DREPT COMERCIAL ROMN

1

Conf. Univ. Dr. Ioana Nely Militaru

Societatile CAPITOLUL I. RAPORTUL DE DREPT SOCIETAR

Sectiunea 1. Definitia dreptului societar. Dreptul societar este o subramura a dreptului afacerilor. Dreptul societar are ca obiect de studiu, in principal, societatile comerciale, care reprezinta un element de structura al raportului de dreptul afacerilor, respectiv, subiectele raportului juridic. Societatile comerciale sunt comercianti persoane juridice, avand, in acelasi timp, potrivit Codului Civil, calitatea de profesionisti. Dreptul societar cuprinde totalitatea normelor de drept care reglementeaza raporturile juridice care au in structura lor, ca subiecte participante, in principal, societatile comerciale. Dreptul societar cuprinde in marea lor majoritate norme de drept privat, care se regasesc in dreptul civil (ca drept comun) si dreptul comercial. Astfel, cu titlu de exemplu, se impun profesionistului comerciant - societate comerciala urmatoarele obligatii- inregistrarea in registrul comertului la inceperea activitatii, inregistrarea mentiunilor despre activitatea desfasurata pe parcursul functionarii acesteia, radierea din registrul comertului la incetarea activitatii. Registrul comertului este institutie publica de natura administrativa. registrul comertului este public (art. 4 alin. 1 Legea nr. 26/1990).- obtinerea de avize prealabile si autorizatii de catre societatile comerciale de asigurare de la Comisia de supraveghere a asigurarilor (CSA); un asigurator nu poate fi inregistrat in registrul comertului fara avizul prealabil in vederea inregistrarii emis de CSA. CSA este autoritate administrativa (art. 11 alin. 2)- obtinerea de autorizatii de catre societatile de servicii de investitii financiare (de pe piata de capital) de la Comisia Nationala de Valori Mobiliare (CNVM). CNVM emite in acest sens acte admnistrative (art. 2 alin. 2 Legea nr. 297 2004 privind piata de capital)Incidenta normelor de drept public asupra dreptului societar se realizeaza prin intermediul:- normelor de dreptul administrativ (in cadrul raporturilor dintre societatile comerciale si autoritatile administrative: C.N.V.M, CSA etc.- normelor de drept fiscal, deoarece profesionistii comercianti, producatori de profit intra sub incidenta reglementarilor legale in materie fiscala. Impozitele si taxele platite de catre societatile comerciale in calitatea lor de contribuabili reprezinta una din principalele surse d eformare a veniturilor statului.- normelor de drept penal, putandu -se vorbi despre o subramura a dreptului penal, care devine, ca urmare a incidentelor cu dreptul afacerilor, dreptul penal al afacerilor. Normele de drept penal al afacerilor pun in lumina infractiunile din domeniu: gestiunea frauduloasa, evaziunea fiscala, bancruta(simpla si frauduloasa) etc.

Sectiunea II Izvoarele dreptului societarIzvoarele formale ale dreptului societar sunt: Codul si legile comerciale.In functie de natura lor deosebim: izvoare normative si izvoare interpretative. Izvoarele normative sunt: Constitutia - legea fundamentala a tarii - care reglementeaza principiile de organizare ale activitatii economice, Codul civil (art. 1881 - 1954), care reprezinta dreptul comun in materia societatilor, respectiv, a societatilor comerciale Legile comerciale, izvoare ale dreptului societar, exemplificam: legi, decrete-legi, hotarari si ordonante de guvern, si norme, regulamente si ordine adoptate de organele competente. Dintre acestea exemplificam: - Legea nr. 15/1990, privind reorganizarea unitatilor de stat ca regii autonome si societati comerciale, modificata; - Legea nr. 31/1990, privind societatile comerciale, republicata si modificata; reprezinta reglementarea generala a asocietatilor comerciale; - Legea nr. 32/2000, privind activitatea de asiguraresi supravegherea asigurarilor, modificata; - Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, modificata; - Legea nr. 1/2005 privind privind functionarea cooperatiei; - Legea nr. 346/2004, privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, modificata; - Legea nr. 297/2004 privind piata de capital; - Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei; - Legea nr. 26/1990, privind registrul comertului, republicata si modificata; - Legea nr. 11/1990, privind combaterea concurentei neloiale, modificata si completata de Legea nr. 298/2001. - Legea nr. 85/2006, privind procedura insolventei; - Ordonanta de urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de creditsi adecvarea capitalului, - Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata (ultima modificare este O.U.G. 39/2008 Publicat prin M. Of. nr. 284 din 11/04/2008). - Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata (ultima mofidicare este O.U.G. nr. 38/2008 Idem.).- Legea nr. 335/2007 privind camerele de comert si industrie; - Legea nr. 21/1996, privind concurenta (Legea concurentei), republicata;- Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit;- Legea nr. 217/2005 privind constituirea, organizarea si functionarea comitetului european de intreprindere, republicata. - Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor; - Hotararea de Guvern nr. 187/2007 privind procedurile de informare si consultare si alte modalitati de implicare a angajatilor in activitatea societatii europene; - Regulamentul privind ordinul de plata nr. 8/1994, aprobat de Banca Nationala a Romaniei, modificat prin Circulara nr. 33 din 21. 08 2002. - normele dreptului comunitar/ ale Uniunii Europene. Au fost astfel adoptate 12 directive la nivelul Uniunii Europene in materia societatilor comerciale, care reglementeaza: constituirea societatilor comerciale, aporturile, modificarile de capital, fuziunile, contabilitatea etc. izvoare interpretative (conventionale). Acestea au rolul de a ajuta la interpretarea vointei manifestate in raporturile comerciale. In aceasta categorie includem: uzantele profesionale si principiile generale ale dreptului. Prin uzante, se intelege obiceiul locului si uzurile preofesionale (art. 10 alin. 4 Cod civil). In cazurile neprevazute de lege, se aplica uzantele, iar in lipsa acestora, dispozitiile legale privitoare la situatii juridice asemanatoare iar cand nu exista asemena dispozitii, principiile generale ale dreptului.In materiile reglementate prin lege, uzantele produc efecte numai in masura in care sunt recunoscute ori admise in mod expres de lege. Uzantele publicate in culegeri elaborate de catre autoritatile sau institutiile competente in domeniu se prezuma ca exista, pana la proba contrarie (art. 10 Cod civil) doctrina. Se admite ca doctrina nu este izvor de drept, dar este un important instrument de interpretare a legilor comerciale si de aplicare a acestora. practica judiciara. In mod traditional nu a fost recunoscuta ca izvor de drept, dar solutiile date de instantele judecatoresti contribuie la interpretarea legilor comerciale fara sa aiba puterea precedentului judecatoresc.

Capitolul II. Fondul de comert

II. 1. Reglementarea si definitia fondului de comertIn dreptul roman, expresia ,,fond de comert,, este prevazuta in art. 21 si art. 42 din Legea 26/1990 privind registrul comertului, republicata si modificata, precum si in Titlul VI al Legii 99/1999 privind unele masuri de acelerare a reformei economice. In prezent, expresia este utilizata de legiuitor in Legea 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, asa cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 298/2001. Fondul de comert este un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale, in scopul atragerii clientelei si obtinerii de profit.II. 3. Elementele fondului de comertElementele fondului de comert sunt, corporale si necorporale. Elemente corporale sunt: bunuri imobile, prin natura (cladiri), prin destinatie (instalatii, utilaje, masini). Actele de vanzare-cumparare cu privire la aceste bunuri sunt activitati de comert; bunuri mobile corporale (materii prime, materiale, produse rezultate din activitatea de productie, chiar daca rezultatul are o legatura mai slaba cu fondul de comert, fac parte din acesta).Elemente necorporale sunt: firma, emblema, clientela, vadul comercial, brevete de inventii, drepturi de autor, marci de: fabrica, comert, serviciu.a. Firma este element de individualizare a comerciantului si consta in numele sau denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza (art. 30 alin 1, Legea nr. 26/1990).Firma comerciantului persoana juridica, se scrie in limba romanaFirma se caracterizeaza prin noutate. Astfel, orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente (art. 38 alin. 1, Legea nr. 26/1990, rep. si modif.). Cand o firma noua este asemanatoare cu o alta, trebuie sa se adauge o mentiune care sa o deosebeasca de aceasta, fie prin desemnarea mai precisa a persoanei, fie prin indicarea felului de comert exercitat sau in orice alt mod. (art. 38 alin. 2, Legea nr. 26/1990 rep. si modif.). Nici o firma nu va putea cuprinde o denumire folosita de comerciantii din sectorul public (art. 40, Legea nr. 26/1990, rep. si modif.). Prin inregistrare comerciantul dobandeste un drept de folosinta exclusiva asupra firmeii. Firma dobandeste si valoare economica. Poate fi instrainata numai impreuna cu fondul de comert.Daca se instraineaza fondul de comert, cu orice titlu, dobanditorul acestuia va putea sa continue activitatea sub firma anterioara, care cuprinde numele unui comerciant persoana fizica, sau al unui asociat al unei intreprinderi familiale, societati in nume colectiv ori comandita simpla, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor sai in drepturi si cu obligatia de mentionare in cuprinsul acelei firme a calitatii de succesor (art. 41 alin. 1, Legea nr. 26/1990, rep. si modif.).

b. Emblema este un plus de de identificare a comerciantului. Daca firma are caracter obligatoriu, emblema are caracter facultativ. Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen (art. 30 alin. 2, Legea nr. 26/1990 rep. si modif.).Emblema se caracterizeaza prin noutate. Astfel, orice emblema va trebui sa se deosebeasca de emblemele inscrise in acelasi registru al comertului, pentru acelati fel de comert, precum si de emblemele altor comercianti de pe piata unde comerciantul isi desfasoara activitatea (art. 43 alin. 1, Legea nr. 26/1990, rep. si modif.).Emblema va putea fi folosita pe: panouri de reclama, facturi, scrisori, tarife, afise, publicatii si in orice alt mod, cu conditia sa fie insotita in mod vizibil de firma comerciantului (art. 43 alin. 2, Legea nr. 26/1990, rep. si modif.).Se instraineaza si separat si impreuna cu fondul de comert. Dobanditorul va putea folosi emblema numai cu consimtamantul transmitatorului.

c. Dispozitii comune cu privire la firma si emblema.Firmele si emblemele vor fi scrise in limba romana (art. 30 alin. 3, Legea nr. 26/1990 rep. si modif.). Prin inscrierea firmei si emblemei in registrul comertului titularul dobindeste un drept de folosinta exclusiva asupra acestora.Firmele si emblemele radiate din registrul comertului sunt indisponibile, in principiu, pentru o perioada de doi ani de la data radierii.

d. Clientela si vadul comercial (achalandage-ul) . Clientela reprezinta totaliatea persoanelor fizice si juridice care apeleaza in mod obisnuit la acelasi comerciant (la fondul de comert al acestuia) pentru procurarea de marfuri si servicii. Vadul comercial reprezinta aptitudinea fondului de comert de a atrage clienti (locul unde se afla amplasat imobilul, calitatea marfurilor, serviciile, preturi practicate, comportarea personalului comerciantului). Se instraineaza numai impreuna cu fondul de comert. e. Drepturile de proprietate industriala si intelectuala sunt: marcile de fabrica de comert si de servicii, brevete de inventie, desene si modele ale produselor, know-how (savoir-faire), programe din domeniul informaticii, drepturile de autor (ce rezulta din creatia stiintifica literara si artistica). f. Marcile de fabrica sau de comert. Sunt semne, desene si chiar denumiri care individualizeaza produsele unui fabricant sau marfurile unui comerciant, deosebindu-le de ale altui fabricant sau comerciant.g. Brevetele de inventie, fac parte din creatiile noi (alaturi de know-how, desene si modele ale produselor industriale). Conditiile de valabilitate ale acestora sunt de fond si de forma. h. Regimul creantelor si datoriilor. Creantele si datoriile comerciantului nu fac parte din fondul de comert pentru ca, acesta este un ansamblu de elemente corporale si incorporale, deci nu constituie o universalitate juridica. Prin urmare, creantele si datoriile comerciantului nu se transmit impreuna cu fondul de comert in cazul instrainarii acestuia.

II. 4. Actele juridice privind fondul de comert sunt: - vanzarea cumpararea fondului de comert, transmitera ca aport a fondului de comert intr-o societate comerciala acest act se deosebeste de vanzarea fondului de comert deoarece nu comporta primirea unui pret, in schimbul fondului de comert, -locatiunea fondului de comert in schimbul unui pret, proprietarul fondului (ca locator) transmite locatarului folosinta asupra fondului de comert. Garantia reala mobiliara asupra fondului de comert. Aceasta poate sa aiba ca obiect un bun mobil individualizat sau determinat generic ori o universalitate de bunuri mobile, inclusiv fondul de comert. CAPITOLUL III CONTRACTUL DE SOCIETATE - REGLEMENTARE GENERALA ( POTRIVIT CODULUI CIVIL)

Sectiunea III. 1. Reglementarea si definitia contractului de societate. Regimul juridic al aporturilor ,,Prin contractul de societate doua sau mai multe persoane se obliga reciproc sa coopereze pentru desfasurarea unei activitati sa contribuie la aceasta prin aporturi banesti, in bunuri, si in cunostinte specifice sau prestatii, cu scopul de a imparti beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta (art. 1881 alin. 1 Cod civil).Fiecare asociat contribuie la suportarea pierderilor proportional cu participarea la distributia beneficiului, daca prin contract nu s-a stabilit altfel (art. 1881 alin. 2 Cod civil).Societatea se poate constitui cu sau fara personalitatea juridca ,, (art. 1881 alin. 3 Cod civil).Contractul de societate se deosebeste de celelelate contracte prin urmatoarele: partile participante la contractul de societate se obliga reciproc sa coopereze. In toate celelalte contracte partile au interese deosebite, pe cand in contractul de societate cooperarea presupune ca partile sa aiba acelasi interes; aporturile cu care asociatii contribuie la formarea capitalului - bani, bunuri, cunostinte specifice sau prestatii; asocatii participa la impartirea beneficiilor, suporta pierderile proportional cu participarea la distributia beneficiilor, daca in contract nu se prevede altfel. Regimul juridic al aporturilor, este diferit, in functie de faptul ca societatea are, sau nu personalitate juridica, si anume: in cazul societatii cu personalitate juridica, aporturile intra in patrimoniul societatii, iar in cazul societatii fara personalitate juridica, aporturile devin coproprietatea asociatilor afara de cazul in care au convenit, in mod expres, ca vor trece in folosinta lor comuna. Daca obiectul aporturilor este format din bunuri imobile sau, dupa caz, al altor drepturi reale imobiliare, contractul trebuie sa imbrace forma autentica.Transferul drepturilor asupra bunurilor imobiliare aportate este supus formelor de publicitate prevazute de lege (art. 1883 alin. 3 Cod civil).

Sectiunea III. 2 Conditiile de validitate ale contractului de societate. Forma contractuluiConditiile de validitate ale contractului de societate sunt, in principiu, aceleasi ca pentru orice contract, la acestea se aduga elemente specifice pentru fiecare conditie in parte, care da particularitate contrcatului, si anume: capacitatea partilor (a asociatilor). consimtamantul (hotararea de a se angaja din punct de vederea juridic). Poate fi asociat orice persoana fizica sau juridica, afara de cazul in care prin lege se adispune altfel. Un sot nu poate deveni asociat prin aportarea de bunuri comune, decat cu consimtamantul celuilalt sot (art. 1882 alin. 1 Cod civil). obiectul trebuie sa fie determinat si licit, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri, cauza. Particularitatea contractului de societate este data de aporturile pe care trebuie sa le aduca asociatii pentru constituirea capitalului, si anume: bani, bunuri, prestatii sau cunostinte specifice. Contractul de societate se incheie in forma scrisa. Forma scrisa este necesara numai pentru dovada contractului, daca prin lege nu se prevede altfel (art. 1884 alin. 1 Cod civil).Contractul prin care se infiinteaza o societate cu personalitate juridica trebuie incheiat in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute. Acesta trebuie sa prevada asociatii, aporturile, forma juridica, obiectul, denumirea si sediul societatii (art. 1884 alin. 2 Cod civil).Asociatii fondatori si primii administratori numiti prin contract raspund solidar pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea unei conditii de forma a contractului de societate sau a unei formalitati necesare pentru constituirea societatii ori, daca este cazul, pentru dobandirea personalitatii juridice de catre aceasta (art. 1886 alin. 1, Cod civil). Societatea se poate infiinta pe durata nedeterminata, daca prin contract nu se prevede altfel (art. 1885 alin. 1, Cod civil).Daca societatea se infiinteaza pe durata determinata, asociatii pot prelungi durata societatii, inainte de expirarea acesteia (art. 1885 alin. 2 Cod civil).Sectiunea III. 3. Formele societare. Dobandirea personalitatii juridice a societatii Potrivit legii societatile sunt de tipuri diferite in considerarea formei, naturii sau obiectului de activitate (art. 1887 Cod civil).Potrivit art. 1888 Cod civil, dupa forma lor, societatile pot fi:a) simple;b) in participatiune;c) in nume colectiv;d) in comandita simpla;e) cu raspundere limitata;f) pe actiuni;g) in comandita pe actiun;h) cooperativei) alt tip de societate anume reglementat de lege. Constituirea unei societati cu personalitate juridica poate fi convenita prin contractul de societate sau printr-un act separat. In acest caz raspunderea asociatilor pentru datoriile sociale este subsidiara, nelimitata si solidara, daca prin lege nu se dispune altfel.Raspunderea asociatilor este subsidiara, atunci cand pentru obligatiile sociale raspunde in primul rand societatea, iar pentru partea neacoperita raspund asociatii. Raspunderea asociatilor este nelimitata in sensul ca asociatii raspund cu propriul patrimoniu, daca obligatiile sociale nu au fost platite de societate, in tot sau in parte, in conditiile in care a ceasta a fost actionata mai intii.Raspunderea asociatilor este solidara, in sensul ca oricare asociat raspunde pentru toate obligatiile sociale, dupa achitarea carora, se intoarce cu actiune in regres impotriva celorlalti asociati. Daca societatea urmeaza sa aiba personalitate juridica, indiferent de obiectul de activitate, ea poate fi constituita numai in forma si conditiile prevazute de legea speciala care ii confera personalitate juridica.Societatea dobandeste personalitate juridica prin si de la data inmatricularii in registrul comertului (daca prin lege nu se prevede altfel (art. 1889 alin. 3, Cod civil).Pana la data dobandirii personalitatii juridice, raporturile dintre asociati sunt guvernate de regulile aplicabile societatii simple (art. 1889 alin. 4, Cod civil).

CAPITOLUL IV. SOCIETATILE COMERCIALE

S. IV. 1. Reglementarea societatii comerciale. DefinitieReglementarea generala privind societatile este cuprinsa in Codul civil (art. 1881 - 1954). Aceasta reglementare generala se completeaza cu Legea nr. 31/1990, republicatasi modificata, privind societatilor comerciale, si care reprezinta reglementarea speciala in materie.Pentru anumite domenii de activitate au fost adoptate reglementari speciale, cum ar fi spre exemplu O.U.G. nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, in materie bancara, Legea 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, modificata, in domeniul asigurarilor, etc. Legea 31/1990: reglementeaza cinci forme juridice de societati comerciale - societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla, societatea pe actiuni, societatea in comandita pe actiuni, societatea cu raspundere limitata; si cuprinde atat regulile comune aplicabile acestora cat si regulile speciale fiecarei forme juridice, indiferent de obiectul de activitate. Legea 31/1990reglementeaza si societatile comerciale cu participare straina, cu completarile dispozitiilor O.U.G. nr. 92/1997, privind regimul investitiilor straine in romania.Dispozitiile generale (Codul civil)) si dispozitiile speciale (Legea nr. 31/1990, OUG nr. 99/2006, 32/2000, modificata etc.) cu privire la societatile comerciale se completeaza cu prevederile ale Codului muncii si ale legislatiei fiscale.Exista si societati fara personalitate juridica, insa, au reglementari proprii, spre exemplu, societatea simpla (art. 1890 - art. 1948, Codul civil) si asocierea in participatiune (art. 1949 - art. 1954, Codul civil). Societatea comerciala, indiferent de forma juridica a acesteia, are ca temei juridic contractul de societate si/sau statutul. Astfel, art. 5 din Legea nr. 31/1990 prevede ca: societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constiuie prin contract de societate si statut. societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul.Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. Denumirea act constitutiv, potrivit Legii nr. 31/1990 desemneaza atat inscrisul unic, cat si contractul de societate si/ sau statutul societatii. Societatea simpla si societatea comerciala. Deoarece societatea simpla si societatea comerciala sunt doua forme distincte ale societatii, intre ele exista asemanari si deosebiri. Asemanari intre societatea comerciala si societatea simpla:- sunt grupari de persoane si de bunuri, cu scop patrimonial (economic sau lucrativ). Se constituie cu scop de profit. Pentru societatea simpla, acest aspect este reglementat in art. 1902, Cod civil.- iau nastere prin contract de societate, ale carui elemente de valabilitate referitoare la aport, la obiectul de activitate, la obtinerea si impartirea beneficiilor se regasesc atat in contractul de societate simpla cat si in contractul de societate comerciala.- urmaresc realizarea si impartirea beneficiilor, au prin urmare scop patrimonial (pecuniar), asociatii participand, in cadrul ambelor societati, si la suportarea pierderilor.- se deosebesc de asociatii sau fundatii ale caror membri urmaresc un scop ideal, moral, nepatrimonial. Deosebiri intre societatea comerciala si societatea simpla: Deosebirile privesc, obiectul de activitate, personalitatea juridica, constituirea, functionarea, dupa cum urmeaza:- obiectul de activitate al societatii comerciale este format din activitati de productie, de comert sau prestari servicii; pentru societatea simpla nu se prevede un anume obiect de activitate, rezulta insa ca, poate face acele activitati, cu excluderea activitatilor de productie, de comert, de prestari servicii, care particularizeaza societatea comerciala;- societatea comerciala are personalitate juridica in timp ce societatea simpla nu are personalitate juridica, nu depaseste cadrul contractual (art. 1892 alin. 1, Cod civil); societatea simpla nu are o forma anume prevazuta de lege.- constituirea si functionarea celor doua forme de societati. Legea 31/1990 in art. 2 stabileste pentru societatea comerciala anumite forme juridice, cu reglementari specifice pentru fiecare forma in parte: societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla, societatea in comandita pe actiuni, societatea pe actiuni, societatea cu raspundere limitatata, societatea civila chiar daca dobandeste personalitate juridica nu imbraca o fora anume ceruta de lege. Societatea simpla neavand o forma anume prevazuta de lege In plus fata de societatea simpla, societatea comerciala:- are si anumite obligatii profesionale care revin numai comerciantilor: obligatia de a se inmatricula in registrul comertului, de a tine registre de contabilitate, de a desfasura activitati cu scop lucrativ, in limitele concurentei licite, etc. - intra sub incidenta Legii nr. 85/2006 cu privire la procedura insolventei. Definitie. Societatea comerciala este constituita pe baza unui contract de societate, care se bucura de personalitate juridica, este o grupare de persoane, care se obliga sa coopereze pentru desfasurarea unor activitati de productie, de comert, de prestari servicii, si sa contribuie la aceasta prin aporturi banesti, in bunuri, in cunostinte specifice sau prestatii, cu scopul de a imparti beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta.Societatea comerciala este in acelasi timp contract si persoana juridica.

S. IV. 2. Contractul de societate. Conditii de fond. Conditii de forma

S. IV.2.1. Conditiile de fond ale contractului de societate Ca orice contract si contractul de societate trebuie sa indeplineasca conditiile de fond, generale, esentiale, de valabilitate ale oricarei conventii, conditii impuse de dispozitiile art. 1179 coroborat cu art 1882 Cod civil, referitoare la consimtamantul valabil al partilor care se obliga, la capacitatea de a contracta, la un obiect determinat, posibil si licit si la o cauza valabila a obligatiilor. Contractul de societate trebuie sa indeplineasca si conditii ce il particularizeaza fata de celelalte contracte, numite conditii de fond speciale, referitoare la: aportul asociatilor, intentia asociatilor de a colabora in desfasurarea unei activitati comune (affectio societatis) si realizarea si impartirea beneficiilor.A) Conditiile de fond, generale si esentiale, ale contractului de societate a. Consimtamantul partilor. Incheierea contractului de societate presupune manifestarea de vointa a partilor in acest sens. Partile contractului de societate sunt asociatii, in societatile de persoane sau actionarii in societatile de capitaluri. b) Capacitatea partilor. Pentru incheierea contractului de societate, persoana fizica trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege pentru incheierea actelor juridice, in conditiile dreptului comun, adica trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu. c) Obiectul contractului. In materia societatilor comerciale notiunea de obiect al contractului de societate este reprezentata de activitatea societatii desfasurata prin intermediul faptelor de comert. Mai mult, asociatii, potrivit art. 7 si 8, punct c, Legea 31/1990 trebuie sa prevada in contractul de societate obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale. Obiectul societatii poate consta in producerea si comercializarea marfurilor, executarea de lucrari ori prestarea de servicii. d) Cauza contractului. In privinta cauzei contractului nu exista un punct de vedere unitar. Astfel, dupa unii autori cauza contractului se confunda cu obiectul acestuia, dupa alti autori sunt elemente de fond distincte. B) Conditiile de fond, speciale, ale contractului de societate Conditiile de fond, speciale, ale contractului de societate sunt:1. Aportul asociatilor la formarea capitalului social.2. Intentia asociatilor de a coopera (affectio societatis) pentru desfasurarea unor activitati de producere de comert sau de prestari servicii.3. Realizarea si impartirea profitului.1. Aportul asociatilor. In sens juridic, prin aport se intelege obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in societate un anumit bun, o valoare patrimoniala. Operatiunea este analizata in doctrina ca fiind un contract incheiat intre asociati si viitoarea societate comerciala, numita si contract de aport.Potrivit art.1881, Cod civil fiecare asociat trebuie sa contribuie la aceasta prin aporturi banesti, in bunuri, sau in cunostinte specifice sa prestatii. Aportul poate orice obiect sau bun cu valoare economica: in numerar, in natura si in industrie (prestatii in munca). Aportul in numerar are ca obiect o suma de bani. Potrivit art. 16 alin. 1, Legea 31/1990, republicata si modificata, aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate. Aportul asociatului la capitalul social nu este purtator de dobanda (art. 68, Legea nr. 31/1990). Aportul in natura are ca obiect:- bunuri imobile, prin natura (terenuri, cladiri), prin destinatie (instalatii, utilaje),- bunuri mobile corporale (materii prime, materiale, marfuri, etc), bunuri mobile incorporale (creante, fond de comert, sau anumite elemente din fondul de comert care se pot transmite separat de acesta: emblema, brevete de inventie).Aporturile in natura sunt admise la toate formele de societate comerciala. Aceste aporturi sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare (oligatie de a da) si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare (obligatie de face), potrivit art.16 alin. 2, Legea 31/1990.Aporturile in creante, potrivit legii au regimul juridic al aporturilor in natura. Ele nu sunt admise:- la societatile pe actiuni si societatile in comandita pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica, - la societatile cu raspundere limitata. (art. 16 alin. 3, Legea nr. 31/1990 ).Aportul in creante se considera varsat (liberat) numai dupa ce societatea a obtinut plata sumei de bani care face obiectul creantei. Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor (art. 84 alin. 1 si 2, Legea nr. 31/1990).Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social (art. 16 alin. 4, din Legea 31/1990).Acestea au ca obiect munca sau activitatea pe care asociatul promite sa o efectueze pentru societate potrivit competentei si calificarii profesionale.Prestatiile in munca sunt permise, cu titlu de aport, fara a putea constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social, numai asociatilor in societatea in nume colectiv si asociatilor comanditati, deci asociatilor cu raspundere nelimitata. Asumarea obligatiei de aport se numeste subscriere la capitalul social. Acest angajament se naste:- prin semnarea contractului de societate (in cazul societatii in nume colectiv, in comandita simpla, si cu raspundere limitata si a societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni care se constituie prin subscriptie simultana) sau, - prin partciparea la subscriptia publica (in cazul societatii pe actiuni si in comandita pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica) .Efectuarea aportului poarta denumirea de varsare a acestuia. Prin urmare, capitalul varsat reprezinta totalitatea bunurilor intrate efectiv in patrimoniul societatii comerciale, consecinta a subscrierii asociatului la formarea capitalului social. Executarea acestei subscrieri poarta denumirea de varsamant, corespunzatoare notiunii de liberare . Capitalul si patrimoniul societatii.Aporturile asociatilor in totalitatea lor, fara prestatiile in munca, formeaza capitalul social. Capitalul social este denumit si capital nominal, reprezentand suma totala a valorii bunurilor cu care asociatii la o societate comerciala contribuie la constituirea patrimoniului acesteia. Aceste aporturi reprezinta elemente ale patrimoniului societatii. Capitalul social, ca suma a acestor aporturi, si patrimonial societatii sunt doua concepte strans legate intre ele care, nu trebuie confundate insa. Prin urmare:- patrimoniul include totalitatea drepturilor si obligatiilor societatii comerciale, fiind alcatuit din activ si pasiv;- capitalul social reprezinta o valoare constanta pe intrega durata a existentei societatii putand fi majorat numai in conditii prevazute de lege, prin modificarea actului constitutive;- patrimoniul se mareste si se micsoreaza in functie de operatiunile curente de inregistrarea profitului sau pierderilor inregistrate in activitatea societatii;- capitalul este o parte a patrimoniului societatii comerciale. Capitalul social are dubla semnificatie, contabila si juridica.Din punct de vedere contabil reprezinta o cifra convenita de asociati. Ca valoare a totalitatii aporturilor, capitalul este evidentiat la pasiv in bilantul societatii, pentru ca la dizolvarea acesteia aporturile trebuie restituite asociatilor. De asemenea, nu trebuie confundat capitalul cu activul patrimonial, pentru ca in timp ce capitalul figureaza la pasiv, dupa cum am aratat, bunurile si aporturile in numerar figureaza la activ.Din punct de vedere juridic, capitalul reprezinta limita urmaririi de catre creditorii societatii a datoriilor acesteia, deoarece acestia au luat cunostinta de capitalul social prin publicitatea contractului de societate. Patrimoniul social constituie gajul general al creditorilor societatii, din care acestia isi indestuleaza creantele.2. Intentia asociatilor de a coopera pentru desfasurarea unor activitati de producere de comert sau de prestari servicii. Acest element psihologic, intentional, il intalnim in literatura juridica sub denumirea de affectio societatis. Aceasta vointa de a colabora nu are relevanta in cazul societatii cu raspundere limitata cu unic asociat. In privinta acestei societati, se poate vorbi doar de intentia de a constitui o societate pe calea aporturilor individuale ale unei singure personae in vederea desfasurarii unei activitati comerciale, in nici un caz de colaborare. 3. Realizarea si impartirea profitului. Scopul constituirii oricarei societati comerciale este acela de a realiza profit din activitatea comerciala pe care o desfasoara si de a-l imparti intre asociati Cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat se numeste dividend (art. 67 alin. 1, Legea 31/1990). Daca societatea nu inregistreaza profit, ci pierderi, asociatii trebuie trebuie sa le suporte, datorita elementului psihologic, affectio societatis, care-i uneste. Stricto-sensu profitul inseamna castigul evaluabil in bani rezultat din orice activitate economica, care mareste patrimonial asociatilor. In sens larg, profitul reprezinta nu numai castigul evaluabil in bani, ci si ,,serviciile sau bunurile procurate, in conditii mai avantajoase decit acelea care s-ar obtine individual,,. In timp notiunea de profit a dobindit un inteles mai larg. Astfel, profitul reprezinta si evitarea unei pierderi sau realizarea unei economii (spre exemplu prin intermediul societatilor de asigurari mutuale). Impartirea profitului. Actul constitutiv trebuie sa prevada ,,partea fiecarui asociat la profit si pierderi,, (art. 7 lit. f, din Legea nr. 31/1990) sau ,, modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor,, (art. 8 lit. k, Legea nr. 31/1990), ceea ce inseamna ca asociatii sunt liberi sa decida in privinta impartirii profitului. Daca asociatii nu precizeaza in actul constitutiv modul de impartire a profitului si de suportare a pierderilor, art. 67 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 prevede ca ,,dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat,,. Deci fiecare asociat va avea beneficii si va suporta pierderi, in functie de contributia sa la constituirea capitalului social. In privinta prestatiilor in munca (in industrie) in lipsa unei evaluari a acestuia, asociatul va avea dreptul la o cota din profit si pierderi, egala cu cea a asociatului care adus in societate cota cea mai mica de capital. Plata dividendelor. Dividendele se platesc in termenul satbilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. IV. 2. 2. Conditiile de forma ale contractului de societate A. Forma scrisa a actului constitutiv.Actul constitutiv al societatii comerciale se incheie in forma scrisa, sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii, iar in cazul societatii pe actiuni si societatii in comandita pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica de fondatori (art. 5 alin. 6 din L.nr. 31/1990) . Actul constitutiv imbraca forma autentica obligatorie, daca: printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un imobil; se consituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla; se constituie o societate pe actiuni prin subscriptie publica.Prin depunerea la oficiul registrului comertului, sau dupa caz, prin autentificare actul constitutiv (de infiintare) dobandeste data certa (art. 5 alin. 7 coroborat cu art. 17 alin. 1, Legea nr. 31/1990).Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au rol determinant in constituirea societatii sunt considerati fondatori (art. 6 alin.1 Legea nr. 31/1990). Calitatea de fondatori nu o pot avea persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile, sau care au fost condamnate pentru una din infractiunile economice Sunt avute n vedere infraciunile: gestiune frauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, dare sau luare de mit., si pentru infractiunile prevazute la art. 143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei sau pentru cele prevazute de Legea nr. 31/1990. B. Cuprinsul contractului de societate. Articolele 7 si 8 din Legea 31/1990 stabilesc cuprinsul actului constitutiv al societatilor in nume colectiv, in comandita simpla, si cu raspundere limitata si respectiv al societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni. Contractul de societate cuprinde clauze comune tuturor societatilor comerciale dar si clauze specifice, potrivit formei juridice respective. Clauzele comune privesc identificarea partilor, individualizarea viitoarei societati, caracteristicile societatii, gestiunea acesteia, drepturile si obligatiile asociatilor, dizolvarea si lichidarea societatii, etc. Clauzele contractului de societate sunt: 1. Clauze referitoare la identificarea asociatilor. 2. Clauze referitoare la identificrea viitoarei societati. 3. Clauze ce privesc caracteristicile societati. Aceste clauze privesc:4. Clauze referitoare la conducerea si gestiunea societatii.5. Cauze privind durata societatii 6. Clauze cu privire la modalitatea de participare la profit si pierderi concretizate in drepturi si obligatii ale asociatilor/ actionarilor. 7. Clauze referitoare la infiintarea de sedii secundare. 8. Clauze cu privire la unele drepturi pe care le au actionarii in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni (art. 8 lit. m). 9. Clauze privind ,,cuantumul total al sau cel estimativ al tuturor cheltuielor pentru constituire,, 10. Clauze referitoare la dizolvarea si lichidarea societatii.

S. IV. 2. 3. Statutul societatii Notiune. Statutul societatilor comerciale este un act de natura consesuala, cu exceptia statutului care sta la baza societatii cu raspundere limitata cu unic asociat.Statutul, si contractul de societate pot fi incheiate separat sau pot imbraca forma inscrisului unic. Si impreuna si separat se numesc acte constitutive. Ambele stau la baza societatilor pe actiuni, in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata. S. IV. 2. 4. Formalitatile necesare constituirii societatilor comerciale Formalitatile necesare constituirii societatilor comerciale sunt:1. intocmirea actului sau actelor constitutive in forma ceruta de lege, 2. inregistrarea si autorizarea functionarii societatii. In cazul constituirii societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni prin subscriptie publica aceste formalitati sunt precedate de anumite operatiuni speciale. 1. Intocmirea actului sau actelor constitutive presupune: - redactarea actului sau actelor constitutive si, daca e cazul, - autentificarea inscrisurilor actelor respective.Redactarea actului constitutiv. Inscrisul este redactat de asociati in cazurile in care legea permite ca acesta sa se incheie in forma scrisa sub semnatura privata. Actul intocmit sub semnatura privata trebuie datat si semnat de toti asociatii, iar in caz de subscriptie publica de fondatori. Potrivit art. 5 alin. 7, din Legea 31/1990 actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului. La autentificarea actului constitutiv (in situatiile prevazute de art. 5, Legea nr. 31/1990) sau, dupa caz, la darea de data certa a acestuia se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si declaratia pe propria raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata (art. 17 alin 1, Legea nr. 31 /1990).La acelasi sediu vor putea functona mai multe societati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati; c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii (art. 17 alin. 2 Legea nr. 31 /1990). Autentificarea inscrisurilor actelor constitutive.Redactarea inscrisului pentru care legea impune forma autentica se face in conditiile Legii nr. 36 /1995 a notarilor publici si a activitatii notariale, potrivit art 44, numai de catre notarii publici, avocatul partii interesate, consilierul juridic ori reprezentantul legal al persoanei juridice, ori de serviciul specializat din cadrul oficiului registrului comertului.2. Inregistrarea si autorizarea functionarii societatii comerciale Societatea comerciala este supusa procedurii inmatricularii in registrul comertului, inregistrarii fiscale si autorizarii functionarii pe baza declaratiilor tip pe propria raspundere ale persoanelor juridice, care au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului, in temeiul Legii nr, 359/2004 modificata si completata prin O.U.G. 75/2004. Prin autorizarea functionarii se intelege asumarea de catre societatea comerciala (numita de lege in art. 2 solicitanta) a responsabilitatii privitoare la legalitatea defasurarii activitatilor declarate.Prin inregistrarea in registrul comertului se intelege: inmatricularea societatilor comerciale (a societatilor comerciale si companiilor nationale, a grupurilor de interes economic, a regiilor autonome, a organizatiilor cooperatiste si a sucursalelor infiintate de acestea); inscrierea de mentiuni, precum si inregistrarea altor operatiuni care se mentioneaza in registrul comertului potrivit legii. La inmatriculare, societatii comerciale (solicitantului) i se elibereaza certficatul de inregistrare, ce contine numarul de ordine din registrul comertului si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor Publice, insotit de incheierea judecarorului delegate.

IV. 3. Formalitatile specifice pentru constituirea societatii pe actiuni Societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni se constiuie prin contract de societate si statut (art. 5 alin. 1, Legea nr. 31/1990). Contractul de societate si statutul pot fi incheiate separat sau sub forma inscrisului unic, denumit act constitutiv (art. 5 alin. 3, Legea nr. 31/1990). Potrivit art. 9, Legea nr. 31/1990 societatea pe actiuni se constituie prin doua modalitati:1) subscriptie integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv, sau 2) prin subscriptie publica. In cazul constituirii prin subscriptie publica actul constitutiv al societatii pe actiuni trebuie sa imbrace forma autentica (art. 5 alin. 6, din Legea nr. 31/1990).

S. IV. 3. 1. Constituirea prin subscriere integrala sau simultana a capitalului social Pentru ca o viitoarea societate sa se constituie prin subscriptie simultana trebuie sa fie indeplinite conditiile prevazute la art. art. 9 alin. 2, Legea nr. 31/1990: existenta a minimum 2 actionari (art. 10 alin. 3, Legea nr. 31/1990); In cazul in care societatea are mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni, orice persoana interesata poate solicita insatntei dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, numarul minim de actionari prevazut de Legea nr. 31/1990 este reconstituit. varsarea prealabila de catre toti semnatarii actului constitutiv, a cel putin 30% din capitalul social subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata: a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii; b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii; Prin aceasta modalitate capitalul social se formeaza prin aporturile asociatilor care infiinteaza societatea. Capitalul social al societatii pe actiuni si in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90 000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei a sumei de 25 000 euro (art. 10 alin. 1, Legea nr. 31/1990). Numarul actionarilor in societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 2. In cazul in care societatea are mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni, orice persoana interesata poate solicita instantei dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, numarul minim de actionari prevazut de Legea nr. 31/1990 este reconstituit. Dupa subscrierea integrala a capitalului si a efecuarii varsamantului de 30% din capitalul social subscris, asociatii vor putea trece la constituirea societatii pe actiuni, prin incheierea actelor constitutive si indeplinirea formalitatilor prevazute de lege. In cazul acestei modalitati capitalul social al societatii se formeaza in acelasi timp cu incheierea actelor constitutive. S. IV. 3. 2. Constiuirea continuata sau prin subscriptie publica. Aceasta modalitate de constituire se initiaza de asociatii care nu au suficiente mijloace financiare pentru a varsa minimul cerut de lege.Conditiile referitoare la constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publicasunt prevazute la art. 21 alin. 1si 2, Legea nr. 31/1990, dupa cum urmeaza: existenta a minim 2 actionari; intregul capital social a fost subscris; fiecare acceptant - persoana care accepta subscrierea, numita in continuare acceptant sau subscriitor - a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la C.E.C. - S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul de capital subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. actiunile ce reprezinta aporturi in natura vor trebui acoperite integral.Varsamintele astfel efectuate pentru constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica, vor fi predate persoanelor insarcinate cu incasarea lor prin actul constitutiv, iar in lipsa unei dispozitii, persoanelor desemnate prin decizie a consiliului de administratie, respectiv a directoratului, dupa prezentarea certificatului la oficiul registrului comertului, din care rezulta inmatricularea societatii (art. 29 alin. 1, Legea nr. 31/1990). Daca constituirea societatii nu a avut loc, restituirea varsamintelor se face direct acceptantilor.S. IV. Inmatricularea societatii comercialeS. IV. 1. Cererea de inmatriculareSocietatile comerciale se inmatriculeaza in registrul comertului, potrivit dispozitiilor Legii nr. 26/1990 si ale Legii nr. 359/2004, modificata prin O.U.G. nr. 75 /2004.Inmatricularea in registrul comertului este o operatiune de luare in evidenta a comerciantului sau a persoanei obligate sa se inregistreze in registrul comertului.Inmatricularea societatii comerciale se realizeaza in baza unei cereri tip adreasate biroului unic din cadrul oficiului registrului comertului in a carei raza teritoriala se va afla sediul societatii.Fondatorii, primii administratori sau, daca este cazul, primii membrii ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acesteia, vor cere inmatricularea societatii in termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv. Inmatricularea se va face in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. CAPITOLUL V. FORMELE JURIDICE ALE SOCIETATILOR COMERCIALE

Am aratat ca societatea comerciala are doua laturi, una contractuala, care porneste de la dispozitiile art. 1881 Cod civil si defineste societatea in sens de contract de societate, si cealalta, institutionala, potrivit careia societatea este privita din prisma calitatii sale de persoana juridica, de subiect de drept. Latura institutionala a societatii comerciale, se circumscrie personalitatatii juridice a acesteia, corespunzand formei juridice. Astfel, art. 2, Legea nr. 31/1990 prevede ,,societatile comerciale se pot constitui in una dintre urmatoarele forme: a) societate in nume colectiv; b) societate in comandita simpla; c) societate pe actiuni; d) societate in comandita pe actiuni; e) societate cu raspundere limitata.

Sectiunea V. 1. Clasificarea societatilor comerciale Prima clasificare a societatilor comerciale dupa anul 1989, a fost realizata de Legea 15/1990 cu privire la transformarea intreprinderilor de stat in societati comerciale si regii autonome. Potrivit acestei legi clasificarea s-a facut in functie de titularul de capital al societatii comerciale. Astfel, societatile comerciale puteau fi: societati cu capital integral de stat; societati cu capital mixt (de stat si privat); societati cu capital integral privat.In temeiul Legii nr. 15/1990, Regiile Autonome, au luat fiinta prin reorganizarea unitatilor economice de stat in ramuri strategice ale economiei nationale. Ele au personalitate juridica, si desfasoara o activitate comparabila cu cea a societatilor comerciale. Potrivit art. 2 din Legea 31/1990, societatile comerciale se vor constitui in una din urmatoarele forme: a) societatea in nume colectiv ; b) societatea in comandita simpla; c) societatea pe actiuni ; d) societatea in comandita pe actiuni ; e) societatea cu raspundere limitata. In continuare art. 3 alin. 2 si 3 instituie drept criteriu de clasificare a celor 5 forme de societati comerciale ,,intinderea obligatiilor pe care asociatii si le asuma pentru datoriile contractate de societate in cursul activitatii,,. Desi obligatiile sociale, indiferent de forma juridica a societatii comerciale, sunt garantate cu patrimonial social (art. 3 alin.1), intinderea lor este diferita dupa cum urmeaza: asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati. actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii in societatea cu raspundere limitata raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris. Deosebim prin urmare, societati cu raspundere nelimitata, al caror prototip este societatea in nume colectiv, si societati cu raspundere limitata, categorie din care fac parte societatatile pe actiuni si cu raspundere limitata. Din punct de vedere al raspunderii asociatilor societatile in comandita au o pozitie intermediara datorita prezentei celor doua categorii de asociati/actionari, care raspund diferit : comanditatii care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale, si comanditarii, a caror raspundere este limitata pana la concurenta capitalului subscris. In literatura de specialitate s-au propus si alte criterii de clasificare : in functie de structura capitalului: societati al caror capital este fractionat pe parti sociale, si societati al caror capital este fractionat pe actiuni. Prin parte sociala se intelege cota din capitalul social care se cuvine asociatului, in schimbul aportului sau in societate. Capitalul social al societatilor cu raspundere limitata este divizat pe parti sociale (art.7 pct. d, art. 193, 202, 203), iar al societatilor in nume colectiv, si in comandita simpla, in parti de interes. Partea de interes este un drept de creanta al asociatilor impotriva societatii, pentru dividente si pentru cota parte corespunzatoare din patrimoniul social, in caz de lichidare. Actiunile reprezinta fractiuni de capital social ale societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni. Prin contrast cu partile de interes/partile sociale, actiunile sunt transmisibile si negociabile. Ele sunt reprezentate prin inscrisuri sau titluri de valoare. Actiunile se transmit:- fie pe calea cesiunii, in conditiile dreptului comun, - fie prin modalitati specifice dreptului comercial, prin predarea lor materiala noului titular denumita si traditiune, in cazul actiunilor la purtator, si prin inscrierea operatiunii in registrul societatii emitente, in cazul actiunilor nominative. Atat partile sociale/partile de interes cat si actiunile confera asociatilor/actionarilor dreptul de a participa la luarea hotararilor in organele de conducere ale societatii, dreptul de a incasa la finele fiecarui an de gestiune dividende, iar in caz de retragere, excludere ca si in ipoteza dizolvarii si lichidarii societatii, dreptul, in schimbul aportului pe care l-au varsat, la contravaluarea corespunzatoare. in functie de obiectul de activitate societatile comerciale se impart in: societati de productie, de distributie sau de circulatie, societati de prestari servicii (de transport, de consultanta) si de executari de lucrari. Acest criteriu de clasificare cuprinde ,,o compartimentare mai detaliata a societatilor comerciale ,,in: societati bancare, de asigurare, de audit, de editura, de turism, agricole etc., societati care intra sub incidenta unor legi speciale. in functie de posibilitatea emiterii unor titluri de valoare societatile comerciale se impart in: societati emitente si societati neemitente, respectiv, societati care nu emit titluri comerciale de valoare. Astfel, societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni, emit actiuni si obligatiuni, societatile in nume colectiv, in comandita simpla, si cu raspundere limitata, sunt entitati juridice neemitente in functie de preponderenta elementului personal subiectiv, sau al celui patrimonial-obiectiv, societatile comerciale se impart in societati de persoane si societati de capitaluri. Din prima categorie fac parte societatea in nume colectiv si in comandita simpla, iar din cea de-a doua, societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni.

Sectiunea V. 2. Societatile de persoane. Societatea in nume colectiv. Trasaturi caracteristice Temeiul juridic al societatiilor de persoane este contractul de societate, care are caracter intuitu personae, este incheiat in considerarea asociatilor ; asociatii se unesc in baza cunoasterii si increderii reciproce. Firma societatilor de persoane cuprinde numele unui asociat, al unora dintre asociati sau al tuturor asociatilor, prin urmare, firma dovedeste preponderenta elementului personal al acestor asociati. Legea nr. 31/1990 prevede un numar mic de asociati, minim 2, si maxim limitat 50. In literatura juridica sunt considerate societati inchise datorita preponderentei elementului personal. In sprijinul acestei afirmatii stau si dispozitiile art. 87 alin. 1din Legea nr. 31/1990: ,,Cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa in actul constitutiv,, pentru ca cesiunea aportului presupune inlocuirea asociatului (titularului aportului) cu o alta persoana, fapt care aduce atingere caracterului intuitu personae al societatii . Legiuitorul nu prevede un minim de capital social, desi societatea trebuie sa aiba un capital pentru a dobandi calitatea de persoana juridica. Asociatii pot aduce orice tip de aport: in numerar, in natura si chiar prestatii in munca sau industria lor. In legatura cu prestatiile in munca insa, legea face o precizare ,,asociatii in societatile in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. In schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv la impartirea beneficiilor si a activului social, ramanand totodata, obligati sa participe la pierderi,, (art. 16 alin. 5 Legea nr. 31/1990). Capitalul social este divizat in ,,parti de interes,, care nu sunt transmisibile, in principiu . Partea de interes se poate transmite doar pentru cauza de moarte. Astfel, daca un asociat a decedat, si in actul constitutiv este prevazuta o clauza de continuare a activitatii societatii cu mostenitorii asociatului decedat, partea acestuia se poate transmite prin mostenire succesorului/succesorilor (art. 230 alin. 1 Legea nr. 31/1990). Aceasta dispozitie se aplica societatilor in nume colectiv, a celor cu raspundere limitata si societatilor in comandita simpla, in caz de deces al unuia dintre asociatii comanditati (art. 229 alin. 1 Legea nr. 31/1990). Deci mostenitorul sau mostenitorii poate ramane in societate in calitate de asociat.De asemenea partile de interes nu sunt si negociabile. Asociatii in societatile in nume colectiv raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.- Raspund nelimitat, in sensul ca fiecare asociat raspunde si cu bunurile sale personale, insa numai dupa ce creditorii sociali se vor indrepta impotriva societatii si numai daca aceasta nu plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere (art. 3 alin. 2). Prin urmare, asociatii daca se vad actionati de creditorii sociali inainte de a fi fost actionata societatea pot invoca beneficiu de discutiune. - Al doilea aspect al raspunderii este solidaritatea asociatilor fata de creditorii sociali. Acestia pot urmari pe oricare asociat pentru acoperirea creantei lor. Intre asociati insa obligatiile sunt divizibile, in sensul ca, asociatul care a platit, va avea actiune in regres impotriva celorlalti coasociati (debitori), fiecare urmand sa raspunda in functie de modul cum au convenit sa participe la beneficii si pierderi. In lipsa unei asemenea stipulatii contractuale, asociatii raspund proportional cu cota de participare la capitalul social. Legea nu institutionalizeaza o adunare generala propriu-zisa. Vointa societatii este reprezentata de hotararile adunarii generale a asociatilor. Hotararile adunarii asociatilor se adopta de regula cu unanimitate de vot. Daca actul constitutiv nu prevede altfel, administrarea societatii se face de catre unul sau mai multi administratori ales/alesi de catre asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social (art. 77 alin. 1 Legea nr. 31/1990). Administratorii sunt alesi dintre asociati. Potrivit art. 75, fiecare administrator are dreptul sa reprezinte societatea, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv. Controlul de gestiune se realizeaza de asociatii care nu au calitatea de administratori, prin urmare, nefiind necesari cenzori ai societatii. Dizolvarea societatii in nume colectiv se face atat pentru cauze generale, comune, tuturor societatilor comerciale (art. 227 Legea nr. 31/1990) cat si pentru cauze specifice (art. 229 alin. 1 Legea nr. 31/1990). Acestea sunt cauze care privesc exclusiv calitatea asociatului, deci elementul personal al societatii, si anume: falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur. Societatea in comandita simpla. Trasaturi caracteristice Societatea in comandita simpla prezinta multe analogii cu societatea in nume colectiv, totusi ceea ce o deosebeste de aceasta este este faptul ca alaturi de asociatii care raspund nelimitat si solidar pentru pasivul social numiti in acest tip de societate comanditati si carora li se aplica regimul juridic al asociatilor din societatea in nume colectiv, coexista o categorie de asociati numiti comanditari, a caror raspundere este limitata la aportul lor. Fiecare categorie de asociati are o pozitie juridica specifica in organizarea functionala a societatii, si anume: - firma societatii se compune din numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati; - numai asociatii comanditati pot avea calitatea de administratori ai societatii (art. 88, Legea nr. 31/1990); - asociatii comanditari au puterea de comanda a societatii, o finanteaza fara sa participe direct la coordonarea si administrarea patrimoniului acesteia. Societatea in comandita simpla este valabil constituita daca are cel putin 2 asociati, dintre care unul comanditat si altul comanditar. Societatea se dizolva pentru aceleasi caze specifice ca si societatea in nume colectiv (faliment, incapacitate, retragere, excludere sau decesul unuia dintre asociati) daca acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.

Sectiunea V. 3. Societatile de capitaluri Societatea pe actiuni. Trasaturi caracteristice. Temeiul juridic al societatii pe actiuni este contractul de societate si statutul, care are un puternic caracter intuitu pecuniae, elemental personal chiar daca exista in acest tip de societate este estompat in favoarea elementului patrimonial capitalul. Contractul si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. Societatea pe actiuni se constituie alaturi de subscriptia simultana ca posibilitate pentru toate tipurile de societati si prin subscriptie publica pe baza unui prospect de emisiune. Firma se compune dintr-o denumire, prin urmare numele asociatilor nu mai intra in componenta acesteia ca in cazul firmei societatilor de persoane, datorita irelevantei elementului personal. Cladite pe notiunea de capital, de unde si nevoia de a avea un numar mare de actionari, legiuitorul prevede un numar minim de 2 actionari si un maxim nelimitat. Din acelasi motiv Legea nr. 31/1990 prevede si un minim de capital la constituire, de 90 000 lei echivalentul a 25 000 euro. Datorita limitarii elementului personal, prestatiile in munca nu pot fi aduse ca aport in societate permitandu-se numai aporturile in numerar sau in natura. Capitalul social este fractionat pe actiuni, reprezentate prin titluri de valoare, negociabile si transmisibile, atat pe piete financiare organizate (cum sunt bursele de valori), cat si pe piete organizate atunci cand actiunile nu sunt cotate la bursa. Actiunile se pot transmite numai daca au fost in intregime liberate, adica atunci cand aporturile au fost varsate integral. Societatea pe actiuni este o societate emitenta. Ea emite ca titluri de valoare, pe langa actiuni, si obligatiuni. Obligatiunile incorporeaza o indatorire a societatii de a rambursa o suma imprumutata de aceasta. Ca si actiunile, obligatiunile sunt reprezentate prin titluri de valoare, negociabile, si transmisibile. Raspunderea actionarilor este limitata pana la concurenta capitalului social subscris. Pentru societatile care se constituie prin subscriptie simultana capitalul varsat sa nu fie mai mic de 30% din capitalul social subscris, iar principala obligatie a actionarilor se refera la plata diferentei de capital social subscris:- in termen de 12 luni de la data inmtricularii pentru actiunile emise pentru un aport in numerar;- in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii, pentru actiunile emise pentru un aport in natura.Pentru societatile care se constituie prin subscriptie publica capitalul social trebuie sa fie integral subscris, iar obligatia fiecarui acceptant este de a varsa in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la C.E.C. S.A., sau la o banca. Restul de capital social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. Vointa societatii este reprezentata de adunarea generala a actionarilor, prin hotararile sale. Adunarea generala a actionarilor poate fi ordinara si extraordinara. Hotararile adunarii generale se adopta pe principiul majoritatii voturilor actionarilor. Societatea pe actiuni poate opta pentru unul din cele doua sisteme de administratie, sistemul unitar sau dualist. Potrivit sistemului unitar societatea este administrata de unul sau mai multi administratori (art. 137 alin. 1, Legea nr. 31/1990). Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie. Acesta poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general (art. 143 alin. 1, Legea nr. 31/1990). In conditiile sistemului dualist, societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere. Conducerea societatii revine in exclusivitate directoratului. Directoratul reprezinta societatea in raport cu tertii si sta in justitie (art. 153 indice 3 alin. 1, Legea nr. 31/1990). Acesta isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere. Consiliul de supraveghere reprezinta societatea in raport cu directoratul. Controlul gestiunii administratorilor se face de trei cenzori si un supleant daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare (art. 159 alin. 1). Situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre auditori financiari persoane fizice sau personae juridice (art. 160 alin. 1). Societatile comerciale pe actiuni care opteaza pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar (art. 160 alin.1 ind.1, Legea nr. 31/1990).La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunarea generala a actionarilor va hotari contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupa caz. Pe langa cauzele generale, comune, de dizolvare ale societatilor comerciale, societatea pe actiuni se dizolva si datorita unor cauze specifice. Acestea sunt urmatoarele : - daca in urma unor pierderi, constatate de consiliul de administratie, respectiv directorat, activul net, determinat ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor societatii, s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris. In aceasta situatie consiliul de administratie, respectiv directoratul va convoca de indata adunarea generala extraordinara, pentru a decide daca societatea trebuie dizolvata (art. 153 indice 24, Legea nr. 31/1990) ; - cand capitalul social se reduce sub 90 000 lei (minimul prevazut de lege) pentru o perioada mai lunga de 9 luni (art. 10 alin. 1 si 2, Legea nr. 31/1990); - cand societatea pe actiuni are mai putin de 2 actionari pentru o perioada mai lunga de 9 luni(art. 10 alin. 3, Legea nr. 31/1990); Societatea se dizolva daca aceste cauze depasesc termenul de 9 luni de la data: pentru primele doua situatii:- a constatarii pierderii sau reducerii capitalului social si acesta nu este reintregit sau redus la suma ramasa ori la minimul legal sau- cand societatea nu se transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde; in a treia situatie, a constatarii reducerii numarului de actionari. Societatea in comandita pe actiuni. Trasaturi caracteristiceSocietate in comandita pe actiuni imprumuta trasaturile societatii pe actiuni. Astfel, potrivit art. 187, Legea nr. 31/1990 societatea in comandita pe actiuni este reglementata de dispozitiile referitoare la societatea pe actiuni, cu exceptia celor referitoare la sistemul dualist de administrare. Actionarii comanditati raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale, si numai ei pot fi administratori ai societatii (art. 188 alin. 1, Legea nr. 31/1990).Comanditarii raspund in limita aportului la capitalul social.Asociatilor comanditati li se aplica dispozitiile referitoare la asociatii din societatea in nume colectiv (art. 80-83, Legea nr. 31/1990) iar comanditarilor, dispozitiile cu privire la comanditarii (art. 89-90 Legea nr. 31/1990) din societatile in comandita simpla.

Sectiunea V. 4. Societatea cu raspundere limitata. Trasaturi caracteristice.Societatea cu raspudere limitata este entitatea juridica care imbina in cea mai mare masura elementul personal cu cel patrimonial. Din acest motiv a fost numita in literatura juridica ,,un tip hibrid de societate care imprumuta atat trasaturi ale societatilor de personae cat si din acelea ale societatilor de capitaluri,,. Asemanari cu societatile de persoane. Contractul de societate are caracter intuitu personae, bazindu-se pe faptul ca asociatii se cunosc si au incredere intre ei. Din acest motiv, legiuitorul prevede un numar limitat de asociati, minim 2 (1 pentru scocietatea cu raspundere limitata cu unic asociat) si maxim, 50. Capitalul social ese impartit in parti sociale care nu sunt reprezentate prin titluri de valoare, negociabile. Ca principiu nu sunt transmisibile, legea prevazand conditii restrictive in acest sens (art. 202, Legea nr. 31/1990). Astfel, partile sociale se pot transmite:- intre asociati (alin. 1);- si catre persoane din afara societatii, u aprobarea asciatilor care reprezinta cel putin trei patrimi in capitalul social (alin. 2);- prin succesiune, societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori conform ultimului bilant aprobat. Societatea este administrata de unul sau doi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala (art. 197 alin. 1, Legea nr. 31/1990). Dispozitiile referitoare la administrarea societatilor in nume colectiv (art. 75, 76, 77 alin. 1 si 79, Legea nr. 31/1990) se aplica in mod corespunzator si societatilor cu raspundere limitata. Societatea cu raspundere limitata se dizolva pentru cauze comune, generale tuturor societatilor, dar si pentru cauze specifice societatilor de persoane si anume: faliment, incapacitate, excludere, deces al unui asociat daca societatea ramane cu un singur asociat si in actul constitutiv nu exista clauza de continuare a activitatii societatii cu mostenitorii asociatului decedat, sau daca nu se hotaraste transformarea. Asemanari cu societatile de capitaluri. Temeiul juridic al societatii cu raspundere limitata este contractul de societate si statutul (art. 5 alin.1). Firma se compune dintr-o denumire oarecare. Legiuitorul prevede un minim de capital social la constituire, respectiv 200 lei, chiar daca este mult mai mic decat la societatile pe actiuni. Aporturile la capitalul social pot fi in numerar si in natura. Nu sunt admise aporturile in creante (art. 16 alin. 3) si prestatiile in munca. Hotararile asociatilor se iau in adunarea generala (art. 191 alin. 1). Dispozitiile prevazute de Legea nr. 31/1990, pentru cenzorii societatilor pe actiuni se aplica si cenzorilor din societatile cu raspundere limitata (art. 199 alin. 4). Daca numarul asociatilor trece insa de 15 numirea cenzorior este obligatorie. (art. 199 alin. 3) Asociatii au limitata raspunderea la capitalul social, ca si actionarii in societatea pe actiuni. Societatea cu raspundere limitata cu unic asociat.Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane (art. 5 alin. 2, Legea nr. 31/1990). Suntem in prezenta unei societati unipersonale, a carei denumire corecta a adoptat-o legislatia franceza ,,intreprindere unipersonala cu raspundere limitata,,.Temeiul juridic al societatii il constituie numai statutul (art. 5 alin. 2, Legea nr. 31/1990).O persoana fizica sau persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata (art. 14 alin. 1, Legea nr. 31/1990). Iar societatea cu raspundere limitata alcatuita dintr-o singura persoana, nu poate fi asociatul unic intr-o alta societate cu raspundere limitata (art. 14 alin. 2, Legea nr. 31/1990).Asociatul unic in societatea cu raspundere limitata: - are drepturile si obligatiile ce revin adunarii generale a asociatilor (art. 13 alin. 1, Legea nr. 31/1990);- iar daca este administrator, are obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate (art. 13 alin. 2, Legea nr. 31/1990).Daca asociatul unic aduce la constituirea capitalului aporturi in natura, valoarea lor va trebui stabilita pe baza unei expertize de specialitate (art. 13 alin. 3, Legea nr. 31/1990). CAPITOLUL VI Functionarea societatilor comerciale

Sectiunea VI. 1. Precizari prealabile Potrivit art.1, din Legea nr. 31/1990, societatea comerciala este persoana juridica (...). In aceasta calitate, intruneste cele trei elemente constitutive ale personalitatii juridice: patrimoniu, organizare si scop. Patrimoniu propriu, distinct de patrimonial asociatilor. Bunurile aduse ca aport de asociati ies din patrimoniul lor si trec in patrimoniul societatii, ceea ce determina pe creditorii personali ai asociatilor sa nu mai poata exercita nici un drept de urmarire aupra lor. Deci, creditorii sociali nu vor veni in concurs cu creditorii personali. Se realizeaza astfel, separarea patrimoniului asociatilor de acela al societatii. In sprijinul acestei afirmatii vin dispozitiile art. 66 alin. 1, Legea nr. 31/1990 care prevad ,,pe durata societatii,creditorii personali ai asociatilor pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare,,. Aliniatul 2 al aceluiasi articol confirma acest lucru: ,,creditorii personali ai asociatului pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor,,. Prin posibilitatea popririi partilor sociale sau a sechestrarii actiunilor, creditorul personal nu face decat sa exercite un drept asupra unui bun propriu al asociatului. Iar actiunile si partile sociale sunt elemente patrimoniale ale asociatului si nu fac parte din patrimoniul societatii; o ultima precizare referitoare la bunurile aduse ca aport de catre asociati este aceea ca formeaza gajul general al creditorilor sociali. Din momentul constituirii societatii aceste bunuri formeaza garantia creditorilor a caror creanta s-a nascut dintr-o obligatie directa a societatii. organizare de sine statatoare. Structura organizatorica a societatii comerciale indiferent de forma juridica a acesteia presupune, fara distinctie : organe reprezentate prin adunarea generala a asociatilor/actionarilor care formeaza vointa societatii; adunarea generala este organul deliberativ al societatii; Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare (art. 110 alin. 1, Legea nr. 31/1990) organe de gestiune curenta sau organele de administratie; administratorii/consiliul de administratie/consiliul de supraveghere, care pot delega atributii de conducere catre directori, sau dupa caz directorat (in cazul societatilor pe actiuni); organele de control, reprezentate de cenzori, sau dupa caz, de auditori interni, sunt organe chemate sa verifice respectarea legii, a actelor constitutive si a deciziilor adunarii generale a asociatilor/actionarilor ;Functionarea societatii comerciale este asigurata astfel de organe: deliberative, executive si de control. un scop determinat. Scopul constiuirii oricarei societati comerciale este obtinerea de profit, realizat prin realizarea obiectului de activitate, respectiv a activitatilor cu scop lucrativ. Si in materia societatilor comerciale functioneaza principiul specialitatii capacitatii de folosinta, potrivit caruia, adaptat la aceasta materie, sunt valabile numai actele sau faptele de comert incheiate de societatea comerciala, care sunt circumscrise obiectului de activitate pentru care aceasta s-a constituit.

S. VI. 2. Reguli comune privind functionarea societatilor comerciale Dispozitiile comune privind functionarea societatii comerciale cuprind prevederi referitoare la: regimul juridic al bunurilor aduse ca aport in societate; dreptul asociatilor la dividende ; administratorii societatii ; obligatiile societatii cu privire la anumite acte emise de aceasta. Regimul juridic al bunurilor aduse ca aport in societate. Patrimoniul societatii este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor cu caracter patrimonial care apartin societatii.In activul patrimonial intra drepturile patrimoniale reale si drepturile de creanta. Aceste drepturi privesc: bunurile aduse ca aport de asociati la constituirea societatii; reamintim ca din momenul intrarii lor in patrimonial societatii formeaza gajul general al creditorilor sociali; bunurile dobandite de societate ulterior constituirii ; beneficiile nedistribuite.In pasivul patrimonial intra obligatiile patrimoniale ale societatii, denumite si obligatii sociale, care pot fi contractuale sau extracontractuale.Referitor la bunurile aduse ca aport de asociati, devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului, afara de cazul in care s-a convenit altfel prin contractul de societate (art. 65 alin. 1). In schimbul acestor bunuri asociatii primesc parsi de interes, parti sociale sau actiuni, in functie de forma juridica a societatii comerciale. Daca asociatul intarzie sa depunaaportul social, este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar, asociatul este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa se faca varsamantul (art. 65 alin. 2). Aportul asociatilor la capitalul socal indiferent de obiectul sau nu este purtator de dobanda (art. 68).Bunurile dobandite de societate ulterior constituirii, sunt rezultat al infaptuirii obiectului de activitate, respectiv al actelor sau faptelor de comert.Bunurile societatii pot face obiectul unor acte de dipozitie incheiate de reprezentantii societatii in temeiul puterilor conferite prin actul constitutiv, sau prin hotararile organelor statutre ale societatii. Pentru aceste acte legea nu solicita o procura speciala si autentica in acest scop, chiar daca actele de dispozitie trebuie incheiate in forma autentica (art. 70 indice 1, din Legea nr. 31/1990) Beneficiile nerepartizate sau profitul net al societatii reprezinta scopul asociatilor si unul din elementele esentiale ale contractului de societate.O cota parte din profit se plateste fiecarui asociat si constituie dividend (art. 67 alin. 1), iar cel putin 5% din acest profit, se va prelua, in fiecare an, pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social (art. 183 alin. 1). Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel (art. 67 alin. 2). Termenul de plata al dividendelor este stabilit de adunarea generala a asociatilor, sau dupa caz, prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz de intarziere a platii dividendelor, societatea comerciala va plati daune- interese, la nivelul dobinzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. Fondul de rezerva. Daca fondul de rezerva, dupa constituire, s-a micsorat din orice cauza, legea cere reconstituirea lui, tot prin preluarea a minimum 5% din profit, pana la valoarea corespunzatoare plafonului legal, respectiv, la o cincime din capitalul social (art. 183 alin. 2).Alaturi de rezervele legale, actul constitutive poate sa prevada si constituirea unor reserve denumite facultative. Rezervele facultative nu fac parte din din capitalul social, ci din activul patrimonial. Ele sunt profituri raportate, mai precis, partea din profit nerepartizata sub forma de dividende, a caror impartire a fost amanata pentru anii in care profitul nu este indestulator. Destinatia lor este hotarata de adunarea generala ,,fie pentru realizarea de investitii, fie pentru desfasurarea unor activitati de marketing sau pentru acoperirea unor pierderi din activul patrimonial generate de imprejurari obiective care implica un risc. Administratorii societatii comerciale.Gestiunea curenta a societatii comerciale de orice fel o asigura administrtorii. Potrivit art. 70 alin.1, adinistratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutive. Ei sunt obligati sa ia parte la toate adunarile generale, la consiliile de administratie si la organele de conducere similare acestora (art. 70 alin. 2).Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la contractul de mandat si de cele special prevazute in Legea 31/1990, art. 72.CAPITOLUL VII. FUNCTIONAREA SOCIETATILOR COMERCIALE REGULI SPECIFICE Aspectele specifice cu privire la functionarea societatilor comerciale privesc mentiuni referitoare la asociati, in privinta: aporturilor lor, a drepturilor, indatoririlor si raspunderilor lor in cadrul participarii la structura organizatorica a societatii, respectiv, in organele de conducere, de administratie (gestiune ) si de control.

S. VII. 1. Functionarea societatilor in nume colectiv.

S. V. 1. 1. Aportul asociatilor. Obiectul aportului nu cunoaste nici o restrictie. Acesta poate fi, in bani, in natura, creante, in munca. Aporturile in bani sunt obligatorii, iar aporturile in natura sunt doar admise (art. 16 alin. 1 si 2). Cind aportul la capitalul social - aport in bani sau in natura (bunuri) - apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de societate, fiind obligate sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor ce decurg din acest aport (art. 83). In privinta aportului in creante Legea nr. 31/1990 in art. 84 alin. 1 face precizarea ca, asociatul care a depus, una sau mai multe creante nu este liberat de obligatia de aportare cat timp societatea nu a obtinut de la debitorul cedat plata sumei pentru care au fost aduse. Urmatorul alineat ,,introduce o forma de garantare a creantelor societatii in nume colectiv,, in sensul ca, asociatul raspunde atat de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor, cat si de daunele provocate, daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat . Prin faptul aportarii in creante, asociatul dobandeste calitatea de cedent, societatea in nume coleciv de cesionar, iar debitorul asociatului, de debitor cedat.Prestatiile in munca sau in industrie pot fi aduse cu titlu de aport social, dar nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social (art.16 alin 5). In schimbul acestui aport asociatii au dreptul sa participe la impartirea beneficiilor si a activului social si sunt obligati sa participe la pierderi.

S. VII. 1. 2. Drepturile si indatoririle asociatilor in cadrul participarii acestora la structura organizatorica a societatii. Administratia sau gestiunea societatii. Administratorii.Societatea in nume colectiv poate avea unul sau mai multi administratori alesi de catre asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social, din randul acestora, sau numiti prin actul constitutiv. Aceeasi asociati care aleg administratorii, fixeaza si puterile, durata insarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca in actul constitutiv nu se prevede altfel. Revocarea administratorilor sau limitarea puterilor lor, se face cu aceeasi majoritate cu care au fost alesi, cu exceptia cazului in care au fost numiti prin actul constitutiv. Un administrator poate avea initiativa unei operatiuni ce depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care il exercita societatea, numai daca instiinteaza pe ceilalti administratori, inainte de a o incheia. In caz contrar va raspunde individual pentru pierderile ce rezulta din aceasta operatiune. Oricare administrator are dreptul sa faca opozitie referitor la operatiunea respectiva, insa, in privinta acesteia vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social. Operatiunea incheiata in contra opozitiei facute este valabila fata de tertii carora nu li se va fi comunicat aceasta opozitie. Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv.Administratorii pot lucra impreuna sau separat. Daca in actul constitutiv se prevede ca acestia sa lucreze impreuna, decizia trebuie luata in unanimitate. Numai in caz de divergenta intre administratori, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social. Poate decide si un singur administrator in lipsa celorlalti, dar numai pentru actele urgente, a caror neindeplinire ar cauza o paguba mare societatii. Adunarea generalaOrganul suprem de conducere al societatii este adunarea generala formata din toti asociatii. Este organul de deliberare si decizie care exprima vointa sociala hotarand in toate problemele esentiale ale activitatii societatii,inclusiv in numirea celorlalte organe ale acesteia : administratori si cenzori . Deoarece, in cazul societatii in nume colectiv Legea nr. 31/1990 nu institutionalizeaza adunarea generala ca organ al societatii, deciziile in privinta tuturor problemelor referitoare la existenta societatii se iau de catre asociati in temeiul regulilor care guverneaza adunarea generala, in afara cazurilor in care aplicarea lor ar contraveni specificului acestei societati comerciale. Drepturile asociatilor societatii in nume colectiv sunt urmatoarele: au putere de decizie in ceea ce priveste viata societatii in nume colectiv: - aleg administratorii, le fixeaza puterile, durata insarcinarii, remuneratia (art. 77 alin. 1), - revoca administratoriisi le limiteaza puterile (art. 77 alin. 2), - rezolva divergentele dintre administratori (art. 76 alin. 1), - aproba situatia financiara anuala (art. 86). au dreptul sa foloseasca fondurile societatii numai in limita fixata pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interesul societatii (art.81 alin.1). In caz contrar asociatul este raspunzator de sumele luate si de daune .Actul constitutiv poate stipula ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare (art. 81 alin. 3); au dreptul la beneficii. Actul constitutive trebuie sa prevada printre clauzele sale ,,partea fiecarui asociat la beneficii ,,(art. 7 pct. f). Asociatii au dreptul la cota parte din profit dividende-care se plateste proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutive nu se prevede altfel; pot hotari, in caz de dizolvare a societatii, odata cu aceasta operatiune, si modul de lichidare a societatii, atunci cand sunt de accord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii (potrivit art. 235, decizia se ia cu cvorumul si majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv); in caz de lichidare asociatii in societatea in nume colectiv sunt cei care ii numesc pe lichidatori, daca prin actul constitutive nu se prevede altfel (art. 262 pct. 1); dupa terminarea lichidarii ,asociatii au dreptul sa li se restituie din activul ramas valoarea aporturilor efectuate la constituirea societatii (art. 262 pct. 1); fiecare asociat are dreptul sa efectueze controlul gestiunii societatii .Obligatiile asociatilor in societatea in nume colectiv sunt: sa aduca in societate bunurile ce formeaza obiectul aportului lor .Din acest motiv, asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar, este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa faca varsamantul (art. 65 alin. 2). Articolul 222 alin. 1 prevede o sanctiune mai grava pentru neindeplinirea acestei oblgatii,si anume ,,asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat poate fi exclus din societate.Cand aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de societate si trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor ce decurg din acest aport (art. 3).Daca aportul asociatului consta in una sau mai multe creante, cesta nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse (art. 84 alin.1). Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, sociatul raspunde, pe langa daunele pricinuite, de suma datorata plus dobanda legala din ziua scadentei creantelor (art. 84 alin. 2). sa nu faca concurenta societatii obligatia de nonconcurenta. Asociatul in societatea in nume colectiv - nu poate avea calitatea de asociat intr-o alta societate cu raspundere nelimitata, necurenta, sau care are acelasi obiect de activitate, - nu poate sa faca operatiuni in contul lor sau al altora cu privire la acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati (art. 82 alin. 1).Legea considera ca s-a dat consimtamantul in privinta lor, daca participarea la aces