Investeşte în oameni !Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară 1 - “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.3. „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională” Titlul proiectului: Formarea profesională a cadrelor didactice din învă ământul preprimar i primar din mediul rural înț ș sprijinul formării de competen e cheie relevante la elevi”țContract POSDRU /157/1.3/S/ 137603Cod SMIS 53094Beneficiar: Casa Corpului Didactic „Simion Mehedin i” Vranceaț

TEMA NR.4

„RELAȚIE DINTRE JOC – ÎNVĂȚARE – CREAȚIE”

Investeşte în oameni !Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară 1 - “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.3. „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională” Titlul proiectului: Formarea profesională a cadrelor didactice din învă ământul preprimar i primar din mediul rural înț ș sprijinul formării de competen e cheie relevante la elevi”țContract POSDRU /157/1.3/S/ 137603Cod SMIS 53094Beneficiar: Casa Corpului Didactic „Simion Mehedin i” Vranceaț

RELAŢIA JOC –ÎNVĂŢARE-CREAŢIE

Jocul constituie o activitate specifica umana care satisface in cel mai inalt grad nevoia de activitate.El are refrezinta o sinteza a unor activitai spontane, separate asociate in combinatie realizate dupa nevoi si este tot atat de necesat dezvoltarii miltilaterale a copilului cum este si comunicarea.

Jocul poate fi definit ca activitate specifica umana, dominanta in copilarie, prin care copilul isi satisface imediat, dupa posibilitati, propriile dorinte, actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o creeaza singur ( H.Barbu, E. Popescu, 1993 ).

Jocul este o activitate preferata a prescolarului, o activitate aparent gratuita , fara un scop material, a carei motivatie este intriseca.Totul ii este permis in joc, poate reflecta insatisfactiile proprii asupra papusii sau ursuletului pe care le cearta, le hraneste , le obliga sa faca ce doreste el.

Prin actitivitatea de joc, copii isi formaza identitate personala; invata acte, operatii; invata sa fie mai flexibili in gandire; sa creeze solutii diferite; isi dezvolta atentia, motivatia, abilitatile sociale; invata sa comunice.

Sub influenta actiunii de joc se afla, de fapt, intreaga personalitate a copilului-caracter, imaginea de sine, initiativa, atentia jocului, curajului, timpului de reactie.

In joc totul devine posibil, totul este permis, Este un mijloc de exprimare si exersare a oroginalitatii si creativitatii si mai ales de scializare a copilului.

Functiile jocului sunt prezentate prin rapoarte la cateva repere centrale ale domeniului in conceptia lui Ed. Claparede, Jean Piaget si Ursula Schiopu.

Ed Claparede clasifica functiile jocului in doua categorii: -functie cardinala sau principala-realizarea eului -functie secundara a)functia de divertisment; b)functia de recreere, relaxare; c)functia de agent de manifestare sociala; d)functia de agent de transmisie a ideilor se experientei lui Ed. Claparede, manifestarea

personalitatii prin unica activitate posibila, deoarece copilul nu este dezvoltat suficient pentru a se putea exprima prin celelalte tipuri de activitati psihice.

In conceptia lui Jean Piaget, jocul are functia de a realiza adaptarea copilului la realitate. Jocul este formativ si informativ si indeplineste si o importanta functie de socializare.

Piaget mai remarca faptul ca jocul se caracterizeaza prin placerea actiunii, prin dorinta de manifestare activa si de stapanire a activitatii.

Investeşte în oameni !Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară 1 - “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.3. „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională” Titlul proiectului: Formarea profesională a cadrelor didactice din învă ământul preprimar i primar din mediul rural înț ș sprijinul formării de competen e cheie relevante la elevi”țContract POSDRU /157/1.3/S/ 137603Cod SMIS 53094Beneficiar: Casa Corpului Didactic „Simion Mehedin i” Vranceaț

Alaturi de acestea, alatur punctul de vedere al unui specialist roman, prof. Ursula Schiopu.Domnia sa nominalizeaza trei categorii de functii:

-functii esentiale; -functii secundare; -functii marginale ale jocului Functii esentiale Functia principala a jocului se exprima in asimilarea practica si mentala a caracteristicilor lumii si

vietii.Este o functie de cunoastere. Alta functie importanta este ceea de exersare completa stimulativa a miscarilor, de contributie activa la

cresterea si dezvoltarea complexa.Este functia pusa in evidenta in special, de Carr si Gross. Se manifesta ca functie principala in copilarie si in perioada adolestentei devenind treptat o functie marginala.

Functia formativa-educativa este de asemenea, deosebit de importanta; a fost pusa in evidenta de timpuriu.

Jocurile sunt prima scoala a energiei, conditiei gesturilor, imaginatiei. Printre functiile secundare ale jocului se numara:

-functia de echilibrare si tonifiere; -funtia de compensare Ca functie marginala a jocului se poate preciza functia terapeutica utiliata in ludoterapia, aceasta avand

succes in cazurile maladive, Ea se constituie pe seama proprietatilor proiective ale jocului. Jocul este un minunat mijloc de cunoastere si auotocunoastere, de exersare a unor capacitati de

socializare primara si antrenare a capacitatilor cognitive si de exteriorizare a emotiilor si sentimentelor.Cand se joaca, el invata sa respecte reguli si algoritmi ce constituie temeiul conformarii la nerme si comportare sociala morala.

Pentru ca jocul la varsta prescolara are o importanta covarsitoare in evolutia psihologica si pentru este campul de actiune educational gfertila com inverca o prezentare mai in detaliu a evolutiei jocului in primul rand trebuie subliniat faptul ca se poate decela la o anumita structura a jocului ale carei elemente apar in momente si cu o succesiune definite.

Principalele elemente structurale ale jocului sunt scopul, subiectul, rlurile si regulile. Scopul se contureaza incepand cu varsta prescolata.La varsta de 3 ani copilul nu-si propune in mod

intentionat un subiect anume; din acest motiv fluctuatiile subiectelor sunt la cote superioare . La 5-6 ani copiii actioneaza in baza unei intentionalitatii mult mai clare, chiar daca nu depline, ceea ce determina si necesitatea schitarii, chiar minimale, a unui plan prealabil care se elaboreaza in momentul organizarii jocului cand se stabilesc si conventiile in momentul organizarii jocului cand se stabilesc si conventiile acestuia. Educatoarea din gradinita trebuie sa cunoasca specificul prezentei scopului in joc la fiecare grupa de varsta

Investeşte în oameni !Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară 1 - “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.3. „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională” Titlul proiectului: Formarea profesională a cadrelor didactice din învă ământul preprimar i primar din mediul rural înț ș sprijinul formării de competen e cheie relevante la elevi”țContract POSDRU /157/1.3/S/ 137603Cod SMIS 53094Beneficiar: Casa Corpului Didactic „Simion Mehedin i” Vranceaț

si sa actioneze prezentei scopului in joc la fiecare grupa de varsta si sa actioneze metodic de asemenea maniera incat sa stimuleze instalarea intentionalitatii si diminuarea treptata a fluctuatiei subiectelor.

Subiectul jocului este specific atat jocului de creatie cat si jocului de miscare. Natura subiectului, in jocul de create, este data de impresiile cele mai puternice sau cele mai constatnte care sunt culese de copil in relatia sa cu mediul ambiant, pentru ca in aces context subiectul este ales de catre copii.

Rolul este elementul sctructural al jocului cu mare importanta in anchegarea subiectului. El poate oglindi o larga diversitate de conduite umane. Trasaturi de caracter, atitudini uneori socante, transpar si coloreaza sau nuanteaza subiectul. Prin rol copiii dau consistenta modului in care ei percep anumite profesiuni, in care inteleg roul si relatia dintre anumite statrsuri sociale.

Se constata ca relurile din zona profesionala care dau si denumirea unora dintre jocuri sunt roluri care au inteles pentru copil prescolar care pot corelate unor instrumente profesionale specifice. Copilul se va juca de-a avionul, de-a frizerul de-a doctorul, de-a educatoarea .

Copii de pruma mica isi aleh roluri cu care ciata cotidiana ii pune in direct contact, roluri active.La grupa mijlocie , roluri din povestirile sau filmele preferate isi fac din ce in ce mai simtita prezenta si se diversifica la grupa mare si pregatitoare.

Regulile apar si se dezvlta intr-o dinamica deosebita de interesanta in jocurile de creatie cu rol ajungand apoi sa dea nastere unui tip special de joc-joc cu regul. Copilul invata treptat sa ia cunostinta de aceste reguli si mai mult, invata sa li se supuna, ceea ce reprezinta un castig imens in planul dezvoltarii socio afective si morale.Daca la 3-4 ani regulile degurg cumva din rolul imitat, sau sunt impuse de catre organizator adult al jocului; la varsta de 5-6 ani copii sunt capabili sa-si creeze propriile reguli.

Acestea pot fi de mai mlte feluri: -unele decurg din continutul jocului, caracter intern; -unele , cu caracter extern decurg din folosirea jucariilor. In legatura cu organizarea si desfasurarea jocului didactic este necesar sa prezenta m etapele care

focalizeaza indeplinirea obiectivelor metodice propuse si rolul educatorei. Prima etapa este alegerea jocului. Educatoarea va selecta jocul in functie de caracteristicile grupei,

dar si de obiectivele pe care si le propune.Jocul didactic ales poate necesita utilizarea de material didactic sau nu, in orice caz indiferent de natura acestuia, trebuie sa indeplineasca cateva criterii generale:sa fie accesibil, adecvat varstei, sa fie simplu, atractiv pentru copilsi fara grad de risc.

A doua etapa consta in pregatireasa in vederea organizarii jocului la grupa de prescolari.Acesta presupune:

a)sa planifice jocul; b)sa se familiarizeze cu continutul jocului; c)sa se intocmeasca proiectul didactic ;

Investeşte în oameni !Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară 1 - “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.3. „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională” Titlul proiectului: Formarea profesională a cadrelor didactice din învă ământul preprimar i primar din mediul rural înț ș sprijinul formării de competen e cheie relevante la elevi”țContract POSDRU /157/1.3/S/ 137603Cod SMIS 53094Beneficiar: Casa Corpului Didactic „Simion Mehedin i” Vranceaț

d)sa stabileasca mijlace didactice necesare si materialul adiacent; e)sa pregateasca spatiul de joaca si copiii in vederea desfasurarii jocului educativ este libera sa

adapteze si sa contribuie activ la modificarea structurii jocului; -odata parcurse aceste etape, ca rganiza desfasurarea propriu-zisa a jocului, preluand rolul

conducatorului de joc ceea ce inseamna: a)sa organizeze jocul didactic ; b)sa asigure buna desfasurare a jocului didactic.Trebuie sa realizeze introducerea in activitati; sa le

capteze atentia prin cantece, ghicitori, scurte povestioare. Rolul educatoarei este foarte important, intrucat trezeste curiozitate copiilor, le mentine entuziasmul,

le explica actiunile in mod clar, simplu, in succesiunea fireasca si precizeaza in mod normal repetat sarcinile copiilor.

In joc evaluarea ia , de cele mai multe ori, forma unei competitii, a unui concurs:se aplauda cei care au obtinut cele mai bune performante, se impart premii sau totul se termina cu o petrecere generalasub forma jocului liber cu jucarii, cantece sau ghicitori.

La varstele mici, diferentierea si individualitatea procesului formativ-educativ presupune adaptarea metodelor si procedeelor didactice la particularitatilor invatarii individului si ale grupei de copii, propui corelarea si stimularea relatiilor si incurajarea invatarii experientale

Niciuna dintre formele jocului nu exista in stare pura, toate exista cu ponderi diferite in jocul copilului.

Le pot identifica urmatoarele tipuri de joc: -joc de explorare; -joc de miscare; -joc de manipulare; -joc de socializare; -joc de stimulare; Prin joc, copilul invata cu placere, devine interesant de activitatea ce se desfasoara, cei timizi devin

cu timpul mai volubili, mai active, mai curajosi capata mai multa incredere in capacitatile lor, mai multa siguranta si rapiditate in raspunsuri.

Functia de comunicare a limbajului este cultivata in mod deosebit prin intermediul jocului. Jocul nu se confunda cu joaca oarecare, cu o forma simpla si comoda de acoperire a timpului liber,

ci este o activitate, care ii cunosc problematica si ii pot valorifica valentele. Este o activitate speciala care, prin continut, forma si functionalitate specifica, nu se confunda cu

nici o alta foma de activitate instructiv-educativa.

Investeşte în oameni !Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară 1 - “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.3. „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională” Titlul proiectului: Formarea profesională a cadrelor didactice din învă ământul preprimar i primar din mediul rural înț ș sprijinul formării de competen e cheie relevante la elevi”țContract POSDRU /157/1.3/S/ 137603Cod SMIS 53094Beneficiar: Casa Corpului Didactic „Simion Mehedin i” Vranceaț

Jocul ca formă de activitate generală a procesului de învăţământ nu se confundă nici cu variatele sensuri ale jocului pur, nici cu celelalte forme de activitate generale ale procesului de învăţământ din grădiniţă. Ambianţa de joc îşi demonstrează eficienţa.

Cunoaşterea particularităţilor jocului ca formă de activitate instructiv-educativă asigură corelaţia dintre activitatea de învăţare şi joc. Jocul poate fi acceptat în totalitate ca modalitate inedită de educaţie a copilului preşcolar numai dacă i se cunosc valenţele instructiv-educative. Satisfacerea condiţiei joc în activitatea de învăţare condiţionează traiectul didactic ales, stimulativ sau funcţional.

Prin joc avem un bun prilej de a pregăti psihologic copiii, înleslindu-le integrarea în viaţa socială complexă. Copiii, participând la joc, îşi dezvoltă capacitatea potenţială de a acţiona ludic, de a depăşi stadiul simplei manipulări a obiectivelor.

O altă particularitate a jocului este aceea de a înlesni libera manifestare a opţiunilor. Preşcolarul poate să-şi aleagă tema de joc, să se asocieze cu partenerii pe care îi doreşte. Îşi poate încerca competenţa într-o direcţie sau alta.

Eficienţa jocului presupune, de asemenea, promovarea spiritului de independenţă în efectuarea diferitelor acţiuni. Această particularitate derivă din faptul că în joc exprimarea simbolică „nu este limitată de convenţii”.

Prin ambianţa permisivă, jocul înlătură orice blocaj psihic. Chiar dacă greşeşte, copilul remediază spontan şi ingenios. Copilul ştie că poate avea iniţiativă, să rezolve singur sau cu partenerii problemele ce se ivesc, să facă ceea ce îi place pe moment. Caracterul larg-permisibil este însă reglat continuu, cu subtilitate, de către educatoare.

J.J. Rousseau în ,,Emil sau despre educaţie” nota: „Lăsaţi pe copil să creadă că este stăpân şi fiţi voi în realitate..., el să facă ce voieşte, dar trebuie să vrea ceea ce vrei tu să facă; un pas să nu-l facă fără să-l fi prevăzut; o vorbă să nu scoată din gură fără s-o ştii ce va fi.”

Această complexă activitate de joc trebuie primită şi sub unghiul caracterului ei dinamogen. Copilul descoperă în această activitate de joc plăcerea de a fi activ şi cointeresat. Jocul stimulează la maxim activismul specific vârstei. Libertatea de acţiune a copilului în spiritul jocului este, în fond, libertatea şi modalitatea de gândire a educatoarei.

Jocul constituie o modalitate deosebit de valoroasă de modelare a viitoarei personalităţi, deoarece oferă adulţilor posibilitatea cunoască integral copilul şi să-l formeze în direcţia dorită.

Investeşte în oameni !Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară 1 - “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.3. „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională” Titlul proiectului: Formarea profesională a cadrelor didactice din învă ământul preprimar i primar din mediul rural înț ș sprijinul formării de competen e cheie relevante la elevi”țContract POSDRU /157/1.3/S/ 137603Cod SMIS 53094Beneficiar: Casa Corpului Didactic „Simion Mehedin i” Vranceaț

BIBLIOGRAFIE

Chateau, J., 1982, Copilul şi jocul, Editura DiBdactică şi Pedagogică, Bucureşti. Claparède, Ed., 1975, Psihologia copilului şi pedagogia experimentală, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti. Creţu, T., 2001, Psihologia vârstelor, Editura Credis, Bucureşti. Dima, S., 2003, Stimularea potenţialului intelectual al copiilor, în vederea obţinerii succesului şcolar,

Editura Semne. Macavei, E., 2001, Pedagogie. Teoria educaţiei, Editura Aramis, Bucureşti. Manolache, A., şi alţii, (coord.) 1979, Dicţionar de pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti. Niculescu, R., M., 1999, Pedagogie preşcolară, Editura Pro Humanitatea, Bucureşti. Perrnenoud, P., 1995, La pedagogie a l’ecole des differences. Fragments d’une sociologie de l’echec, E.

S. F., Paris. Sillamy, N., 1996, Dicţionar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti. Stanică, M., 1998, Joc – muncă – creaţie, în revista „Învăţământul Preşcolar”, nr. 3-4. Şchiopu, U., 1970, Probleme psihologice ale jocurilor şi distracţiilor, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti. Şchiopu, U., Verza, E., 1981, Psihologia vârstelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Tudorache, V., 2000, Şcolarul mic şi jocul didactic, Editura Terra, Focşani. Vrăşmaş, E., 1999, Educaţia copilului preşcolar, Editura Pro Humanitate, Bucureşti.