CUPRINSIntroducere1I.Procesorul de text Microsoft Word. Microsoft Excell.11.1.Reguli de redactare a unei lucrri.11.2.Scheme i stiluri de aranjare a schemelor.11.3.Sortarea informaiilor n tabele.11.4.Diagrame. Coninut i forme.2II.Sistemul de gestiune a bazelor de date.22.1.Bazele de date. Noiuni generale.22.2.Crearea unei baze de date.22.3.Extragerea informaiilor din baza de date. Afiarea rapoartelor.3III.Microsoft Power Point.33.1.Noiuni generale.33.2. Perfectarea unei prezentri electronice.5IV.Internet explorer.54.1.Elemente de brauzer.54.2.Explorare internet.6Concluzie6Referine bibliografice6

IntroducereI. Procesorul de text Microsoft Word. Microsoft Excell.1.1. Reguli de redactare a unei lucrri. Exigene de editareII. Pentru a respecta o form unitar a tuturor lucrrilor, se recomand aplicarea unor reguli generale de redactare i tehnoredactare, reguli prezentate mai jos:III. Lucrarea se redacteaz n limba romn;IV. Numrul total de pagini nu reprezint un scop n sine, acesta fiind ns stabilit de ctre candidat mpreun cu coordonatorul. Este recomandat ca ponderea paginilor cu caracter teoretic s nu depeasc 40% din totalul paginilor.V. Tiprirea se va face pe format A4, doar pe prima pagin (fa) a fiecrei foi.VI. Prima coal pentru cuprins trebuie s conin chenar i indicator.VII. n indicator se noteaz cifrul elaborrii corespunztoare, care se explic n felulVIII. urmtor: de exemplu: DS-04-2552-2012 IX. o DS Darea de Seam;X. o 04 Numrul de ordine al elevului conform registrului;XI. o 2552 codul specialitii conform Nomenclatorului domeniilor de formare profesional i al specialitilor pentru pregtirea cadrelor n instituiile de nvmnt;XII. o 2012 este anul prezentrii lucrrii;XIII. Lucrarea se va lega prin copertare sau spiralare, ntr-un singur exemplar;XIV. Proiectul de licen se organizeaz pe capitole i paragrafe, cu excepia capitolului introductiv i a concluziilor;XV. Se recomand ca lucrrile s fie scrise/tehnoredactate cu caractere Times New Roman, 12 pt i 14 pt, la 1,5 linii;XVI. Titlurile capitolelor i paragrafelor pot fi scrise cu caractere mai mari (13 16 pt.) i, dup necesitate, cu caractere aldine (bold);XVII. Denumirile figurilor, pozelor, schemelor (din lucrare) se scriu sub acesta (centrate) fiind numerotate;XVIII. Denumirile tabelelor se scriu deasupra acestora fiind aliniate la dreapta iXIX. numerotate;XX. Ecuaiile / formulele vor fi centrate, iar numerotarea acestora se va plasa la sfritul rndului;XXI. Toate formulele (ecuaiile), tabelele i elementele grafice (figuri, poze, scheme) vor fi numerotate n ordine cresctoare pentru fiecare capitol: prima cifr va indica numrul capitolului, iar a doua numrul de ordine a elementului n respectivul capitol;XXII. Pentru figurile, formulele, fragmentele de text sau tabelele preluate din literatura de specialitate n format electronic (copiere, scanare), este obligatoriu s se fac trimiterea la literatura de specialitate folosit, n locul n care apar n lucrare.XXIII. Recomandri stilisticeXXIV. Teza va fi scris n stil impersonal (nu se va utiliza persoana I-a).Se va folosi un limbaj simplu i clar. Informaiile vor fi comunicate ntr-o manier direct i inteligibil, ntr-o structurare logic i coerent.XXV. Exigene eticeLucrarea trebuie s reflecte integral munca autorului. Sursele bibliografice vor fi menionate n lista bibliografic. Contribuiile de sprijin din partea altor persoane sau instituii vor fi menionate la Pagina de dedicaii i mulumiri.XXVI. Plagiatul reprezint un act contrar conduitei academice. Prin plagiat se nelege utilizarea ideilor sau cuvintelor unei alte persoane, fr menionarea sursei. Reprezint plagiat i preluarea fr citare a figurilor, tabelelor i schemelor.

26.1. Scheme i stiluri de aranjare a schemelor.XXVII. Valori De utilizare De impozitare De recuperareSpecial De nlocuireDe pia De asigurareDe lichidare-vnzare foratPentru garantarea creditelor

27.1. Sortarea informaiilor n tabele.

27.2. Diagrame. Coninut i forme.

XXVIII. Sistemul de gestiune a bazelor de date.28.1. Bazele de date.Noiuni generale.nainte de a crea o baz de date Access, trebuie s rspundei la urmtoarele ntrebri:Care este scopul acestei baze de date i cine o va utiliza? Ce tabele (date) va conine aceast baz de date? Ce interogri i rapoarte sunt necesare utilizatorilor acestei baze de date? Ce formulare trebuie create?Rspunsurile la ntrebrile de mai sus conduc la o bun proiectare a bazei de date, facilitnd crearea unei baze de date utile i utilizabile.Importul de date dintr-o alt surs, cum ar fi o foaie de calcul excel.Dac datele exist ntr-un format diferit, cum ar fi o foaie de calcul Excel, tot mai trebuie creat o baz de date utiliznd Access. Dup crearea unei baze de date, se poate importa sau lega foaia de calcul la un tabel din baza de date nou creat.Crearea unei baze de date.Microsoft Access furnizeaz trei metode pentru a crea obaz de date Access.O baz de date se poate crea utiliznd expertul Baz de date. Expertul permite alegerea unuia dintre abloanele predefinite i particularizarea sa ntr-o anumit msur. El creeaz apoi un set de tabele, interogri, formulare i rapoarte, precum i un panou de comutare pentru baza de date. Tabelele nu conin nici un fel de date. Aceast metod se utilizeaz dac unul dintre abloanele predefinite corespund ndeaproape cerinelor.Crearea unei baze de date utiliznd un Expert Baz de date.Dac utilizai Access 2003, se pot cuta abloane pentru Access n . Descrcarea unui ablon este cea mai rapid cale de a crea o baz de date. Urmai aceast metod dac ai gsit un ablon care corespunde ndeaproape cerinelor dvs. Un ablon este un fiier baz de date Access (*.mdb) care cuprinde tabele, interogri, formulare i rapoarte. Tabelele nu conin nici un fel de date. Dup deschiderea bazei de date, avei posibilitatea s particularizai baza de date i obiectele.Dac dorii s ncepei crearea bazei de date pornind de la un proiect propriu, creai o baz de date necompletat, adugndu-i apoi tabelele, formularele, rapoartele i alte obiecte n mod individual aceasta este cea mai flexibil metod, necesitnd ns definirea separat a fiecrui element al bazei de date.Crearea unei baze de date necompletate fr utilizarea expertului Baz de date.Urmtorii pai.Dup crearea bazei de date, se pot efectua una sau mai multe din urmtoarele activiti: Adugarea de date n baza de date. Importul sau legarea la o surs de date, cum ar fi o foaie de calcul Excel sau alt o baz de date Access.28.2. Crearea unei baze de date.

28.3. Extragerea informaiilor din baza de date.Afiarea rapoartelor.

XXIX. Microsoft Power Point.3.1.Noiuni generale.Aspectele se utilizeaz la aranjarea obiectelor i a textelor ntr-un diapozitiv.Un aspect reprezint o parte a unui coordonator de diapozitive, care definete amplasarea informaiilor pentru un coninut care urmeaz s apar ntr-un diapozitiv. Aspectele conin substitueni care, la rndul lor, conin texte, cum ar fi titluri sau liste marcate, i coninuturi de diapozitive, cum ar fi grafice SmartArt, tabele, diagrame, imagini, forme i miniaturi. Dac substituenii de texte i obiecte se pot aduga la un aspect sau la un coordonator de diapozitive, substituenii nu se pot aduga direct la diapozitiv.Aspectele nsi definesc amplasarea i formatarea coninutului care urmeaz s apar n diapozitiv.Microsoft Office PowerPoint include cinci aspecte predefinite, standard, dar este posibil s creai aspecte particularizate care s corespund nevoilor de organizare specifice ale dvs. Persoanele care creeaz prezentri n firma dvs. au posibilitatea s utilizeze fie aspectele predefinite, fie pe cele particularizate la crearea prezentrilor.O prezentare poate conine unul sau mai muli coordonatori de diapozitive. Fiecare coordonator de diapozitive conine unul sau mai multe aspecte care formeaz un ablon. Fiecare ablon poate conine informaii tem, cum ar fi culori, efecte, fonturi, stiluri de fundal de diapozitiv i informaii implicite care descriu felul n care temele sau alte informaii de formatare sunt aplicate la coninutul diapozitivelor.Aspectele standardAspectele standard disponibile n Office PowerPoint 2007 se aseamn cu acelea disponibile n PowerPoint 2003 i n versiunile PowerPoint mai vechi.Cnd deschidei o prezentare necompletat n PowerPoint, apare aspectul implicit denumit Diapozitiv titlu, dar exist i alte aspecte standard pe care avei posibilitatea s le aplicai i s le utilizai.

Aspectele particularizateDac nu gsii un aspect standard care s v convin sau care s corespund inteniilor autorilor prezentrii, avei posibilitatea s creai un aspect particularizat.Avei posibilitatea s creai aspecte particularizate reutilizabile care s specifice numrul, dimensiunea i locaia substituenilor, coninuturi de fundal i proprieti opionale pentru nivelul diapozitivului i al substituentului. De asemenea, aspectele particularizate se pot distribui ca parte a unui ablon, prin urmare, nu vei mai pierde timp preios decupnd i lipind aspectele n diapozitive noi sau tergnd coninutul unui diapozitiv pe care intenionai s l utilizai mpreun cu alte coninuturi noi sau diferite.Tipurile de text i substituenii bazai pe obiect care se pot aduga la construirea aspectului particularizat: Coninut Textul Imagine Figur Tabel Diagram Media Miniatur

3.2.Perfectarea unei prezentri electronice.n continuare se va prezenta un model de prezentare electornic eleborat de autor pe parcursul Practicii de instruire, care conine toate elemntele prezentate n partea introductiv a capitolului.

XXX. Internet explorer.30.1. Elemente de brauzer.Multe persoane cred cInternet-uleste un loc unde se dicut numai despre informatic, unde se intalnesc numai pasionatii de calculatoare si ca informatiile la care au acces sunt sub forma unor abrevieri criptice pe care numai specialistii le pot intelege. Aceasta impresie este total gresita.Usurinta cu care se pot distribui informatii, dar mai ales cu care orice utilizator, poate avea acces la informatii, a facut din Internet un mediu preferat.Structura Internet-ului a facut posibila nu numai distribuirea de informatii statice, ci si existenta serviciilor. De exemplu, pe baza unei carti de credit, se pot face toate rezervarile pentru petrecerea concediului de odihna intr-o frumoasa tara din lume, si se poate plati utilizand calculatorul de acasa.Prin urmare Internet-ul este: O cale de comunicare foarte rapida si atractiva intre oamenii acestei lumi. Modalitatea prin care oamenii aflati oriunde peGlobpot comunica si schimba informatii cu multa usurinta. Ofertade toate pentru toti, remarcandu-se prin usurinta cu care orice utilizator, fie el si novice in informatica, poate avea acces la informatie. INTERNET este o retea de retele.O reteaeste un grup de calculatoare care au fost conectate astfel incat sa poata comunica intre ele (sa faca schimb de informatii) Ele isi pot transmite mesaje unul altuia si pot folosi in comun informatiile sub forma de fisiere.INTERNET asigura legatura intre peste 21.000 de astfel de retele si, in permanenta, la acestea se adauga tot mai multe.Unele dintre retele sunt administrate de institutii guvernamentale, altele de universitati, firme, biblioteci, scoli etc.Retelele pot fi de mai multe tipuri: LAN(Local Area Network) calculatoarele sunt plasate in interiorul aceleasi cladiri sau campus universitar; MAN(Metrropolitan Area Network) retea extinsa la nivelul unui oras); WAN(Wide Area Network) retea nationala.INTERNET este o interconectate de LAN-uri, MAN-urisi WAN-uri prin legaturi rapide(satelit, circuite comunicatie digitala etc.).Toate calculatoarele dintr-o retea trebuie sa comunice intreele pe baza unui set de reguli fixe(limbaj),denumit protocolProtocolul folosit s-a standardizat si se numesteTCP/IP(TransmissionControlProtocol /InternetProtocol).Pentru a beneficia de facilitatile Internet, un utilizator trebuie sa conecteze calculatorul sau la una dintre subretelele precizate mai sus. In acest mod, calculatorul sau devinenodin Internet si utilizand protocolul TCP / IP va putea folosi diverse programe curol de clientpentru a putea transfera informatii de la alte calculatoare curol de serverconectate la randul lor la Internet.Cine administreaza Internet-ul?NIMENI!!!Nu exista vreo companie care sa impuna o serie de reglui.Singurele reguli care guverneaza INTERNET-ul sunt cele ale bunului simt.Exista totusi o organizatie a utilizatorilor INTERNET-ului numitaISOC(INTERNET SOCIETY), care are obligatia sa gestioneze din punct de vedere tehnic INTERNET-ul si sa standardizeze tehnologia folosita.Cum va conectati la Internet?Exista patru moduri principale de conectare la INTERNET: Legatura permanenta (perrmanent connection).Sunt folosite de marile organizatii de genul universitati, scoli corporatii.Cheltuielile pentru instalarea si functionarea unei astfel de legaturi dedicatesunt de mii de dolari. Legatura directa prin modem1(dial-in direct connection).Acest gen de legatura este cel mai bun, dupa legatura permanenta. Este acesibil persoanelor individuale si firmelor mici, deoarece cheltuielile pentru instalare si functionare sunt deaprox.50 dolari. Deoarece este un serviciudial-in,aveti nevoie de un modem si va trebui sa formati un numar de telefon pe care vi-l indica furnizorul de servicii. Legatura prin modem si terminal (dial-up terminal connection).Acest gen de legatura va permite conectarea prin modem la furnizorul de servicii si, dupa stabilirea legaturii, calculatorul dvs. functioneaza ca un terminal.1)Modemeste o combinatie a cuvintelor modulatesi demodulate.Acestea sunt operatii efectuate de modem asupra semnalelor digitale venite din calculatorul dvs.atuncicand le converteste in semnale analogice folosite de majoritatea retelelor telefonice si inapoi in semnaledigitale folosite de calculatoare. Legatura prin posta electronica.Acest gen de legatura va permite transmiterea / receptionarea de mesajee-mail inINTERNET.ObservatieCel mai bun mod de conectare la INTERNET este sistemulOPM:OtherPeoplesMoney(Banii altora).Multi utilizatori ai retelei INTERNET se conecteaza prin intermediul unei organizatii care are o legatura permanenta la INTERNET.30.2. Explorare internet.Comunicarea si schimbul de informatii in INTERNET se realizeaza prin servicii, ce permit exploatarea si cautarea de informatii aflate in aceasta uriasa retea. Pentru oricare dintre servicii exista un calculator care solicita inforrmatii un client al serviciului respectiv de la un alt calculator care furnizeaza informatiile, numit server. Fiecare calculator legat in retea, poate fi atat client cat si server.Cel mai utilizat serviciu in INTERNET este World Wide Web (WWW)Acesta este unsistem cu hipertext2care va ajuta sa va deplasati pe cale electronica in jurul lumii, cautand informatii.Web va permite sa urmariti legaturile.Pentru a folosi serviciulWWW, aveti nevoie de unbrowser Web(rasfoitor prin INTERNET)un program care afiseaza documenteWeb.(Internet Explorer, Netscape etc).Aproape fiecare persoana (fizica sau juridica) si-a creat propria pagina Web, in care publica informatii utile. In momentul de fata, o mare parte din paginile de Web au un aspect comercialsi deci informatia cu adevarat folositoare este in permanenta scadere.Acest lucru nu trebuie sa fie ingrijorator, deoareceacolo unde exista aspect comercial, apare implicit si legea concurentei.Datorita ei, numai firmele cele mai capabile vor reusi sa supravietuiasca puternicului val. Desi in ultimul timp a crescut capacitatea si nivelul de performanta al retelei INTERNET, utilizatorii percep o scadere a calitatii serviciilor datorata in special aglomerarii retelei.Functii ale retelei INTERNET E-mail(Posta electronica). ReteauaWorld Wide Web(reteaua Web sau WWW,ce ofera acces la fisiere, documente, imagini, sunete din mii de zone Web). Grupuri de dialog UseNet(UseNet newsgroups)grupuri de discutii care trateaza subiecte referitoare la stiinta, evenimente, muzica, calculatoare etc. Transferul de fisiere cu ajutorul protocolului FPT (File Transfer Protocol).Ce inforrmatii sunt necesare pentru conectare la INTERNET? (preluate de la furnizorul de servicii). Tipul de legatura asigurata prinSLIP(Serial Line Internet Protocol) sauPPP(Point-to-Point Protocol); Denumirea utilizatorului; O parola; Numarul de telefon pentru accesul pe plan local al furnizorului; Adresa IP(Internet Protocol) pentru Domain Name Server (pe scurt DNS este metoda folosita de INTERNET pentru a crea denumiri unice pentru fiecare server de retea); Tehnica de autentificare (denumirea pentru conectarea si parola inscrise intr-o fereastra, sau alte metode.

Concluzie

Referine bibliografice