Teoria Lui Eysenck

7/23/2019 Teoria Lui Eysenck

http://slidepdf.com/reader/full/teoria-lui-eysenck 1/8

Factorii personalitatii descrişi de H. J. Eysenck: continuturi şi cercetări

experimentale

Plecând de la teoriile lui Roback, Allport şi McKinnon, H. J. Eysenck definea personalitatea ca o or!ani"are #ai #ult sau #ai putin durabilă a caracterului,

te#pera#entului, inteli!entei şi fi"icului unei persoane, care deter#ină #odul săuunic de adaptare la #ediu$ %H. J. Eysenck, &'()*. +n conceptia autorului, caracterulreflectă atributele co#porta#entului, te#pera#entul caracteristicile afecti-itatii,intelectul capacitatile co!niti-e, iar fi"icul confi!uratia corporală şi siste#ul neuro endocrin. Astfel, H. J. Eysenck considera personalitatea ca o su#ă de #odele deco#porta#ent actuale sau potentiale ale or!anis#ului, deter#inate de ereditate şi#ediu care iau naştere şi se de"-oltă prin interactiunea a patru sectoare co!niti-,conati-, afecti- şi so#atic. Acest siste# al personalitatii se or!ani"ea"ă pe patruni-ele inferior, /abitual, al trăsăturilor %de !rup* şi cel superior, de tip !eneral%factorul !eneral*.

H. J. Eysenck, folosind #etoda factorială şi inspirânduse din psi/opatolo!ie

a elaborat un #odel bidi#ensional al personalitatii, pe scala factorului into-ersiune e0tra-ersiune %E* şi a cea a instabilitatii e#otionale sau neuroticis# %1*, #odel ce afost co#pletat #ai târ"iu cu o a treia di#ensiune psi/otis#ul.

Definirea conceptelor de introversiune, extraversiune, neuroticism şitemperament.

R. J. 2orsini preci"a că, din punct de -edere eti#olo!ic, conceptele deintro-ersiune şi e0tra-ersiune sunt utili"ate de #ult ti#p 3n sensul de 4orientare spreinterior şi respecti- de orientare spre e0terior. +n acceptiune psi/olo!ică ter#eniiau fost utili"ati pentru pri#a dată 3n secolul al 56l7lea, când e0tra-ersia dese#naorientarea !ândurilor către e0terior, iar intro-ersia dese#na orientarea asupra

!ândurilor proprii, asupra lu#ii interioare %R. J. 2orsini, &''8*.

H. J. Eysenck 3n 4Enciclopedia of Psyc/olo!y$ arăta că e0tra-ersiuneae0pri#ă o atitudine caracteri"ată prin 4#işcarea po"iti-ă a subiectului interesat deobiect, sau o atitudine 3ndreptată către lu#ea obiecti-ă din punct de -edere ale-aluării şi al intentiei %H. J. Eysenck, &'(9*. +n aceeaşi lucrare tipul intro-ertit estedescris ca fiind orientat spre propriul co#porta#ent şi #ai putin spre obiectele din#ediu. A#bele atitudini sunt considerate ca fiind deter#inate de ereditate, eleră#ânând constante pe tot parcursul -ietii.

1. :illa#y, la rândul lui, defineşte si#plu intro-ersia ca fiind replierea asuprasa. 7ntro-ertitii i!noră #ediul a#biant cautânduşi satisfactiile 3n lu#ea interioară. +nopo"itie, e0tro-ersia se defineşte prin tendinta de e0teriori"are a senti#entelor şi prindesc/idere către lu#ea e0terioară %1. :illa#y, &';<*.

1euroticis#ul, al doilea factor 3n #odelul lui Eysenck, după e0tra-ersiune intro-ersiune, #ai este denu#it ne-rotis#, e#otionalitate sau instabilitate e#o =ională.Eysenck 3l definea ca o tendinta !enotipă spre ne-ro"ă, fiind corelată cu functiileacti-itatii ner-oase superioare şi, 3n special, cu sti#ularea adrener!ică. 1euroticis#ulca di#ensiune ereditară a personalitatii corespunde cu factorul an0ietate descris deR. >. 2attell şi este relationat cu intensitatea şi controlul răspunsurilor e#otionale %H.J. Eysenck, &'(9*.

+n functie de caractersticile neuroticis#ului şi ale e0tra-ersiei se conturea"ă

te#pera#entul, ca latură dina#ico ener!etică a personalitatii. Pentru ?. Allportte#pera#entul cuprinde ansa#blul caracteristicilor e#otionale ale indi-idului



sensibilitatea fata de o sti#ulare e#otională, forta şi -ite"a de răspuns, calitatea şifluctuatia dispo"itiei, feno#ene ce sunt ereditare.

2ei cu firea desc/isă sau e0tra-ertitii sunt caracteri"ati prin co#unicabilitate,sociabilitate, opti#is#, stabilesc uşor prietenii şi au #ulte cunoştinte@ sunt cooperanti,acti-i, dina#ici, cu initiati-ă, le face plăcere să fie conducători@ au 3ncredere 3n ei şi 3n

altii şi deseori au succes pe plan social@ sunt spontani, i#pulsi-i, nu au un controlstrict al e#otiilor, 3şi pierd uşor stăpânirea de sine, se 3nfurie repede dar nu pentru#ultă -re#e@ uneori pot fi nestatornici, superficiali, teatrali, alteori sunt confor#işti şifără opinie proprie sau certăreti şi a!resi-i.

7ndi-i"ii cu firea inc/isă sau intro-ertitii sunt tăcuti şi retraşi, e-ită să-orbească despre sine 3n public@ 3şi ale! prietenii cu !riă, care sunt 3n nu#ăr li#itat, 3nrelatiile sociale fiind retraşi@ ei sunt serioşi, ordonati, #ai putin 3nclinati spre !lu#e şi-eselie@ intro-ertitii sunt caracteri"ati de constanta preocupărilor, profun"i#easenti#entelor, stăpânire de sine, autocontrolul e#otiilor, reacti-itate #ai putinadaptată la sc/i#bările e0te#e@ uneori pot fi nesociabili, ti#i"i, e"itanti, fricoşi,3nclinati spre re-erie, sau inacti-itate.

+n !eneral, #aoritatea oa#enilor se află 3ntro po"itie inter#ediară 3ntreaceste două e0tre#e, iar e-aluările -i"ea"ă !radul de intro-ersiune sau e0tra-ersiuneal persoanei anali"ate. 7ntro-ertul se caracteri"ea"ă printro 4accentuare a -ietii psi/ice interioare iar e0tra-ertul printro 4accentuare #anifestării e0terioare a -ietii psi/ice %R. 2răciunescu, &''&*.

Bupă cu# arăta şi R. 2răciunescu, ideea tipolo!iei intro-ersiune e0tra-ersiuneare ori!ine psi/iatrică, psi/analistul şi psi/iatrul el-etian 2arl ?usta- Jun! fiind celcare a for#ulat această conceptie. Pentru a -edea dacă e0istă o predispo"itie aindi-i"ilor către o boală psi/ică, 3n functie de particularitatile lui 3n stare denor#alitate, 2. ?. Jun! a pornit de la principalele siste#ati"ări nosolo!ice din

psi/iatrie de 7a 3nceputul acestui secol, siste#ati"ări ce erau di/oto#ice &* Kraepelindiferentia de#enta precoce de psi/o"a #aniacodepresi-ă@ 9* A. >leuler pre"entas/i"ofrenia ca o detaşare de realitate@ C* P. Janet distin!ea ne-ro"a isterică %oe0a!erată e#otionalitate* de psi/astenie %caracteri"ată prin stabilitatea !enerală afondului e#otional*.

Modelul or!ani"ării tipului este pre"entat de H. J. Eysenck care a plecat de lateoriile lui Allport, Kretsc/#er, Jun!, de la psi/olo!ia introspec =ionistă, de lae0perien =ele clinice

&* Răspunsurile specifice, care repre"intă ni-elul inferior, sunt răspunsuriobser-ate de pu =ine ori 3n co#porta#entul indi-idului şi care pot fi sau nucaracteristice pentru el@

9* Dr#ea"ă răspunsurile /abituale care sunt răspunsuri specifice care tind săse repete 3n situa =ii si#ilare@

C* 1i-elul de or!ani"are al actelor /abituale 3n trăsături, care sunt definite cafiind constructe teoretice ba"ate pe obser-area corela =iilor 3ntre diferite răspunsuri/abituale@

8* 1i-elul superior este cel al tipului !eneral %intro-ertul sau e0tra-ertul* carese ba"ea"ă pe corela =ia dintre diferite trăsături %H. J. Eysenck, &'()*.

Această teorie se ba"ea"ă pe #odelul statistic al anali"ei factoriale caredistin!e patru cate!orii de factori factori de eroare %pre"en =i doar 3ntro anu#esitua =ie*@ factori specifici %caracteristici unui sin!ur test*@ factori pri#ari sau de !rup%co#uni #ai #ultor teste*@ factori !enerali %co#uni tuturor testelor utili"ate 3nin-esti!a =ie*.



2eea ce este direct obser-abil este reac =ia specifică, nu tipul sau trăsătura. Beacea, 3n elaborarea c/estionarelor sa =inut cont de 4re"isten =ele psi/ice 3n ob =inerearăspunsurilor care de#onstrea"ă faptul că 3nsuşirile persoanei se or!ani"ea"ă ierar/ic pe ni-ele crescânde de !eneralitate. ipurile nu pot fi e-aluate direct, iar trăsăturilesunt !reu obser-abile, dar obişnuin =ele pot fi descrise, precu# şi reac =iile specifice 3ndiferite situa =ii.

H. J. Eysenck a elaborat c/estionare de e0tra-ersiune intro-ersiune şine-ro"is# pornind de la două idei funda#entale unitatea fiecărui factor separat%3nsuşirile pentru factorul intro-ersiune e0tra-ersiune, şi separat pentru neuroticis#să #anifeste corela =ii #ari 3ntre ele* şi independen =a celor doi factori.

+n c/estionarele sale, H. J. Eysenck, pornind de la factorii pre"enta =i deJ. P. ?uilford şi e0tin"ând anali"a factorială asupra intercorela =iilor dintre trăsăturile pri#are, !ăseşte doi factori !enerali, de ordinul doi care e0pri#ă tipul de personalitate un factor !eneral de intro-ersiune e0tra-ersiune %7 E* şi un factor !eneral de stabilitate instabilitate e#o =ională sau neuroticis# %1*.

Principalele trăsături pe care Eysensk le #en =iona ca fiind co#ponentelefactorului !eneral intro-ersiune e0tra-ersiune sunt ur#ătoarele

a* pentru intro-ersiune pasi-itate, nesociabilitate, pruden =ă, autocontrol,

in/ibi =ie, refle0iune, responsabilitate @ b* pentru e0tra-ersiune acti-itate, sociabilitate, plăcerea riscului,

i#pulsi-itate, e0presi-itate, practicis#, iresponsabilitate. Factorul introversiune - extraversiune a fost elaborat =inând cont de faptul că

trăsăturile de personalitate pre"entate e0istă la un #are nu#ăr de subiec =i şi, astfel,deter#ină o o#o!enitate de ansa#blu a răspunsurilor la 3ntrebările ce apar =in scaleiintro-ersiune e0tra-ersiune din c/estionar. Astfel, subiec =ii care sunt sociabili tind săfie acti-i, i#pulsi-i, practici, e0presi-i, #ai putin conştiincioşi, preferă riscul 3nsitua =ii incerte, iar nesociabilitatea se asocia"ă cu pasi-itatea, autocontrolul,refle0iunea, in/ibi =ia co#porta#entală, conştiincio"itatea şi pruden =a.

R. 2răciunescu arăta că plecând de la clasilicarea di/oto#ică a tipolo!ieiintro-ersiune e0tra-ersiune şi de la definirea trăsăturilor prin opo"i =ia unor e0tre#e

%sociabil nesociabil, in/ibat e0presi-*, sa presupus că oa#enii sunt 3#păr =i =i 3ndouă cate!orii relati- e0clusi-e e0tra-er =ii şi intro-erti =ii. Bar cercetările statistice auarătat că #aoritatea indi-i"ilor %;FG* sunt situa =i 3n "ona -alorilor #edii, şi #ai pu =inla cele e0tre#e. +n aplicarea c/estionarelor se aprecia"ă !radul de e0tra-ersiune sauintro-ersiune, aceasta 3nse#nând, din punct de -edere cantitati-, deter#inarea po"i =ieifa =ă de #edia distribu =iei %R. 2răciunescu, &''&*.

Factorul stabilitate - instabilitate emo =ional ă (N). Dn alt aspect rele-at deanali"a factorială a fost acela că un ansa#blu de caracteristici ale co#porta#entuluiu#an se subsu#ea"ă unei alte di#ensiuni, şi anu#e e#o =ionalitatea. Aceasta a #aifost denu#ită an0ietate, ne-ro"is#, neuroticis#, e#oti-itate şi dese#nea"ădiferen =ele 3ntre indi-i"i 3n #anifestarea si#pto#elor de relati-ă or!ani"are a stăriie#o =ionale nor#ale. Accentuarea acestor si#pto#e poate fi intâlnită 3n tulburărine-rotice, iar lipsa lor este caracteristică pentru persoana nor#ală, bine inte!rată şiadaptată %R.2răciunescu, &''&*.

7nstabilitatea e#o =ională sau ne-ro"is#ul se caracteri"ea"ă prin lipsa de3ncredere 3n propriile posibilită =i, senti#ente de sin!urătate, 3n!riorare şi an0ietate,co#ple0e de inferioritate, senti#ente de -ino-ătie, 3ncordare şi tensiune. Aceste persoane pot acu"a tre#urături, ner-o"itate, palpita =ii, coş#aruri sau senti#entul!eneral de disconfort psi/ic. Aceste co#porta#ente /abituale se pot !rupa 3n trăsăturide personalitate #ai !enerale obsesie, depresie, an0ietate, -ino-ă =ie, ipo/ondrie,



inferioritate, dependen =ă, care prin intercorela =ii dau factorul de ne-ro"is#, aşa cu#aprecia H. J. Eysenck. 3n psi/olo!ia a#ericană ne-ro"is#ul este identiticat cuan0ietatea, iar 3n caracterolo!ia france"ă cu e#o =ionalitatea.

2ercetările factoriale au de#onstrat că factorii intro-ersiune e0tra-ersiune%7 E* şi neuroticis# %1* re"ulta =i din anali"a statistică a c/estionarelor de personalitate, aplicate la di-erse cate!orii de popula =ie sunt independen =i 3ntre ei.

2alită =ile specifice persoanelor cu scoruri 3nalte la e0tra-ersiune şi neuroticis#%colericii*, cu# sunt neaten =ia, i#pulsi-itatea, a!resi-itatea se pot constitui 3ne0plica =ii cau"ale ale accidentelor de circula =ie. 2onceptele descripti-e de e0tra-ersieşi neuroticis# sunt i#portante pentru a -erifica predic =iile 3n #ulte alte do#enii aleacti-ită =ii sociale, cu# sunt de e0e#plu şi do#eniile de conducere %#ana!eriiindustriali de succes trebuie să fie intro-er =i stabili*, iar cei ce se oferă -oluntari 3nco#anda#entele de paraşutis# sunt 3n #aoritate stabili e0tra-er =i.

Asa cu# preci"a şi Eysenck, cercetările e0peri#entale au de#onstrat că for#ade anali"ă a personalită =ii trebuie să cuprindă patru !rupe 3n care subiec =ii să fie!rupa =i astfel neuroticis# #are e0tra-ersie #are, neuroticis# #ic e0tra-ersie#are, neuroticis# #are e0tra-ersie #ică, neuroticis# #ic e0tra-ersie #ică, sau 3nnouă !rupe, inclu"ând şi co#bina =iile cu e0tra-ersie de ni-el 3nalt #ediu şi

neuroticis# 3nalt #ediu.Bin punct de -edere al influen =ei stresului asupra intro-er =ilor şi e0tra-er =ilor

literatura de specialitate preci"ea"ă că la un ni-el inferior al stresului intro-er =ii autendin =a să di#inue"e efectele stresului iar intro-er =ii să fie sensibili"a =i@ 3n ceea ce pri-eşte neuroticis#ul, la ni-ele superioare ale stresului subiec =ii cu neuroticis#inferior nu sunt afecta =i se#nificati- de stres, iar cei cu un ni-el #are alneuroticis#ului sunt influenta =i se#nificati- de acesta %BodIell, E/ler, Dno!o, 1aar*.Al =i autori preci"ea"ă că intro-er =ii #anifestă o e0tindere redusă a #işcărilor sub stresredus, şi #işcări #ultiple la stres superior@ la e0tra-er =i a fost obser-at patternul opus%6enables, Ant/ony, Rac/#an, allac/ si ?a/#*.

Rela =ia dintre teoria asupra introversiunii – extraversiunii şi neuroticismului (Eysenck) si dimensiunile psihofiziologice ale personalit ă =ii +n

-i"iunea lui H. J. Eysenck e0tra-ersiunea intro-ersiunea, neuroticis#ul, ca factori ai personalită =ii acoperă o por =iune i#portantă din -arian =a totală aco#porta#entului, atât la copii cât şi la adul =i. 7ntro-ersiunea e0tra-ersiunea şistabilitatea e#o =ională nu pot fi #oştenite 3n afara unui substrat fi"iolo!ic, bioc/i#icsau neurolo!ic care este produs sau #odificat de predispo"i =ii ereditare.

E#o =ionalitatea %sau neuroticis#ul* este e0plicată prin diferen =ele care e0istă3n caracteristicile #oştenite ereditar pri-ind e0citabilitatea şi labilitatea siste#uluiner-os -e!etati- %autono#*. Astfel, unele persoane au o predispo"i =ie de reac =ie puternică a siste#ului si#patic, iar altele au predispo"i =ia de a reac =iona #ai slab.2enfor# teoriei lui Eysenck cu pri-ire la neuroticis#, acti-itatea siste#ului ner-os-e!etati- peate fi e0plicată prin re"ultatele la care au auns cercetătorii care au studiataspectele psi/ofi"iolo!ice ale personalită =ii.

Neuroticismul . Premise teoretice Aşa cu# a# preci"at anterior, a douadi#ensiune a personalită =ii rele-ată de H. J. Eysenck, prin anali"a factorială, a fostneuroticis#ul %sau ne-rotis#ul, instabilitatea e#o =ională*. 2onceptul de neuroticis#corespunde conceptului de 4senti#ent introspecti- al lui McBou!all, cu acela de4suferin =ă psi/olo!ică$ al lui Janet, cu reinte!rarea de care -orbea Hellin!Iort/, cubariera func =ională$ a lui uria. Bar H. J. Eysenck considera ter#enul de 4constitu =iene-rotică al lui :later ca fiind cel #ai apropiat de acela de ne-ro"is# descris de el. Lserie de cercetări e0peri#entale sus =in ideea e0isten =ei acestui factor. Astfel, 2attell



arăta cu# un ase#enea factor poate fi dedus din e-aluarea co#porta#entului, dinc/estionare, din teste obiecti-e şi din sindroa#ele clinice.

Prin anali"a factorială Eysenck a obser-at că neuroticis#ul este a douatrăsătură a personalită =ii, după intro-ersiune e0tra-ersiune, trasatură ce poate firepre"entată !rafic sub for#a unui continuu#, 3n care indi-i"ii sunt distribui =i de la oe0tre#ă la cealaltă, de la stabili la neurotici. 2u cât indi-i"ii sunt plasa =i #ai #ult spre

dreapta curbei cu atât sunt #ai bine inte!ra =i, #ai stabili e#o =ional, fiind persoane nonne-rotice@ cu cât persoanele se situea"ă #ai spre stân!a !raficului, cuatât sunt #ai bine inte!ra =i, #ai instabili e#o =ional şi tind să aibă o personalitatene-rotică, fiind predispuşi către tulburări psi/ice.

2oncep =ia lui Eysenck este diferită de cea e0istentă anterior, cu pri-ire laneuroticis#. Astfel, se consideră că e0istă distinc =ie clară 3ntre persoanele ne-rotice şicele cu ni-el inferior al neuroticis#ului, şi că 3ntre cele două !rupă e0istă o diferen =ăcalitati-ă. +n contradic =ie cu acesată idee, Eysenck considera că diferen =ele nu sunt denatură calitati-ă ci cantitati-ă, aceste diferen =e fiind repre"entate prin distribu =ia pe uncontinuu#. Po#ind de la ipote"a calitati-ă, Eysenck arăta că ar trebui să consideră#că oa#enii sunt !rupa =i 3n două clase distincte şi o#o!ene, nor#ali şi neurotici, fărăsă e0istă o -aria =ie a !radului de neuroticis#ului. Aceasta ar i#plica ine0isten =a

-reunei corela =ii 3ntre testele reali"ate de el 3n cadrul !rupului de nor#ali sau 3n cel deneurotici. 7pote"a cantitati-ă, sus =inută de autor este #ai potri-ită pentru a dese#nadiferen =a se#nificati-ă dintre neurotici şi stabili, iar corela =iile la teste reali"ate fie laun !rup, fie la celălalt, -or fi po"iti-e. Astfel, sa obser-at că neuroticii sunt #ai#obili, din punct de -edere al statutului !eo!rafic.

+n studiile asupra neuroticis#ului Eysenck a utili"at ur#ătoarale probe7n-entarul Medical Maudsley %ite#ii cu pri-ire la neuroticis#*, estul de adaptare la3ntuneric, estul de nonsu!estibilitate şi 3nclinare a corpului, :corul discrepan =ei dee-aluare, 7nde0ul fle0ibilită =ii, teste de de0teritate #anuală, teste de e-aluare ate#poului personal, teste care #ăsoară fluen =a, teste de -ite"ă, teste de re"isten =ă,teste de e-aluare a stresului, teste de perse-eren =ă. Re"ultatele la aceste teste suntcon!ruente cu ideea e0isten =ei unui continuu# al neuroticis#ului. +n plus, 3n cadrul

!rupului de ne-rotici această idee este -erificată şi de obser-a =iie clinice. 2ercetărileau #ai rele-at faptul că la neurotici pot e0ista unele diferen =ieri după coeficientul deinteli!en =ă, pre"en =a sau absen =a si#pto#elor psi/otice, udecata personală,intro-ersiune %isterie* e0tra-ersiune %disti#ie* şi constitu =ia corporală.

3.2. Inventarul de ersonalitate Eysenck !E..I"+n =ara noastră in-entarul de personalitate Eysenck %E.P.7* a fost folosit 3n

cercetări e0peri#entale %E.?ulian, 1e!oescu>odor* sau de teren %industrie, selec =iacandida =ilor la e0a#enele de intrare 3n facultate* %E. ?ulian, . 1. Andriescu, &'(<*.

E.P.7 a fost standardi"at, adapatat pe popula =ia ro#âneasca deoarece -alorile#edii ob =inute 3n An!lia, :.D.A. şi ran =a, pe eşantioane nor#ale şi patolo!ice, suntdiferite din punct de -edere intercultural şi nor#ati-.

E.P.7 #ăsoară două di#ensiuni, independente 3ntre ele, ale personalită =ii

e0tra-ersiunea intro-ersiunea %E* şi neuroticis#ul stabilitatea %1*. 2ele douădi#ensiuni sunt #ăsurate prin raspunsuri Ba sau 1u, date la cate 98 intrebari pentrufiecare di#ensiune, 3ntrebări selectate prin anali"a ite#ilor şi prin anali"a factorială.+n plus, c/estionarul cuprinde şi o scală a sincerită =ii pentru a depista e-entualeletentati-e de falsificare. E0istă două teste paralele %A şi >* pentru ca"ul 3n care estenecesară retestarea subiec =ilor, fiecare for#ă a-ând <( 3ntrebări.

idelitatea c/estionarului a fost calculată pe subiec =i din An!lia, prin%stabilitatea c/estionarului 3n ca"ul aplicării după un an apro0i#ati-, ob =inanduse



%corela =ii 3nalte. Be ase#enea, Eysenck %&';8* a calculat fidelitatea prin #etoda split/alf pentru persoane nor#ale, psi/otice şi ne-rotice, obser-ând o fidelitatei#portantă. 2onclu"ia la care aun! E. ?ulian şi . 1. Andriescu %&'(<* este acea că pentru deci"iile indi-iduale se reco#andă aplicarea a#belor for#e.

+n literatura de specialitate sunt preci"ate #ai #ulte etaloane ale E.P.7etalonul en!le" %H. J. Eysenck şi :. >. ?. Eysenck, &';8* pe 9))) persoane nor#ale,

9C< ne-rotici şi &C) psi/otici@ etalonul france" %K. ?anansia, &'(&* pe &9'( psrsoanenor#ale@ etalonul a#erican, pe !rupe profesionale şi clinice. Natura variabilelor extraversiune - introversiune şi stabilitate – instabilitate

emo =ional ăşi interpretarea lor .Jun! a fost cel care a anali"at pentru pri#a dată conceptele de e0tra-ersiune şi

intro-ersiune, dar anali"ele factoriale au arătat că e0istă unele tresături care diferă decele descrise de el.

Bupă Eysenck e0tra-ertitul tipic, cel care a ob =inut un scor #are pe scarae0tra-ersiune %E* este o persoane sociabilă, e0pansi-ă, participă la acti-ită =i colecti-eşi lea!ă uşor prietenii. El caută e#o =ii puternice, 3şi asu#ă riscuri, 3i plac sc/i#bările,este i#pulsi-, a!resi- şi tinde să piardă uşor sân!ele rece. E0tra-ertul nu are un puternic control asupra senti#entelor şi nu se poate conta 3ntotdeauna pe el. Acelaşi

autor descria intro-ertitul ca fiind o persoană liniştită, introspecti-ă, care cu e0cep =ia prietenilor apropia =i, este distant cu ceilal =i@ el ocoleşte i#pulsurile de #o#ent, ia 3nserios e-eni#entele cotidiene şi nu a!rea"ă sc/i#bările. 7ntro-ertitul e0ercită uncontrol puternic asupra senti#entelor sale, este foarte rar a!resi- şi nu se infurie uşor.

1euroticis#ul defineşte labilitatea e#o =ională şi un ni-el superior alneuroticis#ului dese#nea"ă o /ipersensibilitate e#o =ională şi o stare de/iperacti-itate, dificultă =i 3n restabilirea ec/ilibrului psi/ic după şocuri e#o =ionale.Persoanele cu scor 3nalt la nsuroticis# se plân! frec-ent de dere!lări so#atice difu"e%dureri de cap, tulburări di!esti-e, inso#nii, a#e =eli* dar şi de alte stări de an0ietate,fiind preocupa =i de !rii si senti#ente neplacute. Aceste persoane, 3n ca" desuprasolicitare, sunt predispuse tulburărilor ne-rotice. Eysenck arăta că cei cuneuroticis# superior, spre deosebire de deprsi-i, se pot adapta la locul de #uncă, 3n

fa#ilie şi societate la un ni-el corespun"ător. Atitudinea fa =ă de chestionar şi evaluarea acesteia. +n !eneral, răspunsurile la

c/estionare pot fi influen =ate de ur#ătoarele -ariabile preferin =a fa =ă de anu#iterăspunsuri %3n special preferin =a pentru răspunsul Ba*@ tendin =a de a da răpunsurie0tre#e@ tendin =a de a da #ai #ulte răspunsuri 3n acelaşi ti#p. +n elaborareac/estionarului E.P.7 . sa cautat să se di#inue"e şi c/iar să se 3nlature aceste tendin =e.

+n aplicarea E.P.7 . sa constatat că tendin =a de a răspunde astfel 3ncât persoanasă apară 3ntro lu#ină fa-orabilă poate duce la o falsificare i#portantă a răspunsurilor.Be aceea, 3n E.P.7. a fost introdusă scala de sinceritate cu ' ite#i sau &F ite#i 3n ca"ula#belor for#e. 7#portan =a folosirii acestei scale 3n depistarea persoanelor care -or săapară 3ntro lu#ină fa-orabilă, precu# şi -aliditatea şi fidelitatea sa au fost rele-ate deanali"a factorială. a un scor de 8 < %sau &) la a#bele for#e* pe scala de sinceritateeste pusă la 3ndoială -eridicitatea răspunsurilor la scara e0tra-ersiune e0tra-ersiuneşi neuroticis#, şi c/estionarele respecti-e sunt considerate ca fiind ne-alide.E.P.7 . este folosit 3ntrun #are nu#ăr de do#enii, cu scopuri dia!nostice dar şi

pro!nostice. Norme româneşti ale E.P. . estul lui Eysenck a fost tradus 3n ro#âneşte şi

adaptat 3n cadrul lnstitutului de Psi/olo!ie al Acade#iei Ro#âne %E. ?ulian*.2/estionarul a fost aplicat pe un eşantion de 8<) persoane, de -ârste şi profesii



diferite de către cercetători ai lnstitutului de Psi/olo!ie şi ai 7nstitutului de E0perti"ăMedicală şi Recuperare a 2apacită =ii de Muncă.

2ercetările au de#onstrat că e0istă o independen =ă 3ntre cele două di#ensiuni%e0tra-ersiune şi neuroticis#*. Be ase#enea, sa #ai obser-at că nu apar diferen =e3ntre se0e din punct de -edere al !radului de e0tra-ersiune, dar e0istă diferen =e 3n ceeace pri-eşte !radul de ne-ro"is#, fe#eile a-ând un scor se#nificati- #ai #are decât

barba =ii. +n pri-in =a -ârstei sa obser-at că pe scara e0tra-ersiune intro-ersiune nue0istă diferen =e se#nificati-e 3ntre !rupele de -ârstă, iar pe scara neuroticis#ului seobser-ă o tendin =ă pro!resi-ă de creştere, dar fară a atin!e se#nifica =ia statistică. Beşinu apar diferen =e se#nificati-e pe scara intro-ersiune e0tra-ersiune 3ntre persoanelede diferite cate!orii profesionale, scorul cel #ai scă"ut a fost se#nalat la cercetătoriiştiin =ifici care #anifestă tendin =a de intro-ersiune. :corurile cele #ai 3nalte laneuroticis# au fost obser-ate la cercetătorii ştiin =ifici şi studen =i.

Biferen =ele 3ntre -alorile stabilite 3n alte =ări %An!lia, ranta, :.D.A.* şiRo#ânia sunt ur#atoarele

a* Pe scara e0tra-ersiune intro-ersiune eşantionul en!le" are -alorisuperioare fa =ă de eşantionul ro#ân, iar pe scara neuroticis#ului eşantionul en!le" are-alori #ai #ici decât cel ro#ân.

b* a eşantionul france" sau constatat -alori inferioare, pe se0e, fa =ă deeşantionul ro#ân, 3n ceea ce pri-eşte scara intro-ersiune e0tra-ersiune. +n ceea ce pri-eşte cea de a doua di#ensiune, neuroticis#ul, -alorile pe se0e sunt tot inferioarefa =ă de cele constatate 3n Ro#ânia.

H. J. Eysenck şi :.>. ?. Eysenck arătau că fe#eile din An!lia au un scor #ai#are la neuroticis# fa =ă de bărba =i, fapt constatat şi pentru eşantioanele din Ro#âniaşi ran =a. Aceaşi autori au #ai constatat, tot la eşantionul en!le", tendin =a scăderiie0tra-ersiunii şi neuroticis#ului cu -ârsta, ceea ce a fost confir#at 3n ran =a pentrue0tra-ersiune şi par =ial pentru neuroticis#. +n Ro#ânia e0istă o creştere pro!resi-ă pescara neuroticis#ului şi un plafon pe scara e0tra-ersiune intro-ersiune după cu# aude#onstrat cercetările. H. J. Eysenck şi :. >. ?. Eysenck sau referit la diferen =elee0istente 3ntre cate!oriile profesionale, asfel arătând că #uncitorii califica =i au un

!rad de neurolicis# superior altor cate!orii profesionale %func =ionari, intelectuali*, dar apro0i#ati- e!al cu cel al asistentelor #edicale şi al studen =ilor, de e0e#plu.

2ercetările din ran =a nu au depistat diferen =e se#nificati-e la ni-elule0tra-ersiunii 3ntre diferite care!orii profesionale, dar au rele-at că ni-elul superior deneuroticis# 3l de =in func =ionarii de birou, ur#a =i de #aiştri, #uncitori, iar la ni-elinferior cadrele ad#inistrati-e superioare şi #edii.

Bin re"ultatele acestor cercetări se obser-ă si#ilaritatea cu re"ultatele ob =inute3n cercetările din Ro#ânia, şi anu#e lipsa de diferen =iere 3n di#ensiuneaintro-ersiunee0tra-ersiune 3n raport cu tipul de profesie, dar se obser-ă puncte de-edere diferite 3n ceea ce pri-eşte !radul de neuroticis# al persoanelor din diferitecate!orii profesionale.

3. 3. #$estionarul de personalitate Eysenck E..%.

E.P.N. include şi o a 76a scară psi/otis#ul, alături de e0tra-ersieintro-esrie şi neuroticis#.

aracteristici specifice dimensiunii de psihotism.Psi/otis#ul este cea #ai co#ple0ă di#ensiune, fiind descrisă prin

interac =iunea dintre tendin =ele spre a!resi-itate, e!ocentris#, co#porta#ent antisocialşi lipsa de e#patie. Bacă trăsătura este pre"entă la ni-el superior, atunci 3nco#porta#ent poate apărea tendin =a de a produce tulburări, solitudinea, estecru"i#ea, ostilitatea fa =ă de celălalt, preferin =e pentru lucruri ciudate sineobişnuite.



a celalalt pol sunt descrise persoane sociali"ate, tendin =a de a acorda un #are respectre!ulilor sociale, con-en =iilor, drepturilor celorlal =i, şi care au ni-ele de aspira =ieadaptate la realitate.

er#enul de psi/otis# apar =ine ter#inolo!iei psi/iatrice, dar totuşi scala estedestinată e-aluării unei di#ensiuni nor#ale a personalită =ii, care doar la un procent#ic de popula =ie poate e-alua 3n #anifestări patolo!ice.

+n ur#a cercetărilor pri-ind psi/otis#ul, Eysenck aprecia că sc/i"ofrenia poate fi un pol al acestei di#ensiuni, şi care la scoruri ridicate include şi tendin =a sprecri#inalitate, psi/opatie şi tulburări de tip #aniacodepresi-e. Be ase#enea,cercetările efectuate după anii ') au rele-at la persoanele cu scoruri ridicate conduiteantisociale, consu#ul de dro!uri, co#porta#ente -iolente şi preferin =a pentru fil#e-iolente, co#porta#ent şi idea =ie suicidară şi deprinderi deficitare de studiu.

2ercetările efectuate de Eysenck au rele-at diferen =e 3ntre fe#ei şi bărba =i pentru scalele 1 şi P, 3n sensul că cei din ur#ă 3nre!istrea"ă -alori #edii #ai #ari,fapt ce sar putea datora şi unor carcteristici care sunt asociate bărba =ilor, şi anu#eostilitatea şi a!resi-itatea. Be ase#enea, autorul a constatat că e0istă note 3nalte laneuroticis# şi scara sincerită =ii la fe#ei.

estul EPN are şi o -ariantă ro#ânească e0peri#entată de >ăban, Be-erenco

şi Eysenck 3n &''), sub for#a unui c/estionar de (' de ite#i, pentru care au foststabilite datele statistice şi nor#ati-e %#edia şi abaterea standard pentru cele 8 scaleale testului* diferen =iate 3n func =ie de se0. %M. Minulescu, &'';*

Teoria Lui Eysenck

Documents

Transcript of Teoria Lui Eysenck