7/25/2019 tema2-bac (1)

1/6

TEMA II. Autonomii locale i institu ii centrale n spa iul romnesc

FORMAREA TRANSILVANIEI

a eza i n Cmpia Panonic, la sfr itul sec . IX ,ungurii au organizat cucerirea

Transilvaniei dintre est spre Est! prima atestare a voievodatelor romne ti din Transilvania este fcut de " Gesta

Hungarorum(Faptee !ngur"or #scrisa de notarul anonim a regelui mag#iar $ea aIII ea. Cronica lui Anonimus dateaz din secolul $II , dar se refer la evenimentele dinse%.IX

voievodatul lui Geu oievodatul lui Ga& voievodatul lui Menumorut

n anul ''ducele Va") su% numele de tefan I &rege apostolic fidel papalit ii' i a

pornit un act de catolicizare mpotriva romnilor! n aceste condi ii n sec. $I au loc noi

atacuri asupra Transilvaniei! In se% XI egen&a S*.Gerar&men(ioneaza la conducerea Transilvaniei! n locul u" Geu pe G+ua n locul lui Ga& &"n $anatpeAtum)ec $III Transilvania a devenit voievodat -asa regeu"*ngariei

Organ"area Trans"-an"e" &upa %u%er"re.

Mag#iarii au incercat sa si impuna dominatia prin! M"/oa%e po"t"%e+ au ncercat s nlocuiasc institu(ia tradi(ional romneasc a

voievodatului cu alta de inspira(ie apusean pr"n%"patu , de aceea in '''' apare indocumente Mer%ur"us pr"n%eps !tras"-anus, func(ie care nu se -tie dac s+a eercitatdeoarece n anul ''01apare in documente un voievod Leusta%"us

M"/oa%e re"g"oase 2 3n ''''aparepr"muepiscop catolic S"m"on!tas"-anus M"/oa%e a&m"n"strat"-e n teritoriile ocupate de mag#iari au introdus institu(ii

politico+administrative numite%om"tate conduse de un %om"tenumit de regele mag#iar.Primul comitat /i#orul ''''! apoi Crasna -i 0%ca Clu1 , Al%a -i Timi-

M"/oa%e etn"%e din motive strategice i economice, regalitatea mag#iar a colonizat o

serie de popula ii n Transilvania pe se%u" 4" sa4" s" teuton"2 5e se%u" in secXI, care au fost a eza i n zonele de grani de a apra

trectorile Carpa(ilor 3rientali pe sa4"n a doua 1umatate a sec.$II in pr(ile sudice ale Transilvaniei ei fiind

creatorii tradi(iei ur%ane &ora-e'2)i%iu, )ig#i-oara, /ra-ov, /istri(a, In '667 sa4""au%eneficiat de $ua &e Aur (An&reanum' dat de An&re" a IIlea o%(ineau -idreptul de a folosi 58&urea Rom9n"or 4" 5e%eneg"or mpreun cu ace-tia

Teuton"i au fost coloniza(i tot de Andrei al II lea in 4ara /rsei ntre anii 5655+

5667

7/25/2019 tema2-bac (1)

2/6

:n anul 5667 sunt alunga i din Transilvania deoarece se manifestau preaindependent fa de coroana mag#iar

Au fost -i unii voievozi ai Transilvaniei care s -i asume prerogat"-e spor"terespectiv 2 8oland /or-a , 9adislau

dup nfrngerea armatei mag#iare n fa a turcilor la Moa%s (';61# i pr%u irea regatului ungar n ';7' Transilvania i sc#im% forma de organizare statal devenindprincipat autonom sub suzeranitate otoman

3n se%. XVII+5:;< turcii sunt nvin i la Asediul ienei ce a avut drept consecin ofensiva austriecilor n defavoarea acestora! astfel Transilvania a intrat su% stpnireaacestora

n 5:== &Pacea de la >arlo?itz' dup ce turcii recunosc trecerea Transilvaniei la Imperiul@a%s%urgic, mpratul i ia titlul de principe, iar conducerea Transilvaniei nu mai eraasigurat de 0iet, ci de un u%erniu &5:=

7/25/2019 tema2-bac (1)

3/6

o 9a '== @aro Roerta considerat c /asara% nu a respectat o%liga(iile vasalice -i apornit mpotriva lui o campanie militar. /asara% pentru a evita distrugerile rz%oiului s+a oferit s i restituie regelui mag#iar /anatul de )everin

o Carol 8o%ert refuz oferta , dar armata sa e nfrnt ntr+o strmtoare numit5osa&a,unde mag#iarii sunt masacra(i , iar regele scap greu cu via(. Prin victoria din ?:'6

no"emr"e '==se o%(ine "n&epen&enBa ragos

Mo&o-a s:a *ormat %a stat 3n urma &es%8e%atuu" u" >rago4 , voievod dinMaramures care a condus o marc &5

7/25/2019 tema2-bac (1)

4/6

*rmasii lui 0ragos au fost Sas s" $a%. Mentinerea dependentei fata de regtul ungar si incercarea de impunere a catolicismului a

nemultumit localnicii care se rascoala in '=;?.

>es%ae%atu u" $og&an

9or li se alatura /ogdan din Cu#ea nemultumit ca regele mag#iar 9udovic I anulaseautonomia

/ogdan a ptruns n Moldova, i+a nvins pe mag#iari i pe urma ii lu 0rago , )as i /alc, ntemeind ara Moldovei!

n 5

7/25/2019 tema2-bac (1)

5/6

Inst"tut"a %entraa "n Mo&o-a s" Tara Romaneas%a a *ost&omn"aasumata de unmare -o"-o& s" &omn, (

marele voievod era uns &e m"tropo"tsi care adopta odata cu coroana , si titlul &e&omn

Prin ungere domnii deveneau conducatori politici din m"a u" >umneeu care

eprima o afirmare de suveranitate eterna in raport cu puterile vecine , dar mai alesinterna , fata de toti supusii , care era eprimat si de formula &e s"ne statator, &es"ne stapan"tor sau s"ngur stapan"tor &e a gre%es%u auto%rator.

Introducerea in titulatura domnului a cuvantului Iode la grecescul Ioannes &cel alesde 0umnezeu' afirma sursa divina a puterii domnesti , calitate pe care domnii o o%tin princeremonia religioasa a ungerii si incoronarii , care le transfera #arul divin si spri1inuldivinitatii.

Atr"utee &omn"e"erau foarte largi si acopereau toate domeniile politicii interne sieterne era propr"etar &e &reptal intregului teritoriu al tarii in calitate de mare voievod , el detinea prerogat"-ee m""tareca sef al ostirii ! prerogat"-ee a&m"n"strat"-e, pentru ca el numea dregatorii si conducea sfatul

domnesc! prerogat"-ee /u&"%"are prerogat"-ee eg"sat"-e,el era unic legiuitor! prerogat"-ee *un%"are, prerogat"-e *"s%ae , percepea %irul destinat c#eltuielilor de domnul &e%"&ea po"t"%a eCterna a tar"", declara raz%oi , inc#eia pacea, el era

aparator al %isericii, cola%ora cu ierar#ia ecleziastica. Su%%es"uneala tron se %aza pe principiul ereditar electiv si viager domnul era ales pe

viata.

Astfel marea %oierime alegea pe domnitor din randul mem%rilor familiei /asara%ilor inTrara 8omaneasca si respectiv a Musatinilor in Moldova.

Alegerea nu apartinea eclusiv %oierilor un rol important il avea si Adunarea Tarii dupa mi1locul sec $I ,cand Poarta impune confirmarea o%ligatorie a domnului de catre

sultan domnii au inceput sa *"e num"t" &"re%t &e 5oartafara consultarea %oierimii,procedeu care s+a generalizat in sec. al $II lea , astfel ca numirea domnitorului adevenit un simplu act administrativ al Portii, domnul depunand omagiul si 1uramant decredinta sultanului.

>"n se%. aXVIII eaodata cu instaurarea regimului tur%o:*anar"otin Moldova in anu'0''si Tara 8omaneasca in anu '0'1,&omn"a pamanteana pra%t"% s:a &es*""ntat,domnii fiind numiti dintre grecii din cartierul Ganar , fara asentimentul tarii.

>omn""e *anar"ote erau scurte &6 < ani' In afara de *"&e"tatefa( de Poart tre%uiau sa plateasca o suma de mare de %ani pentru

ocuparea tronului . 5r"n%"paa *un%t"ea statuu" 3n se%ou *anar"ot a fost cea*"s%aa, fapt ce a dus la o

crestere ecesiva a fiscalitatii .)ecolul fanariot a fost si secolul genera"ar"" -ena"tat"",adica al vanzarii c#iar in sistemul de licitatie a dregatoriilor

7/25/2019 tema2-bac (1)

6/6

0atorita numeroaselor *enomene negat"-e care s+a produs in secolul fanariot si anumedomniile scurte, %ee 1 raoa"eintre Marile Puteri vecine, cand Tarile 8omane au fostteatru de raz%oi, au suferit ocupatia militar strin si p"er&er" &e ter"tor"", la care s+auadaugat epidemii de ciuma si foamete care nso(esc rz%oaiele -i fiscalitatea ecesiva ,tote acestea au fcut ca acest secol s fie perceput ntr+o manier negative fa( de

epocile anterioare.

SFAT!L >OMNES@

Hn conducerea (rii domnul era a1utat de S*atu >omnes%care l consilia pe domn ,-i eracompus la nceput din mari %oieri ca mari proprietari de pmnt -i apoi din %oieri cudregtorii %ine precizate .

)fatul domnesc l asista pe domn la sfat de 1udecat la tratativele cu puterile vecine , iaractele domniei nu erau vala%ile dac lipsea consim(mntul marilor %oieri din sfat.

Gigura principala in sfat era m"tropo"tucare era urmat in Tara 8omaneasca de mareeansi in Moldova de portaru Su%e-e".

Mem%rii safatului domnesc erau2 Maree Logo*8t:seful cancelariei domnesti

Maree Vorn"%:seful administratiei ,prerogative judecatoresti

Maree V"st"ern"%:responsabilul finantelor

Spataru 2comandant al ostirii ,purtatorul spadei domnitorului

5aarn"%u 2responsabil cu pivnitele domnest"

5osten"%u 2responsabil cu camerele domnesti

)fatul 0omnesc avea atri%u ii administrative ,politice ,1udecatoresti i fiscale! Hn a &oua /um8tate a se%ouu" XVau nceput s fie e"m"naB" o"er"" *8r8 &reg8tor"",

iar de la sfarsitul secolului $I, )fatul 0omnesc a luat o denumire turceasc de >"-an.