Tehnologi de crestere si exploatare a bovinelor

1. Importanta cresterii bovinelor

Bovinele, prin produsele lor, au o contributie deosebita la asigurarea unui procent insemnat din hrana populatiei. Cresterea bovinelor ocupa si va ocupa locul prioritar in economia productiei animale. Importanta cresteri lor este data de varietatea produselor pe care le furnizeaza ca produse principale lapte, carne, produse secundare - piei, gunoi de grajd ca subproduse de abator unghii, coarne, sange, parLaptele este cel mai important produs, datorita compozitiei chimice complexe, valorii biologice si gradului inalt de digestibilitate. El contine peste 100 substante necesare organismului uman - toti cei 20 aminoacizi esentiali, 10 acizi grasi, 25 vitamine si 45 elemente minerale.Exprimata in calorii, valoarea nutritiva a unui litru de lapte este echivalentul cu circa 400 g carne de porc, 750 g carne de vitel, 7 -8 oua, 500 g peste, 2,6 kg varza, 125 g paine.Importanta laptelui consta nu numai in valoarea nutritiva deosebita, ci si in faptul ca poate fi transformat intr-un numar foarte mare de produse lactate (peste 100), ceea ce contribuie, in mod deosebit, diversificarea alimentatiei umane.Vacile transforma in lapte, in modul cel mai economic, hrana consumata. Experientele facute de Molgard in Danemarca au aratat ca la acelasi consum de hrana vacile pentru lapte dau o productie echivalenta, din punct de vedere energetic, cu 1000 kcal, pe cand cele puse la ingrasat produc prin depunerile de carne si grasime, circa 840 kcal.din productia totala de lapte produsa pe glob, 90 % este data de vaci.

Cresterea bovinelor are o importanta tot atat de mare ca si productia de lapte. Desi productia de carne furnizata de bovine reprezinta circa 35 40 % din productia mondiala de carne, se estimeaza o crestere a ponderii acesteia in consumul mondial. Cresterea cerintelor pentru carnea de bovine se explica prin valoarea nutritiva si dietetica a ecesteia.

Alte produse bovinele furnizeaza, de asemenea, si produse secundare, deosebit de valoroase, si anume peste 90 % pieile folosite in industrie si peste 75 % din gunoiul de grajd produs de toate speciile.

Cresterea bovinelor prezinta insemnatate si prin faptul ca contribuie la cresterea eficientei economice, prin folosirea cea mai judicioasa a furajelor fibroase si suculentesi a tuturor produselor secundare ale productiei vegetale, dar si prin folosirea rationala a terenului agricol.Cresterea vacilor pentru lapte contribuie la rentabilizarea cresterii si a altor specii de animale de ferma, prin subprodusele ce rezulta din prelucrarea laptelui. Astfel folosirea laptelui smantanit si a zerului in hrana purceilor si a puilor asigura o crestere mai rapida a acestora, o economie de furaje concentrate.Cresterea bovinelor contribuie la folosirea mai economica si mai uniforma a fortei de munca pe tot parcursul anului.

2. Clasificarea raselor de taurine Rasele de taurine se pot clasifica dupa aptitudinea productiva principala, gradul de ameliorare, origine, provenienta.2.1. Dupa aptitudine productiva principala Rase pentru lapte Jersey, Angler Rase pentru carne Charolaise, Hereford. Rase mixte Simmental, Baltata romaneasca, Bruna. Rase de tractiune Sura de stepa.

2.2. Dupa gradul de ameliorare, rasele pot fi Rase primitive (neameliorate, in evolutia carora omul a intervenit mai putin si care, de obicei, au o productie scazuta); Rase ameliorate, imbunatatite de om (in curs de perfectionare); Rase perfectionate, care se caracterizeaza printr-un nivel productiv foarte ridicat, in directia respectiva de exploatare.2.3. Dupa provenienta sau tara de formare Rase locale (autohtone) Rase de importRasele de taurine existente la noi in tara vor fi clasificate tinand cont de provenienta lor, gradul de amelorare si caracterul productiei.Rase autohtone a) Primitive Sura de stepa si rasa de munte (Mocanita);b) AmelioratemixteBaltata romaneasca, Bruna, Pnzgau de Transilvania, Baltata cu negru romaneasca;de lapte Rosia dobrogena.

Rase importate De lapte Friza, Rosia daneza, Jersey, Rosie bruna letona, Rosie de stepa. Mixte Simmental, Schwyzz; Ce carne Hereford, Aberdeen Angus, Charolaise, Santa-Gertruda.

3. IMULTIREA TAURINELOR

Organizarea procesului de inmultire la taurine urmareste obtinerea de la fiecare vaca a unui vitel in fiecare an. Organizarea in cele mai bune conditii a acestui proces prezinta o dubla importanta: In primul rand se obtin un numar mare de produsi necesar pentru sporirea efectivelor si a unui surplus destinat ingrasarii si sacrificarii pentru carne; In al doilea rand, productia de lapte a vacilor este legata de desfasurarea normala a ciclurilor de reproductie; vacile sterile produc pierderi economice consumand fara sa produca.Tulburarile in desfasurarea normala a reproductiei, respectiv nerealizarea in fiecare an a unui vitel de la fiecare vaca, pot fi determinate de cauze de ordin patologic si de acest aspect se ocupa Patologia obstetricala. Asemenea tulburari pot, insa surveni datorita hranirii nerationale si lipsurilor in organizarea procesului de reproductie.Diferitele statistici facute asupra cauzelor care determina sterilitate la vaci au aratat atat la noi in tara, cat si in alte tari, ca marea majoritate a cazurilor (80 -85 %) sunt determinate de cauze de ordin nepatologic; de aceea, organizarii procesului de reproductie trebuie sa i se acorde o importasnta deosebita.Pentru realizarea obiectivelor legate de inmultirea efectivelor de taurin, trebuie sa se asigure rezolvarea urmatoarelor actiuni: Organizarea judicioase a reproductiei vacilor si junincilor, pentru obtinerea unui procent ridicat de fecunditate. Hranirea si ingrijirea corespunzatoare a vacilor gestante, pentru realizarea unui procent cat mai ridicat de de natalitate si a unor vitei bine dezvoltati si sanatosi; Cresterea rationala a tineretului taurin, pentru reducerea pierderilor si imbunatatirea calitatii acestora.

3.1. Organizarea reproductiei vacilor si junincilor

De la fiecare vaca, intr-un an, trbuie sa se obtina un vitel. De acest deziderat depinde, in mare masura, si realizarea productiei de lapte planificate. Pentru realizarea procesului de reproductie, trebuie, in primul rand, alcatuit un plan de monte si fatari si in al doilea rand, trebuie organizata urmarirea indeplinirii acestuia in tot cursul anului.Planificarea montei vacilor si junincilor se poate face numai cunoscand termenul optim pentru monta sau insamantare a junincilor pe parcursul anului, in functie de conditiile materiale ale fiecarei unitati.

3.2. Termenul optim pentru monta junincilor Varsta optima pentru prima monta variaza in functie de precocitatea rasei, modul cum a decurs procesul de crestere, felul in care s-a dezvoltat animalul.In cazul in care rasa este precoce si conditiile de hranire si intretinere au asigurat o desfasurare normala a procesului de crestere, monta se poate face mai de timpuriu. Se considera ca monta poate avea loc atunci cand greutatea junincii reprezinta 65 70 % din greutatea medie a femelelor adulte.

RasaVarsta (luni)Masa (kg)Masa medie a mamelor (kg)

Baltata romaneasca16 - 19380 - 400600

Bruna16 - 19360 380550

Friza15 17 380 420 570

Metise Frize x Baltata romaneasca 16 18 370 -400580

Rosie daneza16 17 380 400575

Rosie dobrogeana16 - 19350 380520

Pinzgau 16 20 350 - 370520

Monta la o varsta prea tanara, atunci cand masa corporala este prea mica, are o serie de consecinte negative, si anume: intarzierea in crestere; debilitatea organismului, fatari distocice, sterilitate. Produsi obtinuti sunt debili si cu greutate mica la nastere, iar productia de lapte este mica pe tot parcursul lactatiei.Monta junincilor la o varsta mai inaintata decat ceea optima are consecinte atat biologice, cat si economice negative, determinand o fecunditate scazuta.Productia globala a acestora va fi mai mica, intrucat se obtin un numar mai mic de fatari si productie de lapte mai mica, datorita dezvoltarii slabe a tesutului granular al ugerului.In cazulcand din neglijenta, se monteaza junincile la o varsta prea tanara, pentru a micsora urmarile negative se indica: hranirea lor abundenta pe tot parcursul gestatiei, cat si ulterior, dupa fatare; prelungirea repausului mamar, scurtarea lactatiei (nu se vor mulge mai mult de 6 -7 luni). Prin aceste masuri se limiteaza urmarile negative ale montei timpurii, dar fara sa se anuleze complet. Pentru a preintampina montele timpurii, separarea pe sexe este obligatorie sa se faca la varsta de 6 luni sau o data cu intarcarea.

Momentul optim pentru monta vacilor dupa fatare

De la fiecare vaca intr-un an, trebuie sa se obtina un vitel, deci intervalul intre doua fatari consecutive (Calving interval), sa fie de cel mult 12 luni. In acest caz, in primele trei luni dupa fatare, vaca trebuie sa fie montata. Dac fatarea decurge normal si uterul involueaza normal caldurile apar dupa fatare la 3 4 saptamani si se repeta in medie la intervale de 3 saptamani, in cazul in care vacile sunt montate sau nu raman gestante.In principiu toate vacile trebuie montate in primele 3 luni dupa fatare, ceea ce trebuie insa mentionat, este ca ele se vor monta in aceasta perioada diferentiat, la unul din cel patru cicluri de calduri, in functie de starea de involutie a uterului, de starea de intretinere, de nivelul productiv,si de durata lactatiei precedente. Practica a demonstrat ca vacile ramn mai usor gestante daca sunt montate in unul din primele 3 4 cicluri de calduri dupa fatare, dar mai ales la ciclurile II sau III. Daca nusunt date la monta la ciclul III sau IV ele raman gestante din ce in ce mai greu.In acest sens se recomandarespectareaurmatoarelorreguli: Vacileprimiparecare au avut o productie mica de lapte, se vormonta la al II lea, al III lea ciclu de calduri. Vacileadulte in stare buna de intretinere, cu productiimijlocii, se vormonta tot la al II lea ciclu de calduri. Vacileadulte cu productiimarisi cu stare de intretinerebuna se vormonta la al III lea ciclu de calduri. Vacilerecordistese vormontanumai de la al IV lea ciclu de calduri, se poateamanamontavacilordupa al IV lea ciclunumaicand au o stre de intretinerenecorespunzatoare, au avutfataridistocicesiafectiunipost partum. 4. Programareamontelorsifatarilor in cursulanului

4.1. Sistemul de montesifatariesalonate4.2. Sistemul de montesifatarisezoniere

5. Planul de montesifatariSe intocmeste in fiecareunitate la sfarsitulanuluisiil el se prevede data candva fi montata in anulurmatorfiecarejunincaapta de reproductive sifiecarevaca.Se alcatuiesteun plan individual de montesifatarisi un centralizatortrimestrial al montelorsifatarilor.Depistareavacilorsijunincilor in calduri

Ciclul sexual la vaca are in medie o durata de 20 21 zile cu variatiiintre 2 25 zile. Duratacalduriloreste de 12 36 ore.

Executareamonteisauinsamantarii

Montalibera

Manta dirijata

Hranireaintretinereasifolosireataurilor de reproductive

Pregatireavacilorgestante

RepausulmamarHranireasiintretinereavacilorgestante

Fatarea - pregatireasisupraveghereafatarilor

Durata normal a gestatiei la vacieste in medie de 285 zile cu variatiicuprinseintre 270 300 zile.