UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE

ŞCOALA DOCTORALĂ „LIMBI ŞI IDENTITĂŢI CULTURALE”

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

LES COLLOCATIONS DANS LA LANGUE DE SPÉCIALITÉ DE LA ZOOTECHNIE

COLOCAŢIILE IN LIMBAJUL DE SPECIALITATE AL ZOOTEHNIEI

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:

Prof. Univ. Dr. ANCA COSĂCEANU

DOCTORAND: OPREA IZABELA

BUCUREȘTI

2014

1

CUPRINSUL TEZEI

INTRODUCERE

CAPITOLUL I : Limbaje de specialitate, lexicologie şi terminologie 1.1. Consideraţii generale 1.2. Lexicul general al limbii1.3. Lexicul ştiinţific şi tehnic1.4. Lexicul zootehnic

1.4.1. Structura lexicului zootehnic1.5. Terminologia – problematică generală 1.5.1. Originile terminologiei 1.5.2. Terminologia şi limbajele de specialitate 1.5.3. Noţiuni operatorii în terminologie1.6. Terminologie /vs./Lexicologie1.7. Terminografie/vs./Lexicografie1.8. Tipuri de clasificări în terminologie1.9. Abordări recente în terminologie

CAPITOLUL II : Sisteme conceptuale în zootehnie2.1. Conceptualizarea. Clase şi categorii

2.1.1. Clasă şi categorie în terminologie2.1.2. Operaţiile de clasificare ; identificarea domeniilor şi a relaţiilor conceptuale

2.2. Domeniul zootehniei2.2.1. Sub-domeniile zootehniei

2.3. Relaţiile conceptuale2.3.1. Relaţiile logice2.3.2. Relaţiile ontologice2.3.3. Relaţiile asociative2.3.4. Relaţia SORTE-DE2.3.5. Relaţia PARTIE-DE2.3.6. Combinarea relaţiilor PARTIE-DE şi SORTE-DE2.3.7. Relaţia de echivalenţă (EST-UN)

CAPITOLUL III : Colocaţiile – de la limba curentă la limbajele de specialitate3.1. Frazeologia. Consideraţii generale3.2. Tipologii ale unităţilor frazeologice3.3. Colocaţiile ca unităţi frazeologice ale limbii curente3.4. Parametri definitori ai colocaţiilor

3.4.1. Criteriile lui Tutin şi Grossmann 3.4.2. Criteriile lui Williams

3.5. Tipologii ale colocaţiilor 3.5.1. Criterii semantice 

3.5.2. Criterii sintactice 3.5.3. Criterii contextualiste3.6. Colocaţiile în limbajele de specialitate

3.6.1. Colocaţia lexicală /vs./ colocaţia conceptuală3.7. Concluzii

2

CAPITOLUL IV : Colocaţiile terminologice în lexicul zootehnic 4.1. Precizări metodologice4.2. Analiza de corpus

4.2.1. Abordare semantică şi sintacticăText 1. « Alimentation hivernale des vaches allaitantes en zone de montagne »

Abordare semanticăAbordare sintactică

Text 2. « L’amélioration génétique en France, le contexte et les acteurs. Les bovins laitiers » Abordare semantică Abordare sintactică

Text 3. « Intérêts et limites de l’apport de méthionine et de lysine dans l’alimentation des vaches laitières »

Abordare semanticăAbordare sintactică

Text 4. « Réflexions sur le concept de qualité dans l’agro-alimentaire. L’Exemple de la filière lait-fromage dans les Alpes du Nord »

Abordare semantică Abordare sintactică

Text 5. « L’amélioration génétique en France : les contextes et les acteurs. Les bovins et ovins producteurs de viande »

Abordare semanticăAbordare sintactică

Text 6. « Les objectifs et les critères de sélection –La production des ruminants traits »Abordare semanticăAbordare sintactică

Text 7. « Les objectifs et les critères de sélection-Aptitude fromagère du lait et polymorphisme des protéines : perspectives d’utilisation et de sélection »

Abordare semanticăAbordare sintactică

Text 8. « Stratégies dans les filières animales »Abordare semanticăAbordare sintactică

Text 9. « Qualité des carcasses et de la viande des palmipèdes gavés »Abordare semanticăAbordare sintactică

Text 10. « La relation Homme-Animal.Conséquences et possibilités d’amélioration »Abordare semanticăAbordare sintactică

Text 11. « Le lait selon la reglémentation française »Abordare semanticăAbordare sintactică

4.2.2. Regruparea colocaţiilor pe subdomenii  4.2.3. Colocaţiile conceptuale – modele de analiză

CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

ANEXA A : Colocaţiile din corpus în ordine alfabeticăANEXA B : Colocaţiile din corpus, pe subdomeniiANEXA C : Corpusul de texte

3

Teza de doctorat intitulată «Colocațiile în limbajul de specialitate al zootehniei» urmează o direcție

de cercetare actuală în terminologie. Obiectivul său major, conform abordărilor recente în acest

domeniu, este acela de a dovedi existența colocațiilor terminologice (combinații lexicale specializate)

şi importanța acestora atât în elaborarea dicționarelor terminologice (inclusiv on-line), cât şi pentru

didactica limbilor de specialitate, în cazul de faţă, a limbii franceze.

Ne-am propus, într-o primă etapă, să ilustrăm modul de abordare al terminologiei conceptuale,

urmând un demers de tip onomasiologic care permite deducerea definiției termenului (definiție «de

chose», conform lui Roche 2012) având ca bază definiția conceptului, şi, prin aceasta,

operaționalizarea terminologiilor în vederea constituirii de baze de date sau de dicţionare electronice

specializate.

Ȋntr-o a doua etapă, am recurs la o abordare semasiologică ţinând de o terminologie textuală, dedicată

obiectului nostru de studiu, colocațiile terminologice din limbajul zootehniei. Am extras dintr-un

corpus de texte culese din publicaţii de specialitate colocațiile terminologice recurente în câteva sub-

domenii ale zootehniei şi am încercat să le abordăm din punct de vedere sintactic, semantic, apoi să

identificăm relațiile conceptuale pe care colocaţiile le ilustrează în cadrul sub-domeniilor respective

ca şi relaţiile între constituenţii colocaţiilor. Ȋn ambele cazuri, ajutorul experților în domeniu s-a

impus, consultarea acestora fiind un demers permanent adoptat pe parcursul elaborării lucrării.

Sub-domeniile pe care le-am avut în vedere sunt tehnicile de creştere a animalelor, alimentația şi

nutriția animală, producția animală, reproducția (fiziologie/etologie), conduita sanitară, ameliorarea

(genetica animală). Terminologia prezentă în textele care constituie corpusul nostru este cu precădere

cea folosită de specialişti în comunicarea profesională, dar multe dintre unităţile terminologice

identificate apar şi în textele de vulgarizare ştiințifică adresate publicului larg. De altfel, terminologia

zootehniei face parte din categoria terminologiilor « slabe », ale căror unităţi sunt preluate din limba

comună pentru a fi reutilizate în contextele pragmatice specifice ale comunicării specializate.

Corpusul este extras din:

Reviste de specialitate on-line : Production animale ;

Site-uri internet de specialitate : www.inra.fr, www.cinrad.fr .,

http://www.lactalis.fr/francais/le_lait/le_lait.htm;

Am folosit de asemenea :

Dicționare zootehnice on-line : Dictionar al Ştiințelor Animale, Marele Dicționar

Terminologic(GDT), Dicționarul Futura Santé,

Dicționare zootehnice publicate: Dicționar Poliglot de Zooehnie, (coord.Ioan Dinu) ;

Dicționar enciclopedic de Zootehnie, (coord. Ioan Dinu) ; Dicționar Poliglot de Etologie şi

4

Fiziologie Animală, (Izabela Oprea et al.) ; Dictionary of Animal Production Terminology ;

Dictionnaire classique des sciences naturelles (Auguste Drapiez); Le Grand Larousse

Agricole (coord.Raymond Braconnier), Systèmes agraires, systèmes de production,

Vocabulaire français-anglais (Laurence de Bonneval);

Dicționare generale on-line : www.lepetitrobert.fr ; www.larousse.fr.

Primul capitol al lucrării prezintă cadrul teoretic general. Am început prin expunerea principiilor care

stau la baza studiului limbajelor de specialitate, începând cu criteriile enunțate de Saussure (1916) în

ceea ce priveşte definiția limbajului şi dicotomia langue/parole, pentru a continua cu o prezentare a

teoriilor lui Rostislav Kokourek (1991), Pierre Lerat (1995), Angela Bidu-Vrânceanu (2010) asupra

naturii şi importanței limbajelor de specialitate. Ne-am referit apoi la tipurile de lexic, general,

ştiințific şi tehnic, urmând principiile enunțate de Alexandra Cuniță (1980).

Diferențele între cuvânt şi termen, lexicologie şi terminologie, lexicografie şi terminografie

concretizează relațiile între limba curentă, standard, şi limbajul/limbajele de specialitate.

Ȋn partea aplicativă a acestei secţiuni a primului capitol, am prezentat pe scurt lexicul zootehniei şi o

clasificare a termenilor săi. Criteriile folosite pentru delimitarea structurii lexicului zootehnic îi

aparțin tot Alexandrei Cuniță (1980).

În a doua secţiune a primului capitol am prezentat un scurt istoric al terminologiei, am expus

principiile Teoriei Generale a Terminologiei a lui Wüster, criticile care i-au fost aduse dar şi ideile

care au fost păstrate, eventual adaptate, de către reprezentanţii abordărilor mai recente în

terminologie.

Am reţinut în special principiile expuse de Maria Teresa Cabré (2005), creatoare a Teoriei

Comunicaționale a Terminologiei, şi anume :

-unitățile prototipice ale cunoaşterii specializate sunt unitățile terminologice  ;

-unitatea terminologică constituie obiectul central al terminologiei  ;

-unitățile terminologice sunt poliedrice, având proprietăți lingvistice, cognitive si socio-comunicative ;

-accesul la unitățile terminologice se poate face prin portaluri diferite, şi anume  : lingvistica, ştiințele cognitive şi ştiințele comunicării sociale ;

-fiecare dintre acestea necesită o teorie adaptată la acelaşi obiect central şi la structura sa poliedrică ;

-analiza lingvistică a unităților terminologice trebuie făcută folosind corpusuri orale şi scrise  ;

-termenii sunt unități denominative care suportă variații (polisemie si sinonimie)  ;

-unitățile terminologice corespund unităților lexicale, fac parte din structura conceptuală a unui domeniu, iar din punct de vedere semantic ele reprezintă unități minimale ale acestei structuri  ;

-unitățile terminologice pot fi descrise ca valori specializate relaționate unităților lexicale  ;

5

-unitatea terminologică nu este nici specializată, nici generală , ea dobândeşte o valoare specializată sau sau generală în funcţie de condițiile pragmatice de utilizare;

-orice unitate lexicală poate deveni unitate terminologică ;

-sensul specializat este rezultatul unei selecții specifice a caracteristicilor semantice ale unităţii lexicale, făcută în funcție de situația de comunicare;

-numai o teorie lingvistică cognitivă şi funcțională (cuprinzând componente gramaticale, semantice şi pragmatice) poate descrie caracterul specific al unităților terminologice. Condițiile pragmatice sunt indispensabile pentru a activa valoarea terminologică a unităților lexicale.

Al doilea capitol al lucrării îşi propune o abordare a sistemelor conceptuale din domeniul

zootehniei.

Am urmat axele după care se realizează în opinia specialiştilor procesul de clasificare : « délimitation

du savoir », respectiv determinarea domeniilor şi sub-domeniilor sau a domeniilor de aplicaţie ale

unui câmp al cunoaşterii, apoi regruparea termenilor cu ajutorul relaţiilor existente în interiorul

domeniului: relaţii logice (generice-specifice, de coordonare), relaţii ontologice (partitive, asociative),

etc.

Am început prin a discuta noțiunea de domeniu însăşi, ca şi tipurile de domenii identificate de

diferitele modele teoretice. Astfel, domeniul reprezintă baza triunghiului terminologic imaginar

format de asemenea din concept şi din definiție ; domeniul indică apartenența conceptului la un

sistem conceptual, în timp ce definiția diferențiază conceptele în interiorul sistemului. Aplicând

modelul lui Bessé (2000), completat de modelul lui Holzem (1999), am stabilit următoarele

domenii ca fiind proprii ariei noastre de studiu :

Domeniul de activitate se referă la activitatea umană indiferent de natura sa, fie că este vorba

despre o meserie, o practică sau o industrie. De exemplu : domeniul zootehniei. Zootehnia cnstituie

un ansamblu care cuprinde mai multe sectoare de activitate : nutriția animală, fiziologia animală, etc.

Domeniul de origine  reprezintă domeniul în care ia naştere conceptul corespunzător termenului

analizat. De exemplu : zootehnia reprezintă domeniul de origine pentru conceptul creşterea

animalelor ;

Domeniul de apartenență reprezintă domeniul din care provine conceptul la care trimite un termen.

De exemplu : nutriție animală aparține domeniului creşterea animalelor ;

Domeniul de aplicație reprezintă domeniul în care este utilizat termenul corespunzător unui concept.

De exemplu : termenul fromages desemnează un tip de produs alimentar obținut prin coagularea

laptelui, domeniul de aplicaţie fiind industria alimentară. După Maryvonne Holzem (1999), «il faut

noter que le domaine d'application renvoie à la notion de secteur d'activité » .

6

Dăm mai jos reprezentarea schematică a sub-domeniului alimentaţiei animalelor domestice :

Alimentation des animaux domestiques

Dom. de

connaissance

Zoologie

Dom.

d’activité

Pratiques

Besoins alimentaires

AlimentsDigestion

Rationnement PrévisionsCalcul des

rations

Schema următoare ilustrează relaţiile conceptuale între principalele sub-domenii ale zootehniei :

7

O reinterpretare a acestei scheme în termeni de sub-domenii ni s-a părut a constitui un demers util

pentru analiza colocaţiilor terminologice zootehnice (v. cap. IV), în cadrul căreia am luat în

considerare apartenenţa acestor colocaţii la sub-domeniile deja menţionate.

Domaine ZOOTECHNIE

Sous-domaines de premier niveau 1. Techniques d’élevage ;

2. Systèmes d’élevage ;

3. Alimentation et nutrition animale ;

4. Reproduction animale ;

5. Conduite sanitaire ;

6. Production animale ;

7. Environnement ;

8. Amélioration et génétique animale.

Sous-domaines de deuxième niveau 1.1.-Aviculture ;

1.2.-Apiculture ;

1.3.-Cuniculture ;

1.4.-Sériciculture ;

1.5.-Elevage des moutons ;

1.6.-Elevage des bovins ;

1.7.-Elevage des chevaux ;

1.8.-Elevage des porcins ;

1.9.-Pisciculture ;

3.1.-Formulation de rations ;

3.2.-Rationnement des fourrages ;

4.1.-Anatomie ;

4.2.-Physiologie ;

4.3.-Éthologie ;

5.1. -Détection, prévention et guérison des maladies ;

6.1.-Produits d’origine animale ;

6.2.-Méthodes de préparation des produits;

6.3.-Production nationale ;

6.4.-Circuit des produits ;

7.1.-Aménagement ;

7.2.-Protection de l’environnement ;

8.1. -Adaptation d’espèces d’animaux ;

8.2.-Biostatistique ;

8

Sous-domaine de troisième niveau 1.1.1.-Fermes pour l’élevage des volailles ;

1.2.1.-Fermes pour l’élevage des abeilles ;

1.3.1.- Fermes pour l’élevage des lapins;

1.4.1.-Fermes pour l’élevage des vers à soie ;

1.5.1.-Fermes pour l’élevage des moutons ;

1.6.1.-Fermes pour l’élevage des bovins ;

1.7.1.-Fermes pour l’élevage des chevaux ;

1.8.1.-Fermes pour l’élevage des porcins ;

1.9.1.-Fermes pour l’élevage des poissons ;

3.2.1.-Fabriques de fourrages combinés ;

4.3.1.-Fermes de reproduction ;

4.3.2.-Programmes d’amélioration génétique ;

5.1.1.-Sratégies pour le développement du système sanitaire

vétérinaire ;

6.1.1.-Abattoirs ;

6.2.1.- Fabriques de produits d’origine animale ;

6.3.1.-Stratégies pour le développement de la production nationale ;

7.2.1.-Statégies pour la protection de l’environnement ;

8.1.1.-Types de microclimats. 

Tipurile de relaţii pe care le-am luat în considerare au fost clasificate de către specialişti în :

- Relații logice şi relații ontologice (Depecker 2002);

- Relații asociative şi relații distinctive (Otman 1996);

- Relații ierarhice şi relații asociative (Silvia Pavel 2009, ISO 704).

Relațiile logice sunt acele relații care se stabilesc între concepte din punct de vedere formal. Conform

lui Depecker (2000), relația de identitate, relația de implicaţie, relația de incluziune reprezintă relații

logice.

Relațiile logice pot fi de tipul generic-specific sau de coordonare; ele reprezintă raporturi abstracte

între concepte care au cel puțin o trăsătură în comun. În relaţia generic-specific, intensiunea

conceptului subordonat include intensiunea conceptului superordonat, mai mult sau mai puțin un

caracter distinctiv suplimentar. Ȋn ceea ce priveşte extensiunea, cea a conceptului superordonat o

include pe cea a conceptului subordonat.

« Le concept spécifique hérite tous les caractères du concept générique. Ainsi, à l’intérieur d’une

relation générique, les séries que nous obtiendrons seront verticales » (Depecker 2000). 

9

Conform şi ISO 704, seria de concepte legate prin relații generice formează un ansamblu vertical, în

timp ce conceptele coordonate, care prezintă acelaşi nivel de abstractizare, formează un ansamblu

orizontal, ca în schema de mai jos :

BOVIDÉS (zool.) = mammifères ongulés artiodactyles ruminants (bovins, caprins, ovins, antilopes, gazelles,

chamois)

BOVINÉS (zool.) = groupe de bovidés dont le bœuf est le type (aurochs, buffle, yak, bison, zébu)

BOVINS (zool., zootechnie) = de la famille du boeuf

BŒUF /VACHE/TAUREAU/VEAU

Ȋn cadrul relațiilor generice, am analizat relațiile SORTE-DE şi PARTIE-DE.

Relația SORTE-DE califică o mare parte a raporturilor care caracterizează domeniul conceptual al

zootehniei.

10

Lait

Lait de

vache

Lait de

buflesse

Lait de

chèvre

Sorte de

Relația SORTE-DE prezintă caracteristica tranzitivității : laptele de vacă este un tip de lapte în timp

ce laptele poate fi produs de vacă, astfel relația merge de la generic la specific şi de la specific la

generic.

Acest tip de relație poate fi tratată atât din perspectiva incluziunii, cât şi din perspectiva apartenenței ;

astfel, incluziunea subliniază partițiile şi desemnează sub-ansamblurile unui ansamblu dat. De

exemplu : lâna aparține oii ; în consecință lâna ca sub-ansamblu este inclusă în ansamblul dat al oii :

«On peut aussi interpréter les nœuds comme des ensembles ou des éléments. D'une façon analogue à

l'interprétation « hérite de/instance de » on dispose de deux types de liens, «inclus» et «appartient»

reliant respectivement deux nœuds «ensemble» ou un nœud «ensemble» et un nœud «élément». »

(Levrat, 1990 :99)

Relația PARTIE-DE este calificată drept o relație meronimică, prin urmare vom opune holonimul

(întreg) meronimului (parte).

Conform lui Otman (1991), relația PARTIE-DE este considerată tranzitivă, non-reflexivă şi anti-

simetrică : « Si A est une partie-de В et В une partie-de C, alors A est une partie-de C. (Si doigt est

une partie-de main et main une partie-de bras, alors doigt est une partie-de bras). » (1991:46).

Conform aceluiaşi autor (Otman 1986), relația PARTIE-DE cuprinde următoarele trei categorii: parte,

constituent, atribut.

Pentru a ilustra această relație am propus următoarele scheme :

11

Vache

Peau Pieds

Relation de

co-présence

Partie de Partie de

Schemă complexă a relației PARTIE-DE

Relația de echivalență sau EST-UN poate fi definită, în ciuda numeroaselor controverse, drept o

relație între concepte care posedă aceleaşi caracteristici. Aplicațiile în terminologie se bazează pe

inter-schimbabilitatea internă a termenilor aceluiaşi domeniu, şi anume a termenilor care desemnează

aceeaşi noțiune în cadrul aceluiaşi nivel de conceptualizare al limbii.

Conform Biroului Lingvistic Canadian, întâlnim două cazuri de echivalență :

12

OVINS

OVINS

MOUTONS

Brebis

Bélier

TÊTE

CORP

S

PIED

S

QU

EUE

TÊTE

CORP

S

PIED

S

QU

EUE

Partie de

Partie de

Partie de

Partie de

- Echivalența totală ca relație între termeni care exprimă aceeaşi noțiune, putând fi schimbați

între ei în orice context.

Model de echivalență totală

- Echivalența parțială este definită drept caracterizând «les termes de niveaux hiérarchiques

différents, lorsqu'on considère que l'un ou plusieurs d'entre eux, pourtant nécessaires à

l'exhaustivité du vocabulaire d'entrée, sont probablement trop spécifiques pour apparaître

tous comme descripteurs.» (BLC 2014)

Model de echivalență parțială

Relațiile ontologice reprezintă relații care se stabilesc datorită structurării obiectelor naturale în

lume. De exemplu, relațiile gen întreg-parte, tip-produs şi relațiile asociative. Astfel, vom întâlni

relații întreg-parte între concepte : pielea reprezintă o parte a vacii, picioarele la fel. Constatăm că

13

Cochon

Concept 2

Porcins

Concept 1

Porcins

Porc

Lard Rillettes

produit

carné

produit carné tissu gras,

charcuterie

părţile aceluiaşi întreg nu se exclud, ci sunt în relație de co-prezență: «des rapports entre concepts

dont les objets auxquels ils renvoient sont en relation de présence ou de contiguïté» (Depecker

2002 :154) ;

Relația tip-produs este aplicabilă domeniului zootehnic. De exemplu : fromage à pâte dure aşa cum

este definit de GDT (le caillé est pressé et chauffé ; le salage se fait pendant plusieurs jours avec du

sel sec ; ils sont principalement protégés par effet. La conservation va de quelques mois à quelques

années. Ce sont des fromages de garde). Este un aliment obținut prin coagularea laptelui şi apoi prin

procedee industriale de presare şi sărare, astfel fromage à pate dure reprezintă un produs (produit

particulier) al tipului (type) fromage - produs lactat obținut cu ajutorul cheagului.

Conform lui Chaumier (1988), relațiile asociative sau de vecinătate sunt relații non-ierarhice, unde

conceptele sunt asociate prin vecinătatea lor spațială sau temporală, existând într-o contiguitate

naturală.

Urmând modelul Silviei Pavel (2009) am prezentat câteva exemple de relații asociative proprii

domeniului nostru de studiu :

Producteur-produit : vache-lait ;

Produit-région d’origine : fromage-Roquefort ;

Action-résultat : traire-lait ;

Action-outil : traire-machine à traire ;

Contenant-contenu : abreuvoir-eau ;

Cause-effet : chaleur-stress ;

Opposés : viande maigre-viande grasse.

Al treilea capitol al tezei face trecerea de la frazeologia generală la cea terminologică, începând

cu o prezentare a celei dintâi pentru a ajunge la o tratare mai aprofundată a celei din urmă. Am

abordat deci la început diferitele modele de clasificare şi funcționare a combinațiilor lexicale în

limba curentă, (tipologiile lui Vinogradov, Cowie, Gläser, Gaston Gross), reţinând în primul rând

ideea de gradualitate a procesului de « sudare » sau « blocare » a acestora, pe o scară care duce de la

combinaţiile libere la expresiile complet fixe (« figées »). Ţinând cont de subiectul lucrării noastre,

am tratat în detaliu colocațiile, care ar ocupa pe respectiva scară imaginară o poziţie de mijloc.

14

Ȋn frazeologia generală, colocația apare drept o combinație lexicală care, în uz,este preferată

altor combinații şi devine normă. Cei mai mulţi specialişti consideră că este vorba despre un grup

lexical binar, o combinație orientată, formată dintr-un constituent central, autonom,

autosemantic – denumit de regulă bază - şi dintr-un constituent caracterizant, satelit, denumit

colocativ. Colocaţia este semantic transparentă pentru vorbitorii nativi ai unei limbi, fiind uneori

dificil de înţeles de către non-nativi, chiar dacă aceştia au o competenţă satisfăcătoare în limba

respectivă.

Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului colocațional în terminologie, am luat drept model

principiile enunțate în lucrări reprezentative, dintre care amintim pe cele ale lui Betty Cohen

(1986), Willy Martin (1992), Ulrich Heid (1992, 1994), Ingrid Meyer şi Kristen Macintosh (1994),

Gertrude Gréciano (1997), Marie-Claude L’Homme (1998), Henri Thoiron şi Phillippe Béjoint

(2002), etc.

Frazeologia terminologică este considerată drept un ansamblu de colocații cu comutativitate

restrânsă, conținând unități terminologice proprii unuia sau mai multor domenii de specialitate,

şi care reflectă obişnuințele de limbaj ale unei comunități profesionale .

Colocațiile terminologice sunt formate dintr-o bază care poartă denumirea descriptivă şi dintr-unul

sau mai mulți colocativi care poartă specificaţia domeniului specializat. Aceste componente sunt

legate printr-o afinitate de natură noțională. A fost remarcată contribuția importantă a limbii curente în

formarea colocațiilor terminologice.

O colocație terminologică este considerată transparentă în momentul în care îi putem deduce

semnificația, interpretând elementele componente chiar şi atunci când asocierea lor nu este

previzibilă şi este opacă atunci când colocativul primeşte un sens particular în momentul în care

se asociază cu baza care îşi păstrează sensul obişnuit.

Colocația conceptuală, conform lui Heid şi Freibott (1991) este caracterizată prin existenţa unor serii

de colocativi care se pot combina cu aceeaşi bază şi se asociază unei categorii conceptuale care poate

face parte dintr-o taxinomie. Conceptele sunt structurate prin relații de tipul este-un, tip-de, parte-a,

cauză-a, funcţie-a, actant-acţiune, etc. Am încercat să subliniem diferențele între colocația lexicală şi

colocația conceptuală, având ca bază definiția colocației conceptuale. Conform lui Bertrand (1998),

colocațiile în limbajele de specialitate sunt mai degrabă colocații conceptuale decât colocații lexicale,

ceea ce analiza corpusului nostru pare să adeverească.

Al patrulea şi ultimul capitol al tezei se concretizează în întregime în aplicații. Metodologia de

cercetare include extragerea manuală a colocațiilor specializate dintr-un corpus de mai mult de 61.000

de unități lexicale, extrase din 11 articole apărute în reviste zootehnice on-line. Pe parcursul elaborării

15

acestui capitol, am beneficiat de informațiile oferite de dicționare dar şi de sfatul specialiştilor în

domeniul zootehnic.

Am reținut colocațiile care prezintă drept bază un «predicat nominal» (Gréciano 1997) deseori

împrumutat din lexicul curent. Abordarea acestor colocații (în număr total de 366) urmează în primul

rând un demers dublu, semantic şi sintactic, conform principiilor lui Agnès Tutin şi Francis

Grossmann (2002, 2003) şi celor ale lui Franz Joseph Haussmann (1977, 1979, 1982, 1985). Am

procedat ca atare la decuparea colocaţiilor în baze şi colocativi, identificând colocaţiile transparente şi

pe cele opace (acestea din urmă, foarte puţine la număr), şi am identificat formulele sintactice pe care

le ilustrează, respectiv, în ordinea frecvenţei, Subst.+Adj., Subst.+prep.+Adj., Subst.+Subst., Subst.

+Verb.

Colocațiile au fost încadrate în sub-domeniile corespunzătoare, acest demers având drept rezultat

identificarea domeniului dominant în fiecare dintre texte.

Analiza semantică (ca şi cea sintactică) este prezentată separat pentru fiecare articol, paradigma

alfabetică indicându-ne existența colocațiilor conceptuale caracterizate prin prezenţa aceleiaşi baze

care se poate combina cu o întreagă paradigmă de colocativi, de ex. lait de vache-de chèvre-de brebis-

de buflonne etc., lait caillé-écrémé-standardisé-thermisé etc. Am identificat şi prezenţa „trilocațiilor”

(Shaokang Qin, Hui Wang, 2011) pe care le-am analizat folosind metoda de lucru a lui Henri Béjoint

şi Philippe Thoiron (1992) prin decupajul în două combinaţii binare.

Ex. capacité d’ingestion faible  1. capacité d’ingestion : base=ingestion, collocatif=capacité; 2.

ingestion faible : base=ingestion, collocatif=faible.

Analiza sintactică este însotită de gruparea colocațiilor pe subdomenii, din motive de economie

textuală dar şi pentru o lectură mai uşoară. Am prezentat formulele sintactice ale colocaţiilor cu bază

nominală prezente în corpusul nostru, ca şi ilustrarea prin aceste colocaţii a subdomeniilor dominante

ale fiecărui text.

Exemplu:

Texte 2. «L’amélioration génétique en France, le contexte et les acteurs. Les bovins laitiers»

(1850 mots)

Approche sémantique :

No. collocation base collocatif transparence1. amélioration génétique amélioration génétique +2. aptitudes bouchères aptitudes bouchères +3. aptitudes de croissance aptitudes croissance +4. bovins laitiers bovins laitiers +

16

5. contamination microbienne

contamination microbienne +

6. effectifs contrôlés effectifs contrôlés +7. élevage bovin élevage bovin +8. éleveurs laitiers éleveurs laitiers +9. lait liquide lait liquide +10. matière grasse matière grasse +11. ovins laitiers ovins laitiers +12. produits frais produits frais +13. races bovines races bovines +14. races laitières races laitières +15. secteur bovin secteur bovin +16. secteur laitier secteur laitier +17. vaches de réforme vaches réforme -18. vaches traites vaches traites +19. veaux de boucherie veaux boucherie +

Vaches au contrôle laitier : 1. vaches au contrôle : base=vaches, collocatif=contrôle; 2. vaches

laitières : base=vaches, collocatif = laitier(es) ; collocation transparente.

Approche syntaxique (par sous-domaines) :

sous-domaine no. collocation structure syntaxique occurrencesTechniques d’élevage 1. -bovins laitiers ; -N+Adj.; 5

2. -effectifs contrôlés ; -N+Adj.; 23. -élevage bovin ; -N+Adj.; 14. -éleveurs laitiers ;  -N+Adj.; 15. -ovins laitiers ; -N+Adj.; 86. -races bovines ; -N+Adj.; 37. -races laitières ; -N+Adj.; 18. -secteur bovin ; -N+Adj.; 29. -secteur laitier ; -N+Adj.; 110. -vaches au contrôle laitier ; N+prép.+N+Adj.; 111 -vaches de réforme ; -N+prép.+N ; 112 -vaches traites ; -N+Adj.; 113. -veaux de boucherie ; -N+prép.+N ; 1

Conduite sanitaire 1. -contamination microbienne ; -N+Adj.; 1Production animale 1. -matière grasse ; -N+Adj.; 2

2. -lait liquide ; -N+Adj.; 13. -produits frais ; -N+Adj.; 2

Amélioration et génétique animale

1. -amélioration génétique ; -N+Adj.; 22. -aptitudes bouchères ; -N+Adj.; 13. -aptitudes de croissance. -N+Adj.; 1

Pentru a ilustra modul în care lucrarea noastră ar putea să servească elaborării unui dicționar modern

al zootehniei, care să cuprindă, pe lângă unitățile terminologice simple, colocații terminologice

specializate, am prezentat în a doua secţiune a capitolului IV o analiză conceptuală a colocațiilor pe

care le-am considerat esențiale în înțelegerea structurii conceptuale a sub-domeniilor studiate.

17

Analiza conceptuală se bazează pe de o parte pe folosirea definițiilor terminologice (deşi observăm o

pondere relativ scăzută a definiţiilor ştiinţifice în raport cu cele uzuale, numărul dicționarelor

zootehnice fiind mic). Pe de altă parte, am apelat la textele din corpus pentru a propune o abordare pe

cât de complet posibilă. Astfel, am analizat colocațiile începând cu prezentarea definițiilor

corespunzătoare, iar ulterior le-am abordat în funcție de trăsăturile furnizate inclusiv de texte, pentru

a le identifica trăsăturile conceptuale.

Bazele celor 280 de colocaţii conceptuale din corpusul nostru sunt de trei tipuri :

a. Cuvinte din limba curentă, care, folosite în contexte speciale, dobândesc statutul de termeni

în domeniul zootehnic şi formează colocații conceptuale în cadrul cărora colocatorii

precizează sau întăresc specificaţia domeniului respectiv sau a sub-domeniilor sale (ex.: lait,

fromage, vache, viande);

b. Termeni ai lexicului general de orientare ştiințifică, care formează colocații conceptuale cu

colocatori care specifică domeniul sau sub-domeniile zootehnice (ex.: aptitude, filière, taux);

c. Unități aparținând terminologiei domeniilor de cunoaştere legate de zootehnie. Ȋn această

situație, colocatorii poartă specificaţia strictă a domeniului sau sub-domeniilor zootehnice

(ex. : race).

Colocatorii formează paradigme ţinând fiecare de o categorie conceptuală legată de cadrul

conceptual specific bazei.

Ex. Baza LAIT se combină cu colocatori ce ilustrează formulele sintactice Subst.

+prep.DE+Subst, respectiv Subst+Adj :

lait d’ânesse lait de brebislait de bufflonne lait de chamelle lait de chèvrelait de jumentlait de vachelait d’yak

lait aigre lait caillé lait concentré lait condensélait écrémélait entierlait fermenté lait pasteurisé lait stérilisélait thermisé

Informaţiile furnizate de definiţiile de dicţionar pe de o parte, cele extrase din corpus pe de altă parte

ne-au permis schiţarea cadrului conceptual al lui LAIT şi identificarea atributelor pe care le ilustrează

fiecare dintre cele două tipuri sintactice de colocaţii. Am ajuns astfel la concluzia că LAIT apare în

colocaţiile din prima categorie cu atributele unui PRODUS NATURAL, şi anume cele referitoare la

sursa, modul de obţinere, aspectul, calităţile şi utilitatea produsului:

18

Ex: LAIT 1

Df. Le lait est le produit intégral de la traite totale et ininterrompue d'une femelle laitière bien

portante, bien nourrie et non surmenée. Il doit être recueilli proprement et ne pas contenir de

colostrum. Liquide blanc au goût douceâtre, le lait est secrété par les glandes mammaires des

femelles de quelques 4000 espèces de mammifères

Atribute :

Source : femelle laitière

Procédé : traite

Qualité : produit intégral

Contenu : différents types d’acides, eau, matière grasse, lactose, caséine, vitamines, minéraux. Sans colostrum.

Consistance : liquide

Couleur : blanc

Goût : douceâtre

Utilisation : consommation humaine ; consommation animale ; remède dans la médecine.

În colocaţiile din a doua categorie, laptele apare cu atributele unui PRODUS PROCESAT, un tip de

produs lactat, atribute referitoare la materia primă (LAIT 1), procesul de fabricaţie, perioada de

păstrare, utilizare.

Ex : LAIT 2

lait pasteurisé  :

a. Df. Lait ayant subi un traitement thermique afin de détruire la majeure partie de ses germes microbiens, mais qui ne peut se conserver que deux jours; (« Dictionnaire des sciences animales »)

Matière première : lait

Contenu : très peu de germes microbiens

Traitement : thermique

Période de conservation : deux jours

b. informaţii oferite de textele din corpus  :

Traitement : homogénéisé

Utilisation : consommation humaine 

Am procedat la acest tip de analiză pentru toate colocaţiile cu baza LAIT, ca şi pentru colocaţiile

având alte 12 baze, şi care ilustrează sub-domeniile majore ale zootehniei.

19

Concluziile tezei noastre se referă la măsura în care am reuşit să ne atingem obiectivele de plecare şi

enumeră câteva piste de lucru pentru cercetări ulterioare mai aprofundate în domeniul terminologiei,

privind în special colocațiile terminologice.

Astfel, obiectivele noastre au fost următoarele:

- Aplicarea principiilor aparținând noilor teorii terminologice la domeniul zootehniei;

- Precizarea mecanismului de funcționare a colocațiilor în domeniul zootehniei;

- Examinarea sistemelor conceptuale specifice domeniului de aplicație al zootehniei;

- Stabilirea principiilor de urmat în elaborarea unui dicționar terminologic amplu, care să

conțină pe lângă unitățile terminologice simple şi colocații (combinații lexicale specializate).

Ȋn ceea ce priveşte răspunsul lucrării noastre la obiectivele menționate mai sus, putem face

următoarele constatări: referitor la aspectele privind aplicarea teoriilor terminologice actuale în

domeniul zotehniei, concluzionăm că domeniile de cunoaştere şi de aplicație ale zootehniei nu sunt

reprezentate numai de nomenclaturi, serii de termeni, ci şi de o organizare specifică a cunoştințelor

specializate în structuri conceptuale. Prin urmare, tocmai sistemelor conceptuale din zootehnie le-am

consacrat cel de-al doilea capitol al lucrării noastre, unde am încercat să respectăm cei doi paşi ai

analizei conceptuale, şi anume, delimitarea şi subclasificarea domeniilor şi identificarea relațiilor

conceptuale care le sunt proprii. Pentru o mai bună înțelegere a domeniului zootehniei, am făcut o

clasificare a zootehniei ca domeniu de aplicație, pe sub-domenii, adoptând modelul lui Françoise

Olmo-Cazevieille (2006). Am făcut de asemenea o prezentare a zootehniei ca domeniu de cunoaştere,

precizându-i toate ariile de studiu.

Ȋn ceea ce priveşte colocațiile, am urmat un demers semantic, sintactic şi conceptual care s-a dovedit a

fi util în analizele pe care le-am făcut.

Am constatat că statutul colocațiilor printre unitățile frazeologice este acela de asocieri lexicale care

pun dificultăți permanente, fie că este vorba de caracterul idiomatic şi idiosincratic sau de

caracteristicile fluctuante care le definesc.Tipologiile pe care le-am prezentat se bazează pe criterii

care sunt toate discutabile şi discutate şi nu au un caracter rigid. Totuşi, am formulat o posibilă

definiție a colocațiilor drept combinaţii lexicale care, în uz, sunt preferate altor combinații posibile şi

devin normă. Cel mai adesea, colocațiile sunt grupări binare, orientate, formate dintr-o bază şi un

colocativ, al căror sens este transparent, putând fi uşor înţeles de un locutor nativ şi dificil de produs

de un locutor străin.

Am considerat frazeologia terminologică zootehnică drept un ansamblu de colocații cu comutativitate

restrânsă, incluzând unități terminologice proprii domeniului de specialitate în chestiune, care reflectă

20

obişnuințe de limbaj ale comunității sale profesionale. Ȋn acelaşi timp, am remarcat contribuția

puternică a limbii curente în formarea colocațiilor terminologice zootehnice. Am făcut diferența

(conform lui Heid şi Freibott 1991) între colocațiile conceptuale şi colocațiile lexicale.

Alegerea corpusului analizat în al patrulea capitol îşi propune să ilustreze faptul că terminologia

reprezintă un mijloc de comunicare între specialişti, dar de asemenea şi între aceştia şi marele public.

Am constatat că majoritatea colocațiilor corpusului nostru sunt semantic transparente (conform lui

Tutin şi Grossman, 2002, 2003) şi urmează, în mare parte, două formule sintactice:

Substantiv+Adjectiv şi Substantiv+ Prepoziție+ Substantiv (conform clasificării lui Haussman, 1977,

1979, 1982, 1985, 1989). (Menționăm că nu am analizat colocațiile cu bază verbală, din cauza

statutului vag al acestora). Ȋn opinia noastră, această concluzie este utilă pentru o clasificare ulterioară

mai uşoară în interiorul dicționarului, dar şi pentru o înțelegere detaliată a conceptelor la care trimit

colocațiile.

Un număr de 280 din cele 366 de colocații ale corpusului nostru sunt colocații conceptuale. Analiza

conceptuală a colocațiilor este utilă pentru delimitarea conceptelor în funcție de caracteristicile

acestora; ea permite nu numai reprezentarea mentală, ci şi reprezentarea grafică a relațiilor între

conceptele specializate, ultima parte a lucrării noastre demonstrând acest lucru.

Ȋn ceea ce priveşte constituirea unei baze de lucru pentru elaborarea unui dicționar terminologic care

sa conțină şi colocații, considerăm că am subliniat importanţa unei abordări care să permită atingerea

acestui obiectiv: observăm că terminologia conceptuală actuală permite «să operaționalizăm

terminologiile cu scopul de a prelucra informația dar şi de a păstra diversitatea lingvistică şi de a ține

cont de multilingvism» (Roche 2012).

Lucrarea ne-a permis să stabilim, dar într-un mod destul de general, diferența între colocație şi

trilocație, între colocația curentă şi colocația terminologică şi între colocația lexicală şi colocația

conceptuală. Aceste diferențe necesită o explicație detaliată în cercetări ulterioare.

Avem conştiinţa deplină a dificultăţii conceptualizării unui domeniu de cunoaştere, a faptului că

aceasta nu ar putea fi realizată fără ajutorul experților şi fără a apela la metode care se bazează

actualmente în special pe abordările de tip cognitiv. Astfel, un drum lung de studiu şi de cercetare se

deschide în fața noastră, un drum pe care sperăm totuşi să-l putem parcurge.

21

BIBLIOGRAFIE

VOLUME, ARTICOLE

1. AITO, Emmanuel & IGWE, Chidi, «Études onomasiologiques et sémasiologiques des technolectes et des

unités terminologiques complexes», Linguistik online 46, 2/11, 2011 ;

2. ASSAL, Allal, «Synonymie et vocabulaire spécialisé», dans Le Langage et l’Homme, vol.28, no.2/3 ; pp147-

156, 1993 ;

3. ASSAL, Allal, «La notion de notion en terminologie», META, vol.39, no.3, pp 460-464, 1994 ;

4. BALLY, Charles, Traité de Stylistique française, vol.1, Librairie Georg ∞ Cie (Gèneve), Librairie Klincksieck

(Paris, 1ère édition 1909), Baltmannsweiler : Schneider Hohengehren Verlag, pp. 127-146, 1951 ;

5. BARDOSI, Vilmos, Entre le fil d’Ariane et le tonneau des Danaïdes, Budapest, 2006 ;

6. BÉJOINT Henri & THOIRON Philippe (coord.), Le Sens en Terminologie, Lyon, Presses Universitaires de

Lyon, 2000 ; 

7. BÉJOINT Henri & THOIRON Philippe, «Macrostructure et microstructure dans un dictionnaire de

collocations en langue de spécialité», dans Terminologie et Traduction 2/3 : 513-522, 1992 ;

8. BENSON, Morton, Evelyn Benson and Robert Ilson : The BBI Dictionary of English Word Combinations,

Amsterdam / Philadephia, John Benjamins Publishing Company, Revised Edition, 1997;

9. BENVENISTE, É, Problèmes de Linguistique Générale, vol.2, Paris Gallimard, 1974 ;

10. BERHIER, Clement , Concepts, conceptions, champs conceptuels, conceptualisation, www.inrp.fr., 2008 ;

11. BETRAND, Claudine, Étude comparative des combinaisons lexicales dans deux domaines de

spécialité :collocations lexicales et collocations conceptuelles en aéronautique et en philosophie, Mémoire de

maîtrise de l’Université de Montréal, 1998;

12. BISHOF, Beatrice, The Collocation in French, Klausurtagung, Kleinwalsertal, 2004 ;

13. BESSÉ, Bruno (de), «Le domaine», en Henri Béjoint et Phillippe Thoiron, Le sens en terminologie, Lyon,

Presses Universitaires de Lyon, pp 182-197,2000 ;

14. BIDU-VRANCEANU, Angela et al., Dicţionar de ştiinte ale limbii, Editura Nemira & Co, 2005 ; 

15. BOSSÉ-ANDRIEU et Mareschal G., «Paramètres de délimitation des collocations du français courant»,

Université d’Ottawa, dans Canadian Journal of Applied Linguistics, v2 n1-2 p21-31, 1998 ;

16. BERNARDI(GUERMOMT), Martine Anne, Enquête sur les techniques d’élevage et la fertilité des troupeaux

laitiers à haute production, Thèse de doctorat, École Nationale Vétérinaire d'Alfort, 1983 ;

17. BIDU-VRÂNCEANU, Angela et al., Dicţionar de ştiinte ale limbii, Editura Nemira&Co, 2005 ; 

18. BIDU-VRÂNCEANU, Angela (coord.) et al., Terminologie şi terminologii, Editura Universităţii din

Bucureşti, 2010 ;

19. BIDU-VRÂNCEANU, Angela et al., Lexic general, lexic specializat, versiune electronică, 2002;

20. BONNEVAL, Laurence, Systèmes Agraires, Systèmes de production, Institut National de la Recherche

Agronomique, Paris, 1993 ;

21. CABRÉ, Maria Teresa, La Terminologie, méthode et application, Armand Colin & Les Presses de

l’Université d’Ottawa, 1998 ;

22. CABRÉ, Maria Teresa, «Theories of terminology. Their description, prescription, explanation» Terminology

9 : 2 ,pp 163–199., John Benjamins Publishing Company, 2003;

22

23. CABRÉ, Maria Teresa, La terminologie, une discipline en évolution : le passé, le présent et quelques

prospectives, Institut Universitari de Linguistica Aplicada (IULA),Universitat Pompeu Fabra (Barcelone),

www.upf.edu/pdi/dtf/teresa.cabre/.../ca07passe...., 2005 ;

24. CAMPENHOUDT, Marc van, Lexicographie vs terminographie, quelques implications théoriques du projet

DHYDRO, Centre de Recherche Termisti, 2000 ;

25. CAMPENHOUDT, Marc van, Que nous reste-t-il d’Eugen Wüster, Université de Paris 7, 2006 ;

26. CANDEL, Daniel, «Une approche de la langue des physiciens», Langue française, no.64, pp. 93-108, 1984 ;

27. CHAUMIER, Jacques, Le traitement linguistique de l’information, Paris, Entreprise Moderne d’Édition,

1988 ;

28. CLAS, André, «Collocations et langues de spécialité», META, Vol.39, no.4.pp576-580, 1994 ;

29. COHEN, Betty, Lexique des cooccurrents : Bourse, conjoncture économique, édition française, (première

édition 1986), Linguaux, 2011 ;

30. COWIE, A.P, Examples and Collocations in the French ‘Dictionnaire de langue’, School of English,

University of Leeds, www.euralex.org/.../A.P.%20Cowie%20-%20E, 2002;

31. COWIE, A.P., Phraseology, Theory, Analysis and Applications, Clarendon Press, Oxford, 1998;

32. CRUSE, D.,A., Lexical Semantics, Cambridge University Press, 1986 ;

33. DERADRA, Sabira, «Vers une typologie des collocations», Synergies Algérie, no.8, pp 237-252, 2009 ;

34. DEPECKER, Loïc, «Le signe entre signifié et concep»t, en Henri Béjoint &Philippe Thoiron, Le sens en

terminologie, Lyon, Presses Universitaires de Lyon, pp.186-126, 2000 ;

35. DEPECKER, Loïc, Entre signe et concept, Éléments de terminologie générale, Presses Sorbonne Nouvelle,

2002 ;

36. DEPECKER, Loïc, « Contribution de la terminologie à la linguistique», Langages, no.157, Paris, pp.6-13,

2005 ;

37. DUBOIS, Jean et al., Dictionnaire de linguistique et des sciences du langage, Maison d’Édition Larousse,

1994 ;

38. DUBUC, Robert, Manuel pratique de terminologie, Québec, Linguatech , 1992 ;

39. DESMET, Isabelle, Variabilité et variation en terminologie et langues spécialisées  : Discours, textes et

contextes, Université Paris 8, 2006 ;

40. DUBREUIL, Estelle, «Collocations : Définitions et problématiques», Texto, janvier, vol.13, nr.1, 2008 ; 

41. DUBREUIL, Estelle et al. , Analyse sémantico-discursive des collocations lexicales en corpus spécialisé : la

base connaissance - s ; perso.univ-lyon2.fr, 2006 ;

42. DUGAS A. et MOLINER Ch., «La productivité lexicale», Langue française 96, décembre 1992 ;

43. ETIENNE, Vincent, Dictionnaire des Termes dialectaux dans le domaine de la reproduction animale, thèse de

doctorat, Université Paul Sabatier, Toulouse, 1993 ; 

44. EVERS, Vincent, Terminologie et traduction, Université d’Utrecht, Faculté des Lettres, 2010 ;

45. FABER , Pamela, «The Cognitive Shift in Terminology and Translation Application», MonTI no.1, http :

//rua.ua.es/dspace/bitstream/10045/13039/1/MonTI_01_10.pdf, 2009;

46. FEGHALI, Sader, Lisa, Pour une terminologie traductionnelle tridimensionnelle et personnalisée,

Université de Granada, http ://www.certa.usj.edu.lb/alkimiya/linafeghalifr.pdf, 2005;

47. FELBER, Helmut, Manuel de terminologie, INFOTERM, PARIS, 1987 ;

23

48. GAUDIN, François, «La Socioterminologie et ses perspectives», Cahier no.7 Langage et Travail, pp, 9-

15,1994 ;

49. GAUDIN, François, « La socioterminologie » , Langages, 39e année, pp 80-92 ,n°157, 2005 ;

50. GENTILHOMME, Yves, « Les faces cachées du discours scientifique. Réponse à Jean Peytard » , Langue

française, no.64, , pp 29-37, 1984 ;

51. GRÉCIANO, Gertrud, «Collocations rythmologiques», Meta, no.42, pp.33-44, 1997 ;

52. GROSS, Gaston, Les expressions figées en français-noms composes et autres locutions, Paris, Éditions

Ophrys, 1996 ;

53. HALLYDAY , Michael, Alexander, Kirkwood, «Lexis as a linguistic level», Charles Ernest Bazell et al., In

Memory of John R. Firth, London/Harlow : Longman, pp.148-162, 1966;

54. HALLYDAY, M.,A.,K, HASAN, Ruquaia, Cohesion in English, Longman Group Ltd, 1976 ;

55. HAUSSMANN, Franz Josef, «Un dictionnaire des collocations est-il possible ?», Travaux de Linguistique et

Littérature 17/1, pp 187-195, 1979 ;

56. HAUSSMANN, Franz Josef et al., «Le dictionnaire des collocations», Worterbucheter  : ein internationales

Handbuch zur Lexicographie, vol1, Berlin/New York, W de Gruyter, pp.1010-1019, 1989 ;

57. HAUSSMANN, Franz Josef et Blumenthal, Peter, «Présentation : Collocation, Corpus , Dictionnaires»,

Langue Française, 2006/2 no 150, pages 3-13, 2006 ;

58. HÉBERT, Louis, «Les structures du signe. Le signe selon Klinkenberg», Signo, Rumowski, U.Q.A.R, 2005 ;

59. HÉBERT, Louis, «Typologie des structures du signe : le signe selon le Groupe ή» Nouveaux Actes

Sémiotiques, U.Q.A.R, 2010 ;

60. HEID, Ulrich & Freibot, Gerhardt, «Collocations dans une base de données lexicale et terminologique»,

META, journal des traducteurs, vol.36, pp, 77-90, 1991 ;

61. HEID, Ulrich, «Décrire les collocations-deux approches lexicographiques et leur application dans un outil

informatisé», T&T, no 2/3, pp 523-548, 1992 ;

62. HEID, Ulrich, On the presentation of collocations in monolingual dictionaries,

www.euralex.org/.../079_2004_V2_Ulrich.; 1994;

63. HERNANDEZ GONZALEZ, Ana Teresa, «Lexicologie contrastive : Les Collocations en français et leur

traduction en espagnol», Synergies Espagne, no.3, pp.69-81, 2010 ;

64. KLEIBER, Georges, «Sémantique lexicale : traits catégoriels ou traits non catégoriels ?», Aroui, J.-L. (éd.),

Le sens et la mesure. De la pragmatique à la métrique. Hommages à Benoît de Cornulier, Paris, Honoré

Champion, 99-122, 2003 ;

65. KOKOUREK, Rostislav, «Textes et termes», META, vol.36, no.1, pp.71-76, 1991 ;

66. KUDASHEV, I. & KUDASHEVA, N., Semiotic Triangle Revisited for the Purposes of Ontology-based

Terminology Management ,http : //hdl.handle.net/10138/33870, 2010;

67. LEHMANN, Alise & Françoise MARTIN-BERTHET, Introduction à la lexicologie. Sémantique et

morphologie, Dunod, Paris, 1998 ;

68. LERAT, P., Les Langues Spécialisées, PUF, Paris, 1995 ;

69. L'HOMME, Marie-Claude, Caractérisation des combinaisons lexicales spécialisées par rapport aux

collocations de langue générale, http : //www.euralex.org/elx_proceedings/euralex1998, 1998 ;

70. L'HOMME, Marie-Claude, «Sélection des prépositions dans les termes complexes nom (prép.) nom à partir

de leur structure conceptuelle» Cahiers de lexicologie no. 68/1 pp. 25–43, 1996 ;

24

71. L'HOMME, Marie-Claude et Bertrand, Claudine «Specialized Lexical Combinations : Should they be

Described as Collocations or in Terms of Selectional Restrictions» Proceedings. Ninth Euralex International

Congress, Stuttgart, Germany, Stuttgart University, pp. 497-506, 2000;

72. MARTIN, Willy, «Remarks on collocations in sublanguages» , T&T, no.2.3. pp.157-165;1992;

73. MEL’CUCK, I., et al. , Introduction à la lexicologie explicative et combinatoire, Duculot, 1995 ;

74. MEL’CUCK ,I. «Tout ce nous voulions savoir sur les phrasèmes, mais…», Observatoire de Linguistique

Sens-Texte, Université de Montréal, 2003 ;

75. MEL’CUCK, I., POLGUÈRE.A., Lexique actif du français, De Boeck et Larcier, Bruxelles, 2007 ;

76. MEL’CUK, I., «Collocations dans le dictionnaire» Th. Szende (réd.),  Les écarts culturels dans

les dictionnaires,- olst.ling.umontreal.ca, 2003 ;

77. MEJRI, Salah, «Figement absolu ou relatif : la notion de degré de figement», Figement, Défigement et

Traduction. Problématique Théorique, pp 183-196. 2005 ;

78. MEJRI, Salah, Constructions à verbes support, collocations et locutions verbales, Synergies, no.14, 2011 ;

79. MEYER, Ingrid, «Computer-Assisted Concept Analysis for Terminology Work», Proceedings of the Nordic

Post Graduate Course in Terminology (Mariehamn, Finland, Sept. 1990). Stockholm : Tekniska

nomenklaturcentralen, pp. 193-212, 1992;

80. MEYER, I. & D. Suce & L. Boer & K. Eck. «Towards a New Generation of Terminological Resources: An

Experiment in Building a Terminology Knowledge Base», Proceedings of the 14th International Conference

on Computational Linguistics (CO-LING’92) Nantes, France, 956-960 Pearson, J. 1998;

81. MEYER, Ingrid and MACKINTOSH, Kristen,. « L’étirement du sens terminologique : aperçu du phénomène

de la déterminologisation » Le Sens en terminologie, Eds. H. Béjoint and P. Thoiron. Lyon (France) : Presses

de l'Université Lumière Lyon 2, 1999 ; 

82. MICLĂU, Paul , CUNIŢĂ, Alexandra, et al., Introduction à l’étude des langues de spécialité, Tipografia

Universităţii din Bucureşti, 1980 ; 

83. MOISÉS Almela, «The Case of Verb-Adjective Collocations : Corpus Based Analysis And Lexicographical

Treatment», Revista de Lingüística y Lenguas Aplicadas, vol. 6, 2011;

84. NAHON-RAIMONDEZ, Anne-Marie, La Phraséologie Médicale, thèse de doctorat, Universitaté Marc

Bloch, Strasbourg II, 2006 ;

85. NETZLAFF, Marion, La collocation adjectif-adverbe et son traitement lexicographique, thèse doctorale,

2004 ;

86. OTMAN, Gabriel, Les représentations sémantiques en terminologie, Paris, Mason, 1996 ;

87. OTMAN, Gabriel, «Les bases de connaissances terminologiques : les banques de terminologie de seconde

génération», META, vol.42, no.2, pp.244-256, 1997 ;

88. OLMO-CAZEVIEILLE, Françoise, Les unités simples et complexes du vocabulaire français de la zootechnie,

thèse de doctorat, Université de Valence, 2006 ;

89. OLMO-CAZEVIILLE, Françoise, «La langue de la zootechnie  : Analyse morphologique et

lexicographique», Synergies Espagne, no.1, pp 219-228,2008 ;

90. PAVEL, Silvia, «La phraséologie en langue de spécialité» , Terminologies nouvelles, numéro 10, Rint,

Bruxelles, p. 66-82, 1993 ;

91. PAVEL, Silvia, «Guide de la recherche phraséologique en langue de spécialité», Gouvernement de Canada,

Bureau de Linguistique, DTD-Rint, Ottawa, 1994 ;

25

92. PAVEL, Silvia, «L’analyse conceptuelle», Module du Rint, http : //www.bt-tb.tpsgc-pwgsc.gc.ca/btb-

pavel.php?page=chap3-3-2&lang=eng&contlang=fra, 2011;

93. PAVEL, Silvia, La phraséologie en langue de spécialité. Méthodologie de consignation dans les vocabulaires

terminologiques, http//perséé.fr, 2009 ;

94. PECMAN, Mojca, «L’enjeu de la classification en phraséologie», Actes du congrès EUROPHRAS 2004 ,

Société européenne de phraséologie, Université de Bâle, 26-29 août, 2004 ;

95. PECMAN, Mojca, «Les apports possibles de la phraséologie à la didactique des langues étrangères» ,

Apprentissage des Langues et Systèmes d’Information et de Communication, vol. 8, 2005 ;

96. PECMAN, Mojca, De la phraséologie à la traductologie proactive, Université de Nice - Sophia Antipolis,

Nice, 2006 ;

97. PICOCHE, Jacqueline, Précis de lexicologie française, Université Nathan, 1977.

98. PITAR, Mariana, «La fiche terminologique – expansion et applications», Buletinul Ştiinţific al Universităţii

„Politehnica” din Timişoara, Seria Limbi moderne,Vol. 10, No. 1-2 / 2011 ;

99. POLGUÈRE, Alain, Notions de base en lexicologie, Observatoire Linguistique Sens Texte, Montréal, Canada,

2001 ;

100. POPESCU, Manon Lavinia, Metafora sportivă, EUB, Bucureşti, 2010 ;

101. RANDEGGER, Henri Christian Edouard, Mise en place d’une coopérative de production de viande bovine,

thèse de doctorat, Université Paul Sabatier, Toulouse, 1983 ; 

102. RESCHE, Catherine, «De l’utilité d’une approche syntaxique en langue spécialisée : exemple de l’anglais

économique», La revue de Geras, no. 23-26, pp 121-138, 1999 ;

103. SABLAYROLLES, Jean-François, Néologie et terminologie dans les dictionnaires, Paris, Honoré Champion,

2008 ;

104. SAUSURE, Ferdinand de, Cours de Linguistique générale, (première édition 1916), Edition Payot et

Rivages, ParisVI, 1982 ;

105. SAUSSURE, Ferdinand de, Curs de Lingvistica Generala, Polirom, Bucuresti, 1998;

106. SAUSSURE, Ferdinand de, Ecrits de linguistique générale, Édition de Simon Bouquet et Rudolf Engler 

avec la collaboration d'Antoinette Weil, Collection Bibliothèque de Philosophie, Gallimard, 2002 ;

107. SHAOKANG Qin, Hui Wang, Collocation and Trillocation, Journal of Chinese Language and Computing 18

(1) : 1-11, www.colips.org/journal/.../JCLC_18(1).1.pdf, 2011;

108. SINCLAIR, J.M., Corpus, Concordance, Collocation, Oxford University Press, 1991

109. RASTIER, François, Sémantique et recherches cognitive, Paris, PUF, 1991 ; 

110. REY, Alain : Le lexique : images et modèles. Du dictionnaire à la lexicologie, Armand Colin, Paris, 1977 ;

111. REY, Alain, La Terminologie, Noms et Notions, Presses Universitaires de France, 1979 ;

112. ROCHE,Christophe, «Le terme et le concept, Fondements d’une ontoterminologie», TOTh 2007 : «

Terminologie & Ontologie : Théories et Applications» - Annecy 1er, 2007 ;

113. ROCHE,Christophe, «Le concept» , Repères, no.1, 2012 ;

114. TEMMERMAN, Rita, KERRAMANS, Koen, Termontography : Ontology Building and the Sociocognitive

Approach to Terminology Description, www.hf.uib.no/.../temmerman_art_prague03.p. 2003; 2003;

115. KEREMANS, Koen, TEMMERMAN, Rita, «Towards Multilingual, Termontological Support in

Ontology Engineering» Proceedings of Termino , 2004;

26

116. TEMMERMAN, Rita,« Questioning the univocity ideal.The difference between socio-cognitive Terminology

and traditional Terminology», Hermes, Journal of Linguistics no. 18 ,1997

117. TUDOR (BURCEA), Raluca Gabriela, La métaphore dans le discours du marketing, thèse de doctorat,

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Bucureşti, 2011 ;

118. SABLAYROLLES, Jean-François, Néologie et terminologie dans les dictionnaires, Paris, Honoré Champion,

2008 ;

119. TUTIN, Agnès et Grossmann, Francis, Collocations régulières et irrégulières : esquisse de typologie du

phénomène collocatif , http : //w3.u-grenoble3.fr/tutin/Publis/RFLA.pdf, 2002;

120. TUTIN, Agnès et Grossmann, Francis, «Quelques Pistes Pour Le Traitement Des Collocations», Les

Collocations : Analyse et Traitement, edited by Francis Grossmann and Agnès Tutin, 5–21. Amsterdam : De

Werelt, 2003 ;

121. TUTIN, Agnès, «For an extended definition of lexical collocation», Euralex, Barcelona, France, 2008,

halshs.archives-ouvertes.fr/.../Euralex_2008_tut. ; 2008 ;

122. TUTIN, Agnès,« Le dictionnaire des collocations est-il indispensable ?», LIDILEM, Grenoble, w3.u-

grenoble3.fr/tutin/Publis/tutin_RFLA.pdf ; 2008 ;

123. TUTIN, Agnès, Sens et combinatoire lexicale, de la langue au discours, Dossier en vue de l’habilitation à

diriger des recherches, http : //w3.grenoble3.fr/lidilem/labo/file/HDR_Tutin.pdf, 2010 ;

124. TUŢESCU, Mariana, Cours de Sémantique, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 1973 ;

125. WATRIN, Patrick, Collocations et traitement automatique des langues, http//perséé.fr, 2006 ;

126. WILLIAMS, Geoffrey, Les réseaux collocationnels dans la construction et l'exploitation d'un corpus

dans le cadre d'une communauté de discours scientifique. Presses Universitaires de Septentrion, Lille,

2001(a) ;

127. WILLIAMS, Geoffrey, «Sur les caractéristiques de la collocation» Actes du 8ème Conférence sur le

Traitement Automatique des Langues Naturelles, Tome 2, Université de Tours. pp. 9 – 16., 2001(b) ;

DICTIONARE  :

BONNEVAL, LAURENCE, Systèmes agraires et systèmes de production, Vocabulaire anglais-français, INRA,

France, 1993 ;

BREBAN, Vasile, Dicţionar General al Limbii Române, vol.1 - 2, Editura Enciclopedică. Editura R.A.I., 1995;

DINU, Ion,( coord..), Dictionar Enciclopedic de Zootehnie, Editura Ceres ,1982 ;

DINU, Ion, (coord.)., Dicţionar Poliglot de Zootehnie, Editura Coral Sanivet, Bucureşti, 2000 ;

DUCROT, Oswald , SCHAEFFER, Jeanne-Marie, Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului, Editura

Babel, Bucureşti, 1996;

EUROPEAN ASSOCIATION FOR ANIMAL PRODUCTION, Dictionary of animal production terminology,

ELSEVIER, Amsterdam-London-New-York-Tokio, 1993;

LEVIŢCHI, Leon, coord. , Dicţionar Tehnic Român-Englez, Editura Tehnică, 1970;

LITTRÉ, Le Dictionnaire de la langue française, Editura Prietenii Cărţii, 1994 ;

NICULESCU, Gabriela, (coord.)., Dicţionar Tehnic Englez-Român, Editura Tehnică, 1997 ;

NICULESCU, Gabriela, Dicţionar Tehnic Francez-Român, Editura Tehnică, 1973 ;

OPREA, Izabela et al., Dicţionar Poliglot de Etologie şi Fiziologie Animală, Editura Universităţii Lucian Blaga,

Sibiu, 2004 ;

27

VILLEMIN M., Dictionnaire des termes vétérinaires et zootechniques, Vigot Frères, Paris, 1972;

Le Petit Robert, version électronique ;

Le Larousse, version électronique ;

Vocabulaire de l’Environnement, Conseil International de la Langue Française, Hachette, Paris, 1976 ;

Le Grand Dictionnaire Terminologique, http : //gdt.oqlf.gouv.qc.ca/ ;

Dictionnaire de Futura Santé, www.futura-sciences.com/fr/sciences/glossaire/;

Dictionnaire des Sciences Animales, www.dico-sciences-animales.cirad.fr. ;

Le Dictionnaire des Sciences Naturelles, https :

//archive.org/stream/dictionnairedes20cuvigoog/dictionnairedes20cuvigoog_djvu.txt.

SITOGRAFIE :

1. www.lexilogos.com; 

2. www.francaisfacile.com ;

3. www.erudit.org;

4. http : //robert.bvdep.com/ ;

5. http : //www.larousse.fr/dictionnaires/francais;

6. http : //www.inra.fr ;

7. http : //www.cinrad.fr.

28