Tema/Iona/Parabola dramatica Iona(1968) de Marin Sorescu, face arte, alaturi de Paracliserul si Matca, din !olumul Setea muntelui de sare, aarut in 19"#$ %esi e subintitulata &Tra'edie in atru tablouri, &Iona este de fat o drama in care tra'icul se imbina cu comicul( Sorescu nu foloseste cu!antul tra'edie in accetiunea clasica de secia a 'enului dramatic, ci !rea sa ilustre)e luta indi!idului cu destinul, incercarea dea a*l infrunta,incercarea de a se 'asi e sine, de a*si defini fiinta$ Iona de Marin Sorescu aartine teatrului modern, unde nu se mai astrea)a distinctiile dintre seciile traditionale ale dramatur'iei+ tra'edie, comedie si drama$ ,liberarea de formele dramatur'iei traditionale se manifesta rin mai multe asecte+ amestecul seciilor, insertia liricului, reinterretarea unor mituri (mitul biblic, mitul lui %on -ui.ote, mitul lui Sisif), absenta conflictului e/terior, absenta cronolo'iei, re)enta unui tim si a unui satiu simbolic, suraunerea fictiunii cu realitatea, re)enta indicatiilor scenice amle entru fi/area satiului si re)entarea ersona.elor, re)enta unui sin'ur ersona.$ Tema te/tului este indicata de autor intr*o refata &stiu numai ca am !rut sa scriu ce!a desre un om sin'ur, nemaiomenit de sin'ur$ 0sadar, re)ulta, tema e sin'uratatea fiintei umane aflata in cautarea sinelui intr*o lume din care %umne)eu s*a retras$ Sec!enteilustrati!e entru tema sunt momentul in care Iona isi ierde ecoul, incercarea esuata de comunicare cucei doi escari si eisodul in care ratea)a comunicarea cu lumea (biletul scris cu roriul san'e e 'asit tot de el)$Titlul iesei trimite la mitul biblic al rorocului Iona din cartea cu acelasi titlu a 1ec2iului Testament, e care autorul il reinterretea)a si il tratea)a in maniera rorie$ Sorescu astrea)a din mitul biblic doar numele eroului, deoarece sre deosebire de rorocul biblic, care este in'2itit de un este entru neascultarea de a roo!adui credinta in %umne)eu oamenilor din cetatea 3ini!e, ersona.ul din tra'edia lui Sorescu se afla de la inceut ri)onier in 'ura unui este, fara osibilitatea e!adarii si fara a fi sa!arsit !reun acat$ 0ctiunea de a escui de!ine un simbol al cautarii, al cunoasterii$ Tra'icul situatiei consta in fatul ca rocesul cunoasterii se derulea)a intr*o lume inc2isa+ abdomenul monstrului marin$ Piesa e structurata in atru tablouri+ tablourile 1 si # surrind un lan e/terior, iar 4 si 5 un lan interior$Spatiul e insa simbolic+ in tabloul 1, marea trimite sre libertate$ ,a este insa simboli)ata rin cercuri indicand un satiu inc2is, limitat$ In tabloul # sen)atia de eliberare din satiul inc2is din interiorul estelui e anulata rin imresia formularii+ &ce!a ca o la.a$ 6elatiile temorale reliefea)a, in rincial, ersecti!a discontinua a timului si2olo'ic care otentea)a starileinterioare ale ersona.ului$Conflictul este de fat drama e/istentiala a rota'onistului Iona$ Ima'ine a omului modern, Iona traieste lenar un conflict interior cu roriul sine,intr*o intri'a de mare tensiune dramatica nascuta din discreanta dintre idealul/ideea de libertate, de cunoastere absoluta, si damnareade a trai intr*un ori)ont inc2is, ca un antece de c2it$Modalitatile de caracteri)are in te/tul dramatic sunt directe si indirecte$ 7aracteri)area directa este reali)ata de autor rin intermediul indicatiilor scenice$ In te/t re'asim si rocedee moderne de caracteri)are recum introsectia si monolo'ul interior$ In rimul tablou, conditia lui Iona este cea a omului modern, obli'at sa se suuna con!entiilorsociale+ Iona e escar, iar asta resuune ca trebuie sa rinda esti$ 1isul lui e sa rinda &estele al mare, adica sa e!ade)e din aceasta conditie, sa*si urme)e idealul( din acate, nu oti sa*ti sc2imbi marea, asadar Iona e condamnat sa ramana un ri)onier al destinului$ Incearca sa*l acaleasca rin .oc,escuind esti din roriul ac!ariu$ 0rmele e care Iona le foloseste entru a e!ada din interiorul estelui sunt lo'osul(in absenta unui interlocutor), eroul se dedublea)a, dialo'and cu sine si imbinand sin'uratatea si actiunea(mersul, cautarea unei iesiri)$ Iona reuseste sa*si in!in'a teama de moarte rin ratiune+ %orinta lui Iona este aceea de a construi o banca in mi.locul marii adica un loc de refu'iu care sa ofere ec2ilibru, stabilitate !ietii$ Incercarea lui Iona de a e!ada din este are dret re)ultat intrarea intr*un alt este, asadar Iona ramane ri)onier in absurdul e/istentei+ insa el isi constienti)ea)a sin'uratatea, intele'e ca &nimeni din sat, nimeni de e amant, nimeni din cer nu*l oate sal!a$ Se resemnea)a, se adatea)a la situatie insa nu renunta la 'asirea unei cai de e!adare$ In ultimul tablou este surrins un tim simbol+ Iona a fost ri)onier o !iata, iar acum are imresia ca e liber$ %escoera ca intre' ori)ontul e un sir nesfarsit de burti de este, adica e condamnat la un destin din care nu oate iesi$ %eci)ia finala e surrin)atoare dar erfect lo'ica+ nedescoerind nicio cale de sal!are din uni!ersul inc2is, in care e iremediabil cati!, el incearca sa caute iesirea in sens in!ers, adancindu*se in roriul uni!ers launtric$ 8estul lui nu trebuie inteles ca sinucidere ci ca eliberare totala rin care isire)ol!a cri)a$In opinia mea, atitudinea escarului Iona, ersona. rincial al iesei cu acelasi nume, este conforma situatiei omului modern, care se descoera sin'ur in uni!ers$ Piesa &Iona de Marin Sorescu aduce o innoire radicala in teatrul romanesc rin renuntarea la concretul istoric, situarea in atemoral, desc2iderea sre ar2etial si, de aici, sre 'eneral*uman, rescrierea mitului biblic cu trimiteri sre actualitate$