7/24/2019 Teme 2 Administrativ

http://slidepdf.com/reader/full/teme-2-administrativ 1/5

 RASPUNDEREA PRESEDINTELUI ROMANIEI 

  Consideram ca din coroborarea tuturor dispozitiilor constitutionale rezulta urmatoarele forme

de raspundere aplicabile Presedintelui Romaniei:a)Raspunderea penala, reglementata de articolul 96 din Constitutie.

 b) Raspundere politica, sau administrativ disciplinara, sub forma suspendarii din functie, prevazuta de articolul 95 din prezenta lege fundamentala.

c) Raspunderea administrativ patrimoniala, rezultata din coroborarea art.16 alin. !6) si 5 dinConstitutie, raportate la "egea nr. 55#$%%# a contenciosului administrativ.

d) Raspunderea care ii revine in regim de drept comun, ca simplu cetatean, si care estefundamentata pe principiile constitutionale privind egalitatea tuturor in fata legii si a autoritatilor  publice, fara privilegii si discriminari, coroborat cu acela ca nimeni nu este mai presus de lege, precum si din indatorirea fundamentala instituita prin articolul 1 !5), privind respectareaConstitutiei, a suprematiei sale si a legilor.

&) Raspunderea politica a Presedintelui Romaniei

  '(uspendarea din functie nu este ea insasi o forma a raspunderii politice, ci procedura premergatoare si obligatorie pentru eventuala sanctionare a Presedintelui, intrucat: Presedintelenu raspunde politic in fata Parlamentului, ci in fata corpului electoral suspendarea din functie poate fi infirmata prin referendum sau ea devine ineficace daca referendumul nu a fost organizat

in termenul prevazut de Constitutie'.

  *ceasta forma de raspundere a Presedintelui Romaniei are o natura comple+a, uridica si politica in egala masura, cea uridica imbracand forma suspendarii din functie, care implicaParlamentul in calitatea sa de organ suprem reprezentativ si cea politica implicand in primul rand poporul, ca titular al dreptului fundamental de a-l alege pe seful statului si de a-l demite atuncicand el nu mai ustifica increderea cu care a fost investit de electorat.

  in punctul de vedere al temeiului obiectiv, aceasta forma de raspundere intervine atunci candPresedintele a savarsit fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei/i0.

  n ceea ce priveste regimul procedural aplicabil, interventia acestei forme de raspundereimplica parcurgerea urmatoarelor faze:

a) declansarea procedurii de suspendare, realizata de o treime din numarul parlamentarilor.

  "ista se depune la (ecretariatul 2eneral al Camerei care este preponderent reprezentata printreinitiatori si care are obligatia sa o aduca la cunostinta si a celeilalte Camere.

7/24/2019 Teme 2 Administrativ

http://slidepdf.com/reader/full/teme-2-administrativ 2/5

 b) Comunicarea in mod neintarziat a propunerii de suspendare Presedintelui Romaniei.

  *cest lucru se impune deoarece Presedintele poate da Parlamentului e+plicatii cu privire lafaptele care i se imputa, intelegand, din modul in care este formulat te+tul, ca nu este obligat safaca acest lucru.

c) (esizarea Curtii Constitutionale, pentru ca aceasta sa emita avizul consultativ prevazut dearticolul 95 !1) coroborat cu art. 1#6 litera '3' din Constitutie.

d) iscutarea propunerii de suspendare, dupa primirea avizului Curtii Constitutionale.

  *vizul va trebui sa fie comunicat si Presedintelui, care va putea da e+plicatii atat Parlamentului,cat si Curtii Constitutionale pentru faptele care i se imputa.

Parlamentul voteaza cu maoritate simpla, in sedinta comuna a celor doua Camere.

e) Consecintele votarii propunerii de suspendare constau in instaurarea starii de interimat, deciintreruperea e+ercitarii mandatului Presedintelui, avand astfel aplicabilitate articolul 94 dinConstitutie.f) Referendumul se organizeaza, potrivit art.95 alin.!), in termen de % de zile de la aprobarea propunerii de suspendare de catre cele doua Camere ale Parlamentului.

esi Constituantul nu face nici o precizare cu privire la subiectul de drept care are obligatia saorganizeze referendumul, intelegem ca va fi vorba despre 2uvern, care are misiunea prevazutade art.1% alin.!1) de a asigura realizarea politicii interne si e+terne a tarii.

n privinta rezultatelor referendumului si a consecintelor acestor rezultate, nu poate fi vorba

decat despre doua variante:

-aprobarea, de catre popor, ceea ce atrage demiterea Presedintelui si organizarea de noi alegeri intermen de luni de la data referendumului.

- respingerea propunerii, situatie pe care Constitutia nu o mai are in vedere. Pe fondul absenteiunor reglementari e+prese, in doctrina s-a e+primat teza ca in acest caz avem de-a face cu oincetare a legitimitatii organului reprezentativ suprem, 'data retragerii legitimitatii Parlamentului prin referendum este data de la care incepe sa curga termenul celor trei luni privind organizareade noi alegeri, prevazute de articolul 6!) din Constitutie'.

  +ista autori care apreciaza, pornind de la procedura raspunderii politice, care implica atatParlamentul cat si poporul, ca raspunderea politica a Presedintelui cuprinde, practic doua fazedistincte: raspunderea politica propriu-zisa, pe care seful de stat si-o asuma in conditiile art. 95!1) din Constitutie, fata de Camera deputatilor si (enat, si o raspundere fata de popor,concretizata in referendumul organizat pentru demiterea Presedintelui.'

 Raspunderea penala a Presedintelui Romaniei

7/24/2019 Teme 2 Administrativ

http://slidepdf.com/reader/full/teme-2-administrativ 3/5

1. 7atura uridica a faptei de inalta tradare

  e la principiul potrivit caruia Presedintele se bucura de imunitate, pe durata e+ercitariimandatului sau, se admite o e+ceptie.

  (ediul materiei il reprezinta articolul 96 potrivit caruia Presedintele poate fi pus sub acuzare pentru inalta tradare de cele doua Camere ale Parlamentului, cu votul maoritatii de $ dinnumarul total al parlamentarilor.

  mpartasim calificarea faptei de inalta tradare ca o fapta avand caracter comple+, politic si uridic in acelasi timp, care nu se poate confunda cu infractiunea de tradare din Codul penal, insasustinem necesitatea ca aceasta fapta sa-si gaseasca consacrarea intr-o lege organica.

  7econsacrarea uridica a faptei ar putea face loc arbitrariului politic si ar incalca principiulconstitutional al legalitatii infractiunii.

. 8azele procedurii constitutionale a interventiei raspunderii penale a sefului de stat

e vreme ce am admis ca fapta de inalta tradare are, in egala masura, o dimensiune politica siuna uridica, vom identifica, si in derularea procedurii raspunderii penale a Presedintelui, o faza politica si o faza udiciara.

8aza politica

. eclansarea procedurii de punere sub acuzare

  Potrivit Regulamentului sedintelor comune ale celor doua Camere 'procedura de punere sub

acuzare a Presedintelui Romaniei se declanseaza pe baza unei cereri semnate de cel putin otreime din numarul deputatilor si senatorilor.'

  *celasi te+t din Regulament impune ca solicitarea sa cuprinda descrierea faptelor care ii suntimputate Presedintelui si incadrarea lor uridica.

  Cererea se depune la &irourile permanente ale fiecarei Camere, carora le revine obligatia de ainforma neintarziat pe Presedinte despre cererea de punere sub acuzare.

  n sedinta in care se face propunerea se procedeaza la constituirea unei comisii care aremisiunea sa cerceteze temeinicia faptelor de care este acuzat seful statului. *ceasta comisie

 prezinta un raport in sedinta comuna a celor doua Camere, in care urmeaza sa fie votata punereasub acuzare.

. otarea cererii de punere sub acuzare

  Potrivit articolului 96 din Constitutie, punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei poate fi3otarata de $ din numarul total al parlamentarilor. otarea se face prin vot secret.

7/24/2019 Teme 2 Administrativ

http://slidepdf.com/reader/full/teme-2-administrativ 4/5

  otarea acesteia impune intrunirea Parlamentului in sedinta comuna, la fel ca si in cazul in carese decide suspendarea din functie a Presedintelui. aca se intruneste maoritatea necesara,Parlamentul urmeaza sa sesizeze Parc3etul 2eneral de pe langa nalta Curte de Casatie si ustitie,declansandu-se astfel cea de-a doua faza a acestei forme de raspundere.

 b. 8aza udiciara

(i aceasta faza, la randul ei, se identifica prin mai multe etape procedurale.

1. Primirea sesizarii formulate de Parlament

  n ceea ce priveste competenta Parc3etului 2eneral, dupa ce a fost sesizat de Parlament, neraliem opiniei potrivit careia Parc3etul este liber ca, in urma propriilor cercetari, sa stabileascadaca fapta primeste incadrarea uridica a inaltei tradari, si atunci sa intocmeasca rec3izitoriul detrimitere in udecata, sau nu intruneste un asemenea caracter, si atunci va 3otari scoaterea de suburmarire penala a Presedintelui.

. udecarea Presedintelui, de catre nalta Curte de Casatie si ustitie, aceasta etapa putand avea,la randul ei, doua etape:

- udecata in fond, de catre (ectia Penala a naltei Curti de Casatie si ustitie

- udecata in recurs, de catre (ectiile Reunite ale naltei Curti de Casatie si ustitie.

Potrivit Regulamentului sedintelor comune ale celor doua Camere, Presedintelui ii esterecunoscut dreptul de a se apara pe tot parcursul procedurii de punere sub acuzare, in cele douafaze ale sale, politica si penala.

. emiterea Presedintelui, ca urmare a ramanerii definitive a 3otararii udecatoresti decondamnare.

nalta Curte de Casatie si ustitie poate aunge, in urma udecarii definitive a Presedintelui, ladoua concluzii:

- ca Presedintele este vinovat, situatie in care data ramanerii definitive a 3otararii udecatorestiec3ivaleaza cu demiterea Presedintelui.

Constitutia prevede ca 'Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a 3otarariide condamnare'.

-ca Presedintele este nevinovat, ceea ce atrage ac3itarea Presedintelui.

Ca orice alt cetatean, Presedintele se bucura, in cursul derularii procedurii, pana la ramanereadefinitiva a 3otararii de condamnare, de prezumtia de nevinovatie.

7/24/2019 Teme 2 Administrativ

http://slidepdf.com/reader/full/teme-2-administrativ 5/5

*utonomia local;

  Conceptul de autonomie local; este consacrat <n "egea nr. 15$%%1, art. , alin. !1), care

stabile=te de lege lata: >Prin autonomie local; se <n?eleg dreptul =i capacitatea efectiv; aautorit;?ilor administra?iei publice locale de a solu?iona =i gestiona, <n numele =i interesulcolectivit;?ilor locale pe care le reprezint;, treburile publice, <n condi?iile legii@. Pandantulacestui acestui concept, f;r; de care autonomia legal; n-ar fi decAt o sintagm; f;r; acoperire, este principiul descentraliz;rii administrative, consacrat <n detaliu de "ega cadru a descentraliz;rii nr.195$%%6, care a abrogat fosta "ege cadru a descentraliz;rii nr. 9$%%#. escentralizareaconduce <n practic; la autonomia, =i reciproc autonomia ar fi de neconceput <n absen?a unuivector descentralizator.

  Pe fundalul conferit de Bniunea uropean;, art. al Cartei europene pentru autonomie local;

 prevede c; >Prin autonomie local; se <n?eleg dreptul =i capacitatea efectiv; pentru colectivit;?ilelocale s; reglementeze =i s; administreze <n cadrul legii, sub propria lor r;spundere =i <n favoarea popula?iei respective, o parte important; din treburile publice.@ ste adev;rat c;, a=a cummen?ioneaz; Rodica 7arcisa Petrescu, >legiuitorul romAn a dat un <n?eles c3iar mai larg acestuiconcept, <n sensul c; se precizeaz; dreptul =i capacitatea efectiv; a autorit;?ilor administra?iei publice locale de a solu?iona =i de a gestiona treburile publice@ , =i nu doar o parte a lor, <ns; nutrebuie uitat c; autonomia local; nu este =i nu poate fi absolut;, oricAt de l;rgit ar fi con?inutul ei.

  Pe de alt; parte, dac; autorit;?ile deconcentrate nu ar fi putut e+ercita tutela administrativ;asupra ale=ilor locali, ideea de colaborare ar fi avut la rAndul ei de suferit.

  alt; aplicatie a autonomiei locale este dreptul unit;?ilor administrativ-teritoriale de a coopera=i de a se asocia cu unit;?i administrativ-teritoriale din str;inatate, <n condi?iile legii, prin 3ot;rAriale consiliilor locale sau consiliilor ude?ene, dup; caz. *vem <n vedere <n acest caz atAt<n?elegerile de cooperare transfrontalier; cu structuri similare din ?;rile vecine, cAt =i cooperareacu unit;?i administrativ-teritoriale din str;in;tate !<nfr;?irea) =i aderarea la o asocia?ieinterna?ional; a unit;?ilor administrativ-teritoriale din str;in;tate. Practic, toate structurile deasociere, bazate pe logica pro+imit;?ii =i a coe+isten?ei intereselor comune, fie pe alte afinit;?i, au<n comun voin?a colectivit;?ilor locale de ameliorare a condi?iei lor =i sunt rodul unei cunoa=teri acircumstan?elor pe care puterea central; nu o poate ob?ine deloc, sau cu greu.

  Dn cele din urm;, un alt aspect care concretizeaz; conceptul de autonomie local; este dreptulconsiliilor locale de a implica unitatea administrativ-teritorial; <n ini?iative de prestare aserviciilor publice =i de utilitate public;, <n interesul colectivit;?ilor locale pe care le reprezint;.