Acoperirea operativă în cadrul prevenirii şi descoperirii infracţiunilor economice

1. Noţiunea şi importanţa acoperirii operative

2. Conţinutul. Principiile, nivelul şi regimul acoperirii operative a obiectivelor şi ramurilor economiei naţionale

3. Asigurarea informaţiei a subdiviziunilor specializate în prevenirea şi combaterea infracţiunilor economice în procesul acoperirii operative.

1. În literatura de specialitate şi actele normative existente acoperirea operativă nu este redată ca noţiune separată însă această noţiune se subînţelege din activitatea cotidiană a organelor abilitate cu drept de contraacarare a infracţiunilor economice.

De asemenea noţiunea acoperire operativă este redată şi în literatura de specialitate dar sub un aspect contradictoriu. Unii autori consideră prin noţiunea acoperire operativă trebuie de înţeles studierea sistematică a situaţiei operative create la obiectivele naţionale, precum şi cercetarea particulară de comitere a celor mai răspândite categorii de infracţiune economice şi aplicarea măsurilor de profilaxie.

O altă categorie de autori consideră că esenţa acoperirii constă în acumularea şi analiza informaţiei ce prezintă interes operativ precum şi supravegherea permanentă a patrimoniului statului, persoanelor fizice juridice.

Dacă să luăm în consideraţie practica poliţienească precum şi prevederile actelor normative în domeiu precum şi părerile autorilor respectivi putem forma o noţiune generală a acoperirii operative ca fiind:

Realizarea unui complex de măsuri organizatorice şi operative îndreptate spre primirea, acumularea şi sistematizarea informaţiei despre pregătirea sau comiterea infracţiunilor cu caracter economic precum şi luarea unor decizii privitor la prevenirea şi descoperirea acestor infracţiuni

2. reieşind din prevederile regulamentului privind organizarea şi efectuarea ASI aprobat prin ord. 04 MAI reiesa principiile acoperirii operative efectuate de către Direcţia investigarea fraudelor, în aşa mod acoperirea operativă se realizează după următoarele principii:

1) pe ramură economică (pe linii de activitate) care presupun organizarea lucrului în vedereea combaterii infracţiunilor pe o ramură concretă a economiei naţionale ( ex: medicinei, financiar)

2) acoperirea operativă pe obiectiv - organizarea muncii în vederea prevenirii şi descoperirii infracţiunilor pe un obiectiv concret ( ex: fabrica lactate, mezeluri, vinuri etc. )

3) acoperirea operativă pe sector - efectuarea lucrului în vederea curmării infracţiunilor economice pe un sector anumit.

În scopul relevării infracţiunilor cu caracter economic de către organele abilitate cu acest drept, faţă de persoanele cu funcţie de răspundere care organizează acoperirea operativă sunt trasate un şir de sarcini, cele mai importante fiind:

- Acoperirea operativă trebuie să cuprindă fără excepţie toate organizaţiile care prezintă interes operativ şi sunt supuse

- În cadrul acoperirii operative se folosesc eficient toate forţele atât proprii cât şi celor fizice/ juridice.

- Organizarea primirii la timp a informaţiilor despre situaţia operativă la toate obiectivele supuse acoperirii operative.

Acoperirea operativă după conţinutul său este o activitate organizaţional - informativă. Aceasta presupune stabilirea obiectivelor care pot fi supuse acoperirii operative, cercetarea şi aprecierea situaţiilor operative la obiectele deservite; organizarea selectării şi infiltrării conflictelor la obiectele deservite, cooperarea organelor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi descoperirii infracţiunilor economice între.

Pornirea şi ducerea dosarelor analitice. În dependenţă de forma de proprietate, de organizarea mucnii, de personal, de genul de activitate, de proporţiile de producţie. Obiectivele se împart în 3 grupe:

1) obiective cu interes operativ deosebit ( de obicei obiective care formează potenţial economic, militar al statului) (tutun, vin, alcool)

2) obiective care necesită supraveghere permanentă ( uşor pot fi amestecate, falsificate, delapidate)

3) biective cae necesită supraveghere temporară (periodic pot apărea infracţiuni economice).

În cadrul organizării acoperirii operative a obiectivelor trebuie de ţinur cont de amplasarea obiectivelor, cantitatea şi felul bunurilor, indicii activităţii, caracteristicile procesului de producţie, care ar caracteriza infracţiunile economice.

O importanţă majoră în prevenirea şi combaterea o are informaţia provenită de la confidenţi.

În ASI în calitate de confident se recunoaşte orice persoană care în mod public sau conspirat furnizează infracţiunile organelor abilitate cu drept de a contraacara infracţionalitatea economică, şi anume sursele ocazionale (de obicei sunt concurenţii economici) informatorii, informatorii profilaţi, rezidenţii.

De asemenea o importanţă majoră în primirea informaţiilor o au şi MSI înfăptuite pe alte dosare penale, dar totuşi cea mai mare parte a informaţiei parvine de la aparatul agenturistic. Regulamentul cu privire la realizarea ASI menţionează că inspectorul operativ la racolarea persoanei pentru colaborarea confidenţilor în afară de controlul preliminar trebuie să ţie cont în prinul rînd de capacităţile persoanei de a dobândi informaţia, poziţia personală a racolatului faţă de lucru, vârsta candidatului, calităţile individuale şi psihologic, poziţia socială, funcţia persoanei în subdiviziunea care ne interesează (ex. infracţiuni bancare, o persoană implicată în activitatea de creditare)

O parte din informaţii referitor la crimele economice poate să parvină de la direcţia operativă care efectuează urmărire vizuală. O altă sursă de informare a DIF este conlucrarea cu alte organe abilitate cu drept înrudit de contraacarare CNA, DMS, FISC, SV etc.

Informaţia referitor la infracţiuni economice le putem dobândi şi din materialele acumulate pe alte dosare penale sau dosare operative (dosar urmărire penală, cercetare, analitice etc. )