate urmele condi iilor sale ini iale au fost terse. Suprafa a e%terioară a planetei !erra esteț ț ș ț

 împăr ită în mai multe plăci tectonice, care de&a lun#ul timpului se deplasează unele fa ă deț ț

celelalte. 7iezul planetei este activ (fierbinte i licid), fiind format dinș  mantaua topită i miezulș

metalic, #enerator al câmpului ma#netic. Condi iile atmosferice i de la suprafa ă, care au permisț ș ț

apari ia vie ii pe !erra, au fost la rândul lor influen ate în mod decisiv de către diversele forme deț ț ț

via ă. 8cestea se află într&o balan ă ecolo#ică fra#ilă, în permanentă scimbare.ț ț

 9ntre !erra i restul $niversului e%istă o permanentă interac iune. 8stfel, 0una este cauzaș ț  mareelor .

 9n afară de asta, ea a infuen at continuu viteza mi cării de rota ie a !errei. !oate corpurile din urulț ș ț

#lobului terestru sunt atrase spre !erra, for a de atrac ie numindu&seț ț  #ravita ieț , iar accelera iaț  cu

care aceste corpuri cad în câmpul #ravita ional se nume teț ș  accelera ie #ravita ionalăț ț (notată cu 4#4 :

-,2+ m;s/). Se crede că motivul apari iei oceanelor a fost o 4ploaie4 deț  comete din perioada timpurie

a Pământului. <mpacturile ulterioare cu asteroizi au modificat i ele mediul înconurător într&oș

manieră decisivă. Scimbările de orbităale planetei pot fi considerate răspunzătoare pentru#lacia iunile produse de&a lun#ul istoriei, care au acoperit suprafa a terestră cu un strat de #ea ă.ț ț ț

!erra nu are al i sateli i naturali în afară de 0ună. Corpul cerescț ț  Cruitne a fost calificat în mod #re itș

drept satelit al lui !erra, fiind în realitate un asteroid. Cruitne a fost descoperit în +-2=> el urmează o

orbită eliptică in urul Soarelui, asemănătoare cu orbita !errei, i care nu se apropie prea mult de ea.ș

6e pe Pământ orbita lui se vede în formă de potcoavă.

7/25/2019 TERRA.docx

http://slidepdf.com/reader/full/terradocx 2/6

Cuprins

  ?ascunde@ 

• +Semantica

o +.+"timolo#ie

o +./Simbol

• /<storia

• 1Caracteristici fizice

• '7i cările Pământuluiș

o '.+7i carea de rota ieș ț

o './7i carea de revolu ieș ț

o '.19nclinarea a%ială

• 7a#netosfera i Centurile Aan 8llenș

• =6escoperiri #eolo#ice privitoare la „copilăria” Pământului

• Beferin eț

• 2iblio#rafie

• -0e#ături e%terne

• +Aezi iș

Semantica?modificare D modificare sursă@

<poteza formării 0unii în urma coliziunii Pământului cu planeta!eia (anima ie)ț

7/25/2019 TERRA.docx

http://slidepdf.com/reader/full/terradocx 3/6

Cuvintele ce se referă la !erra pot fi formate în mai multe moduri. Primul este folosirea

rădăcinii terra-, ca de e%emplu cuvântul „terestru”. 7ai e%istă i rădăcinaș  telur-, cum se poate vedea

 în cuvintele teluric, telurian. 8mbii termeni provin de la zei a romanăț !erra 7ater , ce se pare că i&aș

primit numele, la rândul ei, de la vecea denumire de Tellus Mater . !ermenii tiin ificiș ț

precum#eo#rafie, #eocentric, #eotermal folosesc prefi%ul #recesc geo-, derivat dinnumele zei eiț  Eaia, ecivalenta !errei 7ater în mitolo#ia #reacă.

6enumirea de Pământ, din limba română, este sin#ura care nu provine din vecea mitolo#ie #reacă

sau romană, spre deosebire de maoritatea corpurilor cere ti cunoscute la acea dată (de e%empluș

7arte, Aenus, Feptun, .a.m.d.).ș

Etimologie?modificare D modificare sursă@

 9n română, cuvântul „pământ” provine din latină  pavimentum?/@, care înseamnă „pământ bătătorit iș

nivelat”, „pardoseală cu lespezi sau mozaic”, „pava” ?1@, „podea”, „drum pietruit”, „loc neted”,

„bătătură”?'@

.Simbol?modificare D modificare sursă@

Simbolul astrolo#ic  iș  astronomic al planetei !erra este o cruce încadrată de un cerc ce reprezintă

un meridian  iș  "cuatorul (⊕). G altă variantă a ează oș  cruce deasupra unui cerc (♁).

Istoria?modificare D modificare sursă@

Pe baza descoperirilor #eolo#ice oamenii de tiin ă au reu it să reconstituie o serie de dateș ț ș

referitoare la trecutul planetei. "i au aflat astfel că Pământul s&a format din materia norului #azos al

Febuloasei Solare, alături de Soare  i de celelalte planete ale sistemului solar, acum apro%imativș', miliarde de ani, 0una formându&se ceva mai târziu. <ni ial sub formă licidă, stratul e%terior alț

planetei avea să se răcească, dând na tere scoar ei terestre. "mana iile de #aze i erup iileș ț ț ș ț

vulcanice au format atmosfera primordială. Condensarea vaporilor de apă, alături de #ea a adusăț

de comete, aveau să formeze apoi oceanele/. 8ceastă puternică activitate cimică a fost sursa

apari iei, acum circa ' miliarde de ani, a unei molecule cu capacitatea de a se înmul i spontan, unț ț

predecesor al  86F&ului iș   8BF&ului. 6upă alte de milioane de ani, ultimul predecesor comun al

fiin elor ulterioare dispărea, i evolu ia se ramificăț ș ț 1. 6ezvoltarea procesului de fotosinteză a permis

ca ener#ia Soarelui să fie utilizată direct i eficient>ș  o%i#enul rezultant s&a acumulat în atmosferă i aș

dat na tere stratului protector deș  ozon (G1). 9n#lobarea celulelor mai mici în unele mai mari a avut carezultat na terea celulelor comple%e, numite eucarioteș '. Celulele din cadrul coloniilor s&au profilat pe

anumite tipuri de esuturi, din acestea rezultând din nou via ă, în formă unor adevărate or#anismeț ț

multicelulare> apoi, cu autorul stratului de ozon ce absorbea radia iile ultraviolete uci#a e, via aț ș ț

avea să se împânzească toată suprafa a !errei.ț

6e&a lun#ul sutelor de milioane de ani continentele s&au tot reunit i despăr it, pe măsură ce seș ț

modela i suprafa a !errei sub ac iunea curen ilor ma#matici aiș ț ț ț  mantalei. 9n cursul acestor modelări,

7/25/2019 TERRA.docx

http://slidepdf.com/reader/full/terradocx 4/6

continentele s&au unit i au format de câteva ori supercontinente. Cel mai veci supercontinentș

cunoscut despre care avem informa ii solideț ?@, Bodinia, s&a destrămat însă din nou & acum

apro%imativ de milioane de ani. Continentele s&au reunit mai târziu din nou pentru a

forma Pannotia & acum =&' milioane de ani, i mai apoiș  Pan#eea, care s&a destrămat acum +2

milioane de ani

.

Harta Iizică a Pământului

Pământul văzut de pe 0ună

Pământul Ji 0una

 9n anii +-= s&a lansat o ipoteză conform căreia, în urma unui puternic proces #lacial ce a avut loc

acum &2 milioane de ani, în timpul Feoproterozoicului, o mare parte din planetă a fost

7/25/2019 TERRA.docx

http://slidepdf.com/reader/full/terradocx 5/6

acoperită cu un strat de #ea ă. 8ceastă ipoteză a fost denumită „ul#ărele de zăpadă” (ț Snowball

Earth) i este de un real interes, întrucât conduce la e%plozia de or#anisme dinș

perioada Cambrianului, când au început să prospere formele de via ă multicelulareț  =. 6e la această

e%plozie, acum apro%imativ 1 milioane de ani, au avut loc e%tinc ii ale vie ii în masăț ț  , ultima

dintre ele petrecându&se acum = de milioane de ani, când o probabilă coliziune a unui asteroid cu!erra a declan at dispari iaș ț  dinozaurilor   i a altor ș  reptile de talie mare, dar a cru at via a animalelorț ț

de talie mică precum mamiferele. 6e&a lun#ul ultimilor = de milioane de ani clasa mamiferelor s&a

diversificat. 8cum câteva milioane de ani o primată africană a evoluat capacitatea de a sta în pozi ieț

verticală, biped. 8cest lucru i&a dat posibilitatea să folosească unelte i a încuraat comunicarea, faptș

ce a stimulat i dezvoltarea i mărirea în volum a creierului. 6escoperirea a#riculturii i domesticireaș ș ș

unor animale a dus la na terea civiliza iei i a permis oamenilor să devină specia dominantă aș ț ș

planetei, vârful lan ului trofic. 6evenirea omului a transformat fa a Pământului într&o perioadă scurtăț ț

de timp, a a cum nici o altă fiin ă nu o mai făcuse, modificând atât e%isten a i cantitatea altor formeș ț ț ș

de via ă, cât i clima planetei în istoria recentă.ț ș

Caracteristici fizice?modificare D modificare sursă@

Aăzut din spa iul e%traterestru, o mare parte din Pământ prezintă culorile albastru încis i alb &ț ș

datorită oceanelor, straturilor de #ea ă de laț  poli  i a norilor din atmosferă.ș   8lbedo&ul său este de

1=,3, fiind depă it, dintre planetele din interiorul centurii de asteroizi a Sistemului Solar, doar de celș

al luiAenus. "ste de asemenea i cea mai mare i densă dintre aceste planete.ș ș

Mi cările Pământuluiș ?modificare D modificare sursă@

Mi carea de rota ieș ț ?modificare D modificare sursă@

 8nimaKie ce prezintă miJcarea de rotaKie a Pământului

 Articol principal: Rota ia Pământului ț 

Mi carea de revolu ieș ț ?modificare D modificare sursă@

 Articol principal: Mi carea !e revolu ie a Pământului ș ț 

7/25/2019 TERRA.docx

http://slidepdf.com/reader/full/terradocx 6/6

 Înclinarea axială?modificare D modificare sursă@

 Articol principal: "nclinare a#ială

Magnetosfera i Centurile Van Allenș ?modificare D modificare sursă@

5ona cuprinsă de câmpul ma#netic al Pământului se nume te ma#netosferă. "a absoarbeș

particulele încărcate cu ener#ie provenite din Soare  i le fi%ează în / centuri numite dupăș

descoperitorul lor, Lames van 8llen. Centurile 8llen înconoară Pământul deasupra ecuatorului.

7a#netosfera este comprimată în partea dinspre Soare datorită for ei particulelor ce vin dinspreț

acesta, i este mai e%tinsă în partea opusă Soarelui.ș

Câmpul ma#netic terestru e format dintr&o for ă ma#netică care se află înț  nucleul licid e%terior.

0iniile câmpului ma#netic ies din Pământ la polul sud ma#netic, localizat lân#ă

strâmtoarea 7c7urdo din  8ntarctica,  i reintră la polul nord ma#netic de lân#ă insulaș Prince of

Males din  8rctica canadiană.

Polii ma#netici sunt situa i în apropierea celor #eo#rafici (fără să se suprapună cu ace tia), iarț ș

pozi ia lor se modifică înț timp. 9n prezent, polul nord ma#netic se deplasează spre vest cu o viteză de

,/ N pe an. 0a fiecare apro%imativ umătate de milion de ani câmpul ma#netic al Pământului se

inversează. Procesul de inversare propriu&zis poate dura +.&+. ani, timp în care câmpul

ma#netic slăbe te, iar polii se deplasează spre pozi iile inversate, revenind i la intensitatea lorș ț ș

ma#netică anterioară.