Tema 1 T.Econom

7/17/2019 Tema 1 T.Econom

http://slidepdf.com/reader/full/tema-1-teconom 1/12

Tema 1

Obiectul de studiu şi metodele teoriei economice

Planul temei

1. Esenţa economiei.2. Evoluţia obiectului de studiu al teoriei economice.3. Metodele de cercetare, categoriile şi legile economice.4. Funcţiile teoriei economice. Politici economice.

1.1. Esenţa economiei

Economia este o ştiinţă socială care cercetează baza economică a societăţiiumane. Ea analizează modul n care societatea administrează resursele relativ

limitate !entru satis"acerea nevoilor umane nelimitate.Pentru a determina esenţa economiei trebuie de concentrat atenţia la două

as!ecte ale economiei# te$nologic şi social%economic.Economia !rivită n as!ect tehnologic se mani"estă n trei "orme# a&

economia resurselor, care re!rezintă un !roces de trans"ormare a resurselor decare dis!une societatea n anumite !roduse necesare !entru ndestularea nevoilor umane' b& economia reproductivă, care re"lectă interacţiunea celor !atru "aze alere!roducţiei (!roducţia, re!artiţia, sc$imbul, consumul& şi re!rezintă o ncrucişarea circuitelor mi)loacelor de !roducţie, obiectelor de consum, resurselor naturale,

"inanciare şi a "orţei de muncă' c& economia naţională, care şi găseşte e*!resia neconomia ramurilor (economia industriei, com!le*ului agroindustrial, trans!ortuluietc.&, economia s"erelor de activitate (s"era materială şi s"era nematerială&,economia regională (economia zonei de +ord, entru, de -ud a e!ubliciiMoldova&, economia ntre!rinderii ("irmei&.

Economia !rivită n as!ect social – economic re!rezintă unitatea "orţelor de !roducţie. Forţele de !roducţie re!rezintă un ra!ort dintre oameni şi natură, iar relaţiile de !roducţie re"lectă relaţiile economice dintre oameni.

Economia, ca unitate complexă, este structurată şi abordată ca

microeconomie, mezoeconomie, macroeconomie şi mondoeconomie.Microeconomia constă din !rocesele, "a!tele, actele şi com!ortamentele !artici!anţilor individuali la activitatea economică ("irme, gos!odării "amiliale, bănci etc.&.

Meoeconomia constă din !rocesele, "a!tele, actele şi com!ortamentele carese re"eră la sectoarele de activitate economică (!rimar, secundar, terţiar&, laramurile activităţii economice (industrie, agricultură, trans!ort, unităţileadministrativ%teritoriale&.

Macroeconomia re!rezintă !rocesele, "a!tele, actele şi com!ortamenteleeconomice re"eritoare la ntreaga economie !rivită ca agregat sau ca sistem(economia naţională a e!ublicii Moldova&.



Mondoeconomia constă din !rocesele, "a!tele, actele şi com!ortamentelesubiecţilor economici şi ale comunităţii internaţionale !rivite at/t !rin !rismalegăturilor economice dintre economiile naţionale.

Economia ca entitate include di"erite sectoare economice# sectoruleconomic primar (agricultura, sivicultura, industria e*tractivă, !escuitul&,

sectorul economic secundar (industria !relucrătoare, construcţiile şi lucrările !ublice&, sectorul economic terţiar (!restări servicii n bănci, asigurări, trans!ortetc.&, sectorul economic cuaternar (serviciile de in"ormatică, nvăţăm/nt su!erior,cercetare ştiinţi"ică şi te$nologică&.

+oţiunea 0Economie nu trebuie con"undată cu noţiunea 0!tiinţaeconomică. ltima analizează ideile, teoriile, doctrinele şi !rocesele economice,care !arcurg n societate.

tiinţa economică e ntemeiată !e trei principii#

a& interacţiunea dintre teorie şi practică b& unitatea dintre analia micro şi macroeconomică c& istorismul real in !unct de vedere al modului n care societatea rezolvă sau ar trebui să

rezolve !roblemele economice ştiinţa economică !oate "i divizată n economie !ozitivă şi economie normativă. Economia poitivă evidenţiază ceea ce este neconomie şi ceea ce se !oate nt/m!la, dacă se vor !roduce anumite acte şi !roceseeconomice .Economia normativă arată cum ar "i bine să se des"ăşoare activităţileeconomice şi ce ar trebui de "ăcut !entru ca !rocesele să se ncadreze nnormalitate.

1.". Evoluţia obiectului de studiu al teoriei economice

5eoria economică ca ştiinţă şi obiectul ei de studiu au evoluat nce!/nd din6ntic$itate şi !/nă n zilele noastre şi au trecut !rin următoarele eta!e#

1. Etapa antică, care cu!rinde !erioada !/nă la mi)locul sec. 7 e.n. 8eno"ona "ost !rimul din g/nditorii antici, care a introdus termenul de 9economieca ştiinţă ce studiază căile de mbogăţire.

2. Etapa medievală, care cu!rinde !erioada ntre sec. 7 şi 87. Eraconsiderata munca si re!artitia,rezultatele acestei munci

3. Etapa mercantilistă, care cu!rinde !erioada dintre anii 14:; < 1=:;. >aaceastă eta!ă au a!ărut idei şi teorii economice !rezentate de 5.Mun,6.Montc$restien, ?.olbert ş.a., care a"irmau, că !rinci!ala bogăţie asocietăţii sunt banii con"ecţionaţi din aur şi argint, că la baza activităţiieconomice se a"lă comerţul.

4. Etapa #iiocrată, care cu!rinde a doua )umătate a secolului 87@@@. >aaceastă eta!ă centrul de studiere a activităţii economice a "ost trans"erat dincirculaţie n s"era de !roducţie, n s!ecial n agricultură.



:. Etapa liberalismului clasic, care cu!rinde !erioada ntre s"/rşitul sec.87@@@ 6ceastă !erioadă este dominată de celebra lucrare a lui 6.-mit$96vuţia naţiunilor (1==A& şi de o!erele renumiţilor savanţi 5.Malt$us,.icardo, ?.-.Mill, ?.B.-aC. 6.-mit$ Dn viziunea liberalilor clasici obiectulde studiu al ştiinţei economice este studierea căilor de mbogăţire a

naţiunilor.A. Etapa naţionalismului economic, care cu!rinde !erioada din !rima

)umătate a sec. 8@8. nul din re!rezentanţii !rinci!ali ai naţionalismuluieconomic a "ost F.>ist, a"irma, că ştiinţa economică trebuie să studieze nuindividul, !articularităţile naţionale ale ţării şi !e această bază să !ro!unăstatului s"aturi concrete şi realiste.

=. Etapa marxistă, care cu!rinde a doua )umătate a sec. 8@8 şi nce!utul sec.88. 6ceastă eta!ă este !rezentată de .Mar*, a "ormulat un set de categoriieconomice noi# munca concretă, munca abstractă, com!oziţia organică aca!italului, !reţul de !roducţie ş. a.

. Etapa neoclasică, neoclasicii a"irma ca obiectul stiintei economice estestudierea si s"era de consum teorie marginalista

G. Etapa $e%nesiană, ?.M.eCnes şi de o!era sa "undamentală 95eoriagenerală a ocu!ării, a dob/nzii şi a banilor ?.M.eCnes a "ormulaturmătoarele !robleme# a& necesitatea amestecului statului n economie şielaborarea !rogramelor anticriză' b& stimularea cererii agregate !e bazae*tinderii consumului şi investiţiilor de ca!ital' c& reducerea

şoma)ului !e baza creării noilor locuri de muncă' d& analizamacroeconomică a !roceselor şi "enomenelor economice.

1;. Etapa neoliberală, !otrivit neoliberealilor contem!orani obiectul de studiua stiintei economice este studierea cailor de utilizare rationala a resurselor sicaile de reglare a masei monetare in circulatie.

1.&. Metodele de cercetare' categoriile şi legile economice

5eoria economică se bazează !e di"erite metode de cercetare#

1. (nitatea inducţie)deducţie. *nducţia !resu!une trecerea de la cercetarea"a!telor unice la concluzii generale (de la !articular la general, de la "a!te lageneralizări teoretice&. +educţia !resu!une trecerea de la generalizări comune laconcluzii !articulare (de la general la !articular, de la teorie < la "a!te&.

2. ,bstracţia ştiinţi#ică re"lectă cercetarea unei laturi a "enomenuluieconomic, determinarea esenţialului acestuia. Hrice abstracţie ştiinţi"ică re"lectă nconştiinţa omului realităţi obiective.

3. (nitatea dintre analiă şi sinteă. ,nalia nseamnă descom!unerea"enomenului, !rocesului de cercetat n elementele sale com!onente şi cercetarea

"iecăruia dintre acestea, ca !ărţi necesare ale ntregului. a& analiza calitativă relaţiilor de !ro!rietate n societate&'



b& analiza cantitativă < re"lectă măsura de des"ăşurare a "enomenelor economice'

c& analiza statică < re"lectă realitatea economică la un moment dat' d& analiza dinamică < re"lectă sc$imbările survenite n !rocesele şi

"enomenele economice ntr%o anumită !erioadă de tim!'

e& analiza microeconomică < re"lectă studierea "enomenelor şi !roceselor economice la nivelul unităţilor economice, la nivelul "irmei'"& analiza macroeconomică < re"lectă cercetarea "enomenelor şi !roceselor

economice la nivelul societăţii.-intea !resu!une unirea elementelor analizate se!arat n cadrul ntregului

unitar, legat !rin resorturi interne (cauzale şi "uncţionale&.4. Metoda dialectică contribuie la desco!erirea cauzelor şi consecinţelor

dezvoltării vieţii economice. Ea re"lectă e*aminarea "enomenelor, categoriilor şilegilor economice n !rocesul a!ariţiei, dezvoltării, modi"icării şi dis!ariţiei lor

istorice.:. (nitatea dintre metoda istorică şi cea logică . u ce se ince!e istoria cuaceia se ince!e si analiza !racticilor economici

A. Metoda matematică constă n re!roducerea sc$ematică a unui !roceseconomic sub "orma unui sistem linear sau analog, n sco!ul studierii modului dedes"ăşurare a !rocesului şi "enomenului real.

=. Metoda de experiment. 5eoria economică, ca şi alte ştiinţe, se bazează !e"a!te, !rocese economice, legităţi care sunt veri"icate de !ractică.

Dn literatura economică sunt larg utilizate noţiunile de "enomen economic, !roces economic, categorie economică şi lege economică.

enomenul economic re!rezintă "orma e*terioară a activităţii economice,res!ectiv acele as!ecte şi acte economice, care a!ar şi se mani"estă la su!ra"aţaacestei activităţi şi !ot "i cunoscute de oameni n mod direct (de e*., !rivatizarea&.

Procesul economic e*!rimă trans"ormările cantitative, structurale şicalitative n starea activităţii economice, care evidenţiază des"ăşurarea acestuia ntim! şi s!aţiu (de e*., creşterea !reţurilor, modi"icarea cererii sau a o"ertei,creşterea !roductivităţii muncii etc&.

/ategoria economică re!rezintă o abstracţie ştiinţi"ică, care re"lectă una din

com!onentele relaţiilor economice. 5eoria economică utilizează ast"el de categoriieconomice cum ar "i# mar"ă, valoare, ca!ital, in"laţie, şoma), salariu, !reţ, !ro"it,

bani etc.0egea economică re"lectă legăturile generale, esenţiale, necesare, re!etabile

şi relativ stabile ale "enomenelor şi !roceselor economice.>egile economice se deosebesc şi de legile naturii#a& legile economice "uncţionează numai !rin intermediul activităţii

oamenilo' b& legile economice au caracter istoric.!e cind legile naturii au caracter

universal si etern.>egile economice se deosebesc de legile )uridice cu caracter economic. >egileeconomice au caracter obiectiv, iar cele )uridice < subiectiv.



>egile economice si studierea lor stau la baza !oliticii economice.

1.. uncţiile teoriei economice. Politici economice

5eoria economică nde!lineşte următoarele trei "uncţii.

Prima – #uncţia de cunoaştere a #enomenelor şi proceselor economice.5eoria economică cercetează "enomenele economice reale si elaborarea masurilor elic$idare a dezic$ibrilor economice.

, doua – #uncţia metodologică. 5eoria economică constituie baza teoreticăa celorlalte disci!lini economice. Ea elaborează a!aratul categorial !entru toatedisci!linele economice. u!ă e*!resia >aureatului Premiului +obel P.-amuelson9teoria economică este regina ştiinţelor economice, "iind ştiinţa celor mai generalelegi ale ntregii vieţi economice.

5eoria economică şi alte disci!lini economice luate n ansamblu "ormează

sistemul ştiinţelor economice. 6cest sistem cu!rinde# ştiinţele economice#undamentale (teoria economică, doctrinele economice, statistica, contabilitatea ş.a.&' ştiinţele economice teoretico)aplicative (economia industriei, economiaagriculturii, trans!ortului, "inanţe şi credit, relaţii economice internaţionale&'ştiinţele economice de graniţă (geogra"ia economică, econometria, sociologiaeconomică ş. a.&.

, treia – #uncţia practică. 5eoria economica da !osibilitatea "iecarei tari sarezolve urmatoarele !robleme.

a& !roblema cresterii economice si ridicarea nivelului de trai a !o!ulatiei. b& !roblema ridicarii e"icientei economicec& !roblema ocu!arii de!line a "ortei de munca si lu!ta in !otriva

soma)ului.e& asigurarea stabilitatii !returilor si reducerea !roceselor in"lationiste."& asigurarea si sustinerea materiala a !aturilor "urnerabile si in !rimul

rind al co!iilor si a celor in virsta.g& asigurarea unei balante comerciale active si a unei balante de !lati

e*terne !ozitive.2eumat

1. 5eoria economică este un rezumat al evoluţiei g/ndirii economice des!remodalitatea rezolvării e"iciente a !rinci!alelor !robleme economice# eI umIPentru cine de !rodusI

2. 5eoria economică studiază# relaţiile economice şi com!ortamentul individuluin !rocesul de utilizare a resurselor limitate' categoriile şi legile economice,care "uncţionează n societate' modelele şi sistemele economice care"uncţionează n economia contem!orană.

3. Dn studierea !roceselor şi "enomenelor economice teoria economică utilizează

următoarele metode# inducţia%deducţia, analiza%sinteza, abstracţia ştiinţi"ică,metoda istorică şi logică, metoda dialectică, metoda matematică, metoda dee*!eriment.



4. >egile şi !rinci!iile economice di"eră substanţial de cele ale ştiinţelor naturale.Dn economie "enomenele şi !rocesele sunt intermediate de com!ortamentulsubiectiv al indivizilor şi gru!urilor de indivizi, !e c/nd n natură !rocesele sedes"ăşoară n mod "iresc, obiectiv.

:. 5eoria economică se studiază !entru# a narma !o!ulaţia cu cunoştinţe necesare

!entru a lua decizii )uste n anumite situaţii economice' a argumenta şi arecomanda o anumită !olitică economică' a "ormula legile economice !entru a

!revedea consecinţele acţiunilor oamenilor' a elabora unele recomandărioamenilor de a"aceri cu !rivire la activitatea de antre!renoriat.

13+in care personalitati a consituit scoala clasica a economiei politice care apus baele curentului de gindire si politica economica denumit si liberalismeconomic46dam -mit$,avid icardo,5$omas Maltus, ?ean Ba!tiste -aC

"3/are este di#erenta dintre legile si principiile economice de cele ale stiintelornaturale4

Dn economie "enomenele şi !rocesele sunt intermediate de com!ortamentulsubiectiv al indivizilor şi gru!urilor de indivizi, !e c/nd n natură !rocesele sedes"ăşoară n mod "iresc, obiectiv.

&3/are este di#erenta dintre notiunea 5economie6 si 5stiinta economica64

-!re deosebire de economie,stiinta economica analizeaza ideile,teoriile,doctrinelesi !rocesele economice care !argurg in societate.

3/are sunt metodele pe care se baeaa teoria economica4

nitatea inducţie%deducţie, abstracţia ştiinţi"ică, unitatea dintre analiză şisinteză,unitatea dintre metoda istorică şi cea logică, metoda dialectică ,metodamatematica, metoda de e*!eriment.

73/um se numeste #unctia teoriei economice care da posibilitatea #iecarei tari

sa resolve un sir de problem cum ar #i problema cresteriieconomice'asigurarea stabilitatii preturilor etc4

-e numeste "unctia !ractica.

83/um a #ost denumita etapa a patra care a inceput in anul 19&: si continuapina in preent4

Eta!a de adincire si e*tindere a teoriei economice.

;3/are adept al scolii marxiste a continuat teoria valorii munca4 arl Mar*



Tema 1. TEO2*, E/O<OM*/=> O?*E/T(0 +E -T(+*(!* -PE/**/(0 METO+O0O@*E*1. 5eoria economică ca ştiinţă. Evoluţia obiectului de studiu al ştiinţei economice.2. >egile economice şi categoriile economice. Economia !ozitivă şi normativă.

3. Metodologia teoriei economice. Funcţiile economicsului.4. Economicsul in sistemul ştiinţelor economice. +ivelurile economiei.1. Teoria economică ca ştiinţă.Evoluţia obiectului de studiu al ştiinţei economice.

tiinţa economică ocu!ă un loc insemnat in sistemul ştiinţelor care studiazăsocietatea. Formarea ştiinţei economice a constituit un !roces com!le* şiindelungat, !roces care a avut la bază atit dezvoltarea economică, cit şi

a!ro"undarea cunoaşterii realităţii incon)urătoare, !er"ecţionarea metodelor şimi)loacelor de investigare.

Prima eta!ă < preştiinţifică < ince!e din antic$itate şi durează !ină in sec. 87@@@.Elementele inci!iente de gindire economică au a!ărut in Hrientul 6ntic, cel maicunoscut curent de gindire economică "iind Confucianismul in $ina. lterior, s%auivit idei economice in @talia, Egi!t, Babilon. 5otuşi, momentul de vir" alince!uturilor gindirii economice l%a constituit Jrecia 6ntică cu 8eno"on, Platon,

6ristotel.

8eno"on vede bogăţia, mărimea !atrimoniului ca obiect al economiei, ca ştiinţă.

Platon tratează !ro!rietatea, munca, diviziunea socială a munci, "uncţiile banilor.

6ristotel "ace distincţie intre economia domestică, oiconomie şi economia desc$imb($rematistica&. Prima se bazează !e necesitate şi are dre!t sco! agonisirea

naturală, limitată de nevoile de consum şi de "olosinţă. Krematistica se intemeiază !e sc$imb şi urmăreşte acumularea in"inită a bogăţiei sub "ormă de bani.Krematistica se ocu!ă mai ales cu banii !entru că aceştia constituie sco!ulsc$imbului.

6ristotel sesizează valoarea de consum a măr"ii. u!ă 6ristotel, economia are caobiect de studiu com!ortamentul omului ca membru al societăţii. -co!uleconomiei il

re!rezintă bogăţia.



@n Evul Mediu gindirea economică a "ost legată de conce!ţia creştină ascolasticilor (5oma dL6uino& cu !rivire la e*istenţă şi etică. Ei susţineau teoria

!reţului )ust şi a incriminării ratei inalte a dobinzii.

Hdată cu dezvoltarea şi statornicirea statelor "eudale centralizate, a!are necesitateaintr%o ştiinţă economică care ar da e*!licaţia "enomenelor economice din !unct devedere a realizării lor la nivelul statului. @n 1A1: savantul "rancez 6ntgine deMoncretien in lucrarea 05ratatul des!re Economia Politică introduce termenul0economie politică.

Mercantilismul (mercante < mar"ă& a insemnat un salt deosebit asu!ra vieţiieconomice. -ursa de acumulare a bogăţiei statului ei au văzut%o in comerţ.

Mercantiliştii a!ar in -!ania, 6nglia, Franţa. @deea şcolii este că izvorul bogăţieistatului este aurul, care !oate "iacumulat in rezultatul dezvoltării comerţuluie*terior. Ei au inventat sistemul !rotecţionist, con"orm căruia să nu se !ermităim!ortarea măr"urilor străine, introducind vămi şi im!ozite.e!rezentanţi de bază# Flober, 5omas Man, N. PetC, . antemir.Eta!a a doua a constituirii propriu zise a ştiinţei economice, cu!rinsă intre anii1=:;% 1=;, a "ost marcată de a!ariţia unui nou curent de gindire economică, care atrans"erat analiza bogăţiei din s"era circulaţiei in cea a !roducţiei.

Şcoala fiziocrată a a!ărut in Franţa, in secolul 87@@. Mani"estul curentului"iziocrat il constituie 05abloul economic, elaborat de Fr. OuesnaC, in care se

!rezintă !entru !rima dată un model cantitativ al circuitului economic şi al"lu*urilor dintre ramurile economice naţionale. @deile şcolii# bogăţia societăţii estemunca oamenilor in agricultură' e*istenţa unei ordini naturale a societăţii umane'neintervenţia statului in viaţa economică.

Şcoala clasică a economiei politice, momentul de vir" in evoluţia teorieieconomice, a !us bazele curentului de gindire şi !olitică economică denumitliberalismul economic (6.-mit, . icardo, 5$omas Maltus, ?.B. -aC&.@deea !romovată de clasici o re!rezintă liberschimbismul , ca sistem, in cadrulcăruiasc$imbul economic intre naţiuni nu trebuie să "ie su!us controlului statului.

6. -mit$ in lucrarea 06vuţia naţiunilor "undamentează teze care intregescconţinutul teoretic şimetodologic al teoriei economice# de"ineşte mai rigurosnoţiunea de muncă !roductivă şi ne!roductivă' imbogăţeşte cu iei noi teoria



obiectivă a valorii' e*!lică noţiunea de salariu,!ro"it, rentă, ca!ital' !un e bazelecomerţului internaţional.

. icardo a !roclamat dre!t !rinci!iu de bază al economiei !olitice valoareacreată numai de munca umană' a dezvoltat teoria re!artiţiei 7enitului +aţional.

5. Maltus a "ost inclus in categoria economiştilor clasici !esimişti, deoarece el aelaborat mult controversata teză !rivind creşterea in !rogresie geometrică a

!o!ulaţiei şi in !rogresie aritmetică a mi)loacelor de e*istenţă a acesteia, ceea ceare consecinţe dezolantem!entru omenire.

?.%B. -aC a introdus in teoria economiei !olitice noţiunea de 0intreprinzător ' aelaborat teoria "actorilor de !roducţie' a desco!erit legea debuşeelor.

Eta!a a treia (1=;%1G3;& se re"eră la desco!erirea şi elaborarea principiilor

teoretice fundamentale ale ştiinţei economice.

6de!ţii şcolii marxiste (arl Mar*&, care au continuat teoria valorii%muncă, auanalizat rolul şi "ormele ca!italului şi teoria !ro"itului, !rocesul re!roducţieisociale. -ursa de bogăţie a societăţii este !roletariatul şi munca lui.

Şcoala marginalistă cu!rinde coala de la 7iena, coala de la >ousanne, coala deambridge. coala de la 7iena (arl Menger& a "undamentat teoria subiectivist%marginalistăa valorii, bazată !e utilitatea bunurilor, care este o!usă teoriei clasice avalorii%muncă. coala de >ousanne (>eon 7alras şi 7il"redo Pareto& a elaboratteoria ec$ilibrului economic generale, bazat !e interde!endenţa generală amăr"urilor, a !roduselor şi a "actorilor de !roducţie. coala de ambridge (6l"redMarc$all& a elaborat teoria ec$ilibrului !arţial, considerat mai realist şi mai uşor demanevrat.

Eta!a a !atra < de adincire şi extindere a teoriei economice < a ince!ut in anul1G3; şi continuă şi in !rezent. -ecolul 88 a adus sc$imbări radicale in dezvoltareaeconomiei.Princi!alele curente economice sint eCnisismul (?.M. eCnes < intervenţiastatului in economie&' monetarismul (M. Fridman& < libertatea dezvoltăriieconomiei, mai ales in !roblema determinării cantităţii de masă monetară.

H sc$imbare este şi denumirea ştiinţei < Economics. Prin acest termen e denumităoştiinţă analitică care se ocu!ă cu studierea utilizării de către indivizi a resurselor



economice care au caracter rar şi limitat in sco!ul de a !roduce di"erite bunuri şiservicii, re!artizarea lor şi sc$imbul intre membrii societăţii !entru consumulindividual sau !roductiv.

".0egile economice şi categoriile economice. Economia poitivă şi normativă-tudiind "enomenele economice ne "olosim de di"erite categorii economice. ua)utorul acestor categorii se dă e*!licaţia relaţiilor şi "enomenelor economice şi sescoate in evidenţă legăturile cauzale dintre di"erite "enomene economice ce sere!etă constant şi sintti!ice, care se numesc legi economice. Ele se clasi"ică#1& Legi generale, care acţionează in toate eta!ele modului de !roducţie(comunitatea

!rimitivă, sclavie, "eudalism, economie de !iaţă&# legea !roductivităţii muncii,legileconsumului, legile creşterii necesităţilor umane.2& Legi specifice, care a!ar in anumite eta!e ale modului de !roducţie. 6vemnevoie de condiţii s!eci"ice. >egile economice nu de!ind de voinţa omului, adicăsint obiective.@nsă in activitatea sa economică oamenii se "olosesc de acţiunea legilor economice,care acţionează in două moduri# @n mod conştient, cind sistemul relaţiilor de !roducţie este indre!tat s!re acţiunealiberă a legilor. @n mod sti$iinic, cind sistemul relaţiilor de !roducţie im!iedică acţiunea liberă alegilor economice, şi ele acţionează in mod de"ormat.

Economia pozitivă re"lectă "enomenele şi !rocesele economice in modul cum aulocele in realitate.

Economia normativă re"lectă "enomenele şi !rocesele economice in modul cum ar trebui ele derulate.&.Metodologia teoriei economice. uncţiile economicsuluiMetoda in teoria economică re!rezintă un ansamblu de !rinci!ii, !rocedee şite$nicide cercetare menite să ducă la lărgirea orizontului cunoaşterii, să desco!ere noiadevăruri şisă rezolve e"icient cit mai multe !robleme !ractice.@n teoria economică ne "olosim de următoarele metode#1& Metoda analizei şi sintezei# "enomenele economice se analizează in elemente şise sintetizează.2& Metoda istoricului şi logicului# "enomenele economice se studiază incă din



comunitatea !rimitivă' logic < e*!licarea "enomenelor economice !e baze logice.3& 6bstracţia ştiinţi"ică# dacă vrem să cunoaştem cum in"luenţează vreo legeeconomică, "acem abstracţie de la toate cele dim!re)ur şi ne concentrăm numaiasu!ra"enomenului dat. Ea ne a)ută să !ătrundem in esenţa "enomenelor economice,inlăturareaacţiunilor asu!ra acestor "enomene a di"eritor "actori tem!orari.4& Metode matematice.:& Metode statistice.A& Metoda !revizională.

.Economicsul in sistemul ştiinţelor economice.<ivelurile economieia ştiinţă economică economicsul constituie o com!onentă a sistemului acestor ştiinţe. Ea este !rima ştiinţă a!ărută in sistemul ştiinţelor economice odată cutrecerea la e!oca modernă a dezvoltării societăţii. Progresul ulterior al vieţiieconomice a societăţii a generat necesitatea cunoaşterii mai !ro"unde a acesteis"ere a vieţii sociale, ceea ce a condusla crearea unor noi ramuri automatizate de studiere a !roceselor şi "enomeneloreconomice a legilor economice, cu !uternice şi com!le*e legături deinterde!endenţă, alcătuind un sistem unitar al ştiinţelor economice.@n centrul acestui sistem se a"lă Economicsul care studiază mişcarea de ansamblu avieţii economice, re!rezentind "undamentul teoretic şi metodologic general !entrutoate celelalte ştiinţe economice. 6lături de ea s%au constituit diverse ştiinţeeconomice#a& ştiinţe economice "uncţionale (ştiinţa !rognozării economice' ştiinţa "inanţelor'statistica social%economică&'

b& ştiinţe economice de ramură (economia industrială, economia agriculturii&'c& ştiinţe economice ale intre!rinderii'd& ştiinţe economice istorice'e& ştiinţe economice care studiază "enomene internaţionale (comerţ internaţional,relaţii "inanciar%valutare&.@n cadrul acestor interde!endenţe trebuie avut in vedere nu numai "a!tul căEconomicsul le "undamentează teoretic !e toate celelalte, ci şi "a!tul, că la rindulsău, este in"luenţat de rezultatele obţinute de celelalte ştiinţe economice.Economia contem!orană !oate "i !rivită la nivel microeconomic, mezoeconomic,macroeconomic şi mondoeconomic.



Microeconomia re!rezintă ansamblul de !rocese şi de "enomene economice, relaţiişi legături cauzale şi "uncţionale ale acestora, care se "ormează la nivelul unităţiloreconomice ale "amiliilor şi al verigilor administrativ%teritoriale de bază.

Mezoeconomia analizează şi cercetează viaţa economică de la nivelul subramurilor,ramurilor şi zonelor economice.

Macroeconomia constituie totalitatea "ormelor de economie, des"ăşurate in unitateaşiin interde!endenţa lor < la nivelul unităţilor, a ramurilor şi a zonelor teritorial%agregate incadrul unui anumit teritoriu naţional.

Mondoeconomia cu!rinde ansamblul economiilor naţionale in interde!endenţa lor.Economicsul inde!lineşte trei "uncţii interde!endente#1& cognitivă < studierea activităţii gos!odăreşti, analiza, clasi"icarea şisistematizarea"enomenelor economice'2& metodologică < elaborarea metodelor, mi)loacelor, instrumentelor ştiinţi"ice,necesare !entru cercetarea ştiinţelor economice'3& practică < asigurarea nemi)locită a economiei cu date, diri)area !roducţiei ladi"erite nivele ierar$ice.

Tema 1 T.Econom

Documents

Transcript of Tema 1 T.Econom