Pasari calatoarePasre migratoare (Psri migratoare) este un termen care se refer la o grup de psri de specii diferite care n anumite anotimpuri pentru a putea supravietui migreaz la distante mari. In prezent se apreciaz numrul lor la ca. 50 de miliarde de psri, dintre care 5 miliarde migreaz ntre Europa si Africa.O serie de psri cltoare migreaz ntre Europa Central unde petrec perioada anotimpului de var si Europa de Sud sau Africa de Nord unde rmn n perioada de iarn. Psrile acestea migreaz pe rute scurte. Pe cnd alte psri cltoare migreaz pe distante lungi din Europa pn n Africa Sudic. Mai sunt unele psri arctice care migreaz iarna ntre Scandinavia sau Siberia spre Europa Occidental.De ce migreaz psrile?Principalele motive ale migrrii psrilor sunt:oferta de hran variat cu anotimpurile,cutarea celui mai potrivit loc pentru cuibrit, fuga din fata inamicilor naturali si evitarea suprapopulrii. Durata si distanta parcurs cu ocazia migrrii este ns diferit. Unele psri migreaz zilnic: noptile si le petrec n centrul orasului, unde este mai cald dect la periferie.Alte psri,care cuibresc n emisfera nordic, observ c toamna zilele devin mai scurte si mai reci, scade ritmul de crestere al plantelor si oferta de hran. De aceea migreaz spre Sud. Primvara, n locurile de iernat temperatura creste si scade umiditatea, astfel nct psrile doresc s se ntoarc n regiunile mai reci. Dac gsesc un teritoriu cu clim potrivit si hran suficient,clocesc acolo,iar toamna urmtoare migreaz din nou spre SudSpecii de psri cltoareSe presupune c rndunica este cea mai cunoscut pasre cltoare.De regul este privit ca vestitorul primverii, cnd revine din regiunile sudice ale Africii n Europa Central. Pn la venirea toamnei,cnd pleac din nou spre Sud, rndunelele cresc dou generatii de pui. Asemeni rudei sale, lstunul de cas, rndunica este capabil s zboare pe distante mari datorit corpului aerodinamic,suplu si aripilor nguste si arcuite. Psrile mai grele, cum ar fi berzele, trebuie s depun un efort mai mare pentru acest zbor. Tocmai din acest motiv, se strduiesc ca n timpul migratiei s parcurg distante ct mai mari prin planare. n timpul zborului de toamn, dinspre Europa spre Africa, prin intermediul curentilor ascendenti calzi se pot ridica usor,din ce n ce mai sus. Pentru multe psri, Europa Central reprezint cel mai sudic punct al migrrii.Lebda pitic de exemplu, migreaz din zonele de clocit ale Siberiei de Nord, pn la malul Mrii Nordice. Psrile migratoare nu le ntlnim doar n emisfera nordic,dar deoarece la Sud de Ecuator suprafata uscat este mult mai mic, numrul lor este redus, fiindc au mai putine locuri pentru clocit. Cel mai departe pe linia malului migreaz chira arctic. Cuibreste la Polul Nord si ierneaz n Africa de Sud, America de Sud si Antarctica; aceasta nseamn c parcurge anual 35 de mii de kilometri.Comportamentul antemigrational

nainte de migrare, psrile si mresc masa. Unele psri mici chiar si dubleaz masa. Psrile depoziteaz atta grsime, nct s fie ndeajuns pentru zboruri nentrerupte de cteva zile. La psrile mici se arde cte 0.5 grame pe or de zbor.