INTRODUCEREMateriale = conținut specific ce trebuie învățat, reținut, înțeles. Ex: vocabular, translation equivalents, conținutul prelegerii, definiții științifice, texte narative, texte explicative, concepte matematice, hărți, diagrame.Condiții de învățare = aspecte ale contextului, în care studentul interacționează cu conținutul. Ex: volum de exersare (dozaj), exersare cu cartea deschisă / închisă, citire vs ascultare, învățare incidentală vs intenționată, instruire directă, învățare prin descoperire, intervale de recitire, tipul de teste de exersare, învățarea individuală vs de grup.Caracteristici ale studentului: vârsta, cunoștințele anterioare din domeniu, capacitatea memoriei de lucru, abilitatea verbală, interese, inteligență fluidă, motivație, performanța anterioară, auto-eficacitate.Sarcini-criteriu = retenție, înțelegere, aplicarea cunoștințelor: reamintire cued, reamintire liberă, recunoaștere, rezolvare de probleme, dezvoltarea de argumente, scrierea de eseuri, crearea de portofolii, teste de performanță, quizz-uri în clasă.

INTEROGAREA ELABORATIVĂStudiile asupra interogării elaborative și auto-explicării au arătat că solicitarea de a răspunde la întrebarea ”de ce?” de către studenți poate facilita învățarea. De ceeste adevărat că…? De ce face sens să…? De ce acest lucru este valabil în situația x, dar nu și în situația y?Studiul lui Pressley și al colegilor (1987) a presupus utilizarea a 3 eșantioane de studenți. Toți trebuiau să rețină propoziții simple, precum Un om înfometat s-a urcat în mașină. Primului grup i s-a cerut să explice fiecare propoziție (ex: De ce s-a urcat omul înfometat în mașină). Al doilea grup a primit o explicație (ex: Omul înfometat s-a urcat în mașină pentru a merge la restaurant. Iar al treilea grup a citit pur și simplu fiecare propoziție. La final li s-a cerut să răspundă cine ce a făcut. Acuratețea răspunsurilor a fost de 72% pentru primul grup, comparativ cu aproximativ 37% pentru celelalte două. Cheia interogării elaborative este să generezi o explicație pentru un anumit fapt sau fenomen. Astfel, informația nouă este integrată cu cunoștințele existente. Informațiile noi sunt conectate la rețele de cunoștințe existente, făcându-le astfel mai ușor de memorat. Se presupune că studenții activează scheme cognitive care îi ajută să organizeze informațiile noi, ceea ce facilitează reactualizarea (Willoughby & Wood, 1994; Hunt, 2006).Însă pentru a fi cu adevărat eficientă, această metodă trebuie să solicite studentul să diferențieze între informații asociate, prin procesarea similarităților și diferențelor dintre entități conexe (ex: de ce este acest lucru adevărat pentru o provincie, dar nu și pentru celelalte) (vezi Hunt, 2006). De aceea, rezultatele arată că efectul interogării elaborative este mai puternic atunci când elaborările sunt precise și când cunoștințele anterioare sunt mai multe și atunci când elaborările sunt auto-generate, în loc să fie oferite de profesor. Mai multe studii care au manipulat familiaritatea materialelor de învățat au arătat că efectele sunt mult mai puternice când materialele sunt familiare și mult mai slabe sau chiar inexistente dacă informațiile nu sunt familiare, adică dacă nu avem cunoștințe din domeniul respectiv cu care să le asociem. Mai multe cunoștințe

permit generarea unor explicații adecvate pentru rațiunea din spatele fenomenelor sau principiilor de învățat.

CONDIȚIIInterogarea elaborativă este eficientă și atunci când instrucțiunile sunt pentru învățare incidentală și când sunt pentru învățare intenționată, și când studiul este individual, și când este în diade sau grupuri.

CARACTERISTICIEficacitatea acestei tehnici nu depinde de vârstă, cel puțin de la clasa a IV-a în sus. Este eficientă indiferent de abilități, inclusiv la studenți cu disabilități de învățare. Cunoștințele anterioare sunt un moderator important pentru efectele IE: cu cât sunt mai multe, cu atât efectele sunt mai mari.Nu este clar încă în ce măsură beneficiile acestei tehnici depind de calitatea explicațiilor oferite.

MATERIALECele mai frecvent utilizate materiale pentru a testa eficiența acestei tehnici au fost propozițiile scurte care conțin cunoștințe factuale. Rareori au fost folosite și texte mai elaborate.

SARCINI-CRITERIUInterogarea elaborativă s-a dovedit eficientă în sarcini de cued recall, matching și recunoaștere (toate de memorie asociativă). Rezultatele în sarcinile de reamintire liberă sunt controversate.Doar trei studii au evaluat înțelegerea și aplicarea cunoștințelor factuale. Toate au arătat efecte ale IE în teste de tip multiple-choice sau teste de verificare care au solicitat inferențe sau integrare de nivel înalt. În ceea ce privește durata efectului, există studii care au arătat efecte după 1-2 săptămâni, 1-2 luni sau chiar 75 sau 180 de zile. Contexte educaționaleMarea majoritate a studiilor au fost realizate în laborator. Pentru un studiu realizat în context ecologic, vezi Smith et al. (2010).

BENEFICIIAceastă tehnică are avantajul de a nu necesita foarte multă instruire / training prealabil, nu necesită foarte mult timp decât recitirea, dar poate fi aplicată doar la afirmații factuale specifice. Aplicarea acestei tehnici la conținuturi complexe sau de dimensiuni mari este semnificativ mai greoaie, iar rezultatele disponibile sugerează că efectele pozitive sunt mult diminuate. Atunci când întrebările (de ce?) sunt adresate infrecvent (ex: odată la 1-2 pagini), efectele IE sunt diluate semnificativ (Callender & Dornisch, 2007; Ramsay et al., 2010).De asemenea, este mai eficientă pentru cei cu un nivel ridicat de cunoștințe și facilitează răspunsul la întrebări care solicită memoria asociativă sau recunoașterea răspunsurilor corecte, efectele fiind incerte în ceea ce privește reactualizarea sau înțelegerea.

EXPLICAREAAceastă metodă presupune solicitarea studenților de a explica un anumit aspect al procesării lor în timpul învățării. Se presupune că această metodă funcționează datorită faptului că facilitează integrarea informației noi cu cea existentă, analog cu interogarea elaborativă. Instrucțiunile tipice în studiile realizate despre această metodă sună cam așa: Explică ce înseamnă această propoziție pentru tine. Ce informație nouă îți oferă? Cum se leagă ea cu cunoștințele tale de până acum? Dacă explicația este retrospectivă, efectele sunt mai mici, comparativ cu explicația concurentă (în timp ce efectuează un proces sau parcurg o informație). Explicația trebuie generată și nu identificată în alte surse. Este esențial să asociezi informația nouă cu cele știute deja.Rittle-Johnson (2006) consideră că această tehnică este eficientă atât cu instrucțiuni directe, cât și prin descoperire. Explicarea retrospectivă este mai eficientă decât cea concurentă, iar explicațiile oferite sunt mai puțin eficiente decât cele generate de student (Schworm & Renckl, 2006; Alevar & Koedigen, 2002).Se pare că această tehică este eficientă începând de la grădiniță. Sunt însă prea puține studii care să fi explorat efectele în funcție de cunoștințele anterioare. Chi et al (1994) au arătat că depinde de nivelul de abilități cognitive, pe când Didierjean & Cauzinille-Marmeche (1997) au obținut rezultate mai bune cu elevi care au avut abilități mai slabe. Auto-explicarea s-a dovedit eficientă în rezolvarea de probleme logico-matematice și alte tipuri de puzzle-uri logice, dar și pentru rezolvarea diferitelor tipuri de probleme matematice. Mai mult, rezultatele experimentale arată efecte ale auto-explicării în diferite tipuri învățare: rememorare, recunoaștere, potriviri asociative, teste cu răspuns multiplu, înțelegere și rezolvare de probleme.Din păcate, durata efectelor acestei metode a fost insuficient studiată. Cercetările existente arată efecte după 1-2 zile și după o săptămână. Aceste concluzii se bazează însă pe rezultatele a doar 5 studii.Un alt aspect care trebuie luat în considerare este efectul timpului în sarcină. Grupurile cărora li s-a cerut să folosească explicarea independentă au petrecut cu 30 până la 100% mai mult timp în sarcină, comparativ cu grupul de control. Acest aspect are două implicații. Pe de o parte, e imposibil de delimitat efectul tehnicii de cel al timpului suplimentar alocat învățării. Pe de altă parte, utilizarea acestei tehnici devine nefezabilă în condițiile unui timp limitat pentru învățare.Mai multe studii au arătat că există o corelație semnificativă între performanța la testul final și cantitatea și calitatea explicațiilor generate de studenți în timpul învățării. Aceste rezultate sugerează că studenții pot beneficia de instrucțiuni detaliate despre cum să folosească această tehnică (pentru detalii privind metode de training, vezi Ainsworth & Burcham, 2007; Wong et al., 2002).

CONCLUZIIAceastă tehnică necesită instrucțiuni simple și nu e nevoie de exersare prealabilă, însă instruirea cu privire la modul de implementare poate fi benefică. Pentru exemple de training: Ainsworth & Burchan (2007) și Wong et al. (2002)Ainsworth & Burcham (2007): This was an adapted version of that given by Bielaczyc et al. (1995). A training booklet was created that informed participants of the benefits of self-explanation, including the importance of identifying and elaborating the main ideas in the text, linking ideas with previous information or

examples, as well as integrating the material with any prior knowledge they may have had. To demonstrate the self-explanation strategy, three written examples were developed of possible self-explanations that might be generated whilst someone was reading passages taken from a biology textbook. Following this, participants were required to read an extract taken from Chi et al.’s (1989) physics study. Examples of participants’ responses from this study were then used to demonstrate the differences between paraphrasing, monitoring and self-explanation.

REZUMAREARezumarea sau conspectarea este o metodă destul de populară printre studenți. Ea presupune identificarea ideilor principale și a modului în care acestea sunt interconectate. Rezumarea facilitează învățarea și retenția pentru că presupune procesarea preferențială și extragerea unor înțelesuri de nivel superior și esența materialului sursă. Rezumarea ar trebui să faciliteaze învățarea și datorită procesării organizaționale, deoarece necesită conectarea unor idei (segmente de text) disparate și nu doar evaluarea lor individuală. Mai mult, redactarea rezumatului ar trebui să aducă un beneficiu suplimentar față de simpla selectare a ideilor cheie.Vezi Wade-Stein & Kintsch (2004), Chi (2009) – active, constructive and interactive learning; Friend (2001). Effects of strategy instruction on summary writing of college students.Rezumatele de calitate, care conțin mai multă informație și sunt asociate cu cunoștințe anterioare, au fost asociate cu o performanță superioară.

CONDIȚIIPână în prezent nu se știe dacă este preferabil să rezumi segmente mai mici de text și să faci asta mai frecvent sau să faci un rezumat mai vast al unui text mare (rezumare infrecventă). De asemenea, dezbaterea rămâne deschisă cu privire la prezența materialului de rezumat în timpul acestei activități. Dacă ai textul în față, e mai probabil să identifici ideile cheie acurat, dar dacă este absent, rezumarea presupune reactualizare, care facilitează învățarea.

CARACTERISTICIElevii mai tineri nu reușesc la fel de bine să identifice ideile importante și scriu rezumate de calitate de mai scăzută, dar aceștia (de gimnaziu) pot beneficia de training extensiv.

MATERIALEYu (2009) sugerează că factori precum organizarea textului, dimensiunea acestuia și readability pot influența abilitatea cititorului de a-l rezuma, însă nu există cercetări care să susțină această ipoteză.

SARCINI-CRITERIUS-au testat detalii factuale sau înțelegerea textului, folosind întrebări cu variabile multiple, reamintire cued sau liberă. Au fost observate beneficii în termeni de

meta-cogniție, dacă textul țintă nu era prezent în momentul rezumării, dar și abilitățile de luare de notițe s-au îmbunătățit în urma trainingului.În ce privește beneficiile pentru măsurile de aplicare a informației, rezultatele experimentale sunt contradictorii: unele studii susțin eficiența rezumării pentru aplicare, altele nu. Rezumarea ajută performanța la testele generative: reamintire liberă sau redactarea de eseuri mai mult decât la sarcinile de recunoaștere.Beneficiile se mențin pentru mai multe zile sau chiar săptămâni, la fel și beneficiile trainingului.

CONTEXT EDUCAȚIONALExistă studii care susțin eficiența trainingurilor de dezvoltare a abilității de rezumare în contexte ecologice (universitate și gimnaziu).ConcluziiEste utilă pentru studenți, dar nu și pentru elevii neexperimentați care necesită training extensiv. Este mai eficientă decât recitirea, la fel de eficientă ca luarea de notițe, dar mai puțin eficientă ca interogarea elaborativă (Bednall & Kehoe, 2011) sau explicarea (King, 1992).

SUBLINIEREASublinierea este o tehnică de învățare frecvent utilizată (Bell & Limber, 2010; Gurung et al., 2010). Studenții care subliniază nu au, per total, rezultate mai bune decât cei care citesc. Rezultatele studenților care subliniază sunt mai bune la întrebări pentru care s-a subliniat textul relevant. Acest rezultat este valabil pentru cei care au făcut sublinierea, nu și pentru grupul care a citit doar ce s-a subliniat. Beneficiul textului subliniat este asociat cu un cost pentru textul care nu a fost subliniat. Mecanismul care ar putea explica aceste rezultate este efectul de izolare: conținutul diferit (izolat) de context se reține mai bine. Sublinierea necesită o procesare pentru a selecta ce este important. Cu cât subliniezi mai mult, cu atât este mai dificil să izolezi acel conținut de context și e probabil să fi procesat mai puțin. Trei studii au încercat să instruiască studenții pentru a folosi sublinierea. Aceștia au primit instrucțiuni și feedback care au dus la îmbunătățirea performanței. Li s-a spus să citească textul și să caute ideile principale înainte să sublinieze. Un studiu a folosit penalizări pentru ce care subliniază prea mult (Amer, 1994; Hayati & Sharitifar, 2009; Glover et al., 1980). În cele mai multe cazuri și pentru cei mai mulți studenți această tehnică este ineficientă. Poate fi utilă atunci când studenții știu cum să sublinieze și atunci când textele sunt dificile.

MNEMOTEHNICILE

TESTAREA ȘI EXERSAREA

Review-uri recente: Rawson & Dunlosky, 2011; Roediger & Butler, 2011; Roediger, Putnam & Smith, 2011.Ce intră în practice testing: reactualizarea liberă, teste de tipul adevărat-fals sau cu răspunsuri multiple”, probleme sau exerciții, flash card-uri fizice sau virtuale, orice tip de exersare sau testare fără miză (notă).Impactul acetui tip de testare asupra memoriei poate fi explicată prin două efecte: direct – schimbări în învățare care rezultă din procesul efectiv de testare și mediate – care rezultă din influențarea modului și conținutului care este învățat după testare (aflăm ce nu știm și studiem mai mult acele aspecte). Carpenter (2009) sugerează că testarea îmbunătățește retenția prin declansarea proceselor de reactualizare elaborativă. ”Attempting to retrieve target information involves a search of long-term memory that activates related information, and this activated information may then be encoded along with the retrieved target, forming an elaborated trace that affords multiple pathways to facilitate later access to that information.Studii recente sugerează că auto-testarea poate îmbunătăți modul în care studenții organizează informația mintal și cât de bine procesează aspecte idiosincratice ale itemilor individuali, care împreună pot susține mai bine retenția și performanța la teste.Testele de verificare pot aduce beneficii de învățare și atunci când formatul testului de verificare este diferit de cel al testului final care măsoară performanța academică. Deși datele sunt insuficiente, rezultatele de până acum sugerează că testele care necesită răspunsuri generative (ex: reactualizare, răspunsuri scurte) sunt mai eficiente decât testele care necesită răspunsuri mai puțin generative (ex. completați cuvintele lipsă sau grilă).Cu cât exersările sunt mai multe, cu atât rezultatele sunt mai bune. Însă, exersările consecutive (massed) au efect aproape nonexistent comparativ cu exersările distribuite în timp. Repeated practice testing produces greater benefits when lags between trials within a session are longer rather than shorter, when trials are completed in different practice sessions rather than all in the same session, and when intervals between practice sessions are longer rather than shorter, although the optimal lag between sessions may depend on retention interval. Nu par să existe diferențe semnificative între studenții cu cunoștințe mai solide în domeniu, comprativ cu cei care au mai puține cunoștințe asociate.Efectele sunt valabile indiferent de conținutul care trebuie învățat. Tot mai multe studii arată că testările îmbunătățesc învățarea din cursuri video sau animații cu narațiune pe subiecte precum dezvoltarea adulților, fulgerele, neuroanatomia și istoria artei. Efectele pozitive ale testării nu sunt limitate doar la reactualizare sau recunoaștere, ci se extind și asupra înțelegerii. Studiile au arătat că