SEM.10 MAS MEDIA SI POLITICA

Mass-media de stat din Republica Moldova în campaniile electorale

În RM, la nivelul actelor normative, se face o distincţie între mass-media de stat şi mass-media publice. Cu toate acestea, lucrurile diferă în domeniul audiovizualului şi presei tipărite. Explicaţia ar fi că impactul activităţii instituţiilor mass-media electronice asupra formării opiniei publice este mult mai important decît cel al presei tipărite, fapt ce atrage atenţia opiniei publice locale şi a instituţiilor internaţionale preponderent asupra instituţiilor audiovizualului. De fapt însă, situaţia nu s-a schimbat nici chiar după adoptarea la 26.07.2002 a noii Legi nr. 1320-XV cu privire la instituţia publică naţională a audiovizualului Compania Teleradio-Moldova. Deşi televiziunea şi radioul de stat ar fi trebuit să devină "publice" încă din 1995, practic, cu mici excepţii, acestea întotdeauna au servit interesele persoanelor şi formaţiunilor aflate la guvernare, interese care au fost în permanenţă confundate involuntar sau premeditat cu interesele statului.

Mass-media de stat în alegeriComportamentul părtinitor din perioada campaniilor electorale focalizează în mod deosebit atenţia asupra mai multor aspecte ale prestaţiei mass-media de stat. Cele mai convingătoare dovezi pot fi găsite în doc. oficiale. Dacă analizăm rapoartele oficiale ale misiunilor OSCE de observ a alegerilor, precum şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale, începînd cu primele alegeri

pluraliste din 1994, găsim referiri exprese la încălcările regulamentelor de reflectare a campaniilor electorale în favoarea persoanelor sau forţelor politice aflate la guvernare. Acest lucru e valabil atît pt prestaţia ziarelor guvernamentale, cît şi pt cea a Companiei Teleradio-Moldova.

a) campania electorală parlamentară 1994. Alegerile din 1994 au fost monitorizate de diferite instituţii şi organizaţii internaţionale doar pe termen scurt. b) campania electorală pt alegeri locale 1995. După victoria la alegerile parlamentare a PDA, mass-media de stat au nimerit sub controlul acestei formaţiuni. De fapt, comportamentul mass-media în alegerile din 1995 nu a suferit schimbări faţă de 1994, lucru confirmat de observatorii electorali străini. c) campania electorală pt alegeri prezidenţiale 1996. Exemplul alegerilor prezidenţiale din noiembrie 1996 e extrem de edificator. Atunci televiziunea de stat şi ziarul Nezavisimaia Moldova au făcut partizanat în favoarea preşedintelui Parlamentului Petru Lucinschi, care a cîştigat alegerile, iar Moldova suverană a făcut partizanat în favoarea prim-ministrului, Andrei Sangheli, lucruri confirmate în raportul final al misiunii OSCE. d) campania electorală pt alegerile parlamentare 1998. După alegerile prezidenţiale din 1996, ziarele guvernamentale au făcut partizanat politic preponderent în favoarea învingătorului Petru Lucinschi. Astfel, în campania electorală parlamentară din 1998 Teleradio-Moldova şi presa tipărită de stat au

fost menţionate în raportul OSCE e) campania electorală pt alegerile locale 1999. Alegerile locale din 1999 nu au fost monitorizate de OSCE, în schimb, au fost monitorizate de Congresul Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei şi de alte instituţii locale şi internaţionale specializate în supravegherea alegerilor. f) campania electorală pt alegerile parlamentare 2001. În mod curios, pentru prima oară raportul OSCE privind monitorizarea alegerilor parlamentare din 2001 nu a avut obiecţii la prestaţia televiziunii şi radioului de stat, însă au constatat iarăşi că ziarele de stat Moldova suverană şi Nezavisimaia Moldova