MARIN SORESCUIONA

MARIN SORESCU Marin Sorescu (n. 19 februarie 1936, Bulzești, județul

Dolj - d. 8 decembrie 1996, București) a fost un scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române.

Sorescu a fost poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate. Fără a se înscrie într-un partid politic după Revoluția română din 1989, a ocupat funcția de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 - 5 mai 1995).

DISTINCTII Premiul Academiei Române (1968, 1977) Medalia de aur pentru poezie "Napoli ospite", Italia, 1970 Premiul Academiei Române pentru dramaturgie, 1970 "Le Muse", acordat de Accademie delle Muse, Florența,

1978 Premiul Internațional de Poezie "Fernando Riello",

Madrid, Spania, 1983 Premiul Herder, acordat de Universitatea din Viena în

1991 pentru întreaga activitate Premiul Uniunii Scriitorilor din România, (de șase ori,

pentru poezie, teatru și critică literară)

IONA

Iona este o parabolă dramatică cu un singur personaj scrisă de dramaturgul și poetul român Marin Sorescu și a fost publicată pentru prima dată în Luceafărul în 1968. Drama a fost numită de către autorul însuși drept tragedie în patru tablouri și face parte, alături de alte două piese ale aceluiași autor, Paracliserul și Matca, dintr-o trilogie dramatică intitulată Setea muntelui de sare, publicată într-un volum în 1974.

REPREZENTATIILE PIESEI LA ALTE TEATRE 10 octombrie 1991, București - Teatrul Național

din București Regia: Ioan Ieremia Regia tehnica: Eduard Manea

Scenografie: Ioan Ieremia Ilustrație muzicală: Gheorghe Adamschi Distribuția: Iona: Radu Ițcuș 12 aprilie 2011, Deva - coproducție a Teatrului de Artă din Deva și a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova

Regia: Ilie Gheorghe Regia tehnica: Scenografie: Ilustrație muzicală: Distribuția: Iona: Ilie Gheorghe

TABLOURI TABLOUL 1 : Scena e

impartita in doua. Jumatate din ea reprezinta o gura imensa de peste . Cealalta jumatate - apa,niste cercuri facute cu certa. Iona sta in gura pestelui nepasator, cu navodul aruncat peste cercurile de creta . E intors cu spatele spre intunecimea din fundul gurii pestelui urias. Langa el,un mic acvariu,in care dau veseli din coada cativa pestisori.

TABLOUL 2 : Interiorul pestelui I. Bureti, oscioare, alge, mizerie acvatica. Impresia ca te afli

pe fundul marii si, în acelasi timp, câteva elemente care si creeze impresia de

pântece urias. Eventual, colturile mai întunecoase ale scenei se pot misca ritmic,

„Închide” Si „deschide”: pestele mistuie. La început, scena e în semiobscuritate. În

mijloc Iona în picioare, cu mâinile dibuind, nauc.

TABLOURI TABLOUL 3 :Interiorul pestelui

II. Decor asemanator, în mare, celui din tabloul anterior. Poate câteva

elemente în plus, spre a marca evolutia. Iar într-o parte a scenei – important! – o mica

moara de vânt. Poate sa se învârteasca. Atras de ea ca de un vârtej, Iona se va feri tot

timpul sa nu nimereasca între dintii ei de lemn.

TABLOUL 4 :O gura de grota, spartura ultimului peste spintecat de Iona. In fata, ceva nisipos, murdar

de alge, scoici. Ceva ca o plaja. In dreapta o movila de pietroaie, case, lemne. La

inceput, scena e pustie. Liniste. La gura grotei rူ�sare barba lui Iona. Lunga si ascutita –

vezi barba schivnicilor de pe fresce. Barba falfaie afara. Iona inca nu se vede.

ACTIUNEA La o prima lectura, actiunea ar putea fi rezumata astfel: Un pescar

sarac, Iona, pe care norocul mereu il ocoleste, sta in gura unui peste urias si isi arunca navodul intr-o mare ostila, care refuza sa-i dea macar un peste (sau, poate, si-a pierdut capacitatea genetica originara).

         Omul vorbeste cu dublul sau launtric, intreaga “actiune” fiind un solilocviu cu profunde implicatii filosofice. La un moment dat, gura pestelui se deschide si Iona este proiectat in adancurile stomacului sau, ai carui pereti antrenati in “vesnica mistuire” alcatuiesc un spatiu inchis, angoasant, un labirint din care omul va incerca sa se elibereze. Spintecand burta primului peste, Iona constata ca a nimerit intr-o alta burta (cea a pestelui al doilea care intre timp il inghitise pe primul). Tentativa de eliberare se repeta, in final, omul ajungand pe o plaja pustie inconjurata de un orizont format din burti de peste.

TEMA Alcatuita ca un dialog intre Iona si dublul sau, drama releva

teama de tacere a personajului, nevoia de comunicare intr-o lume a singuratatii. In aceste conditii, dorul de a vedea “pe cineva mergand pe drum” se converteste in acuta constiinta a singuratatii omului in Univers si cuvintele: “E tare greu sa fii singur” devin un strigat cu profunde implicatii metafizice. Ultima “plecare” a lui Iona (“Plec din nou”) face din Om un Ulysse tragic incercand mereu sa se intoarca in Ithaca (ideal de neatins). De altfel, motivul idealului este sugerat prin prezenta in decor a unei mori de vant – simbol care il transforma pe Iona intr-un Don Quijote sublim, un pescuitor de nori, care ignora conditia sa de fiinta fragila, traitoare pe un “ou clocit” (increatul care si-a pierdut puritatea).

TEATRU DE IDEI

Drama “Iona” de Marin Sorescu este o parabola care ascunde idei profunde, interogatii metafizice si simboluri. Apartenenta ei la teatrul de idei ar putea fi motivata prin:

1.      Este inspirata dintr-un mit (mitul biblic al omului inghitit de peste); 2.      Spatiul celei mai mari parti a actiunii este unul inchis, apasator,

amenintator: in burta pestelui (antrenata in “vesnica mistuire”), Iona este omul prizonier al primejdiilor si al fatalitatii.

3.      Eroul reprezinta, prin urmare, un simbol: el ii simbolizeaza pe toti oamenii aflati in puterea destinului. De aici se naste sentimentul de singuratate, de instrainare existentiala, nevoia de a vorbi cu dublul sau, dorinta de a vedea pe cineva trecand pe drum.

4.      Iona strabate un traseu initiatic arhetipal, comun: drumul de la viata la moarte; aflat intr-o situatie-limita atunci cand este inghitit de primul peste, va ajunge, in final, prizonier fara iesire. 

IONA - MARIN SORESCU - De Simion Gabriel