TEMA 2. Teoria consumatorului

1. Dacă preţul bunului X este cu 100% mai mare decât preţul bunului Y, atunci un consumator raţional alege: a) o cantitate

din bunul X de 2 ori mai mare decât cantitatea din bunul Y; b) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mică decât cantitatea din

bunul Y; c) cantităţile din cele două bunuri astfel încât UmgX

UmgY

2 ; d) cantităţile din cele două bunuri astfel încât

UmgX

UmgY

1

2; e) cantităţile din cele două bunuri pentru care utilităţile lor marginale sunt egale.

2. Un consumator are o funcţie de utilitate totală de tipul U(X,Y) 3 XY . Venitul disponibil de 16, iar preţurile celor

două bunuri sunt PX 1 şi PY 2 . Programul de consum ce asigură echilibrul consumatorului este: a) 5X şi 2Y; b) 5X şi

5Y; c) 6X şi 5Y; d) 8X şi 4Y; e) 10X şi 3Y.

3. Dacă UmgA

PA

UmgB

PB

, atunci consumatorul realizează o creştere a utilităţii totale dacă: a) consumă mai puţine unităţi din

bunul A; b) consumă cantităţi egale din bunurile A şi B; c) consumă mai puţin din ambele bunuri; d) consumă mai mult din ambele bunuri; e) consumă mai multe unităţi din bunul A.

4. Panta curbei de indiferenţă este: a) raportul dintre preţurile bunurilor; b) unitară; c) raportul dintre utilitatea totală a

bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl substituie; d) raportul dintre utilitatea totală a bunului care substituie şi utilitatea totală a bunului substituit; e) rata marginală de substituţie în consum.

5. Dacă rata marginală de substituţie a bunului B prin bunul A este RMSB/A =1/2 şi UmgA = 6, atunci utilitatea marginală

obţinută prin consumul unei unităţi în plus din bunul B este: a) 12 unităţi de utilitate; b) 3 unităţi de utilitate; c) 1/3unităţi de utilitate; d) 6 unităţi de utilitate.

6. Se cunosc: preţul bunului X este Px = 12 u.m., panta dreptei bugetului este egală cu 2 şi bugetul disponibil B = 10 u.m. Care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă ?

a) Preţul bunului Y este Py = 6 u.m. iar ecuaţia dreptei bugetului este 10 = 6x + 12y; b) Preţul bunului Y este Py = 3 u.m. iar ecuaţia dreptei bugetului este 10 = 12x + 3y; c) Preţul bunului Y este Py = 6 u.m. iar ecuaţia dreptei bugetului este 10 = 12x + 6y; d) Preţul bunului Y este Py = 2 u.m. iar ecuaţia dreptei bugetului este 10 = 6x + 2y;

7. Dacă se modifică bugetul disponibil al consumatorului, caeteris paribus, atunci una din următoarele situaţii este posibilă:

a) curba de indiferenţă se deplasează la dreapta şi panta acesteia rămâne constantă; b) linia bugetului se deplasează la stânga şi panta acesteia scade dacă şi bugetul se reduce; c) linia bugetului se deplasează la dreapta şi panta acesteia creşte dacă şi bugetul creşte; d) dreapta bugetului se deplasează la stânga şi panta acesteia rămâne constantă dacă bugetul scade.

8. Un consumator raţional urmăreşte să-şi maximizeze satisfacţia resimţită prin consumul bunurilor X şi Y. Funcţia de

utilitate este dată de relaţia U(X,Y)=x2+y2-8x-4y+15. Preţurile celor două bunuri sunt egale Px=Py=2 u.m., iar bugetul disponibil este B=20 u.m. Determinaţi:

a) cantităţile din bunurile X şi Y care maximizează satisfacţia totală în condiţiile constrângerii bugetare; b) sporul de utilitate înregistrat ca urmare a modificării cu 4 unitati a bugetului disponibil.

9. Funcţia utilităţii totale a unui individ este UT=53Qx, unde Qx reprezintă cantitatea consumată din bunul X. În condiţiile în

care Px=2 u.m., iar venitul disponibil al individului este Vd=200 u.m., utilitatea marginală a consumului din bunul X este: a) 2; b) 3; c) 1; d) 4; e) 5.

10. Curba coşurilor de consum care generează acelaşi nivel al utilităţii consumului se numeşte: a) linie a bugetului; b) curbă a

cererii; c) curbă a ofertei; d) curbă de indiferenţă; e) izocost.

11. Un consumator are un venit disponibil de 14 u.m. Utilităţile marginale resimţite în urma consumului a două bunuri, X şi Y,

sunt date de relaţiile UmgX 10 2 X, UmgY 5 Y. Dacă preţurile celor două bunuri sunt PX PY 2 , atunci

programul de consum care asigură echilibrul consumatorului este: a) 3X şi 3Y; b) 3X şi 4Y; c) 3X şi 7Y; d) 4X şi 3Y; e) 7X şi 7Y.

12. Venitul disponibil al unui individ este de 360 u.m. El achiziţionează două bunuri la preţurile px=12 u.m. şi py = 9 u.m.. Dacă

preţul lui X creşte de la 12 u.m. la 20 u.m. atunci: a)linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre dreapta; b)linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre stânga; c)linia bugetului pentru acest consumator nu se modifică; d) cantitatea achiziţionată din bunul X se reduce; d) cantitatea achiziţionată din bunul X creşte.

13. Linia bugetului ne arată: a) combinaţii de două bunuri ce se pot achiziţiona cu un anumit venit disponibil; b) preţurile la

care pot fi produse două bunuri; c) diferite combinaţii de două resurse care îi permit unei ţări realizarea unei cantităţi date de producţie; d) diferite combinaţii de două resurse care îi permit unei ţări realizarea unor diferite cantităţi de producţie; e) diferitele combinaţii de două produse pe care o ţară le poate realiza cu resursele de care dispune.

14. Fie următoarea ecuaţie a bugetului 100 = 2X + 4Y. Panta liniei bugetului este: a) -2/4; b) 4; c) 2/4; d) 25; e) 1/4. 15. Funcţia utilităţii totale pentru un consumator este: U=(x+4)(y+6). Dacă Px=Py=10um, iar venitul de care dispune

consumatorul este de 100 um. Sǎ se determine cantităţile din bunurile x şi y, care-i maximizează utilitatea sunt : a) x=3,y=7; b) x=6,y=4; c) x=4,y=6; d)x=7,y=3; e) x=5,y=5.

16. Deplasarea dreptei bugetului consumatorului spre dreapta, paralel cu cea iniţială, este determinata de: a) o scădere a

venitului consumatorului; b) o creştere a preţului bunului X, conţinut în programul de consum;c) o scădere a preţului bunului Y, conţinut în programul de consum; d) o scadere a venitului consumatorului; e) o scădere în aceeaşi proporţie a preturilor celor doua bunuri X şi Y.

17. a) Presupunem ca intregul buget (B) al unui consumator este cheltuit pentru bunurile x si y, Px si Py fiind preturile aferente. Scrieti ecuatia liniei bugetului, construiti dreapta bugetului si evidentiati grafic deplasarea acesteia ca urmare a modificării următorilor factori (caeteris paribus):

- guvernul impune o taxă unitara asupra lui y; - bugetul scade in aceeasi proportie cu preturile celor doua bunuri.

Cum se modifica panta liniei bugetului în fiecare caz? b) Daca ecuatia liniei bugetului este y = 10 – 2 x, aflati aflati rata marginala de substitutie a bunului x cu bunul y (RMSx/y) la nivelul de echilibru al consumatorului.

18. a) Presupunem ca intregul buget (B) al unui consumator este cheltuit pentru bunurile x si y, Px si Py fiind preturile

aferente. Scrieti ecuatia liniei bugetului, construiti dreapta bugetului si evidentiati grafic deplasarea acesteia daca : i) guvernul stabileste o taxa pentru fiecare unitate vanduta din bunul x (caeteris paribus); ii) pretul bunului y scade (caeteris paribus); iii) preturile celor doua bunuri se majoreaza cu acelasi procent (caeteris paribus). Precizati ce se intampla cu panta liniei bugetului in fiecare din cele trei situatii. b) Daca ecuatia liniei bugetului este y = 20 – 4 x, aflati RMSx/y la nivelul de echilibru al consumatorului.