Tema5_B

9
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5.2. Exerciţii rezolvate Exerciţiul 5.2.1. Să se determine y’ şi y’’ dacă y = y(x) este o funcţie definită implicit de ecuaţia (x 2 + y 2 ) 3 3(x 2 + y 2 ) + 1 = 0. Soluţie. Fie F(x, y) = (x 2 + y 2 ) 3 3(x 2 + y 2 ) + 1, (x, y) R 2 . Evident F este de clasă C 1 pe R 2 . x F (x, y) =6x(x 2 + y 2 - 1)(x 2 + y 2 + 1) y F (x, y) =6y(x 2 + y 2 - 1)(x 2 + y 2 + 1) y F (x, y)= 0 dacă şi numai dacă y = 0 sau x 2 + y 2 1 = 0. Prin urmare, ecuaţia F(x, y)= 0 defineşte pe y ca funcţie de x în vecinătatea oricărui punct (x 0 , y 0 ) din mulţimea D = {(x, y) R 2 : y ≠0, x 2 + y 2 1 ≠ 0} care verifică ecuaţia dată. Pentru orice x dintr-o vecinătate a punctului x 0 ecuaţia dată are soluţie unică y(x). Obţinem, y’ = - y x . Calculul direct arată că y’’ = - 2 y ' y x y = - 2 y y x x y = - 3 2 2 y x y . Exerciţiul 5.2.2. Să se determine derivatele parţiale de ordinul întâi şi al doilea ale unei funcţii z definită implicit de ecuaţia: x 2 2y 2 + 3z 2 yz + y=0 Soluţie. Fie F(x, y, z) = x 2 2y 2 + 3z 2 yz + y. Evident, F este de clasă C 1 pe R 3 . x F (x, y, z) = 2x, y F (x, y, z) =- 4y z + 1, y F (x, y, z) = 6z y. Ecuaţia F(x, y, z) = 0 defineşte pe z ca funcţie de variabilele x, y în vecinătatea oricărui punct (x 0 , y 0 , z 0 ) din mulţimea D = {(x, y, z): F(x, y, z) = 0,6z -y≠ 0} Pentru orice (x, y) dintr-o vecinătate a punctului (x 0 , y 0 ) ecuaţia dată are soluţie unică z(x, y). Calculul direct arată că: x z (x, y)= - y z 6 x 2 , y z (x, y)= - y z 6 1 z y 4 . Derivând încă o dată, ţinând seama că z = z(x, y) obţinem : 2 2 x z (x, y)= - 2 ) y z 6 ( x z 6 x 2 ) y z 6 ( 2 = - 2 ) y z 6 ( y z 6 x 2 6 x 2 ) y z 6 ( 2 = - 3 2 2 ) y z 6 ( x 24 ) y z 6 ( 2 y x z 2 (x, y)=- 2 ) y z 6 ( x z 6 ) 1 z y 4 ( ) y z 6 ( x z = 3 ) y z 6 ( ) 6 y 25 ( x 2 2 2 y z (x, y)= - 2 ) y z 6 ( 1 y z 6 ) 1 z y 4 ( ) y z 6 ( y z 4 = = 3 2 2 ) y z 6 ( 6 y 100 y 50 yz 50 z 150 .

description

tema mate

Transcript of Tema5_B

  • 5. FUNCII IMPLICITE. EXTREME CONDIIONATE.

    5.2. Exerciii rezolvate

    Exerciiul 5.2.1. S se determine y i y dac y = y(x) este o funcie definit implicit de ecuaia (x2 + y2)3 3(x2 + y2) + 1 = 0.

    Soluie. Fie F(x, y) = (x2 + y2)3 3(x2 + y2) + 1, (x, y)R2. Evident F este de clas C1 pe R2.

    x

    F

    (x, y) =6x(x2 + y2 - 1)(x2 + y2 + 1)

    y

    F

    (x, y) =6y(x2 + y2 - 1)(x2 + y2 + 1)

    y

    F

    (x, y)= 0 dac i numai dac y = 0 sau x2 + y2 1 = 0. Prin urmare, ecuaia F(x, y)= 0 definete pe y ca

    funcie de x n vecintatea oricrui punct (x0, y0) din mulimea D = {(x, y) R2: y 0, x2 + y2 1 0} care

    verific ecuaia dat. Pentru orice x dintr-o vecintate a punctului x0 ecuaia dat are soluie unic y(x).

    Obinem, y = - y

    x.

    Calculul direct arat c y = - 2y

    'yxy = -

    2y

    y

    xxy

    = - 3

    22

    y

    xy .

    Exerciiul 5.2.2. S se determine derivatele pariale de ordinul nti i al doilea ale unei funcii z definit implicit de ecuaia: x2 2y2 + 3z2 yz + y=0

    Soluie. Fie F(x, y, z) = x2 2y2 + 3z2 yz + y. Evident, F este de clas C1 pe R3.

    x

    F

    (x, y, z) = 2x,

    y

    F

    (x, y, z) =- 4y z + 1,

    y

    F

    (x, y, z) = 6z y. Ecuaia F(x, y, z) = 0 definete pe z ca

    funcie de variabilele x, y n vecintatea oricrui punct (x0, y0, z0) din mulimea D = {(x, y, z): F(x, y, z) = 0,6z -y 0} Pentru orice (x, y) dintr-o vecintate a punctului (x0, y0) ecuaia dat are soluie unic z(x, y). Calculul direct arat c:

    x

    z

    (x, y)= -

    yz6

    x2

    ,

    y

    z

    (x, y)= -

    yz6

    1zy4

    . Derivnd nc o dat, innd seama c z = z(x, y)

    obinem :

    2

    2

    x

    z

    (x, y)= -

    2)yz6(

    x

    z6x2)yz6(2

    = - 2)yz6(

    yz6

    x26x2)yz6(2

    = - 3

    22

    )yz6(

    x24)yz6(2

    yx

    z2

    (x, y)=-

    2)yz6(

    x

    z6)1zy4()yz6(

    x

    z

    =3)yz6(

    )6y25(x2

    2

    2

    y

    z

    (x, y)= -

    2)yz6(

    1y

    z6)1zy4()yz6(

    y

    z4

    =

    = 3

    22

    )yz6(

    6y100y50yz50z150

    .

  • Printr-un calcul asemntor se arat c yx

    z2

    =

    xy

    z2

    . Aceast egalitate se poate deduce

    observnd c F este de clas C2, de unde deducem c z este de clas C2 i, prin urmare, derivatele mixte sunt egale.

    Exerciiul 5.2.3. S se calculeze yx

    z2

    (1, -2) dac z este funcia definit implicit de ecuaia x2 + 2y2 +

    3z3 + xy z 9 = 0 i de condiia z(1, -2)= 1. Soluie. Funcia F(x, y, z) = x2 + 2y2 + 3z3 + xy z 9 i punctul (1, -2, 1) satisfac condiiile teoremei 5.1.1.2.

    x

    z

    (x, y)=-

    ))y,x(z,y,x(z

    F

    ))y,x(z,y,x(x

    F

    = - 1z9

    yx22

    y

    z

    (x, y)=-

    ))y,x(z,y,x(z

    F

    ))y,x(z,y,x(y

    F

    = - 1z9

    zy42

    pentru orice (x, y) dintr-o vecintate a punctului (1, -2).

    Atunci yx

    z2

    (x, y) = -

    22

    2

    )1z9(

    x

    zz18)zy4()1z9(

    .

    Deoarece z(1, -2) = 1, x

    z

    (1, -2) = 0 rezult

    yx

    z2

    (1, -2) = -

    8

    1

    8

    82

    .

    Exerciiul 5.2.4. S se determine derivatele pariale de ordinul nti i doi ale funciilor u = u(x, y) i v = v(x, y) definite implicit de sistemul

    01yvxu

    0yxvu

    Soluie. Fie F1(x, y, u, v) = u + v x y i F2(x, y, u, v) = xu + yv 1 Calcule simple arat c:

    x

    F1

    = -1,

    y

    F1

    = -1,

    u

    F1

    = 1,

    v

    F1

    = 1

    x

    F2

    = u,

    y

    F2

    = v,

    u

    F2

    = x,

    v

    F2

    = y

    )v,u(D

    )F,F(D 21 =

    yx

    1 1 = y x

    )v,x(D

    )F,F(D 21 =

    yu

    1 1 = y u

    )v,y(D

    )F,F(D 21 =

    y v

    1 1 = -y v

  • Rezult c x

    u

    = -

    xy

    uy

    =

    xy

    uy

    i

    y

    u

    =

    xy

    vy

    pentru y - x0. Analog

    x

    v

    = -

    xy

    xu

    ,

    y

    v

    = -

    xy

    xv

    .

    Derivatele de ordinul doi se calculeaz folosind regula de derivare a ctului i innd seama c u = u(x, y), v = v(x, y).

    2

    2

    x

    u

    =

    22 )xy(

    )uy(2

    )xy(

    )1)(uy()xy(x

    u

    xy

    uy

    x

    yx

    u2

    =

    22 )xy(

    vyxu

    )xy(

    )1)(vy()xy(x

    v

    xy

    vy

    x

    2

    2

    y

    u

    =

    22 )xy(

    )vx(2

    )xy(

    )vy()xy(y

    v1

    xy

    vy

    y

    Analog se determin 2

    2

    x

    v

    ,

    yx

    v2

    ,

    2

    2

    y

    v

    .

    Exerciiul 5.2.5. S se determine extremele unei funcii implicite y = y(x) definit de ecuaia x3 + 8y3 6xy = 0.

    Soluie. Fie F(x, y) = x3 + 8y3 6xy. Avem x

    F

    (x, y) = 3x2 6y,

    y

    F

    (x, y) = 24y2 6x.

    Ecuaia F(x, y) = 0 definete pe y ca funcie implicit de variabila x n vecintatea oricrui punct (x0, y0) din mulimea

    D = {(x, y) R2: x3 + 8y3 6xy = 0, 4y2 - x 0}. Pentru orice x dintr-o vecintate a punctului x0 avem:

    y(x) = - xy4

    y2x

    2

    12

    2

    y = 0

    0xy4

    0xy6y8x

    0y2x

    2

    33

    2

    2

    4y

    2x

    3

    0

    30

    y(x) = - 22

    22

    )xy4(

    )1)x('yy8)(y2x()xy4))(x('y2x2(

    2

    1

    Deoarece y(x0) = 0, deducem c y(x0) = -)xy4(

    x2

    2

    1

    0

    2

    0

    0

    = -1 < 0 i deci x0 =

    3 2 este punct de

    maxim pentru funcia y = y(x) definit implicit de ecuaia dat n vecintatea acestui punct; valoarea

    maxim a lui y este y(x0) = y0 = 2

    43.

    Exerciiul 5.2.6. S se determine extremele unei funcii implicite z = z(x, y) definit de ecuaia

  • 5x2 + 5y2 + 5z2 2xy 2xz 2yz 72 = 0 Soluie. Fie F(x, y, z) = 5x2 + 5y2 + 5z2 2xy 2xz 2yz 72.

    Evident, n orice punct (x, y, z) R3, avem: x

    F

    = 10x 2y 2z,

    y

    F

    = 10y 2x 2z,

    z

    F

    = 10z 2x 2y. Deci F este de clas C1 pe R3.

    Ecuaia F(x, y, z) = 0 definete pe z ca funcie implicit de variabilele x i y n vecintatea oricrui punct (x0, y0, z0) din mulimea

    D = {(x,y,z)R3:5x2+5y2+5z2 2xy 2xz 2yz - 72 = 0, 10z 2x 2y 0}.

    Avem x

    z

    (x, y) =

    yxz5

    x5zy

    i

    y

    z

    (x, y) =

    yxz5

    y5zx

    0y

    z

    0x

    z

    0yxz5

    072yz2xz2xy2z5y5x5

    0y5zx

    0x5zy

    222

    adic

    4z

    1yx sau

    4z

    1yx.

    Derivatele pariale de ordinul doi ale lui z sunt :

    2

    2

    x

    z

    (x, y) =

    2)yxz5(

    1x

    z5)x5zy()yxz5(5

    x

    z

    2

    2

    y

    z

    (x, y) =

    2)yxz5(

    1y

    z5)y5zx()yxz5(5

    y

    z

    yx

    z2

    (x, y)=

    2)yxz5(

    1x

    z5)y5zx()yxz5(

    x

    z1

    innd cont de teorema 5.1.1.2. ecuaia dat definete n mod unic pe z ca funcie de x i y pe o vecintate a punctului (1, 1, 4). Punctul (1, 1) este punct critic pentru aceast funcie i z(1, 1) = 4. Hessiana lui z n (1, 1) este

    Hz(1, 1) =

    18

    5

    18

    118

    1

    18

    5

    1 = - 18

    5 < 0 i 2 = 218

    24 > 0. Prin urmare, (1, 1) este punct de maxim local pentru funcia z = z(x, y)

    definit implicit de ecuaia dat n vecintatea acestui punct, iar valoarea maxim este z(1, 1) = 4. Analog, (-1, -1) este punct critic pentru unica funcie z = z(x, y) obinut aplicnd teorema 5.1.1.2. ecuaiei date i punctului (-1, -1). Hessiana acestei funcii este

  • Hz(-1, -1) =

    18

    5

    18

    118

    1

    18

    5

    Deoarece 1 = 18

    5> 0 i 2 = 218

    24 > 0 rezult c (-1, -1) este punct de minim pentru aceast funcie.

    Valoarea minim este z(-1, -1) = - 4.

    Exerciiul 5.2.7. S se determine extremele funciei f(x, y, z) = x + y+ z condiionate de z

    1

    y

    1

    x

    1 = 1.

    Soluie. Fie F(x, y, z) = x + y + z +

    1

    z

    1

    y

    1

    x

    1 cu x 0, y 0,

    z 0, R. Rezolvnd sistemul

    01z

    1

    y

    1

    x

    1

    0z

    1)y,x(z

    F

    0y

    1)y,x(y

    F

    0x

    1)y,x(x

    F

    2

    2

    2

    se obin soluiile 1 = 9, x1 = y1 = z1 = 3. 2 = 1, x2 = y2 = 1, z2 = -1 2 = 1, x3 = z3 = 1, y3 = -1 2 = 1, y4 = z4 = 1, x4 = -1

    Fie (x, y) = F(x, y, z(x, y)) restricia lui F la mulimea

    M = {(x, y, z): z

    1

    y

    1

    x

    1 = 1}

    Atunci x

    =

    x

    F

    +

    x

    F

    x

    z

    i

    y

    =

    y

    F

    +

    z

    F

    y

    z

    unde

    z = z(x, y) este definit implicit de restricia z

    1

    y

    1

    x

    1 = 1.

    Derivnd restricia n raport cu x (respectiv y) obinem x

    z

    =-

    2

    2

    x

    z (respectiv

    y

    z

    = -

    2

    2

    y

    z).

    Rezult c x

    = 1 -

    2

    2

    x

    z,

    y

    = 1 -

    2

    2

    y

    z. Calculnd derivatele pariale de ordinul doi obinem:

    2

    2

    x

    =

    4

    2

    x

    )xz(z2 ,

    yx

    2

    =

    22

    3

    yx

    z2,

    2

    2

    y

    =

    4

    2

    y

    )yz(z2

    Obinem H(3, 3) =

    3/43/2

    3/23/4. Deoarece 1 =

    3

    4 > 0, 2 =

    3

    4 > 0 rezult c (3, 3) este punct de

    minim pentru , deci (3, 3, 3) este punct de minim condiionat pentru f.

  • H(1, 1) =

    02

    20, H(1, -1) =

    02

    20 i H(-1,-1) =

    02

    20.

    n aceste cazuri valorile proprii sunt soluii ale ecuaiei 2 4 = 0 adic 1,2 = + 2, ceea ce arat c punctele staionare (1, 1, -1), (1, -1, 1) i (-1, 1, 1) nu sunt puncte de extrem condiionat. Exerciiul 5.2.8. S se determine extremele funciei f(x, y, z) = xyz condiionate de x2 + y2 + z2 = 1i x + y + z = 0.

    Soluie: Fie F(x, y, z) = xyz + 1 (x2 + y2 + z2 - 1) + 2(x + y + z) cu

    (x, y, z) R3, 1, 2 R. Rezolvm sistemul

    0zyx

    1zyx

    0z2xy)z,y,x(z

    F

    0y2xz)z,y,x(y

    F

    0x2yz)z,y,x(x

    F

    222

    21

    21

    21

    Adunnd primele trei ecuaii i innd cont de ultima, obinem xy + xz + yz + 32 = 0, iar din

    0zyx

    1zyx

    )yzxzxy(2)zyx(zyx

    222

    2222

    rezult xy + xz + yz = - 2

    1 deci 2 =

    6

    1.

    Scznd primele dou ecuaii obinem (y - x)(z - 21) = 0. Dac y = x obinem punctele

    6

    2,

    6

    1,

    6

    1 i

    6

    2,

    6

    1,

    6

    1.

    Considernd acum z = 21, nmulind prima ecuaie cu x, a doua cu y, a treia cu z i adunnd

    rezult

    1

    1

    2z

    02xyz3.

    Deci 3xyz + z = 0 de unde z = 0 sau 3xy = -1.

    Se observ c z = 0 nu convine, iar din

    0zyx

    1zyx

    1xy3

    222 se obin soluiile

    6

    1,

    6

    1,

    6

    2,

    6

    1,

    6

    2,

    6

    1,

    6

    1,

    6

    1,

    6

    2,

    6

    1,

    6

    2,

    6

    1.

    1 se calculeaz n fiecare caz din relaia 3xyz + 21 = 0. Fie acum

  • (x) = f(x, y(x), z(x)), unde y = y(x), z = z(x) sunt explicitri locale ale sistemului de restricii

    0zyx

    1zyx 222 .

    Rezult c (x) = x

    f

    +

    y

    f

    y(x) +

    z

    f

    z(x). Derivnd membru cu membru restriciile rezult

    0)x('z)x('y1

    0)x('zz2)x('yy2x2

    de unde y(x) = zy

    xz

    i z(x) =

    zy

    yx

    .

    Cum x

    f

    = yz,

    y

    f

    = xz,

    z

    f

    = xy obinem (x) = yz xy xz + x2 i (x) = yz + yz y xy z

    xz + 2x = 2(2x y - z). Deoarece

    6

    1 =

    6

    6 > 0 rezult c

    6

    2,

    6

    1,

    6

    1 i

    6

    1,

    6

    2,

    6

    1 sunt puncte de minim condiionat. Valoarea minim este -

    63

    1. Analog, deoarece

    6

    1 = -

    6

    6 < 0 deducem c punctele

    6

    2,

    6

    1,

    6

    1 i

    6

    1,

    6

    2,

    6

    1 sunt

    puncte de maxim condiionat, iar valoarea maxim este 63

    1. Punctele

    6

    1,

    6

    1,

    6

    2 i

    6

    1,

    6

    1,

    6

    2 trebuie analizate separat deoarece ele nu satisfac condiia y z.

    n vecintatea fiecruia dintre ele sistemul de restricii definete implicit pe x i pe y ca funcie de z.

    Derivnd n raport cu z sistemul de restricii obinem:

    01)z('y)z('x

    0z2)z('yy2)z('xx2

    adic

    yx

    xz)z('y

    yx

    zy)z('x

    , x y.

    Restricia funciei f la mulimea M poate fi scris acum astfel: (z) = f(x(z), y(z), z).

    Deci (z) = x

    f

    x(z)+

    y

    f

    y(z) +

    z

    f

    = z2 yz xz + xy, x y.

    (z) =2z yz y xy x + xy + xy = 2(2z x - y).

  • Se observ c

    6

    1 =

    6

    6 > 0, deci

    6

    1,

    6

    1,

    6

    2 este punct de minim condiionat,

    iar valoarea minim este - 63

    1, n timp ce

    6

    1 = -

    6

    6< 0, deci

    6

    1,

    6

    1,

    6

    2 este

    punct de maxim condiionat, iar valoarea maxim este 63

    1.

    Exerciiul 5.2.9. S se determine inf f(A) i sup f(A) dac f :R2 R este f(x, y) = 5x2 + 3xy + y2 i A = {(x,

    y) R2 : x2 + y2 1} Soluie. Deoarece f este continu, iar A este mulime compact, rezult c marginile inf f(A) i sup f(A) exist i sunt atinse. Determinm punctele staionare ale lui f.

    Sistemul

    0y2x3)y,x(y

    f

    0y3x10)y,x(x

    f

    are soluie unic x = y = 0.

    Deci f are un singur punct staionar (0, 0) i acesta se afl n interiorul lui A. Funcia Lagrange este F(x, y) = 5x2 + 3xy + y2 + (x2 + y2 - 1).Din sistemul

    1yx

    0x2y2x3)y,x(y

    F

    0x2y3x10)y,x(x

    F

    22

    se obin patru puncte staionare pe frontiera lui A, anume

    10

    1,

    10

    3,

    10

    1,

    10

    3,

    10

    3,

    10

    1 i

    10

    3,

    10

    1.

    Calcule elementare arat c f(0, 0) = 0, f

    10

    1,

    10

    3 =

    2

    11, f

    10

    1,

    10

    3 =

    2

    11,

    f

    10

    3,

    10

    1 =

    2

    1 i

    f

    10

    3,

    10

    1 =

    2

    1.

    Rezult c inf f(A) = f(0, 0) = 0 i

    sup f(A) = f

    10

    1,

    10

    3 = f

    10

    1,

    10

    3 =

    2

    11.

    Exerciiul 5.2.10. S se determine punctele curbei x2 + xy + y2 = 1 care sunt cele mai deprtate de origine. Soluie. Trebuie s determinm punctele de extrem ale funciei f(x, y) = x2 + y2 (ptratul distanei de la (x, y) la (0, 0)) condiionate de x2 + xy + y2 = 1.

    Funcia Lagrange este F(x, y) = x2 + y2 + (x2 + xy + y2 - 1)

  • 1yxyx

    0y)1(2xy

    F

    0yx2x2x

    F

    22

    Soluiile sunt: 1 = -2 cu dou puncte staionare (1, -1) i (-1, 1) i 2 = -3

    2 cu dou puncte staionare

    3

    1,

    3

    1,

    3

    1,

    3

    1. Aplicnd metoda prezentat n exerciiul 5.3.9. se arat c (1, -1) i (-1, 1)

    sunt puncte de maxim condiionat.

    Punctele

    3

    1,

    3

    1 i

    3

    1,

    3

    1 sunt puncte de minim condiionat. Punctele cele mai

    deprtate de origine, situate pe curba dat sunt (1, -1) i (-1, 1).