Teologia - cdn4. refomatorilor - Timothy ¢  14 Teologia reformatorilor cerurile dinaintea

download Teologia - cdn4. refomatorilor - Timothy  ¢  14 Teologia reformatorilor cerurile dinaintea

of 20

  • date post

    20-Sep-2019
  • Category

    Documents

  • view

    2
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Teologia - cdn4. refomatorilor - Timothy ¢  14 Teologia reformatorilor cerurile dinaintea

  • Teologia reformatorilor

    T I M O T H Y G E O R G E

    Traducere de Teofi l Stanciu

    Oradea, 2017

  • Cuprins

    Prefață la ediția a doua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13 Prefață la prima ediție. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 Abrevieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20

    1. Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21 2. Setea după Dumnezeu:

    teologie și viață spirituală în Evul Mediu târziu. . . . . . . . . . . . . . . .31 3. Tânjirea după har: Martin Luther. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61 4. Ulrich Zwingli: curajos pentru Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .119 5. Glorie lui Dumnezeu: Jean Calvin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .173 6. Nicio altă temelie: Menno Simons . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .265 7. Fac un singur lucru: William Tyndale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .321 8. Validitatea trainică a teologiei Reformei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .369

    Glosar de termeni teologici ai Reformei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .387 Index de persoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .393 Index de autori moderni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .397 Index de subiecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .403 Index de referințe biblice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .415

  • 13

    Prefață la ediția a doua

    Această carte a fost scrisă pe vremea când mă aflam în primul deceniu de profesorat. Tinerii dascăli fac adesea lucruri pripite. Azi, niciun universitar nu cred că ar fi atât de îndrăzneț încât să scrie o carte cu titlul: Teologia reformatorilor. Teologia, atunci când i se trasează o albie, este consi- derată îndeobște o ramură demodată a ceea ce numim generic literatură, iar Reforma este în general considerată un termen istoric care și-a pierdut în bună măsură valențele explicative și coerența. Această carte pleacă, în ambele cazuri, de la premise contrare: teologia încă mai contează, iar Reforma din secolul XVI este o epocă crucială, esențială pentru înțelegerea istoriei creștine de atunci și de acum.

    Prima ediție a acestei cărți a apărut în primăvara lui 1988, când lumea arăta destul de altfel decât acum. În 1988, Zidul Berlinului era încă în picioare, Ronald Reagan era președintele SUA, iar Margaret Thatcher era premierul Marii Britanii. Nimeni nu auzise încă în America despre Osama bin Laden, Barack Obama avea douăzeci și ceva de ani, iar Britney Spears era o fetiță drăgălașă și luminoasă dintr-o familie baptistă din Kentwood, Louisiana. Pe atunci, revoluția tehnologică era de-abia la început. Faxul era o invenție relativ recentă, nu exista Internet, e-mail, Facebook, Twitter etc. S-au schimbat multe de la data publicării primei ediții, însă realitățile teologice și spirituale pe care le descrie prin prisma a patru (iar acum cinci) reformatori sunt mai relevante și mai stringente azi ca oricând.

    Multe dintre marile probleme cu care se confruntă lumea noastră modernă au căpătat un contur definitoriu chiar în perioada Reformei. Conflictul dintre creștinism și islam, adesea prezentat azi ca un război al civilizațiilor, a devenit inevitabil odată cu căderea Constantinopolului, în 1453, și cu incursiunile ulterioare ale turcilor otomani în Europa. Desco- perirea Lumii Noi de către Cristofor Columb și călătoria în jurul lumii întreprinsă de către Fernando Magellan punea capăt perioadei în care Europa era centrul lumii cunoscute. Telescopul lui Galileo a deschis

  • 14 Teologia reformatorilor

    cerurile dinaintea ochiului uman, făcând posibilă explorarea spațiului în vremea noastră. Afirmarea statelor naționale moderne și descoperirea pra- fului de pușcă au făcut ca războaiele să atingă un nivel de cruzime fără precedent. Biblia lui Gutenberg, tipărită la Mainz în 1455, a dat semnalul revoluției tiparului și a pregătit comunicarea instantanee specifică zilelor noastre. În mijlocul acestor mișcări tectonice, reformatorii au căutat răs- punsul la două întrebări fundamentale. Prima: cum pot ști dacă Dumnezeu e de partea mea sau împotriva mea? Sau, cu alte cuvinte, cum pot să găsesc un Dumnezeu al harului? Sau, în cuvintele temnicerului din Fapte 16:30: „Ce să fac ca să fiu mântuit?” A doua întrebare are de-a face cu caracterul comunității creștine: Unde găsesc Biserica adevărată? Ce înseamnă să aparții poporului lui Dumnezeu? Reformatorii au fost oameni ai Evangheliei și oameni ai Bibliei și au căutat aceste răspunsuri acordând Sfintelor Scripturi un interes proaspăt, în lumina lui Isus Cristos.

    Jaroslav Pelikan vorbea la un moment dat despre „tragica necesitate a Reformei”1. Reforma a fost necesară deoarece la baza ei a stat preocuparea reformatorilor ca vocea vie a Evangheliei – viva vox evangelii – să fie auzită din nou în generația lor și în fiecare generație. Nu putem sări peste Reformă și să regăsim, cum-necum, creștinătatea nedivizată din primul mileniu, și cu atât mai puțin credința pură a Bisericii apostolice. Nu, noi trebuie să trecem „prin Samaria” (Ioan 4:4). Tragedia Reformei decurge din parado- xul că măreața și imperios necesara înnoire spirituală și teologică din seco- lul XVI a lăsat în urmă Biserica occidentală divizată în două tabere ostile: protestanții și catolicii. Atât necesitatea, cât și tragedia Reformei rămân parte a controversatei sale moșteniri.

    Probabil că este ironic faptul că scriu această prefață în timp ce mă îndrept spre Vatican pentru a participa ca delegat fratern la Adunarea Generală a Sinodului Episcopilor, convocat de către papa Benedict XVI pentru o discuție pe tema: „Noua evanghelizare și transmiterea credinței creștine”2. Martin Luther și William Tyndale, ambii condamnați pentru erezie de către Biserica Catolică – iar Tyndale fiind și executat – ar fi, cred, surprinși că unul dintre descendenții lor spirituali a căpătat o asemenea însărcinare. Acest fapt nu poate însemna decât, așa cum îmi scria Raniero Cantalamessa, predicatorul casei pontificale într-o scrisoare personală, că „pesemne că Domnul lucrează ceva nou în Biserica Sa”. Așa să fie!

    Cei care scriu cărți pot doar să spere ca lucrarea publicată să fie și citită. Așa s-a întâmplat cu Teologia reformatorilor, care a fost retipărită constant

    1 Jaroslav Pelikan, The Riddle of Roman Catholicism (New York: Abingdon Press, 1959), p. 45.

    2 Întrunirea a avut loc în octombrie 2012, iar la lucrări au participat reprezentanți ai mai multor confesiuni creștine (n.tr.).

  • 15Prefață la ediția a doua

    de la data publicării, în urmă cu 25 de ani. A fost adoptată în foarte multe școli ca abecedar fundamental pentru teologia Reformei și a fost tradusă în mai multe limbi, cel mai recent în chineză. Sunt recunoscător tuturor celor care și-au exprimat părerea despre cele scrise de mine aici. Nimic nu con- feră o satisfacție mai mare ca un e-mail primit de la vreun student la teolo- gie din Shanghai, care mă întreabă ce am vrut să spun când am scris despre doctrina predestinării la Calvin sau despre concepția lui Luther despre Euharistie.

    Aveți acum în față o versiune revizuită a primei ediții a cărții. S-au ope- rat câteva schimbări minore în text, bibliografiile au fost aduse la zi și s-a adăugat un capitol nou despre William Tyndale, remarcabilul traducă- tor-martir a cărui persoană marchează începutul Reformei engleze. Nădejdea mea e că această ediție revizuită va stimula cititorii să studieze scrierile originale ale celor cinci protagoniști. Fiecare slujitor al Evangheliei și fiecare student la teologie ar trebui să dețină un bagaj decent de cunoș- tințe din operele lui Martin, Ulrich, Jean, Menno și William.

    Anul 1988 a însemnat o importantă perioadă de tranziție în viața mea. Încheiam zece ani de activitate în facultatea de la Southern Baptist Theo- logical Seminary, din Louisville, Kentucky, și m-am mutat la Birmingham, Alabama, ca să-mi încep munca la Beeson Divinity School, din cadrul Samford University. În perioada petrecută la Southern Seminary, am fost deosebit de stimulat în demersurile mele academice, beneficiind inclusiv de un an sabatic în Elveția, când am scris și mare parte din prima ediție a cărții. Conducerea de la Samford University, mai cu seamă președintele Thomas E. Corts, în ultima parte a mandatului, și președintele Andrew Westmoreland, care l-a succedat, mi-au oferit prietenia lor și sprijinul lor generos de-a lungul carierei mele. La revizuirea acestei cărți am fost ajutat de către doi cercetători asociați, capabili și devotați, dr. B. Coyne și Jason Odom, precum și de personalul deosebit al Harwell G. Davis Memorial Library. Ca de fiecare dată, îi sunt recunoscător lui Le-Ann Little, minu- nata mea secretară administrativă, pentru ajutorul pe care mi l-a dat la proiectul de față și la toate celelalte. Prima mea dragoste este catedra, iar viața mi-a fost îmbogățită semnificativ de numeroșii st