Tenia porcului și Echinococul

A EFECTUAT SĂU ANGELINA

Zoologie

Caracteristică generală

Tenia (genul Taenia) în clasificarea științifică a animalelor este un gen care cuprinde mai multe specii de viermi plați paraziți.Tenia face parte din familia cestodelor, ea supravietuieste doar in intestinul uman sau al unui animal.

Formele adulte ale teniilor parazitează intestinul subțire al carnivorelor din diverse specii, inclusiv omul, producând parazitozele grupate generic sub numele de teniaze.

Formele larvare parazitează gazde intermediare ierbivore, domestice la nivelul țesutului celular subcutanat, mușchilor, diverselor organe sau sistemului nervos central, producând parazitoze al căror nume și localizare diferă în funcție de tipul de formă larvară (cisticercoze, cenuroze, chisturi hidatice etc.).

Ocazional, formele larvare pot infesta și omul, dacă acesta consumă carne insuficient preparată termic, producând boli a căror severitate depinde de localizarea acestora.

Caracteristica morfologică a viermilor plați

Teniile adulte au corpul turtit, ca o panglică, de culoare albă sau alb-gălbuie, cu o lungime variabilă, de la 50 cm la peste 10 metri, în funcție de specie.

Corpul este format din numeroase segmente, numite proglote.

La capătul anterior, mai subțire, se găsește un cap rotund cu rol de fixare, numit scolex, prevăzut cu 4 ventuze și o coroană de cârlige. Cu ajutorul scolexului, tenia se fixează pe pereții intestinului gazdei.

Formațiunea anatomică de legătură între scolex și corpul teniei se numește gât. Proglotele terminale conțin un număr foarte mare de ouă (peste 100.000), care sunt eliminate în mediu odată cu excrementele gazdei.

Ciclul vital

Viermele adult se dezvoltă în intestinul carnivorelor, ca urmare a ingestiei de carne sau organe infestate cu formațiuni larvare.

La teniile mature, proglotele terminale, care conțin un număr foarte mare de ouă, se desprind și sunt eliminate în mediu odată cu fecalele gazdei.

Ingerate apoi de ierbivore (gazdele intermediare), ouăle ajung în intestinul acestora, unde eliberează oncosfere, care trec în sânge și sunt transportate la organele pe care le vor parazita, evoluând în formațiuni monolarvare (cisticerci) sau multilarvare (cenuri, chisturi hidatice) în funcție de specia de tenie căruia îi aparțin.

Carnea sau organele infestate, consumate de carnivore, eliberează larvele în intestinul acestora, și ciclul se reia.

Porcul este purtator al unui numar variat de paraziti intestinali dintre care cei mai comuni sunt Taenia solium sau Tenia porcului.

Teniaza. Simptome

Majoritatea indivizilor care au tenie nu acuza simptome, nefiind macar constienti de gazdurirea parazitului. In cazul in care simtomele sau semnele sunt prezente, acestea includ:

oua, larve si segmente de tenie prezente in scaun; segmentele de tenie vor contine si oua de tenie.

oboseala si stari de slabiciune generala

dureri abdominale; pot include si dureri epigastrice (durere in abdomen, chiar deasupra stomacului)

scadere in greutate

inflamarea mucoasei intestinului (enterita), ce duce si la diaree. Stari de voma

In cazul infectiei cu tenie de porc, poate aparea cresterea apetitului

dificultati de somn

ameteli

convulsii

malnutritie, intrucat tenia consuma o proportie importanta din nutrientii localizati in intestin

deficienta vitaminei B12 – este foarte rara

In cazul in care larvele de tenie au iesit din intestin si s-au format in chisturi la nivelul tesuturilor altor zone din corp, exista risc de deterioare a tesutului. Pot aparea urmatoarele simptome:

febra

durere sau discomfort abdominal

icter

o reactie alergica la larvele teniei

epilepsie si alte simptome neurologice

orbire

presiune intracraniana

Care sunt posibilele complicatii?

Cisticercoza : daca omul ingereaza ouale teniei provenite de la porc, exista riscul infectarii cu larve (cistecercoza). Larvele pot parasi intestinul, infectant organele si tesuturile din alte zone ale corpului, formand leziuni sau chisturi, care, la randul lor, afecteaza functionarea normala a unui organ, ocazional provocand perforarea acestuia.

Neurocisticercoza : este o complicatie severa a teniei porcine, afectand sistemul nervos si creierul. Pacientul acuza dureri de cap si probleme de vedere, precum si convulsii (epilepsie), meningita si chiar dementa. In situatii deosebite, infectia poate fi fatala.

Echinococoza (chistul hidatic) : intalnita in special la oi si caini. Larvele parasesc intestinul si infecteaza organele, in special ficatul. Infectia poate rezulta in chisturi mari care pun presiune pe vasele de sange, afectand circulatia, iar cateodata, chiar perforarea lor. Infectia isi poate avea debutul in copilarie, iar simptomele sa apara mai tarziu, peste cativa ani, in viata adulta.

Diagnosticarea

În functie de tipul infectiei cu tenie, se pot folosi urmatoarele metode de diagnosticare:

testul de sange – scopul este verificarea anticorpilor la infectie

investigatii ecografice – includ radiografia toracica, ecografia, tomografia computerizata sau Imagistica prin Rezonanta Magnetica (RMN)

testarea organelor – este posibil ca doctorul sa verifice functionarea corecta a organelor

Tratament

Un pacient cu tenie va avea nevoie de tratament pentru a o elimina. Tratamentul este eficient in 95% din cazuri si dureaza doar cateva zile.

Pot fi prescrise medicamente ( medicatie antihelmintica) , pe care însa Sistemul nostru digestiv nu le tolereaza tocmai bine, acestea care fie dizolva, fie ataca (si omoara) tenia adulta. Este absolut necesar ca scolexul teniei (gatul si capul) sa fie eliminat in scaun, intrucat acesta, ramas nedistrus, are capacitatea de a reface tenia in maxim 3 luniToate aceste medicamente nu vizeaza larvele de tenie

Cum prevenim teniaza?

Igiena stricta: spala mainile constiincios cu apa si sapun dupa folosirea toaletei si inainte de masa

Precautia : daca locuiesti intr-o zona in care tenia este larg raspandita printre semenii tai, asigura-te ca speli bine cu apa curata si gatesti corepunzator toate fructele si legumele

Animalele : dispune cu grija excrementele animalelor si cele umane. Minimizeaza expunerea animalelor la ouale de tenie

Carnea : gateste carnea la minimum 150 grade Celsius, intrucat numai asa vei distruge larvele si ouale de tenie

Pestele si carnea crude : congeleaza pestele pentru aproximativ 24h, iar carnea pentru minim 12h; congelarea va omori ouale si larvele de tenie.

Mancarea cruda : nu consumati carne de porc, vita sau peste cruda sau nepregatita termic corespunzator

Igiena in bucatarie : curata si dezinfecteaza regulat toate suprafetele din bucatarie. Nu permite alimentelor crude sa ia contact cu alte alimente. Daca ai atins carne sau peste crud, spala-ti mainile bine inainte de a atinge orice altceva.

Afumatul carnii : expertii spun ca afumatul sau uscarea carnii nu sunt considerate metode de incredere pentru a omori larvele sau oule teniei.

Echinococul

Din grupul cestodelor se numără şi echinococul- alt vierme din genul Tenia.Au corpul de 2—6 mm lungime, alcătuit din cap cu 4 ventuze și 3—4 proglote, dintre care ultima este matură și conține 400—800 oușoare).

Ciclul vital

Ouăle echinococului sînt eliminate împreună cu excrementele gazdei definitive (de obicei, cîini, care se molipsesc dacă folosesc în alimentație ficat și plămîni de la animale agricole bolnave). Omul se molipsește de la cîinii, pe al căror păr pot fi ouă de echinococ, precum și prin consumul legumelor infestate cu ouă ale acestui parazit. Animalele agricole se molipsesc păscînd iarbă impurificată cu excremente, ce conțin ouă de echinococ. Acestea, nimerind în intestinul omului sau al animalelor agricole, se transformă în larve, care sînt apoi transportate prin curentul sangvin în ficat, plămîni, creier (unde se localizează). Aici fiecare larvă se dezvoltă foarte lent, transformîndu-se peste cîțiva ani într-o hidatidă — chist unilocular, denumit și veziculă echinococică, ce se dezvoltă un timp îndelungat și poate atinge dimensiuni considerabile. 

În natură, animalele erbivore infestate cu echinococ, mai devreme sau mai târziu, mor şi devin prada fiarelor. După cum spuneam mai sus, consumând organele interne ale erbivorelor sau rozătoarelor infestate cu echinococi, animalele de pradă (de pildă, vulpile, lupii, câinii) înghit larvele parazitului respectiv care, nimerind în intestin, se transformă în viermi adulţi şi încep să depună din nou ouă, iniţiind astfel un alt ciclu biologic (vital).

Infectarea

Oamenii se infestează mai des cu două dintre varietăţile echinococului: Echinococcus multilocularis, care determină apariţia aşa-numitei echinococoze alveolare, şi Echinococcus granulosus, care provoacă  echinococoza chistică.

În caz de echinococoză chistică, chisturile (adică pungile cu lichid) paraziţilor se pot forma în orice organ intern al omului. Potrivit datelor statistice colectate de diferite clinici specializate în tratamentul bolilor infecţioase, în circa 63% din cazuri, Echinococcus granulosus formează chisturi în ficat, în 25% de cazuri – în plămâni, în 5% – în muşchi, în 3% – în oase, în 2% – în rinichi şi 1% – în creierul uman sau în splină. În organismul uman, în jurul chisturilor produse de parazitul respectiv se formează un înveliş dens din ţesut conjunctiv.

Dat fiind că chisturile echinococului cresc lent, mulţi oameni infestaţi cu acest parazit, un timp îndelungat (poate chiar mai mulţi ani la rând), nu acuză niciun fel de simptome de boală şi se simt perfect sănătoşi.

La unele persoane, primele simptome apar atunci când chistul atinge 5 cm în diametru.

Simptome

Simptomele echinococozei ficatului — slăbiciune, dureri în regiunea hipocondrului drept, creșterea în volum a ficatului;

ale echinococozei plămînilor — junghi toracic, dispnee, tusă;

în cazul lezării creierului — dureri de cap, amețeli, tulburări de coordonare a mișcărilor ș. a.

Echinococul este foarte periculos. Fără tratament adecvat, acest parazit poate determina o tulburare gravă a funcţiei organelor în care îşi formează chisturile şi chiar poate provoca moartea persoanei infestate.

Echinococul se dezvoltă deosebit de agresiv la oameni cu imunitatea redusă şi la femeile gravide.

La apariția primelor simptome ale echinococi, bolnavul trebuie să se adreseze medicului, pentru a preveni evoluția gravă a bolii. Tratamentul se efectuează la spital.

Profilaxie

Profilaxia prevede un control veterinar strict al animalelor agricole înainte de sacrificare, distrugerea cîinilor vagabonzi și dehelmintizarea celor de casă; respectarea regulilor de igienă personală; copiilor li se va interzice să se joace cu pisici sau cu cîini vagabonzi.

În prezent, există un vaccin împotriva echinococului, a cărui eficacitate a fost dovedită pe animale precum oile sau unele rozătoare. Cu toate acestea, vaccinul nu este deocamdată administrat oamenilor, deoarece eficienţa şi siguranţa acestuia încă nu a fost demonstrată în cazul acestora din urmă.