tema 4

5
Hotescu Ioana Daniela C.I.M.A. CUBUL RISCULUI Obiectivul capitolului este înţelegerea modului cum se utilizează instrumentul cubul Riscului bazat pe acţiuni preventive în vederea minimizării riscului în luarea deciziilor. Studiind acest capitol veţi putea să: - explicaţi combinaţiile matricelor clientului/producătorului; - utilizaţi cubul riscului; - evaluaţi opţiunile strategice COMBINAŢII ALE MATRICELOR CLIENTULUI ŞI PRODUCĂTORULUI Cele mai frecvente (probabile) combinaţii ale matricelor clientului şi producătorului sunt prezentate în fig. 4.1-4.6. Deşi în realitate, situaţiile întâlnite pot fi mult mai complexe, analiza combinaţiilor poate conduce la diverse opţiuni strategice potenţiale. Combinaţ ia A: Organizaţia oferă o VUP peste medie (fig. 4.1) care justifică preţul mare al produsului (v. matricea clientului). În spatele matricei clientului, matricea producătorului arată o eficacitate mare (care a determinat creşterea VUP), dar eficienţă relativ slabă, comparativ cu concurenţii, producând cu costuri mari.

description

tehnica

Transcript of tema 4

Hotescu Ioana DanielaC.I.M.A.CUBUL RISCULUI

Obiectivul capitolului este nelegerea modului cum se utilizeaz instrumentul cubul Riscului bazat pe aciuni preventive n vederea minimizrii riscului n luarea deciziilor. Studiind acest capitol vei putea s:- explicai combinaiile matricelor clientului/productorului; - utilizai cubul riscului; - evaluai opiunile strategice

COMBINAII ALE MATRICELOR CLIENTULUII PRODUCTORULUI

Cele mai frecvente (probabile) combinaii ale matricelor clientului i productorului sunt prezentate n fig. 4.1-4.6. Dei n realitate, situaiile ntlnite pot fi mult mai complexe, analiza combinaiilor poate conduce la diverse opiuni strategice poteniale.Combina ia A: Organizaia ofer o VUP peste medie (fig. 4.1) care justific preul mare al produsului (v. matricea clientului). n spatele matricei clientului, matricea productorului arat o eficacitate mare (care a determinat creterea VUP), dar eficien relativ slab, comparativ cu concurenii, producnd cu costuri mari.

Combinaia B: Preul peste medie asociat cu VUP sczut a produsului (fig. 4.2) va determina reducerea cotei de pia cu excepia situaiilor de ofert srac pe pia sau de monopol.

Combinaia C: Organizaia realizeaz un produs cu VUP ridicat, preul acestuia fiind mare, dar eficacitatea este sczut i costurile de producie sunt mari (fig. 4.3).

Combinaia D: n acest caz, organizaia realizeaz un produs cu VUP sczut la un pre mic. n plan intern, eficiena este relativ bun, costurile fiind mici, dar eficacitatea este sczut (fig. 4.4).

Combinaia E: Aceast combinaie este ideal. Organizaia realizeaz un produs cu VUP ridicat la un pre sub medie. Poziia favorabil n matricea clientului poate fi susinut i n viitor datorit poziiei puternice n matricea productorului de eficacitate i costuri sczute (eficien ridicat) fig. 4.5.

Combinaia F: Organizaia aflat n poziiile din fig. 4.6, n cele dou matrice are vulnerabilitate maxim . Preul mare i VUP redus sunt legate de competenele sczute de esen.

Combinaia B Preul peste medie asociat cu VUP sczut a produsului (fig. 4.2) va determina reducerea cotei de pia cu excepia situaiilor de ofert srac pe pia sau de monopol.

RecomandariOrganizaia i permite reducerea preului pentru c opereaz la costuri sc zute. Dac concurenii au competen e mai mari focalizate pe costuri, atunci firma n cauz nu rezist n competiia deplasrii spre vest i trebuie s se orienteze ctre un segment de pia inferior, care accept produse cu VUP sczut la preuri sczute. prospectarea unor piee atractive utiliznd Modelul celor cinci fore (Porter), pe care produsul s nu fie perceput ca avnd valoare de utilizare sczut;

Observaie: Rivalitatea mare din mediul competiional intern de unde vine organizaia stimuleaz obinerea ACD pe alte piee. la lansarea pe pieele noi, preul produsului nu trebuie s fie mult superior produselor concurente pentru reducerea preurilor, organizaia poate intra n aliane cu organizaiile autohtone, care produc la costuri reduse ale factorilor de producie.