PORTOFOLIUL PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINE:

PEDAGOGIE I.FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI

TEORIA SI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI

PEDAGOGIE II.TEORIA ȘI METODOLOGIA INSTRUIRIITEORIA ȘI METODOLOGIA EVALUĂRII

Student:

Puşcaş Cristian

Târgu-Mureş

2014-2015

PEDAGOGIE I.

FUNDAMENTELE PEDAGOGIEITEORIA SI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI

1. Educaţia

- 2-3 definiţii ale educaţiei ( altele decât cele date in curs )

a.Definiţii personale:

Educatia este cea care ar trebui sa-i ofere tanarului capacitatea de a percepe esentialul ar trebui sa-i confere libertatea de a trai intr-o lume pe care s-o creeze el insusi.

Educaţia înseamnă o curiozitate insaţiabilă pe tot parcursul vieţii , o capacitate de nu înceta să pui întrebări niciodată .

Educaţia nu e uniformizarea minţii , nu e coerciţia tânărului în a se conforma unui anumit tipar ci în a’şi exprima unicitatea lui şi spontaneitatea lui prin moduri creative şi benefice lui şi celor din jur .

b.Sugestii privind noile educaţii:

1.Educaţia ecologică sau educaţia relativă la mediu:Organizarea activităţilor de voluntariat cu diferite scopuri spre folosul socieţăţii: - de a aduna gunoaiele aruncate în parcuri şi în diferite zone ale oraşului pentru a pune accent pe curăţenia în mediul în care trăim;-să găsim soluţii de a transforma deşeurile în bunuri folositoare;-să plantăm cât mai multe pomuleţe.2.Educaţia pentru pace şi cooperare:-să organizăm workshop-uri, simpozioane cu tema ,,Stop violenţa’’;-să organizăm în şcoli activităţi miniteatrale cu scopul de a preveni violenţa în şcoli:-vizionarea de filmuleţe cu război şi una cu pace, fiecare elev să-şi spună opinia bazat pe diferenţac dintre cele două filmuleţe vizionate.3.Educaţia pentru noua ordine economică internaţională:- stimularea copiilor prin diferite jocuri pentru a învăţa cum să gestioneze banii;-învăţarea copiilor de a dărui lucrurile şi jucăriile nefolosite, copiilor cu o exiatenţă precară;-cum să gestioneze în mod efficient banii.4.Educaţia economică şi casnică modern:- joc de rol cu copiii să joace rolul mamei, de a face lucrurile în casă sarcini ce ar trebui să facă mama;

- conştientizarea copilului de rolul mamei şi a tatălui în casă şi sarcinile fiecăruia tot prin joc de rol;- cunoaşterea copiilor a tradiţiilor prin diferite joculeţe şi filmuleţe pe care să valorifice şi să păstreze.5.Educaţia pentru schimbare şi dezvoltare:-conceperea jocurilor de rol înte copiii şi profesori pentru a conştientiza copiii greutatea rersponsabilitatea cu care se confruntă un dascăl;-jocuri cu dificultăţi gândire critică, strategii de rezolvare de problem, ruperea barierelor şi a rigidităţii prin creativitate;-activităţi cu tema ,,ce să facem din diferite lucruri de care nu mai aven nevoie şi creerea a unori lucruri utile şi folositoare în pentru domeniul casnic modern.6.Educaţia pentru participare şi democraţie:- vizionarea a două filmuleţe una din perioada coministă şi celălalt filmuleţ despre democraţie pe urmă comparat cele două aspect,-organizarea serbărilor mixte cu mai multe etnii, pentru a cunoaşte tradiţiile, obiceiurile şi a altori comunităţi de diferite etnii;- organizări worksop-uri cu titlul ,,Combatera prejudecăţilor comuniste’’.7.Educaţia pentru comunicare şi mass-media; -prelegeri cu tema: ,,Cum să prevenim comunicarea defectuoasă?’’;-organizarae cursurilor pentru copii cu titlul: ,,Siguranţa pe internet’’,-workshop-uri cu rolul de a înţelege eficienţa şi importanţa comunicării în viaţă noastră.8.Educaţia nutriţionistă:-cursul despre cum să ne alimentăm,pentru a trăi bine, fiindcă omul are nevoie de putere, forţă vitală,putere şi energie;-prezentarea şi discutarea unor reguli necesare în alimentaţia şcolarului pentru a obţine rezultate optime la învăţătură şi pentru a evita înbolnăvirile,-filmuleţe despre importanţa consumării zilnice a fructelor şi a legumelor.9.Educaţia privind drepturile fundamentale ale omului:-formarea independenţei de gândire;-espectarea procedurilor legale şi a drepturilor celorlalţi;-respectarea diferenţelor (moduri de viaţă, credinţe, opinii, idei, religie);-disponibilitatea de a dialoga, de a respecta interesele legitime ale celorlalţi;-respectarea argumentelor raţionale şi a modalităţilor de rezolvare non-violentă a conflictelor;-manifestarea unui interes constructiv pentru problemele comunităţii;10.Educaţia interculturală:-o şcoală pentru toţi - accesul copiilor romi la o educaţie de calitate;-cunoaşterea şi respectarea culturii,a tradiţiilor şi a stilului de viaţă ale comunităţilor etnice, de către toţi locuitorii din ţara respectivă.

c.Rolul şcolii în promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii:Educaţia are un rol important, în viaţa omenescă, începând de la naştere până la moarte. Pentru o dezvoltare armonioasă omul are nevoie de toate tipurile de educaţii..Şcoala, dupa cum bine ştim este instituţia care pregăteşte, educă tânărul membru al societăţii în vederea socializării lui. Şcoala este cea care deschide ochii omului către universul cunoaşterii, lumii în care traieşte. Ea are şi rolul de a-i dezvolta aptitudinile şi a-i crea pârghii

motivaţionaleîin activităţile sale din societate. Totodată ea-l educă pe tânăr formându-i buna conduită în relaţiile cu lumea inconjurătoare: mediu, alte grupuri de oameni, responsabilităţi, obligatii şi drepturi în societate.

2. Competenţele psihopedagogiei ale cadrului didactic: Cum voi fi eu ca profesor?

  Pedagogul trebuie să fie o personalitate complexă. Un dascăl trebuie să aibă cel puţin două caracteristici, competenţă şi autenticitate, manifestate nu doar în plan cognitiv, ci şi moral-atitudinal, chiar estetic. În primul rând să iubescă copii şi meseria de dascăl, pentru a făurii, modela din ei oamenii de mâine. Pentru aceasta trebuie să dea dovadă de responsabilitate, tact, răbdare, dăruire. Să fie un bun psiholog ca să poată desluşi nevoile şi nivelul emoţional a fiecărui copil, ca să se poate stabili un stil sau mod de predare cât mai optim şi să fie adaptat, croit pe fiecare copil în parte. Competenţa comunicativă este o trăsătură importantă de a crea prin aceasta o ambianţă, o relaţie de lucru cât mai eficientă, şi roditoroare. A soluţiona conflictele, în urma investigării, prin mediere şi negociere, în vederea asigurării unui climat de încredere respect. Să fie un ghid competent, inteligent, imaginativ, creativ, să descopere împreună lucruri noi importante. Să dezvolte gândirea critică a elevilor să-şi expune gândurile şi opiniile. Să călăuzească elevii pe un făgaş al înţelepciunii pentru a concretiza cu succes deprinderile şi să lege conţinuturile noi de cele vechi. Să îi încurajeze în ceea ce îi învaţă, să îi motiveze.

3.Introducere în teoria curriculum-ului, diferenţierea dintre: curriculum core, curriculum specializat, curriculum subliminal şi curriculum informal.

a.Fiecare curriculum sus menţionat are criteriile de clasificare şi aspecte bine definite după conţinuturile ce o înglobează şi dezvoltând structuri de performanţă în domenii particulare . Astfel core curriculum adică nucleul este o bază de cunoştinţe, abilităţi şi comportamente obligatorii pentru toţi elevii. Cu toate că accentul proiectării curriculare este pus pe educaţia generală şi pe curriculum specializat, numai abordarea globală a climatului educaţional creează posibilitatea dezvoltării echilibrate şi sincronice a potenţialului cognitiv, afectiv şi aptitudinal. Acestei categorii de curriculum i se acordă în practica şcolară curentă cea mai mare pondere din eforturile de diferenţiere şi individualizare. Curriculum-ul specializat înglobează cunoştinţe şi aptitudini pe diferite domenii cum ar fi literatura, ştiinţe, muzică, arte plastice şi dramatice, sportul, focalizând pe îmbogăţirea şi aprofundarea competenţelor specifice determinării performanţelor în domenii particulare.Acestei categorii de curriculum i se acordă în practica şcolară curentă cea mai mare pondere din eforturile de diferenţiere şi individualizare.

Curriculum subliminal priveşte acele învăţări pe care copilul le derivă din natura înconjurătoare, inclusiv din arhitectura şcolară şi conduitele educatorilor sau ale administratorilor.” poate fi derivat din mesaje tacite induse copilului de organizarea şcolară (de

exemplu, orarul şcolar) sau tipul de disciplină practicat.

Curriculum-ul informal se referă la alte ocazii şi oportunităţi de învăţare oferit de societăţi şi agenţii educaţionale, mass-media, bibliotecile, muzeele au curricula proprie, la fel ca armata, radioul şi televiziunea, iar prin acestea nu mă refer numai la programele special educative, ci şi la emisiunile informative, care îi învaţă pe oameni să se informeze, la emisiunile comerciale, care îi învaţă ce să-şi dorească în postură de consumatori, sau la emisiunile muzicale, de exemplu la operă, care actualizează mituri sau valori generale.

b. 5 forme de manifestare a curriculum-ului subliminal:

Valori ale personalităţii profesorului în sensul că fiecare professor se prezintă în faţa elvilor cu un subiect, cu un contur valoric particular, experienşa sa de viaţă, preferinţe, opinii. Contează ca profesorul să stăpânească aceste pârghii pentru a realiza o inter.relaţionare complete, în care gândirea, sterile atitudinile, corpul său se pun la treabă într-un mod coherent şi convergent în beneficiul obiectivelor ce le are de realizat. Sancţiunea este un mijloc de influenţare pedagogică, atunci când elevul nu îndeplineşte cerinţele stabilite.

Metoda de influenţare a profesorilor este pus în situaţie de a utiliza surse de putere care ar putea deforma comportamentul şi atitudinile elevilor săi.Materialele didactice folosite de cădre dascăli pot influenţa atât starea , gândirea, comportamentul elevilor cât şi atitudinea lor faţă de materia predată de câtre profesor.

Predispoziţii valorice ale elevilor şi ale clasei de elevi. Există o dimensiunea educaţiei care se realizează prin contagiune şi imitaţie (apartenenţa la grup, comformitatea grupului).Mediul ambient din clasă influenţează reacţiile elevilor. Forma clasei este determinatâ de câţiva factori: obţinerea unei ambient cât mai plăcut, asigurarea unei mobiliere variate din punct de vedere functional, parametrici igienici recomandaţi de medici ( ventilaţie, luminare naturală).

4.Finalităţiile educaţiei.

a.Taxonomia cognitivă a lui Bloom are drept criteriu de ierarhizare a comportamentelor complexitatea acestora. Ea se organizează pe două grupe mari comportamentale, care la rândul lor cuprind alte nivele (clase sau categorii):

I. Cunoaştere

1. Achiziţia informaţiei

1.1. Date particulare: denumiri, fapte, date, simboluri.

1.2. Moduri de tratare a datelor particulare, fără a le aplica: convenţii, clasificării, criterii, metode.

Prin metoda de comunicare a noilor cunoştinţe voi preda lecţia ,,Atenţia’’ din manualul de psihologie clasa aX -a ( definirea şi caracterizarea atenţiei, modelul fiziologic al atenţiei, formele - însuşirile atenţiei şi patologia atenţiei). Prin aceasă metodă elevii vor achiziţiona noi

cunoştinţe.

II.Deprinderi şi capacităţi intelectuale 2. Înţelegerea (comprehensiunea) 2.1. Traducere, transpunere. 2.2. Interpretare: rezumare, explicare. 2.3. Extrapolare: extinderea tendinţelor, generalizare. Această etapă pune în aplicare abilitatea elevilor de a forma propriu înţeles pe baza materiei predate, adică lecţia despre ,,Atenţia’’. Acest process include interpretarea, exemplificarea, rezumarea, compararea şi explicarea lecţiei susmenţionate.

3.Aplicarea Acest proces pune la dispoziţia elevilor strategii de a implementa, a folosi, a executa, să asocieze conţinutul lecţiei ,,Atenţia’’ cu alte conţinuturi învăţate.

4.Analiza 4.1. Căutarea elementelor. 4.2. Căutarea relaţiilor. 4.3. Căutarea principiilor de organizare. Prin analiza elevii vor putea realiza descompunerea informaţiilor sau a conceptelor în părţi pentru a le înţelege mai bine fenomenul atenţiei, să compară, să organizeze, să construiească, să atribuei, să sublinieze, să structureze, să integreze lecţia învăţată.

5. Sinteza 5.1. Problema unei lucrări personale. 5.2. Elaborarea unui plan de acţiune. 5.3. Deducerea unui ansamblu de relaţii abstracte. Introducerea unei reguli. Acest proces pune în aplicare folosirea ideilor pentru a produce ceva nou legat de fenomenul ,,atenţiei‘’, adică repartizarea pe categorii, generalizări.

6. Evaluarea 6.1. Critică internă: a judeca, a decide, a argumenta asupra exactităţii, erorilor, lacunelor. 6.2. Critică externă: a judeca, a argumenta scopuri, eficienţe, utilitate.În această etapă finală elevii vor putea emite judecăţi de valoare a lecţiei învăţate ,, Atenţia’’, de a critica, judeca, justifica sau argumenta, unele idei legate de deprinderile acumulate.

b.Identificaţi în obiectivele de mai jos cele 3 etape ale procedurii de operaţionalizare după Mager:

1. Elevii să formulize după consultarea materialelor distribuite 5 soluţii de reducere a poluării.2. Elevii să identifice verbele dintr-un text dat, min 7 din 10, în cinci minute de activitate independent.Modelul lui Mager (1962) pretinde ca operaţionalizarea să se concretizeze în stabilirea a trei parametrii ai obiectivului de realizat: 1) descrierea comportamentului final; 2) condiţii în care se va realiza comportamentul;

3) nivelul performanţei acceptabile.

1.Verbul ,,să formulize’’, să identifice, permite observarea şi măsurarea comportamentelor realizate din enunţul de mai sus. Aceste două verbe care sunt puse la conjunctiv identifică procedeul de descrierea comportamentului final.2.,, Consultarea materialelor distribuite şi verbele dintr-un text dat’’, aceste materiale puse la îndemâna elevilor identifică procedura a doua de operaţionalizare după Mager.3.Nivelul performanţei acceptabile reiese din aspectul calitativ şi cantitativ, care se indentifică în cele două enunţuri: ,,5 soluţii de reducere a poluării şi identificarea verbelor minim 7 din 10, în cinci minute’’, aparţinând procedurii al treilea de operaţionalizare după Mager.

5.1. Conţinuturile educaţionale

PLAN CADRUClasa a III-a anul 2014-2015

NR.

CRT.

ARIA CURRICULARĂ ŞI DISCIPLINA

NR. ORE

TIP

CURRICULUM

1 LIMBĂ ŞI COMUNICARE

1.Limba şi literatura română

2.Lectură

3. Limba modernă

9

6

1

2

extins

nucleu

2 MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE

Matematică

Ştiinte ale naturii

5

4

1

extins

nucleu

3 OM ŞI SOCIETATE

Religie

Educaţie civică

2

1

1

nucleu

4 ARTE

Educaţie plastică

Educaţie muzicală

2

1

1

nucleu

nucleu

5 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

1. Educaţie fizică

2

2 nucleu

6 TEHNOLOGII

1. Educaţie tehnologică

1

1 nucleu

7 CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII 1

1

extins

8 TOTAL 22

5.2. Construiţi o programă şcolară la o disciplină din domeniul dvs. de specialitate:

Disciplina „Psihologie” reprezintă la clasa a X-a, disciplina socio-umană, din cadrul ariei curriculare „Om şi societate”. Studiul “Psihologiei” în liceu, alături de studiul celorlalte ştiinţe sociale îşi propune formareapersonalităţii autonome şi creative în vederea dezvoltării libere şi armonioase a persoanei. Pentru ca un tânăr să răspundă adecvat unor realităţi în schimbare, el trebuie să dispună nu doar de o solidă pregătire profesională, ci şi de competenţele proprii gândirii critice, de capacitatea de inserţie socială activă, precum şi de un set de atitudini şi valori personalizate; el trebuie să posede motivaţia şi disponibilitatea de a reacţiona pozitiv la schimbare – ca premisă a dezvoltării personale. În acestorizont de aşteptare, cunoaşterea de sine şi a celorlalţi devine esenţială.Disciplina contribuie la formarea progresivă a competenţelor - cheie stabilite de către ComisiaEuropeană, îndeosebi în ceea ce priveşte:

- competenţele interpersonale, interculturale şi sociale

- a învăţa să înveţi

- comunicarea în limba maternă.

Prezentul curriculum acoperă:

- trunchiul comun (pentru clasele cu 1 oră/săptămână)

- trunchiul comun şi curriculum-ul diferenţiat (pentru clasele cu 2 ore/săptămână).

Conţinuturile vizate prin curriculum-ul de bază şi cele vizate prin curriculum-ul diferenţiat sunt prezentate în coloane diferite.

Structura curriculum-ului include următoarele componente:

Competenţe generale

Competenţe specifice şi unităţi de conţinut specifice trunchiului comun şi curriculum-ului diferenţiat

Valori şi atitudini

Sugestii metodologice.

Elementele de noutate sunt legate de următoarele aspecte:

- reconsiderarea demersului curricular şi didactic din perspectiva finalităţilor:

- liceului

- studierii acestei discipline

Orientarea către latura pragmatică a aplicării curriculum-ului: corelarea dintre unităţile de conţinut şi competenţele specifice permite profesorului să realizeze conexiunea explicită între ceea ce se învaţă şi scopul cu/pentru care se învaţă; corelaţia propusă are în vedere posibilitatea ca o anumită competenţă specifică să poată fi atinsă prin diferite unităţi de conţinut, neexistând o corespondenţă biunivocă între acestea;

Recomandarea unor valori şi atitudini care să completeze dimensiunea cognitivă a învăţării cu cea afectiv-atitudinală şi morală din perspectiva finalităţilor educaţiei;

Includerea unor sugestii metodologice care să orienteze spre modalităţi didactice concrete de utilizare a curriculum-ului în proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare. Psihologie – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 3

Demersul urmărit permite concomitent familiarizarea elevilor cu aspecte teoretice esenţiale şi formarea unor competenţe de tip instrumental-practic, necesare în viaţa privată şi publică. Principiul de bază al curriculum-ului este acela de a oferi elevilor, în cadrul fiecărui capitol, un număr mic de noţiuni exersate în contexte diferite (teoretice şi practice, fie reale, fie imaginare). Profesorii îşi pot centra atenţia în mod diferenţiat asupra activităţilor de învăţare şi asupra practicilor didactice. Diversitatea situaţilor concrete face posibilă şi necesară o diversitate de soluţii didactice. Din această perspectivă, propunerile curriculum-ului nu trebuie privite ca reţetare inflexibile. Echilibrul între diferite abordări şi soluţii va trebui să fie rezultatul proiectării didactice personale şi al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte.

COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de

cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală.

2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii – problemă,

precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare.

3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul

diferitelor grupuri.

4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în

schimbare.

5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii.

Competenţe specifice Conţinuturi

Trunchi comun Curriculum diferenţiat1.1. Identificarea proceselor psihice si caracterizarea rolului lor în evoluţia personalităţii1.2 Identificarea legăturilor întreprocesele psihice2.1. Analizarea unor procese psihice pornind de la exemple concrete2.2 Evaluarea caracteristicilor unor procese psihice, prin comparare si prin utilizarea unor instrumente adecvate de măsurare3.1 Relaţionarea eficienta/ cooperarea cu ceilalŃi în colectarea, interpretarea sievaluarea informaŃiilor referitoare la procese si manifestări psihice4.1. Utilizarea cunostinŃelor depsihologie în scopul adaptării condu

I. Procese psihice si rolul lor înevoluţia personalităţiiPsihicul si caracteristicileacestuiaProcese cognitive senzoriale -caracterizare generalăProcese cognitive superioare:- Gândirea- Memoria- Imaginaţia-Limbajul Procese reglatorii:-Motivaţia- Voinţa- Afectivitatea- Atenţia

Ipostazele psihicului(inconstient, subconstient,constient) si relaţiile dintre eleSenzaţiile si percepţiile- Reprezentarea

1.3. Caracterizarea principalelordimensiuni ale personalităŃii2.3. Analizarea profilului propriei personalităţi si a personalităţii celorlalţi3.2. Exemplificarea, prin

II. Structura si dezvoltareapersonalităţiiCaracterizarea generală apersonalităţii Temperamentul

Individ – persoană –personalitate- Inteligenţe multiple Diferenţe individualeîn manifestarea

cooperare cu ceilalţi, a unor trăsături ale personalităţii necesare reusitei în activitate4.2. Analizarea posibilităţilor de ezvoltare personală din perspectiva cunostinţelor de psihologie5.1. Caracterizarea profilului unui participant responsabil si eficient la luarea deciziilor în comunitate

Aptitudinile- Inteligenţa ca aptitudinegeneralăCaracterulCreativitatea

personalităţiiEtape în dezvoltareapersonalităţii(copilăria,adolescenţa,maturitatea,bătrâneţea)

1.4. Recunoasterea unor tipuri de relaţii interpersonale, a unor comportamente si atitudini sociale în situaţii date2.4. Evaluarea unor tipuri decomportament psihosocial în context situaţionale date3.3. Rezolvarea, prin cooperare cu ceilalţi a unor situaţii problemă cu ajutorul cunostinţelor de psihologie4.3. Adecvarea conduitei psiho-sociale la diferite situaţii5.2. Manifestarea unor comportamenteprosociale necesare participării la rezolvarea problemelor comunităţii

III. Conduita psihosocialăImaginea de sine si percepţia social a imaginii de sineRelaţiile interpersonale si rolul lorîn formarea si dezvoltareapersonalităţii Comportamente pro şi antisociale

Atitudinile sociale sievoluţia lor

VALORI ŞI ATITUDINI

Competenţele generale si specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţareevaluare a disciplinei „Psihologie” au la bază si promovează următoarele valori si atitudini:

· Afirmarea liberă a personalităţii

· Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi

· Încrederea în sine si în ceilalţi

· Valorificarea optimă si creativă a propriului potenţial

· Echilibrul personal.

SUGESTII METODOLOGICE

Prezentul curriculum este un instrument de lucru care se adresează profesorilor ce predau disciplina „Psihologie”, fiind conceput în asa fel încât să le permită:

- să orienteze elevii în cunoastere si comunicare prin apelul, în cunostinţă de cauză, la concepte si practici care ţin de cultivarea raţionalităţii;

- să-si orienteze propria activitate înspre formarea la elevi a competenţelor specifice domeniului;

- să-si manifeste creativitatea didactică în adecvarea demersurilor didactice la particularităţile

elevilor cu care lucrează.

Sugestiile metodologice au în vedere deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asa cum a fost propusă prin programa scolară. Unităţile de conţinut sunt prezentate într-o ordine care nu este obligatorie. Considerarea elevului ca subiect al activităţii instructiv – educative si orientarea acesteia spre formarea competenţelor specifice presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, printer care:

- utilizarea unor metode active (de exemplu, învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de roluri, analiza de text), care pot contribui la crearea cadrului educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia

intrinsecă si angajarea elevului în procesul de învăţare, formarea capacităţii de autoanaliză si de analiză a celorlalţi din punct de vedere psihologic;

- rezolvarea de aplicaţii care să permită, pe de o parte, exersarea noţiunilor specifice disciplinei si construirea unor exemple pentru noţiunile însusite, iar pe de altă parte, rezolvarea unor situaţii problemă;

- crearea de situaţii-problemă în contextul cărora elevii să participe la exerciţii de cunoastere si de autocunoastere, de ameliorare a propriilor trăsături de personalitate si a relaţiilor cu ceilali;

- aplicarea unor procedee si instrumente psihologice (cu o complexitate gradată) în scopul investigării psihologice, a prelucrării si interpretării datelor obţinute;

- realizarea unor observaţii, studii de caz, elaborarea de proiecte si portofolii, individual si în grupuri de lucru;

- utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de activitate (individuală, pe perechi si în grupuri mici);

- utilizarea calculatorului, a tehnologiei informaţiei si comunicaţiei, a resurselor Internet în activitatea didactică, în calitatea lor de mijloace moderne de instruire.

Se recomandă folosirea unor activităţi de învăţare care să conducă la:

- consolidarea unor deprinderi de ordin cognitiv, cum sunt: analiza, sinteza, compararea, clasificarea, estimarea, rezumarea;

- dobândirea competenţelor de comunicare adecvată în spaţiul social.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Evaluarea trebuie să se realizeze în mod preponderent ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele si

instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme si instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii si a comportamentului elevilor

Analiza comparativă a manualelor – clasa a V-a

Criteriul Manual V A Manual VBConcepţiacurriculară

Este foarte clară, structurată peunităţi de învăţare, consecventă înelaborarea manualului. În prefaţă seexplică modul în care a fost conceputmanualul, care cuprinde trei părţi:Cartea şi textul, Structurile textului.

Nu se dau explicit informaţii despre principiile care stau la baza construcţiei manualului, dar textele oferă suportul pentru realizarea modelului comunicativ-funcţional al limbii. Cuprinsul nu atrage atenţia asupra structurii manualului.

Conformitate cuprevederileprogramei

Sunt respectate obiectiveleprogramei, conţinuturile sunt binealese, ilustrative pentru obiectivelepropuse.

Sunt respectate obiectivele programei, conţinuturile sunt adecvate obiectivelor, dar nu pentru toateunităţile de învăţare.

Calitateaconţinutului

Conţinutul ştiinţific esteireproşabil, sunt promovate valoriculturale autentice, în absenţa oricărordiscriminări. Informaţia este organizatăsistematic, coerent şi estereprezentativă pentru obiectivulurmărit. Apar frecvent structuriinterdisciplinare. Este un manual deţinută.

Conţinutul tematic este bun, cu unele ezitări la anumite capitole. Conţinuturile sunt interesante, alese cu grijă pentru valorile culturale naţionale şi universale. Informaţia este relevantă pentru oobiective, bine organizată şi volumul acesteia este corespunzător pentru clasa a V-a. În manual se regăsesc consecvent structuri interdisciplinare.

Principiulaccesibilităţii

Manualul se adresează unorprofesori bine pregătiţi, care lucreazăcu elevi foarte buni. Conţinutul tematic este accesibil,

Manualul este bun şi prin limbajul accesibil adecvat unor conţinuturi bine alese. Întrebările şi exerciţiile stârnesc interesul elevilor şi sunt bine gândite

limbajul este elevat, darclar, ceea ce face ca sarcinile de învăţare să fie bine definite.

şi formulate pentru conţinuturile şi obiectivele vizateNoţiunile noi pe unitate de instruire sunt cele prevăzute de programă. Însemnările sau unele mici comentarii care mărginesc textele nu-şi găsesc întotdeauna motivaţia.

Organizarea şi conducereaînvăţării

Atrage atenţia elevilor prin felulingenios în care prezintă fiecare unitatede învăţare. Exerciţiile sunt diverse,incitante, uneori surprinzătoare şipresupun metode active de antrenare aelevilor. Sunt foarte multe exerciţii cestimulează imaginaţia şi creativitatea şipermit tratarea diferenţiată. Diverseleconcepte, definiţii, tipuri de exerciţiisunt marcate de chenare discretcolorate, de litere îngroşate, de grupajede texte aşezate în stânga paginii. Suntfoarte multe exerciţii din care pot fiselectate teme pentru acasă.

Manualul conţine informaţii interesante, exerciţiile sunt diverse,metodele active stimulează munca îngrup şi în echipă şi sunt aşezate înordinea crescândă a dificultăţii, ceea cepermite tratarea diferenţiată.Apreciemfaptul că elevii sunt puşi în situaţiiconcrete de viaţă, pregătindu-i pentruintegrarea socială şi profesională. Sunt marcate exerciţiile orale şi temele şi exerciţiile scrise, în conformitate cu cele patru obiective cadru ale programei. Din păcate abuzul de culori face manualul obositor, cu atât mai mult cu cât nu se menţin aceleaşi culori pentru secvenţe de instruire asemănătoare.

Funcţionalitate

Calitatea grafică şi estetică amanualului este foarte bună. Culoarea este bine dozată, discretă, funcţională ca de altfel şi desenele şi semnele grafice. Manualul este atractativ, iar desenele ingenioase şi nostime.

Este folosită multă culoare,uneori în exces. Deşi diversele chenare,desene, semne ar dori să marchezetipuri de exerciţii diferite, este greu săte descurci într-o asemenea cromatică

Probe deevaluare

Are evaluări parţiale şi finale,gândite foarte bine în funcţie deconţinuturile propuse şi de obiectivelevizate.

Manualul are (auto)evaluări care însă vizează numai probleme de limbă română. La sfârşitul manualului suntcâteva exerciţii şi teme de recapitularefinală

Originalitatea Manualul este excelent din acestpunct de vedere. Conţinuturile suntorganizate pe unităţi de învăţare,cuprinse în trei părţi cu titluri sugestive şi subtitluri lămuritoare. De asemenea, strategiile de predare-învăţare îl conductreptat pe elev spre înţelegerea textuluiprin străbaterea a trei etape :Observarea textului, Explorarea textului,

Este un manual bine gândit.Unităţile de învăţare sunt marcate prinbuline şi chenare colorate. Fiecare texteste însoţit de o anumită structurare aexerciţiilor ce nu dovedeşte neapăratoriginalitate : Vocabular, Exerciţiilexicale, Exerciţii pe marginea textului.Găsim că sunt foarte bunerecomandările pentru lectura

Interpretarea. Elevul devineun factor activ în procesul învăţăriiîndemnat permanent să-şi amintească,să descopere, să reţină. Probele deevaluare sunt gândite în funcţie deobiectivele şi de conţinuturile fiecăreiunităţi de învăţare. Prezentarea şigrafica manualului îl fac original.

suplimentară. În ceea ce priveşteoriginalitatea strategiilor folosite,acestea îl conduc pe elev să-şiamintească sau să descopere singurcunoştinţele. Desenele şi benzilecolorate sunt atractive, dar culoareaabundă şi nu este folosită consecventpentru anumite tipuri de exerciţii,scheme, tabele.

Prezentarea, tehnoredactareaşi condiţiilemateriale

Respectă condiţiile de igienă alecturii prin aşezarea în pagina cu spaţii libere marcate prin culoare între diferite capitole, teme, exerciţii. În stânga paginii sunt sintetizate cu litere îngroşate lucrurile importante. Calitatea cernelei tipografice şi a imprimării este foarte bună. Manualul în întregul său este robust, bine legat şi deosebit de atractiv.

Manualul respectă condiţiile de igienă a lecturii, caracterul literelor şi aşezarea în pagină sunt bune, dar estemult prea colorat pe anumite segmente.Coperta este frumoasă, hârtia este decalitate şi impresia generală este derobusteţe.

Meritele manualelor alternative

„De când manualele sunt cu poze în loc de desene, copiilor le plac mai mult.”

Manualele sunt foarte diferite între ele. Părerile profesorilor despre aceleaşi manuale diferă şi ele. Aceste aspecte sunt pozitive, întrucât profesorul are libertatea de-a alege manualul potrivit şi de a-l adapta în continuare, dacă doreşte. La un stagiu s-a semnalat: „manualul e sfânt pentru copil şi pentru părinte”. Credem că problema e că manualul e sfânt pentru unii profesori. Gândindu-ne la majoritatea manualelor, putem aprecia că apariţia manualelor alternative la fizică reprezintă un real progres faţă de perioada anterioară. Manualele nu vor mai putea fi la fel... În continuare voi afirma existenţa unor aspecte la modul general, chiar dacă nu toate manualele se încadrează. Manualele ar putea să fie mai relevante pentru experienţa copiilor, dar putem spune că îi pregătesc mai bine pentru viaţă ca cele vechi. De fapt unele manuale chiar sunt promiţătoare. Planificarea şi conducerea instruirii este ajutată. Manualele sugerează activităţile de învăţare. Totuşi, nu există decât puţine referiri la modul de organizare a clasei în vederea asigurării unei cât mai mari participări. Manualele se adresează direct elevului şi la majoritatea sarcinilor se poate dispensa de ajutorul cadrului didactic.

PORTOFOLIU LA DISCIPLINA

PEDAGOGIA II

Enumeraţi cel puţin 2 modalităţi concrete de aplicare principiu didactic în practica educaţională ( în predarea disciplinei de specialitate).

1.Principiul participării conştiente şi active a elevului în activitatea de învăţare.

Fiecare elev să îşi formuleze ceea ce el a înţeles din lecţie şi să îşi expună acea perspectivă.

Să fie încurajat să pună întrebări .

2. Principiul intuiţie

Acest principiu are ca scop legarea concretului cu abstractul şi pentru a-l implementa pot fi folosite multiple materiale cum ar fi , filmuleţele , colaje , imagini , expuneri , desene .

Elevii pot căuta imagini şi diferite obiecte care pot fi asociate cu idei sau principii din cele predate.

3. Principiul sistematizării, structurării şi al continuităţii

Acest principiu are drept scop legarea lecţiei anterioare cu lecţia nouă, printr- o evaluare activă.

Un exemplu de aplicare a acestui principiu este acela de a analiza subiectele într-o ordine logică de la simplu la complex pentru a putea raporta o lecţie de cealaltă .

Elevul poate fi chemat în faţa clasei pentru a spune ce a înţeles pentru a putea trece la lecţia următoare .

4. Principiul legării teoriei cu practica

Elevii pot fi duşi în fabrici sau în diferite locuri în care se desfăşoară un anumit fel de activitate pentru a’şi face o idee despre lucrurile discutate la oră.

În cazul informaticii , elevilor li se pot oferi diferite task’uri pe computer în diverse programe .

5. Principiul accesibilităţii (al orientării după particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor)

Tot ceea ce se predă , e nevoie să fie adaptat la înţelegerea elevului cu care avem de a face .

Fiecare informaţie necesită o astfel de structurare în aşa fel încât elevul are acces la ea .

6. Principiul temeiniciei şi durabilităţii rezultatelor obţinute în procesul de învăţământ

Pot fi puse întrebări elevilor astfel încât ei să spună care e cel mai greu punct cu care se confruntă .

Fiecare elev să ia un subiect de interes , dezvoltându’l şi aplicându’l în propria existenţă , în propriile lui cuvinte .

7. Principiul conexiunii inverse în procesul de învăţământ

Să evaluăm ceea ce ştie elevul , şi după ceea ce a înţeles. Prin intermediului feed-back-ului profesorul cunoaşte ce au dobândit elevii prin ceea ce el a predat şi i-a învăţat, cunoaşte cum au îndeplinit sarcinile învăţării, dacă a fost sau nu accesibil pentru toţi.

2.Elaborati o lucrare de maxim 20 de randuri (TNR, caractere de 12) cu tema:

Analiza autoreflexivă a propriului stil de predare.

În actul didactic , eu mă văd ca şi un profesor axat pe elev ca şi fiinţă umană în deplină dezvoltare şi creştere , şi mai puţin focusat pe urmarea unor tradiţii şi implementarea unor tipare de rigide care conduc elevul la obedienţă , lipsă de creativitate , un conformism negativ şi lipsa independenţei de gândire . Eu ca şi profesor aş stimula potenţialul elevului , în aşa modalitate , încât fiecare să se îndrepte înspre succes , în exact ceea ce crede el că este bun şi ceea ce îl pasionează . Mă văd ca fiind adaptabil la elevii mei şi maleabil la personalitatea fiecăruia prin empatie şi compasiune , aceasta conducând la nişte fiinţe deschise şi flexibile care se vor putea vedea pe ei inşişi în ceilalţi , ajungând să fie cu adevărat ‘’oameni’’ .

Reuşesc să îi fac pe elevii mei să vină la ora mea cu drag şi cu plăcerea de a învăţa lucruri noi , creeând o atmosferă destinsă şi plăcută , în care să nu se simtă lezaţi , să nu se simtă criticaţi ci să se simtă stimulaţi şi apreciaţi . Modul meu de predare este prin mijloace diverse adaptate după

standarde dar mai mult după modul cel mai eficient prin care pot asimila elevii . Un stil de predare în care să fie implicaţi toţi elevii şi nici unul să nu simtă marginalizat şi dat de-o parte .

Atitudinea mea cu elevii e una de egalitate , ei nesimţindu-se inferiori mie ci la acelaşi nivel , într-o relaţie în care învăţăm învăţăm împreună şi parcurgem acest drum al educaţiei şi comportându-mă în acest fel , am ferma convingere că aceşti copii , ajung să înveţe o multitudine de informaţii aplicabile şi integrabile în propria lor existenţă , experienţa lor în actul didactic fiind una pozitivă , conducând la nişte fiinţe umane complete , optimiste şi deschise la orice are viaţa cu ‘’valurile’’ ei să le ofere .

3.Enumerati si descrieti pe scurt 3 activitati extradidactice pe care care le-ati organiza cu următoarele categorii de copii:

1. o activitate extradidactică pentru preșcolari, 2. o activitate extradidactică pentru scolari mici, 3. cea de-a treia activitate pentru elevi de gimnaziu.

1. Trei activităţi extradidactice pentru preşcolari:

-Vizită la grădina Zoologică,

-Teatru de păpuşi

-Vizită la fabrica de ciocolată

2. Trei activităţi extradidactice pentru şcolari mici:

- Activitate cu Pompieri cu scop de siguranţă în caz de incendiu;

- Turul unui alt oraş decât cel în care trăiesc

- Vizitarea unui muzeu

3.Trei activităţi pentru elevi de gimnaziu:

-Vizitarea unei biblioteci

-Vizită la o fabrică

-Vizionarea unei simfonii

4. Elaboraţi un proiect de lecţie (de comunicare şi însuşire de noi cunoştinţe), la o disciplină de specialitate:

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

3.2. să desprindă idei principale şi informaţii de detaliu dintr-un text citit (literar-nonliterar);

3.3. să citească conştient, corect, fluent şi expresiv texte cunoscute;

3.6. să recunoască în textele studiate elementele de construcţie a comunicării învăţate; 4.3. să redacteze diverse texte de mică întindere adaptându-le destinaţiei şi scopului comunicării;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

O1 – să citească textul ,,Cumătra vulpe”, de Otilia Cazimir, corect, conştient, fluent, expresiv;

O2 - să recite poezia ,,Cumătra vulpe”, de Otilia Cazimir, integral sau selectiv;

O3 - să desprindă informaţii esenţiale şi de detaliu din textul ,,Cumătra vulpe”, de Otilia Cazimir;

O4 – să identifice cuvinte cu înţeles opus / asemănător cuvintelor date;

O5- să formuleze întrebări şi răspunsuri referitoare la textul citit;

O6- să stabilească tablourile poeziei;

O7- să formuleze judecăţi de valoare şi critice, oral şi în scris, privind conţinutul textului citit;

O8- să scrie după autodictare o strofă din poezia ,,Cumătra vulpe”, de Otilia Cazimir;

STRATEGII DIDACTICE

a). Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, Ciorchinele, Cadranele,

Cvintetul, Reţeaua discuţiilor, Jurnalul dublu, Scheletul de recenzie, problematizarea, lucrul pe grupe;

b). Mijloace de învăţământ şi materiale didactice: manual, text-suport, culegere, fişe de lucru, coli albe mari, marker, flipchart, culegere de exerciţii, caiete, tabla, creta;

c). Forme de organizare: activitate frontală, individuală, pe grupe;

Solicit elevilor să indice titlul lecţiei şi tema pentru acasă pregătită.

Se vor realiza următoarele sarcini:

-recitarea poeziei integral, selectiv (Anexa nr. 1);

-se vor adresa întrebări în legătură cu conţinutul textului (Anexa nr. 2);

-exerciţii de vocabular: sinonime / antonime (Anexa nr. 3);

-explicarea unor semne de punctuaţie din text;

-identificarea substantivelor şi verbelor din prima strofă.

Astăzi vom consolida textul ,,Cumătra vulpe”, de Otilia Cazimir. La sfârşitul orei veţi şti să recitaţi cu intonaţia corespunzătoare, veţi răspunde la întrebări referitoare la text, veţi rezolva exerciţii de vocabular, veţi identifica tablourile poeziei, veţi extrage mesaje. Punându-vă la încercare imaginaţia, vom rezolva, prin diverse metode şi procedee, cât mai multe sarcini care să ne ajute să descoperim noi mesaje, învăţături.

Scriu pe tablă data, titlul textului şi autorul.

Se cere elevilor să precizeze care sunt însuşirile vulpii indicate de poetă în text.

Cu ajutorul acestor însuşiri se alcătuieşte Ciorchinele care are drept cuvânt-cheie vulpea (Anexa nr. 4 ).

Se sesizează însuşirile fizice şi cele morale ale vulpii.

Se vor distribui fişe de lucru elevilor care sunt împărţiţi în 4 grupe de câte 5-6 elevi, după cum

urmează:

-Grupa I/F1 : Cvintetul (Anexa nr. 5 )

-Grupa a II-a/ F2: Organizator grafic (Anexa nr. 6)

-Grupa a III-a/F3: Jurnalul dublu (Anexa nr. 7 )

-Grupa a IV-a/F4: Reţeaua de discuţii (Anexa nr. 8 )

Prin cerinţele solicitate în aceste fişe, elevii vor fi capabili: să desprindă informaţii esenţiale şi de detaliu din textul citit, să exprime opinii proprii în legătură cu un fapt cunoscut sau cu pesonaje, să-şi exprime acordul / dezacordul în legătură cu anumite atitudini şi comportamente, să exerseze actele de vorbire, să lucreze în grup colaborând cu colegii.

*După finalizarea fişelor, se verifică sarcinile rezolvate de fiecare grupă. Se evaluează activitatea fiecărei grupe.

Se notează pe tablă Tablourile poeziei- idei sub formă de titlu extrase de către elevii din grupa a III-a. Înainte de prezentarea fiecărui titlu, câte un elev va recita strofa corespunzătoare. De asemenea, oral, vor fi formulate şi ideile sub formă de enunţuri cu punct.

Se punctează mesajele care se desprind din conţinutul poeziei.

Numesc un elev care să recite poezia integral.

Solicit elevilor să scrie după autodictare o anumită strofă din poezie. După finalizarea autodictării, elevii,

în perechi, vor face schimb de caiete cu colegii şi vor corecta produsele.

Se realizează prin întrebări-cheie referitoare la conţinutul textului şi prin Scheletul de recenzie (Anexa nr. 9 ).

Precizez tema pentru acasă: Lucraţi în echipă! – exerciţiile nr. 1, 2 şi 3, pagina 49.

Fac aprecieri generale şi individuale în legătură cu participarea la lecţie a elevilor şi îi notez pe cei care au răspuns.

Anexa nr. 1: Text-suport

Cumătra vulpe

de Otilia Cazimir

Ţipă gâştele şi zboară, Zboară penele-n poiană...

- Ce-o fi asta, surioară? - Ia, o vulpe năzdrăvană.

Cum stătea-n tufiş la pândă, Costelivă şi flămândă,

S-a gândit că pentru masă N-ar strica o gâscă grasă...

Să poftească-aici urâta! ...

Şi-au sărit mai mare dragul –

Catincuţa mea cu bâta,

Ilenuţa cu ciomagul.

Căţeluşii sar şi ei

Vulpea s-a grăbit, neroada,

De era să-şi lase coada

Între colţii lui Grivei!

Anexa nr. 2: Întrebări referitoare la conţinutul textului

Unde se petrece întâmplarea? Când? Cine sunt personajele întâmplării? Cum este descrisă vulpea? Ce-şi dorea ea pentru masă? Cine a dat semnalul că duşmanul pândea în apropiere? Cine le-a sărit în ajutor fetiţelor? Ce au folosit ele ca să alunge vulpea? Cum este atmosfera în dumbravă, după alungarea vulpii? Ce mesaj transmite textul?