Tehnologii sustenabile pentru gramineelefurajere anuale - Porumbul furajerAcest referat descrie Tehnologii sustenabile pentru gramineele furajere anuale - Porumbulfurajer.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 12 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: docx.

CuprinsCAP I: -ROLUL SI IMPORTANŢA PORUMBULUI PENTRU SILOZ:1. ORIGINEA;2. IMPORTANŢA;3. FACTORII DE VEGETAŢIE;4. FACTORII EDAFICI;5. ZONAREA PORUMBULUI PENTRU SILOZ.CAP II: -TEHNNOLOGIA CULTIVĂRII PORUMBULUI PENTRU SILOZ:1. ALEGEREA HIBRIZILOR2. PORUMBUL PENTRU SILOZ ÎN CADRUL ASOLAMENTULUI3. UTILIZAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR ŞI AMENDAMENTELOR.4. LUCRĂRILE SOLULUI5. SEMĂNATUL. DESIMEA OPTIMĂ DE SEMĂNAT6. LUCRĂRI DE INGRIJIRE7. IRIGAREA8. RECOLTAREA PORUMBULUI PENTRU SILOZCAP III: - BIBLIGRAFIA

ExtrasCAP. I: - ROLUL ŞI IMPORTANŢA PORUMBULUI PENTRU SILOZ:

Porumbul furajer

1. Originea:

Porumbul provine originar din America Centrală şi de Sud, adus în. Europa în secolul XVI. În ţara noastră afost cultivat pentru prima dată la sfârşitul secolului al XVII-lea - începutul secolului XVIII mai întâi înTransilvania, apoi în Muntenia şi după aceea în Moldova. Ocupă locul al treilea, ca suprafaţă, după grâu şiorez şi locul al doilea, ca producţie, după grâu. Pe glob - cca 130 mil. ha (Anuarul FAO, 1994); În ţaranoastră - aprox. 3,0 mil. ha .

2. Importanţa:

Porumbul este o plantă cultivată importantă care prezintă un rol deosebit în hrana omului si în hranaanimalelor. Reusita unei culturi de porumb siloz ridică unele semne de întrebare care se referă la alegereahibrizilor, stabilirea desimii optime de semănat, a lucrărilor tehnologice ce au loc pe parcursul perioadei devegetaţie, a competiţiei dintre plante pentru elementele nutritive, stabilirea momentului optim de

recoltare respectiv a calităţii furajului.

Porumbul are mai multe valenţe practice care contribuie la utilizarea lui pentru siloz. Porumbul este astfelo cultură accesibilă fermierilor care poate fi semănată de primăvara devreme până la începutul verii,având opţiunea de a fi recoltat atât pentru furaj cât si pentru boabe.

Porumbul are un conţinut ridicat de substanţă uscată obţinut la o singură recoltare, dar recoltatul trebuieterminat înainte de uscarea frunzelor principale. Silozul din porumb este caracterizat printr-o fermentaţiestabilă datorită concentraţiei de substanţă uscată mai mare de 200 g/kg, concentraţie ridicată decarbohidraţi si capacitate redusă de tamponare. (Fisher, Burns, 1987; McDonald, si colab., 1991).

În comparaţie cu alte furaje, porumbul îsi păstrează valorea nutritivă pe o perioadă mai lungă de recoltare.Prin digestibilitatea ridicată a boabelor se compensează calitatea mai redusă la nivelul plantei întregi.

3. Factorii de vegetaţie:

Apa: Specie de origine tropicală porumbul se caracterizează printr-un potenţial sporit de rezistenţă lasecetă. Germinaţia boabelor are loc între 20 – 80 % umiditate, însă cu cât umiditatea din sol este maiapropiată de 80 % din umiditatea accesibilă cu atât procesul de germinare este mai stimulat. Dacăumiditatea la nivelul seminţei se află în exces aceasta nu mai poate germina datorită lipsei aerului sau princombinarea acestui exces cu temperaturi scăzute boabele mucegăiesc apărând numeroase goluri în lan.Cerinţele faţă de apă până în faza de 7 – 8 frunze sunt modeste, astfel o usoară insuficienţă, determinădezvoltarea sistemului radicular în profunzime mărind astfel rezistenţa la secetă a plantelor si în fazaurmătoare.

Lumina si temperatura:

Clasificarea hibrizilor de porumb în funcţie de grupe de precocitate a permis extinderea acestora în culturăpână la latitudinea de 58 0 în nord si 42 0 în sud si de la altitudini situate sub nivelul mării (Olanda) pânăla înălţimea de 3800 – 4200 m (Bolivia). (Muresan, 1973).

4. Factorii edafici:

Exigenţele porumbului faţă de sol nu sunt foarte deosebite comportându-se

bine pe o gamă largă de tipuri de sol, cu condiţia ca acestea să fie bine drenate si aprovizionate cuelemente nutritive.

Porumbul are cerinţe mai mari faţă de însusirile fizice ale solului decât faţă de fertilitatea acestuia. Pesolurile slab aerate, în care predomină descompuneri anaerobe, rezultă compusi aldehidici care au unefect negative asupra încolţirii seminţei cât si asupra cresterii plantelor, mai ales în fazele timpurii dedezvoltare; în aceste condiţii fosforul intră în combinaţie cu fierul si manganul, rezultând compusi greusolubili, înrăutăţindu-se procesul de nutriţie.

5. Zonarea porumbului pentru siloz:

Cultivarea porumbului într-o zonă de favorabilitate sau alta este condiţinonată de satisfacerea exigenţelorplantelor sub aspectul texturii, fertilităţii solului si a resurselor ecologice exprimate de factorii termic sauhidric. Se poate aprecia că în condiţiile ţării noastre aceste exigenţe sunt satisfăcute în optim pecernoziomuri şi solurile aluvionare din Câmpia Dunării, Dobrogea, sudul Moldovei si Câmpia Banatului, înregim irigat.

În cazul zonelor de cîmpie factorul limitativ al producţiei este apa, iar în zonele colinare, cu precăderetemperatura si uneori apa.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 12 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Bibliografie1) Iacob T., Vîntu V., Samuil C., 2000 - Tehnologia producerii şi conservării furajelor. Editura “Ion Ionescude la Brad” Iaşi; 2) BORCEAN, I. şi colab., Tehnologia plantelor de câmp, Universitatea de Stiinţe Agricole şiMedicină veterinară a Banatului Timisoara, 1997; 3) GH. DAVID, A. BORCEAN., Cereale și leguminoasepentru boabe, Ed. Eurobit, ISBN 978-973-620-883-6, 2011; 4) DAVID, GH., PÎRŞAN, P., IMBREA, F.,Tehnologia plantelor de câmp. Cereale, leguminoase pentru boabe şi plante tehnice, Ed. Eurobit,Timişoara, 2006; 5) NIŢĂ SIMONA, Tehnologia culturilor de câmp, Ed. Eurobit, Timişora, 2006; 6) PÎRŞAN,P., DAVID, GH., IMBREA, FL., Fitotehnie, Ed. Eurobit, Timişoara, 2006; 7) PÎRŞAN, P.,Tehnologia plantelor decâmp, Ed. Agroprint, Timişoara, 2003; 8) SIN, GH. şi colab., Tehnologii moderne pentru cultura plantelor decâmp, Ed. Ceres, Bucureşti, 2001.

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro