Teme Managementul relaţiilor publiceMaster APESA, ARPAM, ADRU

1. Relaţiile publice în acţiune: managementul relaţiilor publice- rolul relaţiilor publice în planificarea organizaţională generală- planificarea şi managementul activităţilor de relaţii publice- departamentele de relaţii publice ca sursă şi resursă.

Bibliografie:- Doug NEWSON, Judy VANSLYKE TURK, Dean KRUCKENBERG – Totul despre relaţiile publice (partea a IVa), Editura Polirom, Iaşi, 2003.

- Cristina COMAN - Relaţii publice. Principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2001. - Dennis L. WILCOX - Relaţii publice: strategii şi tactici, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2009.

2. Stategii şi tactici de relaţii publice aplicate în cadrul companiei tactici ale comunicării scrise; tactici ale comunicării orale; tactici ale comunicării vizuale.

- Cristina COMAN - Relaţii publice. Principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2001;- Dennis L. WILCOX - Relaţii publice: strategii şi tactici, Editura Curtea Veche, 2009.- Joe MARCONI - Ghid practic de relaţii publice, Editura Polirom, Iasi, 2007.- Judith RIDGWAY – Relaţii cu media (tema 1: Programul de relaţii publice – strategia, analiza, planificarea, evaluarea), Ed. Codecs, 2001.

3. Rolul relaţiilor publice în managementul crizei Criza: definiţie, caracteristici, tipologii; Etapele evoluţiei unei crize; Comunicarea cu presa în timpul crizei; Manegementul crizei.

- Cristina COMAN – Comunicarea de criză: tehnici şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2009.- Cristina COMAN - Comunicarea de criză şi strategiile de restaurare a imaginii, articol publicat în Revista română de Jurnalism şi Comunicare, Anul III, nr. 4, 2008.- Cristina COMAN – Relaţiile publice: modele teoretice şi studii de caz, Editura Universităţii din Bucureşti, 2009 (capitolul Comunicarea de risc şi cultura riscului).- Dennis L. WILCOX - Relaţii publice: strategii şi tactici, Editura Curtea Veche, 2009.- Ralf LEINEMANN, Elena BAIKALŢEVA – Eficienţa în relaţiile publice, Ed. Comunicare.ro, Bucureşti, 2007 (capitolul 7: Evaluarea rezultatelor unei situaţii de criză).

4. Pregătirea unei campanii de relaţii publice campania de relaţii publice: definiţie, diferenţa sa specifică faţă de campania de

marketing, comunicare, etc. etapele derulării unei campanii de relaţii publice.

- Cristina COMAN - Relaţii publice. Principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2001- Bernard DAGENAIS - Campania de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003- Dennis L. WILCOX - Relatii publice: strategii şi tactici, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007- Ralf LEINEMANN, Elena BAIKALŢEVA – Eficienţa în relaţiile publice, Ed. Comunicare.ro, Bucureşti, 2007 (capitolul 5: Evaluarea rezultatelor unei campanii de PR).

5. Importanţa mass-media în relaţiile publice

mass-media – partener în construirea imaginii organizaţiei lista mediilor de informare; caracterizarea principalelor instrumente de lucru cu presa (5) mediatizarea prin televiziune şi radio.

- Cristina COMAN – Relaţiile publice şi mass-media, Editura Polirom, Iaşi, 2008.- Rosemarie HAINEŞ – Tipuri şi tehnici de comunicare în organizaţii (tema 7: comunicarea externă).- Judith RIDGWAY – Relaţii cu presa, Ed. Codecs, Bucureşti, 2001.- Joe MARCONI - Ghid practic de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2007;- Michael BLAND, Alison THEAKER, David WRAGG – Relaţiile eficiente cu mass-media, Ed. Comunicare.ro, Bucureşti, 2003.- Rosemarie HAINEŞ – Cumunicarea televizuală, Ed. Eficient, Bucureşti, 2000.

6. Rolul şi conţinutul mapei de presă- Joe MARCONI - Ghid practic de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2007;- George DAVID – Tehnici de relaţii publice, Ed. Polirom, 2008.- Merry ARONSON, Don SPETNER, Carol AMES – Ghidul redactării în relaţii publice - era digitală, Ed. Amsta Publishing, Bucureşti, 2008.- Haineş Rosemarie – Tipuri şi tehnici de comunicare în organizaţii, Ed. Universitară (tema 7), 2008.- Haineş Rosemarie – Imaginea instituţională, Ed. Universitară, 2010 (tema 13).

7. Influenţa, persuasiunea, manipularea şi relaţiile publice diferenţa specifică a celor trei procese: influenţă, persuasiune, manipulare; tehnici de persuasiune folosite în relaţiile publice; tehnici de manipulare folosite în relaţiile publice.

- Charles U. LARSON - Persuasiunea: receptare şi responsabilitate, Editura Polirom, Iaşi, 2003- Alex MUCCHIELLI - Arta de a influenţa. Analiza tehnicilor de manipulare, Editura Polirom, Iaşi, 2002;- Sandra OLIVIER – Strategii de relaţii publice, Ed. Polirom, Iaşi, 2009 (capitolul 8: Dimensiunea etică: un imperativ moral).- Vasile TRAN, Irina STĂNCIUGELU – Teoria Comunicării, Ed. Comunicare.ro, 2003.- Corina RĂDULESCU – Comunicare şi protocol, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2009 (cap.2).- Bogdan FICIAC – Tehnici de manipulare, Ed. Antet, Bucureşti, 1998.- Constantin CUCOŞ – Minciună, contrafacere, simulare, Ed. Polirom, Iaşi, 1997.

8. Tehnici de organizare a unui eveniment de relaţii publice definiţia evenimentului ca activitate de relaţii publice; caracterizarea principalelor tipuri de evenimente; momentele/etapele presupuse de organizarea unui eveniment;

- Stephan SCHAFER – MEHDI – Organizarea evenimentelor, Ed. All, 2008.- Judith RIDGWAY – Relaţii cu media (tema 11: evenimentele speciale), Ed. Codecs, 2001.- Gabriela HAGIU, Paul MĂRĂŞOIU – Ghid practic al organizării de evenimente din România, 2002.- Dennis WILCOX, Glen CAMERON, Phillip AULT, Warren AGEE – Relaţii publice. Principii şi strategii, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 20099. Comunicarea prin web: site web, blog-ul organizaţiei, newsletter, intranetul şi reţelele sociale ale instituţiei

Bibliografie:- Izabela Adam – Comunicarea în cyberspace, Ed. Demiurg, 2009;- Horea Mihai Bădău – Tehnici de comunicare în social media, Ed. Polirom, 2011;- Cornelia Maxim – Comunicarea online – provocări şi oportunităţi. Instrumente Office pentru mediul de comunicare, Ed. comunicare.ro, Bucureşti, 2010.

10. Comunicarea prin imagine: identitatea vizuală a unei instituţii/organizaţii (caracterizarea principalelor instrumente de identitate vizuală: nume de marcă/siglă, semnătura, logo-ul, identitatea caracterelor, sistemul de culori, carta grafică)Bibliografie:

- Benoît Heilbrunn – Logo-ul, Ed. Comunicare.ro, 2002.- Rosemarie Haineş – Imaginea instituţională (p. 151 – 155), Ed. Universitară, 2010.

11. Imaginea organizaţiei şi relaţiile publice imaginea reală (identitatea) a unei organizaţii – ca sumă dintre imaginea

proiectată de organizaţie (obiective comunicaţionale), imaginea transmisă prin suporturi de comunicare (publicitate, relaţii cu media, relaţii publice, Internet, etc.) şi imaginea percepută de diferite grupuri ţintă (opinia consumatorilor/cetăţenilor);

misiunea comunicării instituţionale (de a crea şi menţine o imagine pozitivă pentru organizaţie);

caracterizarea principalilor indicatori ai imaginii publice: diferitele registre ale comunicării instituţionale, calitatea serviciilor şi gradul de încredere al cetăţenilor în ele, identitatea vizuală, elemente de cultură organizaţională, aportul social la comunitatea din care face parte.

- Rosemarie HAINEŞ – Imaginea instituţională, Ed. Universitară, 2010.Thierry LIBAERT – Planul de comunicare, Polirom, 2009, pp. 118 – 128 (obiectivul de imagine).- Joe MARCONI - Ghid practic de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2007;- Sandra OLIVIER – Strategii de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi 2009 (capitolul 3: Managementul reputaţiei: o societate condusă de celebrităţi).- Cristina COMAN – Comunicarea de criză (tema 7: Imaginea, identitatea, reputaţia), Ed. Polirom , 2009.

1. Masteranzii vor pregăti cel puţin o temă (încercând să acopere cât mai multe puncte trasate la ea), şi vor citi minimum 2 cărţi din bibliografia precizată în dreptul temei. Lucrarea poate fi pregătită de un singur masterand sau de o echipa de cel mult 4 masteranzi.

2. Structura lucrării este următoarea: abstract, introducere, corpul lucrării, concluzii (cel puţin o jumatate de pagină), bibliografie. În corpul lucrării ideile vor fi subliniate, numerotate şi argumentate pe baza literaturii de specialitate (bibliografiei de la tema respectivă) şi nu pe baza lecturilor de pe Internet. Lucrarea va fi prezentată şi dezbătută cu colegii şi profesorul şi notată cu 1 punct sau 2 puncte în funcţie de calitatea ei. În situaţia în care masterandul nu prezintă lucrarea la curs, ci o aduce la sfârşitul întâlnirilor se pierde un punct din cele două acordate lucrării;

3. Nota finală rezultă ca sumă dintre nota de la test/examen (anunţat din timp) – maxim 7 puncte, nota de la lucrare (cel mult 2 puncte) şi un punct pentru prezenţă/notiţe (jumătate din întâlniri).

20 februarie 2013 Conf. univ. dr. Corina Rădulescu