teogroza
description
Transcript of teogroza
Chiar dacă-n viaţă nu-i doar soare
Chiar dacă-n viaţă nu-i doar soare,Nici numai flori pe a ta caleŞi dacă crucea grea îţi pare,Povara ta că e prea mare,Singur te vezi şi părăsit,Neînţeles, nepreţuit, ...Tu să nu cazi de oboseală.Ci, cu încredere totală,Trăieşte-ţi viaţa de credinţăTe luptă pentru biruinţă!
Te-ndemn speranţa să nu-ţi pierzi,În Domnul poţi să te încrezi.Te roagă să fii mărturie,În noapte, o lumină vie,Să afle cei prinşi în păcate,Târâţi de cel viclean la moarte,Că pot de vor să se oprească,De patimi să se pocăiască,Trecutul lor iertat să fie ,Prezentul har şi bucurie.
Te rog oricât ţi-ar fi de greu,Nu-L părăsi pe Dumnezeu.Să nu te-ntorci la ce-ai lăsat,La vechea viaţă de păcat.Acolo calea-i largă tare,Însă te duce la pierzare.De aceea fii om hotărât,Nu mai iubi ce-i de urât,Rămâi statornic pân” la moarte,În cer cu sfinţii să ai parte!
Iar când ispita ta e mareŞi eşti cuprins de supărare,
Adu-ţi aminte de Isus,Cum biciuit pe cruce pus,Scuipat de oameni şi hulit,De cei mai mulţi batjocorit,În chinuri grele Se ruga,Cerând iertarea lor şi-a ta.Mult a răbdat şi-a pătimitDe dragul nostru S-a jertfit.
Veghează dar, mereu fii treaz,În bucurie şi-n necaz,Fă-ţi timp ca să te rogi şi să citeşti,Din Casa Domnului să nu lipseşti,Fii în slujire implicat,Mai plin de râvnă, devotat,Şi din greşala ta învaţă,Şi din a altora povaţă.Priveşte ţintă la Hristos,Pe El urmează-L credincios!
20.10.2012Viseu de Sus
Ca stropii de ploaie ce udă pământul
Ca stropii de ploaie ce udă pământul,Ce-aduc şi răcoare şi belşug în grădină,Să picure Doamne în inimi Cuvântul,Ce aduce viaţă, sfinţire, lumină!
Ca ploaia de vară ce năvalnică vine,Ea spală în cale tot praful, noroiul,Să curgă Cuvântul în valuri divine,Să cureţe răul, păcatul, gunoiul.
Ca râul ce curge printre văi şi câmpie,În el şi pe maluri mereu e verdeaţă,
Cuvântul coborât chiar din veşnicie,Să lucreze în oameni, iertare, speranţă.
Ca valul puternic peste ţărm revărsat,Ce an după an şi stânci modelează,Să vină Cuvântul în valuri curat,Sculptând omul nou ce la bine vibrează.
Ca roua curată ce se-aşterne tăcută,Ce dă prospeţime în iarbă şi-n floare,Cuvântul ne-aduce schimbare mai multă,Mireasmă spre viaţă în lumea ce moare.
Ca aburul care dimineaţa se ”nalţă,Spre cerul albastru în raze de soare, Ridică-ne Doamne, prin Cuvânt ne învaţă,Pregătirea de cer şi de sărbătoare.
26.07.2014Vişeu de Sus