„Veţi fi la nivelul copiilor.Îi veţi vedea cu ochi, nu de pedagog şi de şef, ci cu ochi de om şi de copil şi veţi reduce imediat, prin acest fapt, distanţa periculoasă care există, în clasele tradiţionale,între elev şi profesor” Celestin Freinet

Născut la 15 octombrie 1896, în orăşelul Gars din Franţa, într-o familie numeroasă. De mic copil îi displăceau zilele de şcoală, aceasta fiind un motiv ce l-a determinat să realizeze o reformă a modului de predare. În 1920, începe activitatea de învăţător la şcoala din satul Le Bar-sur-Loup. Aici el şi- a dezvoltat metodele sale de predare.

În anul 1923 Freinet cumpărat o tipografie, iniţial pentru a-l ajuta în predare, din moment ce suferea de o boală pulmonară, fiind dificil pentru el să vorbească perioade lungi de timp. Astfel, el tipărea texte libere şi ziare de clasă pentru elevii săi. Copiii îşi compuneau lucrări proprii, în grup, care au înlocuit complet manualele.

Pentru realizarea ziarelor,elevii trebuiau să plece des din clase, efectuînd excursii de teren. În 1924, Freinet a creat Cooperativa de Învăţămînt Laic, scopul ei fiind schimbarea învăţământului de stat din interior,cu aportul profesorilor.Metodele de predare promovate de Freinet erau în contradicţie cu politica oficială a Consiliului Educaţiei Naţionale a Franţei, şi în el a fost exclus din şcoală.

În 1935 el deschide propria şcoală, la Vence. Aceasta, devenită şcoală publică în 1991, continuă să activeze şi acum, după 80 de ani. Henry Peyronie a declarat în 1999 că elevii care studiau în şcolile Freinet din Franţa, atingeau 2 %.

Şcoala din Vence, 1935Piscina decorată de elevi, 2001

În viziunea lui Freinet, acţiunea pedagogică trebuie să aibă elevul ca ax în jurul căruia să graviteze totul. Educatorul urmează să se adapteze la trebuinţele copilului, să ia înconsiderare interesele şi înclinaţiile sale. Învăţătorul ajută şi nu controlează, ameninţă, atenţionează, pedepseşte.

DIVERS UNIC

GLOBAL

Să se realizeze: o pedagogie centrată pe copilo pedagogie a deschiderii şi a comunicăriio pedagogie ce oferă mijloace şi metode

de lucruo pedagogie modernă,internaţională şi

cooperativă

Învăţarea

Informarea

Cercetarea

Gestiunea

Intelectuală Manuală Fizică

Formare Informare

Orală Scrisă

Internă Externă

Ştiinţifică Artistică

Învăţării Activităţilor Relaţiilor Conflictelor

Plimbările, studiul naturii

Lucrul în

grup

Desenulliber

Autoevaluare

Realizareamaterialelor

didactice de către elevi, publicarea lor

Lucrul de grădină, salubrizarea parcurilor

Metodanaturală

Plan semestrial

alcătuitde elevi

Educaţieprin

reuşită

•Consiliul•Excursii•Vizite

•Ocaziţionale•Permanente

•Învăţare•Creaţie•Comunicare

•De învăţare•De producţie

ORGANIZAREA CLASEI

Punerea în aplicare a responsabilizării

Punerea în aplicare a autonomiei

Punerea în aplicare a cooperării

Organizarea cooperativă, modalitate de luare a

deciziilor, votul, elaborarea regulilor şi gestionarea

materialului

Organizarea cooperativă, modalitate de luare a

deciziilor, votul, elaborarea regulilor şi gestionarea

materialului

Dascălul nu mai este singurul ia decizii ; copilul se ocupă de propria activitate:

munca individualizată şi autocorectare.

Dascălul nu mai este singurul ia decizii ; copilul se ocupă de propria activitate:

munca individualizată şi autocorectare.

Se instituţionalizează prin îndrumarea temporară sau permanentă (un copil mai

mare se ocupă de unul mai mic).

Se instituţionalizează prin îndrumarea temporară sau permanentă (un copil mai

mare se ocupă de unul mai mic).

,,Primii din clasă – reuşesc desigur, pentru că au aptitudini deosebite… dar şcoala copleşeşte pe ceilalţi sub avalanşa eşecurilor: exces de roşu pe exerciţii, note proaste , de refăcut caiete rău îngrijite… Observaţiile nu lasă decât foarte rar copilului încurajarea unei reuşite”. Freinet cerea fiecărui elev să preia capul plutonului : ,, Să nu vă lăsaţi niciodată copiii să eşueze ; faceţi-i să reuşească , ajutându-i dacă trebuie printr-o generoasă participare a profesorului . Faceţi-i mândri de realizările lor . Îi veţi duce astfel la capătul lumii.”

Libera exprimare nu este invenţia unui elev din cale - afară de creativ, ea este manifestarea însăşi a vieţii. Libera exprimare pedagogică trebuie să permită fiecăruia să-şi redea sentimentele , emoţiile , impresiile , cugetările , îndoielile . Toţi copiii , dacă n-au fost încă ireparabil descurajaţi , percep nevoia şi dorinţa de a se exprima , de a intercomunica sprijinindu-se de instrumentele de care dispun (vorbirea, scrisul, desenul ). Potrivit ideilor lui Freinet, învăţătorul trebuie să asigure deschiderea asupra vieţii sociale şi comunicarea în situaţii variate.

Evaluarea în pedagogia Freinet

Evaluarea în pedagogia Freinet constă în verificarea realizărilor elevilor , pornind de la planul individual de muncă .

Autoevaluarea - pornind de la planul său individual de muncă , elevul îşi corectează singur munca cu ajutorul fişierelor autocorective , sau codurilor de culori , determinându-şi gradul de reuşită .

Evaluarea colectivă - situează în prim – plan rezultatul muncii individuale a elevului ce este prezentat grupului şi supus criticilor valorizante ale acestuia . Clasa determină nivelul de reuşită al proiectului individual, iar învăţătorul decide maniera în care elevul îşi va continua munca pâna la definitivarea proiectului.Socializarea - ca formă de evaluare se traduce prin definitivarea proiectului individual al elevului care se realizează sub forma unui articol , album , expoziţie , înregistrare , program informatic , portofoliu.

INSTRUMENTELE EVALUĂRII ÎN PEDAGOGIA FREINET

Rezultatul muncii copilului este fie publicat în revista clasei , fie trimis corespondenţilor , prezentat la expoziţia şcolii/clasei sau prezentat într-un spectacol . Deoarece pedagogia Freinet realizează programa şcolară , elevii primesc şi calificative / note şi teste de control , care nu au ca scop sancţionarea greşelilor , ci informarea asupra progreselor elevilor şi decernarea certificatului necesar societăţii şi recunoscut de aceasta .

CONCLUZII :

Asistăm astăzi , mai mult ca oricând la o ’’reaşezare’’ a sistemului educaţional , determinat atât de noile schimbări ale societăţii , cât şi de impregnarea valorilor aduse din vest în ceea ce priveşte sistemul educaţional. Privită la început cu reticenţă, pedagogia Freinet a ajuns astăzi a fi apreciată de o mare parte dintre ceiimplicaţi în actul educaţional.

Andre de Peretti,Educaţia în schimbare, Editura Spiru Haret,Iaşi,1996

Pettini ,Aldo,Freinet şi tehnicile sale,Editura CEDC ,1992.

Rădulescu,Mihaela,Pedagogia Freinet. Un demers inovator,Editura Polirom,Iaşi,1999

www.freinet.org

www.lespionniers.spaces.life.com