Universitatea Transilvania Brasov

Facultatea Stiinte ale Educatiei

Specializarea : PIPP

Disciplina: ,, Educatie civica ,,

Studenta :Nitica cas.Ciubotaru Elena

Anul III idd- sem2

TEMĂ DE CONTROL:

Studiu de caz (TERMEN DE PREDARE: 5 MAI 2015)

a) Se dă studiul de caz, intitulat „Pauza mare”.

b) Cerinţe:

1. Analizaţi din punct de vedere  moral, „cazul”  dat mai jos.

2. Descrieţi ce măsuri ar trebui să întreprindă învăţătoarea, după ce vede ce este în sala de clasă.

Pauza mare

Clasa a IV-a tocmai a încheiat ora de istorie; învăţătoarea i-a invitat pe elevi să se ducă la joacă

afară, că este pauza mare, iar elevii de serviciu să deschidă geamurile  şi să şteargă tabla. Şi-a luat

lucrurile şi a plecat în cancelarie.

Marian şi-a strigat prietenul:

- Dan, vino să vezi ce catapultă am făcut! – Marian a fixat rigla sa de plastic de un capăt, cu mâna, de

bancă, a pus guma pe celălalt capăt şi, după ce a apăsat capătul cu guma, a dat drumul acesteia.

Guma a zburat cu viteză în peretele din faţa clasei, apoi a ricoşat şi s-a dus printre bănci.

Marian a căutat-o puţin, nu a găsit-o şi a luat o bucată de cretă, folosind-o ca „ghiulea a catapultei”. 

Creta a zburat în tabloul cu stema ţării, a sunat puternic pe sticla geamului şi a ricoşat în capul Irinei,

care ieşea din clasă.

Aceasta a luat creta de jos, a aruncat-o în Marian, numindu-l „derbedeu” şi a fugit spre uşă.  

- Aşa, tătarule? stai că-ţi arăt eu ţie! – a luat capacul pixului şi l-a catapultat după Irina, care a ieşit

fugind din clasă; a scăpat de „ochire”, dar a lovit-o pe Sanda, dându-i sandwich-ul pe jos.

- Nesimţito, te spun lui frate-meu şi să vezi ce bătaie mănânci! … Dar acum, Sanda mânca ea un

plâns smiorcăit, înciudat şi … înfometat! Irina se pierduse demult în marea de copii din curtea şcolii. 

Joaca de-a catapultarea ghiulelelor  în „bastionul tătar” reprezentat de tabloul cu stema ţării i-a

cuprins şi pe alţi copii. S-a iscat un adevărat „atac asupra tătarilor”, care a ţinut până s-a consumat

toată creta sub picioarele lor. Atunci, „vitejii” au trecut la muniţia „ascuţitori”: şi au luat toate

ascuţitorile de prin penarele colegilor. Joaca a ţinut până când o ascuţitoare metalică a spart sticla

tabloului cu stema ţării. 

1

„Dărâmarea bastionului tătar” i-a adus la situaţia reală, concretă şi problematică, pe care singuri şi-au

creat-o. Învingătorii au rupt-o la sănătoasa, afară. Dan i-a strigat din urmă:

- Tu ai început, Marian! Şi, Marian s-a trezit singur în clasă, cu întregul „dezastru rămas  după

război”: toată creta zdrobită pe jos şi bucăţi de sticlă pe catedră! Aproape a intrat în panică, dar, în

clasă a intrat Andrei, cu buretele ud, spre a şterge tabla. – În el a văzut Marian salvarea sa:

- Andrei să faci curat în clasă, până vine doamna învăţătoare, că tu eşti de serviciu! – şi a fugit „ca un

tătar învins în luptă”, după ceilalţi beligeranţi.

Andrei a rămas descumpănit: cum să facă el curat? - el nu-şi face curat nici în camera lui! ”Of, dacă

ar fi bunica aici, să facă ea treaba aceasta! … Dar aici, face curat îngrijitoarea!... Da, aceasta este

soluţia! …  Dar ce să-i spun dacă mă întreabă cine a făcut dezastrul acesta?  Nu, nu pot să-l pârăsc

pe Marian, el este prietenul meu! Dar, uite, el m-a lăsat cu toate pe cap! Dar, oare, el a făcut toate

astea?” Şi, în timp ce se gândea la toate acestea, pe uşă a intrat învăţătoarea…..

REZOLVARE:

1. Analizaţi din punct de vedere  moral, „cazul”  dat mai jos.

Scoala este institutia care ofera educatie elevilor intr-un spirit moral si civic, participand intr-o

modalitate decisiva prin transmiterea valorilor morale si civice. Educatia inseamna dezvoltarea

cognitiva, a personalitatii copiilor.

Scoala apare ca o comunitate de un anumit tip, între ai cărei membri există o serie de relatii, iar

aceste relatii sunt reglementate printr-un tip special de disciplină.

Disciplina scolară poate fi considerată drept o manifestare a disciplinei sociale si este un ansamblu

de reguli de comportament necesare pentru buna convietuire în mediul scolar si pentru buna

desfăsurare a procesului de învătământ, dar in contextul actiunii educative disciplina îndeplineste

următoarele functii:

- socializarea individului,

- formarea si dezvoltarea unor atitudini morale si a unui sistem unitar de valori,

- asigurarea securitătii emotionale, care vizează respectul fată de sine si fată de ceilalti.

Educarea elevilor în spiritul respectării disciplinei este ghidată de anumite obiective. Acestea

obiective sunt: cunoasterea de către elevi a normelor specifice disciplinei; formarea la elevi a unor

deprinderi si obisnuinte de conduită disciplinată; dobândirea capacitătii de autocontrol al fortelor fizice

si psihice; stabilizarea atitudinilor de punctualitate si corectitudine.

Regulile clasei se stabilesc inca de la începutul anului scolar si astfel trebuie respectate o serie de

exigent scolare cum ar fi :

2

- să fie relevante pentru viata scolară;

- să fie formulate într-o manieră pozitivă;

- să fie flexibile si adaptate la situatiile particulare;

- să fie precizate clar consecintele nerespectării fiecărei reguli;

- să fie putin numeroase, pentru a putea fi retinute cu usurintă;

- să le fie comunicate si părintilor elevilor;

- să fie reamintite în anumite momente.

Revenind la studiul nostru de caz elevul Marian din clasa a IV-a, ar fi trebuit să aibă cunostintă de

normele morale, să cunoască valorile morale care stau la baza relatiilor cu ceilalti oameni, si care ar

trebui să aibă o conduită adecvată din punct de vedere moral-civic. Valorile morale sunt au un rol

esential in formarea caracterului, tocmai din acest motiv, acestea fac unul dintre obiectivele explicite

ale educatiei.

Prin educatie se pot descoperi stadiile de dezvoltare are constintei morale,  regulile morale insusite

de acesta si mai tarziu, chiar filozofia proprie in care se regaseste moralitatea fiecaruia.  Valorile

morale importante care necesita in deosebi atentie sunt: onestitatea ,respectul,

responsabilitatea ,dreptatea si corectitudinea, spirit civic si cetatenesc.

Elevele Irina si Sanda au avut o atitudine potrivita , un comportament normal atunci cand au fost

intrebate de cadrul didactic cine a aruncat cu creta. Ele au oferit ocazia lui Marian de a-si corecta

comportamentul la timp pentru a constientiza si a nu mai repeat fapta comisa.

Marian= este indisciplinat,obraznic, nu are respect fata de colegi, de clasa unde invata, materialele

didactice, munca altora si prietenia in urma careia incearca sa profite de prietenul sau Andrei.

Andrei = nu are puterea de a-si asuma responsabilitatea pentru faptele sale, nu are curaj, realizeaza

ca nu a facut bine ascunzand fapta respectivă, desi Marian nu ar fi meritat aceasta, cunoaste

normele morale si valoarea prieteniei, dar este putin puturos prin cuvintele sale, este alintat, fiind

obisnuit să i se facă pe plac, si astfel îi vine foarte greu să-si asume anumite responsabilităti.

Irina = foloseste cu mare usurintă jignirile, astfel încât îl determină pe Marian să continue cu acest

comportament.

Dan = iresponsabilitatea care si-o asuma prin teama de care da dovada.

3

Dintre valorile morale pe care le deducem din acest studiu de caz este PRIETENIA,

Onestitatea ,Respectul, Responsabilitatea ,Dreptatea si Corectitudinea care contribuie la

formarea unor solide conduite moral-civice. Apoi personalitatea morală se manifestă printr-

un comportament moral care include: nivelul conştiinţei sale morale, nivelul vointei sale

morale si nivelul abilitătilor sale de manifestare a vointei morale. Aici se include vointa

morală, care are mare impact educativ-formativ

Daca vorbim de prietenie atunci putem spune ca prietenii sunt foarte importanti si pot avea o influentă

atât pozitivă cât si negativă asupra copiilor din clasa a-IV-a. Comportamentul civilizat include principii

morale respectul reciproc, cooperarea, disciplina, dragostea fată de mediul înconjurător, umanismul,

patriotismul, toate acestea fiind câteva dintre principiile democratiei, ale statului de drept.

La elevii din clasa a-IV-a valorile morale am putea spune ca nu sunt bine dezvoltate deoarece nici

macar nu sunt asimilate pentru a putea fi puse in practica, in realitate, ca exercitiu.

2. Descrieţi ce măsuri ar trebui să întreprindă învăţătoarea, după ce vede ce este în sala de clasă.

Prima etapă în rezolvarea acestor probleme de disciplinare este definirea lor specifică, adică

identificarea comportamentelor problemă, care se doresc a fi remise sau eliminate. Această etapă se

numeşte operaţionalizarea problemei şi presupune identificarea comportamentelor pe care un elev le

face şi care sunt ţinta modificării. Psihologia comportamentală şi instrumentele de management al

clasei ne oferă metode de modificare a comportamentelor problematice, dar nu ne oferă metode de

ameliorare a unor probleme vag definite precum agresivitate, indisciplină, neatenţie.

Fiecare situaţie problematică trebuie identificate comportamentele care apar şi care ne fac să punem

diferite etichete (obraznic, neatent etc.) atunci când le observăm.(curs - ,,managementul clasei,,-ghid

pentru profesori si invatatori)

Cadrele didactice îi învată pe elevi ce înseamnă rigurozitatea, organizarea, concurenta

loială, precum si receptivitatea, promptitudinea si adaptarea la situaţii noi de viaţă.

Indisciplina scolară are mai multe cauze, cum ar fi: antipatia fată de scoală; nevoia de recunoastere

socială; comportamentul impulsiv; ignorarea regulilor (involuntară si deliberată); conflictele dintre

sistemele opuse de reguli; anxietatea; modul în care se manifestă anumite cadre didactice.

Ca masuri d-na invatatore ar trebui sa adopte cu elevii discutii legate de jocul de rol,

participarea copiilor la activităti competitive scolare si extrascolare, activitati de invatare cum

ar fi: realizarea unor desene, colaje cu traditii locale, prezentarea unor povestiri , desene cu

impact in rezolvarea problemelor si normelor morale si etice, participarea la proiecte cu

continut moral-civic, în cadrul clasei, al scolii sau al comunitătii locale prin - implicarea, la

nivel de clasă, scoală sau la nivelul comunitătii locale, în proiecte, pe diferite teme cu

continut moral-civic.

4

Alte masuri ale cadrului didactic ar fi recurgerea la măsuri de corijare, convocarea părintilor

la scoală si prin implicarea elevilor vinovati în activităti de modelare a personalitătii morale,

implicarea lui Andrei în mai multe activităti fizice si practice.

Ca o concluzie comportamentul moral trebui inteles ca o disciplina scolara dar in raport cu

libertatea elevului şi autoritatea profesorului, in limitele respectarii normelor morale.( mai

ales cazul lui Marian)

Pentru ca problemele de conduită ale elevilor să poată fi eliminate sau cel putin reduse ca frecventă,

durată si intensitate este necesară elaborarea de către profesor a unui plan de interventie

comportamentală cu identificarea precisă a acelor comportamente care se doresc a fi reduse sau

eliminate.

Un comportament poate fi descris de mai multi parametri. Acestia sunt: frecventa (numărul de aparitii

ale comportamentului într-o unitate de timp); durata (intervalul scurs de la declansarea

comportamentului până la finalizarea lui); intensitatea (forta de manifestare a comportamentului).

Disciplina în rândul elevilor poate fi instaurată, mentinută si ameliorată prin oferirea unor modele

demne de urmat; prin controlarea sistematică a îndeplinirii cerintelor de către elevi si evaluarea

conduitelor prin recompense si sanctiuni.

Educarea elevilor în spiritul respectării disciplinei face trecerea treptată de la disciplinare la

autodisciplinare si stăpânire de sine.

5