7/18/2019 teorii

http://slidepdf.com/reader/full/teorii-56d548f4dbe9d 1/5

TEORII MONETAR - FINANCIAREPrivite în evoluţie, cercetările privind performnţele finncire !-u concreti"tîntr-o !erie de #udecăţi de vlore ce u îm$răct mi multe forme %i denumiri, încep&nd cu%col cl!ică p&nă în pre"ent, fiecre dintre ce!te repre"ent&nd un p! în de!cifrre performnţelor finncire %i rolului lor în ctivitte $ncră'(n de"voltre concepţiilor !upr ri!cului %i performnţelor finncire le

 $ăncilor un port deo!e$it l-u vut teoriile monetr-finncire, un dintre cele miimportnte fiind)Teoria creditului

O$!erv&nd că economi di!pune de re!ur!e neutili"te !u$ formă de păm&nturinelucrte %i forţă de muncă li$eră, *o+n con!idert că cee ce lip!e erumi#locele monetre nece!re pentru duce în circuitul economic re!ur!ele re!pective' identific&nd în mod .re%it creditul cu moned %i moned cu cpitlul'Ideile lui *o+n u fo!t relute în epoc modernă de economi!tul Mc eod,cre $"&ndu-!e pe e/perienţ cumultă de $ăncile en.le"e, reformult teori credituluicretor de cpitl, #un.&nd l următorele conclu"ii mi importnte)

tot ce re putere de cumpărre e!te monedă, creditul conferind putere de cumpărre0

 creditul devine vuţie0

 $ăncile cree"ă creditul, !unt 1f$rici de credit2, cretore de cpitl'

 (n conclu"ie, creditul pote !ă contri$uie l mo$ili"re cpitlului, dr nu pote !ăcree"e în!u%i ce!t cpitl' 3e%i perfecţionre !i!temului de credit fvori"e"ă de"voltreeconomiei, cre%tere venitului nţionl con!tituie cu" primră e/pn!iunii creditului'Av&nd în vedere că în pre"ent cpitlul $ncr !e împlete%te cu cel indu!tril, $ăncile, devin din !imple mi#locitore le creditului, in!tituţii de finnţre economiei' 4niieconomi%ti contemporni preconi"e"ă o 1economie de credit2, în cre plăţile r urm !ă !efcă cu in!trumentele de credit crete de către $ănci' Economi!tul .ermn A' 5+n6, pornind de l premi!ele con!tituirii unei 1economii fără numerr2, #un.e l conclu"i priorităţiictivelor $ncre fţă de p!ivele deţinute de ce!te in!tituţii'(n concepţi lui Friedric+ A' 57e89 !c+im$ările în creditul cordt depind de modificările rtelordo$&n"ii' Numi în c"ul unei rte !că"ut do$&n"ii, cre domint iniţil, v fi po!i$il împrumutulfondurilor e/i!tente, furni"re fondurilor, ir !cădere rtei do$&n"ii v depinde de cntitte defonduri !uplimentre părute %i de %teptările întreprin"ătorilor cre dore!c !ă-%i de"volte producţi,le.te de profit'Principlii fctori cre modifică creditul !unt): !c+im$ări !tructurle în politic monetră ;modificările cererii !u modificărilertei con!umului<0: operţiile l nivelul pieţei, iniţite de utoritte monetră ;open mr8et<0: lic+iditte $ncră in!pirtă de !c+im$ările părute în comportmentul firmelor'

7/18/2019 teorii

http://slidepdf.com/reader/full/teorii-56d548f4dbe9d 2/5

Teorii financiare

TEORIA PIE=EI EFICIENTE

Eficienţ pieţei de cpitl pote îm$răc mi multe forme, în funcţie demodlitte ei de e/primre' >e pot identific trei forme principle privind eficienţ pieţei

de cpitl)?' Eficienţ loctivă @ e!te o eficienţă le.tă de optimul de locre, tip Preto, prin cre !e porne%te de l premi! că, pe piţă, o locre po"itivă ;o cre%tere de flu/urifinncire<, duce l o locre ne.tivă ;o !cădere< pentru !e menţine ec+ili$rul'6' Eficienţ operţionlă @ e!te repre"enttă de % numit lip!ă po!turilor detrn"cţionre, de 1forţele de frecre2, cre împiedică derulre li$eră trn"cţiilor pe piţă' Tre$uie !ă !e înţele.ă că eficienţ operţionlă e!te pre"entă %i în !ituţi în cree/i!tă co!turi de trn"cţionre, cre !unt în!ă fi/e %i forte mici'9' Eficienţ informţionlă @ porne%te de l cpcitte titlurilor de !urprinde

 prin evoluţi lor, în mod omo.en, totlitte informţiilor e/i!tente pe piţă' >e porne%tede l premi! conform cărei informţiile reflectte în preţ repre"intă o modlitte corectăde !t$ilire evoluţiei cur!urilor titlurilor finncire'

Pentru reu%i !ă reli"e"e o formulre ce!tei teorii, !- pornit de l un !et deipote"e)- e/i!tă un număr !uficient de mre de inve!titori cre cţione"ă pe piţ decpitl0- informţiile !unt .rtuite %i di!poni$ile pentru toţi inve!titorii0- piţ pre"intă un .rd ridict de trn!prenţă0- inve!titorii u cele%i %teptări privind evoluţi viitore titlurilor0- nu e/i!tă co!turi de trn"cţionre0- !untem într-un univer! fără impo"ite'Pornind de l ce!te ipote"e, Fm? identifict trei forme le eficienţei informţionle privind piţ decpitl)?' Eficienţ informţionlă !l$ă @ piţ cre pre"intă o !tfel de eficienţă !ecrcteri"e"ă printr-un nivel ;.rd< redu! de în.lo$re informţiilor în preţ'Informţiile cre influenţe"ă preţul !unt di!poni$ile în revi!te de !pecilitte, în pu$licţii, preţul neinclu"&nd %i informţii cuno!cute de către mn.eri !u de cîtrecţionri' Ace!tă eficienţă crcteri"e"ă o piţă puţin de"volttă cu rent$ilităţi !că"ute'6' Eficienţ informţionlă !emiforte @ pe piţ cu eficienţă informţionlă!emiforte, influenţe"ă preţul titlurilor, informţiile din pre!ă %i informţiile cu crcter pu$lic pentru cţionri %i mn.eri' Preţul titlurilor reflectă pe ce!tă piţă un număr!uficient de mre de informţii trecute %i pre"ente, cre !ă-i !i.ure o evoluţie corectă'9' Eficienţ informţionlă forte @ e!te o piţă în cdrul cărei, !unt cuprin!e în preţul titlurilor informţii trecute, pre"ente %i viitore cre, de multe ori, !untcrcteri!tice dor unor !ituţii nli"te într-un .rup re!tr&n! de !pecili%ti'Cele trei forme le eficienţei pieţei de cpitl reflectă felul în cre informţitrecută, pre"entă %i viitore e!te în.lo$tă în preţul titlurilor' Cu c&t o cntitte deinformţii mi mre e!te cuprin!ă în preţul titlurilor %i e!te cce!i$ilă pu$licului lr. deinve!titori, cu t&t piţ pre"intă o eficienţă mi $ună'

7/18/2019 teorii

http://slidepdf.com/reader/full/teorii-56d548f4dbe9d 3/5

Teorie corporatista privind activitatea firmelorteoria de agent

Teori .enţiei repre"intă un nou !lt în evoluţi finnţelor, de cum nli" fenomenului finncirfăc&ndu-!e prin intermediul unor modele .enerli!te, cre !e plică %i în lte domenii de ctivitte) înteori or.ni"ţiilor, în mr8etin. etc'

*en!en %i Mec8lin. !unt deci pionierii ce!tui proce! de modelre .enerli"tă %i de meliorre relţiei dintre finnţe %i or.ni"re' (ntreprindere e!te vă"ută c o 1ficţiune2 #uridică cede"voltă un n!m$lu de le.ături contrctule, pe $" relţiei .enerle de .ent dintremndtr ;principl< %i mndtt ;.ent<)- întreprindere @ !lriţi0- întreprindere @ creditori0- mn.eri @ cţionri0- cţionri @ creditori etc'3iver.enţele de intere!e dintre mndtr %i mndtt determină e/i!tenţ trei tipuri de co!turi de.enţie)- de control pentru mndtr, pentru control ; udit< pe mndtt0- de #u!tificre pentru mndtt, prin cre el !e de.#e"ă de ră!pundere fţă de mndtr !udemon!tre"ă ce!tui că el re dreptte în cţiune !0- re"idul ;nemonetr<, pierderi de vlore, c urmre conflictelor de intere!e'(n ce!tă per!pectivă, !tructur întreprinderii !e relevă mult mi comple/ă, prinreferire l conflictele o$iective de .enţie ;de mndtre< %i l încercre de minimi"re co!turilor de .enţie ;de mndt<' Actorii întreprinderii nu u toţi cele%i o$iective, ceece duce în mod norml l e/i!tenţ unor conflicte de inter!e .enertore de pierderi devlore' O$iectivul teoriei .enţiei e!te deci ce !tructură relţiilor de mndtre cre!ă minimli"e"e co!turile de mndtre %i pierderile de vlore'4n e/emplu l rmoni"ăriii relţiilor dintre cţionri %i creditori îl repre"intă emi!iune de o$li.ţiuniconverti$ile în cţiuni' Ace!te du dreptul ;nu %i o$li.ţi< creditorilor !ă opte"e, l dt !cdenţeiîmprumutului, fie pentru covertire !umei împrumutte în cţiuni le re!pectivei întreprinderi, fie pentru înc!re !umei împrumutte, dcă cţiunile nu pre"intă oportunităţi trctive de inve!tire'

7/18/2019 teorii

http://slidepdf.com/reader/full/teorii-56d548f4dbe9d 4/5

GLOBALIZAREA

lo$li"re e!te un fenomen cărui priţie !e $"e"ă pe li$ertte) li$ertte de fce comerţ cu re!tul lumii %i de cpitli" în vnt#ul reltiv l fiecărei ţări0 li$ertte de inve!ti colo unde profiturile de cpitl !unt mi mri, l un nivel de ri!c toler$il %i li$ertte de de!c+ide fceri în ţr pe cre o le.i, fie că e!te o fcere cre !ă o$ţină

 profituri mi mri fie o prte de piţă mi mre'3efiniţi lui *o!ep+ >ti.lit") 1lo$li"re repre"intă ce mi mănunţită ;profundă< inte.rre ţărilor%i poporelor lumii cu"tă de reducere enormă co!turilor de trn!port %i comunicre%i de flimentul $rierelor în cle flu/urilor de $unuri, !ervicii, cuno%tere %i per!one pe!te.rniţe2B (n nli" pu$licţiei 1T+e Economi!t, Prof' Mrt+ >trr !u!tine 1Pentru cei cu !imţ prctic.lo$li"re e!te cev fără .rniţe, cev c mi%cre nturlă către o viţă mi $ună într-o lume fărăfrontiere' lo$li"re devenit ce mi mre circulţie locuitorilor, $unurilor, cpitlului %i ideilordtorită cre%terii inte.rării economice mterili"tă în cre%tere comerţului %i inve!tiţiei într-o lume.lo$li"tă %i e2>inteti"ăm principlele firmţii %i con!ttăm că .lo$li"re contempornă pre!upune o e/tindere %i orpidă interconectre !u$ tote !pectele vieţii economico-!ocile, de l cele culturle l celeinfrcţionle, de l cele finncire l cele !piritule'OPORT4NITATIE .lo$li"ării)- .lo$li"re cre%te !pernţ de viţă0- .lo$li"re nu fecte"ă ne.tiv cre%tere economică0- .lo$li"re economică %i politică #ută l reducere ri!curilor $ncre în ţările de"voltte, în timp ceîn ţările nede"voltte .lo$li"re politică m#ore"ă ri!curile $ncre0 – .lo$li"re reduce numărul di!putelor militre inter!ttle – .lo$li"re nu fecte"ă voltilitte politicii mcroeconomice într-un mod con!i!tent !u ro$u!t0 – .lo$li"re nu fecte"ă c+eltuielile .uvernmentle, t/ele plicte pe piţ muncii c %i t/ele

!upr con!umului0 –  .lo$li"re reduce inflţi'

PROOCARIE .lo$li"rii) –  .lo$li"re e!te ce mi importntă forţă din lume în rport cu $inele !ocil0 0 – în timp ce pentru unii economi%ti .lo$li"re e!te cel mi $un medicment l nivel mondil, pentru

lţii e!te ce mi dete!t$ilă otrvă0 – inve!tiţiile !trăine directe le !ocietăţilor multinţionle !unt !pectul c+eie l ri!cului .enert de

inte.rre0 – .lo$li"re economică %i !ocilă fecte"ă li$ertte economică, în timp ce .lo$li"re politică

nu conduce l !tfel de con!ecinţe0 – .lo$li"re economică menţinut ine.litte !lrilă în ţările de"voltte06. Câteva dintre cele mai recente ameninţri s!nt "- .lo$li"re e/pune producţi indu!trilă pieţelor li$ere de $unuri %i cpitl0- .lo$li"re cre%te in!ecuritte !lriţilor, c+ir %i în economiile vn!te0- .lo$li"re e/tinde dimen!iune oricărui .uvern0- .lo$li"re .enert ine.litte în venituri0- .lo$li"re %i democrţi m#ore"ă violenţ etnică, le minorităţilor dominnte, înţările fără pieţe0- .lo$li"re reduce ctivităţile ntreprenorile în ţările cu venituri mici0- .lo$li"re deţine un impct ne.tiv !upr puterii !ttului %i .enere"ă noi intrăriîn rn#mente .uvernmentle multilterle

7/18/2019 teorii

http://slidepdf.com/reader/full/teorii-56d548f4dbe9d 5/5

ININATORI >I ININ>I(n ce!t conte/t de cre%tere .lo$li"ării %i unei competitivităţi mi mri, primconclu"ie de tr! e!te că principlii c&%ti.ători !unt con!umtorii din între. lume, pentru că preţul $unurilor, !erviciilor v tinde !ă !cdă'3e !emene, cpitli%tii din ţările de"voltte vor $enefici %i ei, dor dcă nu !unt cţionri !ucreditori i firmelor cre nu !uprvieţuie!c în mediul competitiv !uperior cu ţările în cur! de de"voltre

 pe cre-l provocă .lo$li"re'(n finl, mre m#oritte muncitorilor din ţările în cur! de de"voltre vor c&%ti. de pe urm .lo$li"ării'

#actori de infl!enţ as!pra glo$ali%rii )Li$erali%area comerţ!l!i &li$er!l sc'im$("Ace!t concept de li$er !c+im$ v ve con!ecinţe pentru ţările în cur! de de"voltre' 3e e/emplu, produ!ele ce!tor ţări nu !e vor mi $ucur decce! preferenţil pe numite pieţe % cum e!te c"ul cum0 ce!te !tte vor fi o$li.te !ă î%ide!c+idă pieţele pentru produ!ele !trăine, în timp ce indu!triile lor nu !unt încă .t pentru fcefţă concurenţei'

Li$erali%area )i cre)terea rol!l!i sector!l!i privat" In "ilele no!tre, tendinţ mondilă în economiee!te de li$erli"re, economiile !unt mult mi de!c+i!e %i un rol fundmentl e!te loct inve!tiţiilor!trăine %i !ectorului privt'

*elocali%area" 3e"voltre mi#locelor de comunicre permite trn!mitere informţiilor %i trn!portulde mărfuri l cele mi îndepărtte .rniţe' Prin urmre, po!i$ilităţile de delocli"re !-u multiplict %itrn!ferul de te+nolo.ii fo!t mi rpid'