Tema 9 – Marketing politic și democrație

1

TEMA 9 – MARKETING POLITIC ȘI DEMOCRAȚIE

Dr. Dan Mihalache - Curs marketing politic

2

ÎNTREBĂRI ȘI DILEME LEGATE DE MARKETINGUL POLITIC

• Dezvoltarea marketingului politic i extinderea pe scară șrelativ largă a practicilor i tehnicilor acestuia ridică o șserie de dileme i riscuri legate în special de „calitatea” șdemocra iei. ț• Impactul său asupra sistemului îmbracă numeroase forme

– de la cea normativă la cea etică. • Este nevoie să acordăm o aten ie specială pe de o parte ț

problemelor pe care, în unele accep iiț , le ridică marketingul politic, iar pe de altă parte poten ialului i ț șimpactului pozitiv pe care îl poate avea.


3

ÎNSEAMNĂ MARKETINGUL POLITIC SFÂRȘITUL IDEOLOGIILOR

• Dacă produsul unui partid politic este creat, respectiv ajustat pornind de la a teptările i interesele publicului, cum î i mai găse te loc în această ecua ie ș ș ș ș țsetul de valori i principii care alcătuiesc fundamentele doctrinare ale unui șpartid?

• Partidele politice se pot confrunta cu o alegere dificilă între a adopta o pozi ie țconformă cu doctrina sau tradi ia sau una diferită, dar care permite câ tigarea ț șalegerilor.

• Experien a democra iilor occidentale a demonstrat însă că este posibilă o ț țarmonizare a celor două i că instrumentele marketingului politic pot fi folosite șpentru a răspunde în mod particular unor necesită i ale pie ei, dar în cadrul ț țfurnizat de un anumit set de principii i păstrând valorile fundamentale. ș

• Rportarea exclusivă la pia ă în elaborarea produsului, care include schimbări țpermanente ale acestuia, în func ie de oscila iile i fluctua iile în percep iile ț ț ș ț țelectoratului, nu garantează succesul electoral, putând fi sanc ionată de public. ț

• Există categorii de alegători care votează din convigere i pentru care șapartenen a ideologică i fidelitatea fa ă de ea au semnifica ie. ț ș ț ț


4

MARKETINGUL POLITIC ȘI DEFICITUL DE REPREZENTATIVITATE

• Segmentarea pie ei i alegerea unor grupuri intă pentru mesajele i ț ș ț șac iunea politică a partidelor, pe criterii pragmatice legate de calcule țelectorale, a fost de natură a ridica probleme de reprezentativitate.

• Un deficit în acest sens poate apărea în măsura în care politicienii i șpartidele vizează cu precădere anumite categorii de electorat, de al cărui suport au nevoie i nu sunt interesa i de reprezentarea ș țpublicului în ansamblu.

• Unii autori consideră că oficialii au tendin a de a acorda segmentelor țsociale care contribuie la realegerea lor o aten ie dispropor ionat de ț țmare în compara ie cu alte grupuri din propria circumscrip ie. ț ț

• Acestea din urmă pot avea percep ia că au fost „abandonate”, ceea ce țexplică i alienarea lor fa ă de sfera politică. ș ț


5

PERSPECTIVA PE TERMEN SCURT

• Printre riscurile care se atribuie marketingului politic se numără limitarea actorilor politici la o perspectivă apropiată, pe termen scurt i concentrarea pe solu ii care să le asigure ș țcâ tigul imediat, măsurabil într-un rezultat favorabil în alegeriș .

• Aceasta ar presupune neglijarea viziunii pe termen lung.• Nu este exclus, spre exemplu, să apară un conflict între nevoile

curente ale consumatorilor politici i perspectiva asigurării șbunăstării pe termen lung.

• Pe de altă parte, un marketing politic responsabil trebuie să aibă în vedere calitatea vie ii pe termen lung i nu doar ț șsuccesul de moment.


6

CINE DECIDE: OPINIA PUBLICĂ SAU ELITA POLITICĂ

• În multe rânduri politicienilor li se repro ează ruperea șlegăturilor cu electoratul i incapacitatea de ine cont în ș țdeciziile politice de preferin ele i nevoile acestuia. ț ș• Problema este însă diversitatea cererilor, intereselor i ș

nevoilor, precum i maniera în care publicul î i formează i ș ș șexprimă op iunile i opiniile. ț ș• Marketingul politic nu înseamnă cedarea deciziei către

„mase” i preluarea mimetică a punctelor de vedere șîmpărtă ite de majoritate, ci faptul că elitele politice ar ștrebui să fie mai atente la reac iile din societate i să ț șrăspundă la ele, chiar i ș în dezacord.


7

CE SE ÎNTÂMPLĂ DUPĂ CAMPANIE: REALIZĂRI VS. AȘTEPTĂRI

• Marketingul politic a ridicat a teptările, însă cererile pe pia a politică ș țvor fi întotdeauna mai mari decât capacitatea partidelor de a le îndeplini.

• Pe de altă parte, consultarea publicului nu conduce neapărat la responsabilizare în actul de guvernare. S-ar putea ca acest exerci iu să țfie numai unul formal sau de imagine i să nu producă efecte reale la șnivel decizional.

• Odată aflat la guvernare un partid riscă să se canalizeze preponderent pe atribu iile sale executive i să pună în plan secund consultarea pie ei. ț ș ț

• Experien a a arătat că partidele orientate către pia ă pot u or reveni la ț ț șstatutul de partide orientate spre vânzări, mai ales dacă nu există un alt challenger i nici presiuni din afară pentru a men ine orientarea către ș țpia ă.ț


8

POTENȚIALUL MARKETINGULUI POLITIC

• Alte abordări văd în marketingul politic i extinderea lui câteva șoportunită i i avantaje. ț ș

• Primul dintre ele este legat de plasarea cetă eanului în centrul aten iei i ț ț șreducerea domina iei un grup restrâns asupra procesului politic. ț

• Marketingul este considerat de natura a încuraja partidele să acorde o mai mare importan ă consultării publicului. Posibilele beneficii ale lui au țfost sintetizate de Jennifer Lees-Marshment astfel:• Îi determină pe oamenii politici să asculte i în eleagă pia a efectiv.ș ț ț• Permite adresarea eficientă către grupuri intă, nu doar către majorită i, ci i către ț ț ș

minorită i.ț• Determină guvernul să se focuseze mai mult pe realizarea efectivă decât pe

promisiuni retorice.• Îmbunătă e te pozi ia cetă eanului în procesul politic.ț ș ț ț• Creează un joc al competi iei, dacă ambele păr i răspund.ț ț• Dezvoltă în raport cu electoratul o rela ie mai solidăț .


Tema 9 – Marketing politic și democrație

Documents

Transcript of Tema 9 – Marketing politic și democrație