TEMA_ias2

17
Instrumentarea contabilă a activelor entității: IAS 2 "Stocurile" I.Definiția stocurilor Stocurile sunt active: -deţinute pentru a fi vândute în cursul normal al activităţii; sau în curs de producţie pentru o astfel de vânzare; sau -sub formă de materii prime sau de furnituri (materiale consumabile) ce trebuie să fie consumate în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. Stocurile cuprind bunuri cumpărate şi deţinute în vederea vânzării, ca de exemplu: mărfuri cumpărate în vederea vânzării cu amănuntul sau terenuri şi proprietăţi deţinute pentru vânzare. De asemenea, stocurile mai cuprind produse finite, producţia în curs de execuţie, materii prime şi materiale consumabile ce urmează să fie consumate în cadrul procesului de producţie. Această definiţie nu ţine cont de natura elementului considerat, ci de destinaţia acestuia, care este influenţată de specificul activităţii societăţii care deţine bunurile. De exemplu, terenurile şi construcţiile se regăsesc sub formă de imobilizări la majoritatea societţilor, dar ele sunt stocuri pentru un comerciant de terenuri sau bunuri imobiliare. Uneori stocurile por să aibă şi o formă nematerială, de exemplu, la societăţile prestatoare de servicii, lucrările realizate şi nefacturate, la închiderea exerciţiului, constituie stocuri. II.Evaluarea inițială a stocurilor (la intrare) Cu ocazia intrării, stocurile sunt evaluate la costul lor, respectiv costul de achiziţie sau costul de producţie. a)Costul de achiziţie cuprinde : preţul de cumpărare, taxele vamale şi alte taxe (altele decât cele care se recuperează ulterior), cheltuielile de transport, de manipulare şi alte costuri direct atribuibile (imputabile) achiziţiei stocurilor. 1

description

TEMA_ias2

Transcript of TEMA_ias2

Page 1: TEMA_ias2

Instrumentarea contabilă a activelor entității: IAS 2 "Stocurile"

I.Definiţia stocurilor

Stocurile sunt active:

-deţinute pentru a fi vândute în cursul normal al activităţii; sauîn curs de producţie pentru o astfel de vânzare; sau-sub formă de materii prime sau de furnituri (materiale consumabile) ce trebuie să fie consumate în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.

Stocurile cuprind bunuri cumpărate şi deţinute în vederea vânzării, ca de exemplu: mărfuri cumpărate în vederea vânzării cu amănuntul sau terenuri şi proprietăţi deţinute pentru vânzare. De asemenea, stocurile mai cuprind produse finite, producţia în curs de execuţie, materii prime şi materiale consumabile ce urmează să fie consumate în cadrul procesului de producţie.

Această definiţie nu ţine cont de natura elementului considerat, ci de destinaţia acestuia, care este influenţată de specificul activităţii societăţii care deţine bunurile. De exemplu, terenurile şi construcţiile se regăsesc sub formă de imobilizări la majoritatea societţilor, dar ele sunt stocuri pentru un comerciant de terenuri sau bunuri imobiliare.

Uneori stocurile por să aibă şi o formă nematerială, de exemplu, la societăţile prestatoare de servicii, lucrările realizate şi nefacturate, la închiderea exerciţiului, constituie stocuri.

II.Evaluarea iniţială a stocurilor (la intrare)

Cu ocazia intrării, stocurile sunt evaluate la costul lor, respectiv costul de achiziţie sau costul de producţie.

a)Costul de achiziţie cuprinde: preţul de cumpărare, taxele vamale şi alte taxe (altele decât cele care se recuperează ulterior), cheltuielile de transport, de manipulare şi alte costuri direct atribuibile (imputabile) achiziţiei stocurilor.

Reducerile comerciale, ca de exemplu: rabatul, remize şi alte reduceri similare, sunt deduse atunci când se determină costul de achiziţie.

O entitate poate să cumpere stocuri a căror plată este amânată (decalată) dincolo de termenele normale de creditare. Dacă în această situaţie apare o diferenţă între suma plătită şi preţul de cumpărare aferent unei achiziţionări cu o perioadă de credit normală, aceasta reprezintă o cheltuială aferentă perioadei de finanţare.

Exemplul 1Pe data de 1 noiembrie anul N, societatea X a achiziţionat de la furnizori materii prime la preţul de 10.000 lei, rabat 10%, cheltuielile cu transportul facturate de furnizori fiind de 2.000 lei, TVA 24%.

Costul de achiziţie = preţ de cumpărare - rabat + cheltuielile de transport = 10.000 lei – 1.000 lei + 2.000 lei = 11.000 lei.

1

Page 2: TEMA_ias2

%301 Materii prime4426 TVA deductibilă

= 401 Furnizori 13.64011.0002.640

Exemplul 2Pe data de 01.09.N, societatea X achiziţionează mărfuri de la furnizori la preţul de 210.000 lei. Plata se va efectua după trei luni. Dacă societatae X ar fi achiziţionat mărfurile cu plata în perioada normală de creditare considerată de furnizor (o lună), ar fi trebuit să plătească suma de 200.000 lei.

a)01.09.N - achiziţionarea mărfurilor de la furnizori:371 Mărfuri = 401 Furnizori 200.000

b)01.12.N- plata datoriei faţă de furnizori:%401 Furnizori6681 Cheltuieli cu amânarea plății peste termenele normale de creditare

= 5121 Conturi la bănci în lei

210.000200.00010.000

Exemplul 3Se cumpără mărfuri de la furnizori la preţul de 1.200 lei. Furnizorul acordă un rabat de 5% şi o remiză de 2%. Taxa pe valoarea adăugată este de 24%.

Preţ 1.200 leiRabat: 5% 60 lei

1.140 leiRemiză: 2% 22,8 leiValoare netă comercială 1.117,2 leiTVA 24% 268,12 leiTotal factură 1.385,32 lei

%301 Materii prime4426 TVA deductibilă

= 401 Furnizori 11385,321.117,2268,12

b)Costul de producţie cuprinde:-cheltuielile directe generate de obţinerea stocurilor, ca de exemplu: materii prime directe, materiale directe, salarii directe;-cheltuielile indirecte, fixe şi variabile, generate de transformarea materiilor prime în produse finite. Cheltuielile indirecte fixe sunt acele costuri de producţie care rămân constante indiferent de volumul producţiei, ca de exemplu: cheltuielile cu amortizarea clădirilor şi echipamentelor, cheltuielile administrative etc. Cheltuielile indirecte variabile sunt acele costuri care variază direct sau aproape direct cu volumul producţiei, ca de exemplu: materialele consumabile indirecte sau salariile indirecte.

Includerea cheltuielile fixe în costurile de producţie se realizează pe baza capacităţii normale de producţie (proporţional cu gradul de utilizare a capacităţii normale de producţie).

2

Page 3: TEMA_ias2

Capacitatea normală este producţia medie ce se aşteaptă să se realizeze pe un anumit număr de exerciţii sau sezoane, în circumstanţe normale, ţinând cont de pierderea de capacitate ce rezultă din întreţinerea planificată.

Nu se înclud în costul de producţie al stocurilor:-consumurile anormale de materii prime, manoperă sau de alte elemente de producţie;-costurile de stocaj, cu excepţia celor generate de trecerea la o nouă etapă a producţiei;-cheltuielile generale administrative care nu contribuie la aducerea stocurilor în locul şi în starea în care ele se găsesc;-cheltuielile de comercializare (desfacere).

IAS 23 "Costul îndatorării" precizează că acele costuri ale îndatorării care se atribuie direct achiziţiei, construcţiei sau producţiei activelor calificate (cu ciclu lung de fabricatie) se includ în costul acestora (costurile direct atribuibile sunt acele costuri care ar fi fost evitate dacă activul respectiv nu ar fi fost achizitionat, construit sau produs). Un activ calificat este un activ care necesită o perioadă lungă de timp pâna când este gata pentru utilizare sau vânzare.

Exemplul 4O întreprindere fabrică un produs finit al cărui cost variabil pe bucată este de 10 lei (cheltuieli cu materiile prime 5 lei si cheltuieli cu salariile 5 lei). Cheltuielile fixe anuale sunt de 100.000 lei (cheltuieli cu amortizarea). Cantităţile fabricate au fost de 10.000 bucăţi, în exerciţiul N, 8.000 de bucăţi, în exerciţiul N+1, şi 13.000 de bucăţi, în N+2. Capacitatea normală de producţie este de 10.000 de bucăţi. Pretul de vanzare este de 25 lei bucata, TVA 24%. Produsele finite obtinute sunt vandute in totalitate in cursul anului.

-Care este costul de producţie unitar în exerciţiile N, N+1 şi N+2?-Sa se prezinte înregistrarile contabile aferente fiecarui an (înregistrarea obtinerii, vânzarii şi descărcării din gestiune a produselor finite).

Anul N a)Determinarea costului de producţie ∕ bucată

Costul de producţie ∕ bucată = cost variabil ∕ bucată + cost fix ∕ bucată = 10 lei + (100.000 lei ∕10.000 bucăţi) x 100% = 20 lei.

b)Contabilizarea obţinerii produselor finite:

Costul de producţie al produselor finite obţinute: 10.000 bucăţi x 20 lei ∕ bucată = 200.000 lei.

345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

200.000

c)Vânzarea produselor finite

10.000 bucăţi x 25 lei ∕bucată = 250.000 leiTVA (24%) = 60.000 lei

3

Page 4: TEMA_ias2

Total factură = 310.000 lei

411 Clienţi = %701 Venituri din vânzarea produselor finite4427 TVA colectată

310.000250.000

60.000

d)Descărcarea din gestiune a produselor finite vândute:

Costul de producţie al produselor finite vândute: 10.000 bucăţi x 20 lei ∕ bucată = 200.000 lei.

711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

= 345 Produse finite 200.000

Anul N+1

a) Determinarea costului de producţie ∕ bucată

Costul de producţie ∕ bucată = cost variabil ∕ bucată + cost fix ∕ bucată = 10 lei + (100.000 lei ∕8.000 bucăţi) x 80% = 20 lei.

b)Contabilizarea obţinerii produselor finite:

Costul de producţie al produselor finite obţinute: 8.000 bucăţi x 20 lei ∕ bucată = 160.000 lei.

345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

160.000

c)Vânzarea produselor finite:

8.000 bucăţi x 25 lei ∕bucată = 200.000 leiTVA (24%) = 48.000 leiTotal factură = 248.000 lei

411 Clienţi = %701 Venituri din vânzarea produselor finite4427 TVA colectată

248.000200.000

48.000

d)Descărcarea din gestiune a produselor finite vândute:

Costul de producţie al produselor finite vândute: 8.000 bucăţi x 20 lei ∕ bucată = 160.000 lei.711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

= 345 Produse finite 160.000

Anul N+2

a) Determinarea costului de producţie ∕ bucată

4

Page 5: TEMA_ias2

Costul de producţie ∕ bucată = cost variabil ∕ bucată + cost fix ∕ bucată = 10 lei + (100.000 lei ∕13.000 bucăţi) x 100% = 17,7 lei.

b)Contabilizarea obţinerii produselor finite:

Costul de producţie al produselor finite obţinute: 13.000 bucăţi x 17,7 lei ∕ bucată = 230.100 lei.

345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

230.100

c)Vânzarea produselor finite:

13.000 bucăţi x 25 lei ∕bucată = 325.000 leiTVA (24%) = 78.000 leiTotal factură = 403.000 lei

411 Clienţi = %701 Venituri din vânzarea produselor finite4427 TVA colectată

403.000325.000

78.000

d)Descărcarea din gestiune a produselor finite vândute:

Costul de producţie al produselor finite vândute: 13.000 bucăţi x 17,7 lei ∕ bucată = 231.100 lei.

711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

= 345 Produse finite 230.100

III:Evaluarea stocurilor în situația poziției financiare

În bilanţ, stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul de vânzare estimat a se obţine în cursul normal al activităţii, din care sunt deduse costurile estimate pentru terminarea bunului în cauză şi cele necesare pentru vânzare.

Exemplul 5

La 31.12.N, se cunosc următoarele informaţii despre un stoc de mărfuri:-cost de achiziţie: 10.000 lei;-preţul de vânzare estimat: 10.500 lei;-cheltuielile cu vânzarea estimate: 600 lei.

Valoarea realizabilă netă = 10.500 lei – 600 lei = 9.900 lei.Costul mărfurilor = 10.000 lei.

5

Page 6: TEMA_ias2

Deoarece valoarea realizabilă netă este mai mică decât costul stocurilor, acestea vor fi prezentate în bilanţ la valoarea realizabilă netă. De asemenea, stocurile sunt depreciate şi, în consecinţă, trebuie să se contabilizeze o ajustare pentru depreciere în valoare de 100 lei.

6914 Cheltuieli de exploatrae privind ajustările pentru deprecierea activelor curente

= 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor

100

Costul stocurilor poate să nu fie recuperat dacă acestea sunt degradate, dacă sunt depreciate sau dacă preţul acestora scade. De asemenea, costul stocurilor poate să nu fie recuperat dacă costurile estimate cu aducerea acestora în stare de vânzare sunt în creştere. Practica deprecierii stocurilor de la cost la valoarea realizabilă netă este în concordanţă cu principiul prudenţei (stocurile nu pot să fie prezentate la o valoare mai mare decât aceea ce s-ar putea obţine din realizarea acestora prin utilizare sau vânzare).

IV:Tehnici de determinare (evaluare) a costului

Anumite tehnici de determinare (evaluare) a costurilor stocurilor, ca de exemplu metoda costului standard sau metoda preţului de vânzare cu amănuntul, pot să fie utilizate dacă aceste metode conduc la rezultate apropiate de cost.

Contabilitatea stocurilor la cost standard

Costurile standard sunt costuri prestabilite. Stabilirea costurilor standard permite managerilor să controleze mai bine costurile efective (reale). Abaterile dintre costurile reale şi costurile standard se înregistrează cu ajutorul conturilor de abateri (diferenţe):-308 Diferente de preţ la materii prime şi materiale;-348 Diferente de preţ la produse;-378 Diferente de preţ la marfuri

Diferenţele favorabile se contabilizează în creditul conturilor, în timp ce diferenţele nefavorabile se contabilizează în debitul conturilor.Diferenţele (abaterile de la costul standard), stabilite la intrarea stocurilor în gestiune se înregistreaza proportional asupra stocurilor ieşite din gestiune cât şi asupra stocului final.

În bilant, stocurile sunt evaluate la costul efectiv, care este egal cu costul standard +/- abaterile (abaterile nefavoravile se adună, iar abaterile favorabile se scad).

Contabilitatea stocurilor de mărfuri la preţul de vânzare cu amănuntul

Această metodă se utilizează, deseori, în activitatea de comerţ cu amănuntul. Utilizarea acestei metode presupune ca întrările şi ieşirile de mărfuri să fie evaluate la preţul de vânzare cu amănuntul.

Preţul de vânzare cu amănuntul = Costul de achiziţie + Adaos comercial + Taxa pe valoarea adăugată.În contabilizarea operaţiilor specifice acestei metode intervin trei momente:-intrarea în gestiune;-vânzarea mărfurilor;-descărcarea din gestiune a mărfurilor.

6

Page 7: TEMA_ias2

V.Metode de determinare a costului (evaluarea stocurilor la ieşire)

Evaluarea stocurilor la ieşire se efectuează în funcţie de natura lor. Astfel:a)stocurile identificabile (care nu sunt confundabile) sunt evaluate prin metoda identificării specifice.

b)stocurile identificabile sunt evaluate prin utilizarea:

i)metodei costul mediu ponderat (CMP); sauii)metodei primul intrat – primul ieşit (FIFO).

Costul mediu ponderat se poate calcula după fiecare intrare, sau pentru o anumită perioadă (de exemplu, costul mediu ponderat al unei luni).Metoda FIFO consideră că ieşirile din stoc se efectuează în funcţie de ordinea intrărilor. Precizăm că IAS 2 "Stocurile" interzice evaluarea stocurilor la ieşire pe baza metodei ultimul intrat – primul ieşit (LIFO).VI.Studii de caz

Studiul de caz 1

Pe data de 1 ianuarie N, stocul de mărfuri al societăţii F a fost de 1.000 buc la 137 um / buc. În cursul lunii ianuarie, au avut loc următoarele achiziţionări de mărfuri:

a)10 ianuarie, factura nr. 1152: 1.000 bucăţi la 150 lei / bucată, rabat 10%, cheltuieli de transport de 5.000 lei, TVA 24%.

b)20 ianuarie, factura nr. 1999: 1.000 bucăţi la 160 lei /bucată, rabat 12%, cheltuieli de transport 6.200 lei, TVA 24%;

c)30 ianuarie: factura nr. 555: 1.000 bucăţi la 160 lei/ bucată, rabat 10%, cheltuieli de transport 4.000 lei, TVA 24%.

De asemenea, în luna ianuarie au avut loc următoarele vanzari de narfuri:a)5 ianuarie s-au vândut 500 bucăţib)12 ianuarie s.au vândut 800 de bucăţi .c)22 ianuarie s-au vândut 700 de bucăţi.d)28 ianuarie s-au vândut 800 de bucăţi .

Se cere: să se evalueze iesirile de stocuri de mărfuri prin utilizarea metodelor FIFO si CMP (calculat dupa fiecare operatie de intrare) si sa se determine valoarea stocului final.

1.Evaluarea ieşirilor pe baza metodei FIFOData Intrări Ieşiri Stoc

Q Cu Ct Q Cu Ct Q Cu Ct1.01. 1.000 137 137.00005.01 500 137 68.500 500 137 68.50010.01 1000 140 140.000 500 137 68.500

7

Page 8: TEMA_ias2

1.000 140 140.00012.01. 500

300137140

68.50042.000

700 140 98.000

20.01 1000 147 147.000 7001.000

140147

98.000147.000

22.01. 700 140 98.000 1.000 147 147.00028.01 800 147 117.600 200 147 29.40030.01 1.000 148 148.000 200

1.000147148

29.400148.000

Total (31.01)

3.000 145 435.000 2.800 149,9 394.600 2001.000

147148

29.400148.000177.400

Q = cantităţi (bucăţi)Cu = cost unitarCt = cost total

2.Evaluarea ieşirilor pe baza metodei CMP (calculat după fiecare intrare)Data Intrări Ieşiri Stoc

Q Cu Ct Q Cu Ct Q Cu Ct1.01. 1.000 137 137.00005.01 500 137 68.500 500 137 68.50010.01 1000 140 140.000 1.500 139 208.50012.01. 800 139 111.200 700 139 97.30020.01 1000 147 147.000 1.700 143,71 244.30022.01. 700 143,71 100.597 1.000 143,71 143.70328.01 800 147,71 114.968 200 143,71 28.73530.01 1.000 148 148.000 1.200 147,28 176.735Total(31.01)

3.000 145 435.000 2.800 141,17 395.265 1.200 147,28 176.735

3.Determinarea costului de achiziţie al intrărilor de stocuri.

a)10.01.N - cumpărare de mărfuri:Preţ: 1.000 buc x 150 lei ∕bucată = 150.000 leiRabat: = 15.000 leiCheltuieli de transport = 5.000 leiCost de achiziţie total = 140.000 leiCost achiziţie∕bucată = 140 lei

b)20.01.N- cumpărare de mărfuri:

Preţ: 1.000 buc x 160lei ∕ bucată = 160.000 leiRabat: = 19.200 leiCheltuieli de transport = 6.200 leiCost de achiziţie total = 147.000 leiCost achiziţie ∕ bucată = 147 lei

c)30.01.N- cumpărare de mărfuri:

Preţ: 1.000 buc x 160 lei = 160.000 lei8

Page 9: TEMA_ias2

Rabat: = 16.000 leiCheltuieli de transport = 4.000 leiCost de achiziţie total = 148.000 leiCost achiziţie ∕ bucată = 148 lei

Studiul de caz 2La începutul lunii decembrie N, se cunosc următoarele informaţii despre un stoc de mărfuri evaluat la preţul de vânzare cu amănuntul:

371 Mărfuri: sold debitor: 1.240 lei.378 Diferenţe de preţ la mărfuri: 200 lei;4428 TVA neexigibilă: 240 lei.

În cursul lunii decembrie, s-au cumpărat mărfuri la costul de achiziţie de 2.000 lei + TVA 24 %, adaosul comercial este de 25% şi TVA aferentă preţului de vânzare este de 24 %. De asemenea, s-au vândut mărfuri la un preţ de vânzare de 3.100 lei (inclusiv TVA).

Se cere:1.Să se prezinte înregistrarea generată de achiziţia mărfurilor;2.Să se prezinte înregistrarea generată de vânzarea mărfurilor;3.Să se efectueze descărcarea din gestiune;4.Să se determine valoarea la care vor fi prezentate mărfurile în bilanţul întocmit la 31.12.N.

1.Achiziţionarea mărfurilor şi înregistrarea acestora la preţul de vânzare cu amănuntul:

-achiziţionarea mărfurilor de la furnizori:%371 Mărfuri4426 TVA deductibilă

= 401 Furnizori 2.4802.000480

-înregistrarea adaosului comercial şi a taxei pe valoarea adăugată aferentă preţului de vânzare:

Adaosul comercial = Costul de achiziţie x 25% = 2.000 lei x 25% = 500 lei.Preţul de vânzare fară TVA = 2.000 lei + 500 lei = 2.500 lei.Taxa pe valoarea adăugată aferentă preţului de vânzare cu TVA = 2.500 lei x 24% = 600 lei.Preţul de vânzare cu TVA = 2.500 lei + 600 lei = 3.100 lei.

371 Mărfuri = %378 Diferenţe de preţ la mărfuri4428 TVA neexigibilă

1.100 500

600

2.Înregistrarea vânzării

Preţul de vânzare cu amănuntul = 3.100 lei (inclusiv TVA)TVA colectată = 3.100 lei x ((24 % ∕ (100% + 24%)) = 600 lei.Preţ de vânzare fără TVA = 3.100 lei – 600 lei = 2.500 lei

5311 Casa în lei = % 3.100

9

Page 10: TEMA_ias2

707 Venituri din vânzarea mărfurilor4427 TVA colectată

2.500

600

3.Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute

Pentru înregistrarea descărcării din gestiune a mărfurilor vândute, trebuie să se determine:

a)taxa pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă mărfurilor vândute; Aceasta este egală cu taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor (taxa pe valoarea adăugată colecată ): 600 lei;

b)adaosul comercial aferent mărfurilor vândute;

Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute = Procentul mediu de adaos (K) x Preţul de vânzare al mărfurilor vândute (mai puţin TVA)

Preţul de vânzare al mărfurilor vândute (mai puţin TVA) = Veniturile din vânzarea mărfurilor

K = ((SI 378 + RC 378)/(SI 371 fără TVA + RD 371 fără TVA))x100 %

K = ((200 lei + 500 lei) / (1.000 lei + 2.500 lei)) x 100% = 20 %

Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute = 20% x 2.500 lei = 500 lei

c)Costul mărfurilor vândute = Preţul de vânzare cu amănuntul – Taxa pe valoarea adăugată – Adaos comercial = 3.100 lei – 600 lei – 500 lei = 2.000 lei.

Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute se contabilizează astfel: %607 Cheltuieli privind mărfurile378 Diferenţe de preţ la mărfuri4428 TVA neexigibilă

= 371 Mărfuri 3.1002.000500600

VII.Teme de control

1.Care din următoarele afirmaţii este adevărată ?

a)în situatia pozitiri financiare, stocurile sunt evaluate totdeauna la costul lor;b)situatia pozitiei financiare, stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mare dintre cost şi valoarea realizabilă netă;c)situatia pozitiei financiare, stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

2.Care din următoarele afirmaţii este adevărată ?

a)atunci când valoarea realizabilă netă a unui stoc este mai mare decât costul acestuia, stocul este depreciat şi, în consecinţă, trebuie să se contabilizeze o ajustare pentru deprecierea stocului respectiv;

10

Page 11: TEMA_ias2

b)atunci când valoarea realizabilă netă a unui stoc este mai mică decât costul acestuia, stocul este depreciat şi, în consecinţă, trebuie să contabilizaze o ajustrare pentru deprecierea acestuia;c)metoda LIFO (ultimul intrat primul ieşit), conform IAS 2 Stocurile, poate să fie folosită pentru evaluarea stocurilor fungibile (interschimbabile între ele) la ieşire.

3.În condiţiile unei economii inflaţioniste, utilizarea metodei FIFO (primul intrat – primul ieşit) pentru evaluarea stocurilor la ieşire, în comparaţie cu metoda CMP (costului mediu ponderat),:a)conduce la majorarea rezultatului;b)conduce la diminuarea rezultatului;c)indiferent de metoda de evaluare a stocurilor la ieşire, rezultatul este acelaşi.

4.În condiţiile unei economii inflaţioniste, utilizarea metodei CMP (costului mediu ponderat) pentru evaluarea stocurilor la ieşire, în comparaţie cu metoda FIFO (primul intrat – primul ieşit),:a)conduce la majorarea valorii stocului final;b)conduce la diminuarea valorii stocului final;c)indiferent de metoda de evaluare a stocurilor la ieşire utilizată, valoarea stocului final este acceaşi.

5.Se cunosc următoarele informaţii despre un stoc de mărfuri X evaluat la costul de achiziţie:-stoc iniţial: 20 bucăţi la costul de achiziţie de 10 lei/bucată;-se cumpără 50 bucăţi la costul de achiziţie de 11 lei /bucată;-se vând 60 de bucăţi la preţul de vânzare de 12 lei/bucată.

Care este costul de achiziţie al mărfurilor vândute, dacă evaluarea la iesire se efecuează pe baza metodei primul intrat-primul ieşit (FIFO) ?

a)600 lei;b)660 lei;c)640 lei.

6.Se cunosc următoarele informaţii despre un stoc de materii prime X evaluat la costul de achiziţie:-stoc iniţial: 20 bucăţi la costul de achiziţie de 100 lei/bucată;-se cumpără 50 bucăţi la costul de achiziţie de 110 lei /bucată;-se consumă 60 de bucăţi.

Care este cheltuiala cu materiile prime, dacă evaluarea la ieşire se efetuează pe baza metodei CMP (costului mediu ponderat), şi cum se contabilizează aceasta ?

a)6.428,57 lei601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 6.428,57

b)6.400 lei601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 6.400

a)6.500 lei601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 6.500

7.Se cunosc următoarele informaţii despre un stoc de mărfuri evaluat la costul de achiziţie:-stoc iniţial: 20 bucăţi la costul de achiziţie de 100 lei/bucată;-se cumpără 50 bucăţi la costul de achiziţie de 110 lei /bucată;

11

Page 12: TEMA_ias2

-se vând 60 de bucăţi la preţul de vânzare de 120 lei/bucată (preţul de vânzare nu include taxa pe valoarea adăugată).

Care este rezultatul brut (marja comercială) generat (generată) de vânzarea mărfurilor, dacă evaluarea acestora la ieşire se efectuează pe baza metodei primul intrat- primul ieşit (FIFO) ?

a)800 lei;b)1.200 lei;c)600 lei.

8.Se includ în costul de producţie al stocurilor:

a)consumurile anormale de materii prime, manoperă sau de alte elemente de producţie;b)cheltuielile de comercializare (desfacere);c)cheltuielile directe cu materile prime şi salariile.

9.Se vând produse finite clienţilor la preţul de vânzare de 1.000 lei, TVA 24%. Costul de producţie al produselor finite vândute este de 900 lei. Cum se contabilizează descărcarea din gestiune a produselor finite vândute ?a)

711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

= 345 Produse finite 1.000

b)711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

= 345 Produse finite 900

c)711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

= 345 Produse finite 1.190

10.Se cumpără mărfuri de la furnizori la preţul de 2.000 lei. Furnizorul acordă un rabat de 10% şi o remiză de 3%. Taxa pe valoarea adăugată este de 24%.

Care este costul de achiziţie al mărfurilor cumpărate ?

a)1.800 lei;b)1.746 lei;c)1.740 lei.

12