Tehnici de Comunicare Interpersonala Actualizate in Comunicarea Cu Parintii Liliana Gherca Cerc...

8/18/2019 Tehnici de Comunicare Interpersonala Actualizate in Comunicarea Cu Parintii Liliana Gherca Cerc Rachiteni 2013 (1)

1/9

Gradinita PN Rachiteni – Iasi

Tehnici de comunicare interpersonală actualizate în comunicarea cu părinţii

“ Este in zadar sa vorbesti celui care nu vrea sa te asculte.”

M. Eminescu

Comunicarea a fost definita ca o formă particulară a relaţiei de schimb între două sau mai

multe persoane, două sau mai multe grupuri.

Esenţiale pentru actul comunicării sunt:

1 relaţia dintre indi!i"i sau dintre grupuri,# schimbul, transmiterea $i receptarea de semnificaţii,

% modificarea !oită sau nu a comportamentului celor anga&ati.

Elementele comunicării didactice sunt:

' emiterea mesa&ului didactic de către profesor sau de o altă sursă de informaţie, de la o

anumită distanţă(

' canalul prin care se transmite mesa&ul(

' receptarea mesa&ului de către ele!i(

' stocarea $i prelucrarea lui în scopul luării deci"iilor )formularea răspunsurilor de către

ele!, a corectărilor sau a completărilor de către profesor.

Particularităţi ale comunicării interpersonale

* este cea mai importantă formă de comunicare )pentru sine $i relaţia cu ceilalţi

* cel mai des folosită )nuanţat în funcţie de conte+t, interlocutori

* nu poate fi e!itată )de ea depinde e+istenţa socială * se referă la comunicarea faţă în faţă

* presupune capacitate de autoanali"ă, autocunoa$tere $i cunoa$terea barierelor

factorilor perturbatori care îngreunea"ă procesul comunicării.

Tipuri de comunicare:

Referat – Liliana Gherca


2/9


-upa nivelul interactiunii:

• nterpersonala

• ntrapersonala)monologul

• de grup

•

de masa• publica sau mediatica.

-upa tipul de cod utilizat

• !erbala )orala si scrisa

• para!erbala

• non!erbala.

-upa canalul utilizat

• directa )nemi&locita

• mediata )c/nd se folosesc canale intermediare cum ar fi cartile, tele!i"iunea,

radioul, telefonul, internetul, aparatele foto, camerele de filmat etc. .

Comunicarea intrapersonala se refera la ganduri, la sentimente si la modul in care ne

!edem pe noi insine, suntem emitatori si receptori ai comunicarii cu o forma aparte repre"entata

prin gandirea po"iti!a.

Comunicarea verbala se spri&ina pe folosirea cu!antului in comunicare fiind forma cea maia!ansata de comunicare umana depin"and de o similaritate intre emitator si receptor.

Paralimbajul repre"inta calitatea !orbirii )ritm, ton, pau"ele

Comunicarea nonverbala este continua, in orice moment, de la contact !i"ual, e+presiile

fetei, limba&ul trupului, imbracaminte.

Bariere în comunicare:

a) de natură personală:

• bariere cauzate de contextul socio-cultural )conflictul de !alori $i lipsa cadrelor de

referinţă, condiţionarea $i manipularea prin alte surse, pre&udecăţile, diferenţele

culturale(



3/9


• bariere cauzate de frica endemică )înfruntarea, agresi!itatea, principiul competiţiei,

re"istenţa la schimbare, lipsa încrederii în sine(

• bariere cauzate de atitudinile individualiste )comportament egocentric, necunoa$terea

propriei persoane, sentimentul de incompetenţă sau ineficienţă, lipsa de obiecti!itate $i

realism, pasi!itate e+cesi!ă(

• bariere referitoare la relaţiile individ-grup )marginali"area, lipsa de autenticitate,

i"olare(

• bariere de ordin emoţional )teama de a nu comite gre$eli, neîncrederea faţă de superiori,

colegi, dificultatea de a schimba modul de g/ndire, dependenţa e+cesi!ă de opiniile altora

etc.)

b) care ţin de procesul comunicării :

• bariere de limba! )acelea$i cu!inte au sensuri diferite pentru diferite persoane, starea

emoţională a receptorului poate deforma ceea ce aude, ideile preconcepute $i rutina

influenţea"ă recepti!itatea, dificultăţi de e+primare etc.(

• bariere de mediu )climat de muncă necorespun"ător, folosirea de suporturi

informaţionale inadec!ate etc.(

• bariere de ordin cultural )dorinţa de a se conforma modelelor sociale, dorinţa deapartenenţa, slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile etc.)"

• bariere de concepţie )e+istenta presupunerilor, e+primarea cu st/ngăcie a mesa&ului de

către emiţător, conclu"ii pripite asupra mesa&ului, lipsa de interes a receptorului faţă de

mesa&"

• bariere de ordin perceptiv )incapacitatea de a distinge între cau"ă $i efect, refu"ul de a

sesi"a, de a rele!a, incapacitatea de a defini lucrurile, îngustarea e+cesi!ă a punctului de

!edere"

0rincipalele bariere umane în cadrul unei comunicări eficiente sunt : fi"ice )deficien eț

!erbale, acustice, amplasament, lumină, temperatură, ora din "i, durata înt/lnirii, etc.(semantice

)!ocabular, gramatică, sinta+ă, conota ii emo ionale ale unor cu!inte( determinate de factoriț ț

interni: implicare po"iti!ă )e+: mi place on, deci îl ascult( implicare negati!ă )e+: Mirela m*a

b/rfit acum 1 an, deci interprete" tot ce spune ca fiind împotri!a mea( frica( diferen ele dețReferat – Liliana Gherca


4/9


percep ie( conclu"ii grăbite( lipsă de cunoa tere( lipsă de interes )una din cele mai mari bariere ceț ș

trebuiesc depă ite este lipsa de interes a interlocutorului fa ă de mesa&ul emi ătorului( emoiiș ț ț

)emotia puternică este răspun"ătoare de blocarea aproape completă a comunicării( bloca&ul

psihic( tracul.

ntre obstacolele ce apar mai frec!ent în comunicarea didactică, menţionăm:

supraîncărcarea )determinată de cri"a de timp, dar $i de dorinţa unor profesori de a nu omite

lucruri importante( utili"area unui limba& încifrat, inaccesibil )sau greu accesibil copiilorr(

do"area neuniformă, în timp, a materialului de predat( starea de oboseală a copiilor sau

indispo"iţia profesorului( climatul tensionat sau "gomotos.

#mportanţa feed-bac$-ului în comunicarea interpersonală

2eed*bac3*ul indeplineste functiile de control, de reglare si autoreglare a informatiilortransmise, prin eliminarea la timp a unor e!entuale perturbari si distorsiuni.

Efectul comunicarii este identificat prin asentimentul/dezacordul, acceptarea/respingerea,

înţelegerea/neînţelegerea, claritatea/confuzia mesa&ului transmis.

Comunicarea este un proces comple+ marcat de un ansamblu de factori )materiali,

psihologici, sociali care trebuie luati în consideraţie. 4ceasta perspecti!ă a condus la elaborarea

unor modele circulare ale comunicării, în care se pune accent pe interacţiune $i feed*bac3

)modelul comunicării al lui 5orbert 6iener, Me7er*Eppler

anali"ainterpretarea informaţiilor !erbalenon!erbale care se întorc de la interlocutor, cu

rol deosebit în construcţia ulterioară a comunicării


destinatarmesajcanalemitator mesaj

Feed-back


5/9


8n prim feed*bac3 se reali"ea"a chiar la ni!elul emitatorului, acesta receptand propriul

mesa& pe care il reglea"a din mers pentru a*si satisface e+igentele personale de e+primare.

n relatiile interpersonale, feed bac3*ul consta in reglarea conduitei emitatorului in functie

de raspunsul !erbal sau mimico*gesticular al interlocutorului si in!ers, precum si reglarea

conduitei receptorului in functie de mesa&ul emitatorului. 4cest regla& se poate reali"a imediatdupa receptarea raspunsului interlocutorului )feed bac3 imediat9 sau la o anumita distanta in

timp )feed*bac3 amanat9.

2eed bac3*ul &oaca, in acest fel, un rol esential, reglator, pri!ind calitatea relatiei de

comunicare, informand interlocutorii asupra modului in care sunt receptate mesa&ele, asupra

importantei pe care ei o atribuie acestora, a modului in care fiecare subiect este receptat si

apreciat de catre partenerul de relatie.

0ot fi enumerate mai multe date comportamentale definitorii pentru profilul profesional al

educatorului:

* sa fie foarte atent la propria lui e+primare(

* sa stie sa formule"e clar si sa reformule"e, ori de cate ori este ne!oie, mesa&ele pe care le

adresea"a ele!ilor(

* sa*si domine propriile manifestari afecti!e, atunci cand ele se repercutea"a negati! asupra

relatiilor cu clasa de ele!i(

* sa stie sa puna probleme(

* sa propuna solutii di!erse si sa stimule"e emiterea de solutii de catre ele!i(

* sa stie sa puna in e!identa calitatile interlocutorilor(

* sa*si stapaneasca anumite porniri generate de sentimentul de superioritate pe care i*l

furni"ea"a statutul sau pri!ilegiat(

* sa fie un bun mediator si negociator al relatiilor de tip comunicati!. 5u face reprosuri, nu

partineste pe cine!a pentru a fa!ori"a pe altcine!a( tratea"a orice situatie cu detasare, ca pe un

dat ce necesita o re"ol!are amiabila( acorda spri&in pentru gasirea de solutii cand constata ca

ele!ul se afla in dificultate( isi propune a&utorul intr*o maniera de respect mutual( nu obliga pe

nimeni sa*l asculte ci se face ascultat( acorda atentie, timp si manifesta buna!ointa( e discret si

inspira incredere( nu fortea"a lucrurile peste limita acceptabilului, nu cere imposibilul(

%ptimizarea comunicării cu părinţiiReferat – Liliana Gherca


6/9


radinita este o institutie de educatie si are rolul de a oferi sri&in educati! pentru copii si

parinti. Mai mult, ea este terenul unor relatii educati!e din care fiecare beneficiar copil,

parinte, educatoroare de in!atat si trebuie sa se simta !alori"at si important.

• Cunoa$terea părinţiloraparţinătorilor )tipul de familie, ni!el studii, specificul muncii lor,

timp liber, !alori la care se raportea"ă etc. are loc in primele sedinte cu parintii

organi"ate la ni!el de grupa.

• 4precierea copiilor, neetichetarea acestora se face pe parcursul procesului instructi!*

educati!, "ilnic, prin e!aluari scrise sau !erbale e!itant mustrarile care pot le"a

de"!oltarea personalitatii si stima de sine.

• 4titutidine po"iti!ă, optimistă, politicoasă in orice comunicare cu pescolarii sau parintii

pentru a*i incura&a sa fie deschisi si sa se implice eficient in relationarea scoala*familie.

• ;imba& îngri&it, adaptat interlocutorului(

persoană care deţine

această competenţă comunicaţională $tie $i poate să*$i e+prime dorinţele, să spună ce

g/nde$te, să refu"e, să re"ol!e conflicte într*o manieră fermă dar fără să*$i &ignească

interlocutorii, menţin/ndu*$i, în acela$i timp, controlul asupra focarelor conflictuale.

• 4cordarea de interes opiniilor pertinente ale părinţilor(



7/9


• >rgani"area de acti!ităţiproiecteprograme la care părinţii să poată participa acti!(

;ucrand in parteneriat cu familia, educatoarea asigura sustinerea optima a in!atarii

copiilor si a ne!oilor lor de de"!oltare. 0rogramul instructi!* educati! din gradinita de copii

recunoaste importanta familiei in !iata copilului si stabileste strategii efecti!e de includere a

parintilor in programele gradinitelor.

Constienti"area parintilor asupra rolului si a importantei educatiei timpurii repre"inta

imperati!ul reformei in!atamantului prescolar( o colaborare de succes dintre gradinita si

familie sporeste intelegerea si sensibilitatea fata de ne!oile copilului, potentand astfel reusita

integrarii in ciclul primar.

4cti!itatile desfasurate impreuna cu familiile copiilor si in fa!oarea acestora constituie o

parte componenta a unui program eficient de educatie timpurie. 0arintii trebuie spri&initi sa

isi cunoasca copiii, sa le identifice ne!oile si sa spri&ine de"!oltarea si cresterea lor

armonioasa. n fapt este o ipote"a de lucru, orice parinte isi iubeste copilul si doreste sa*iofere cat mai mult pentru o de"!oltare armonioasa din toate punctele de !edere.

• E+plicarea onestă a e!entualelor probleme fara a le"a persoanele implicate sau copiii

nedreptatindu*i pe altii.

• ;uarea de deci"ii comune in cadrul sedintelor cu parintii sau in orice abordare solicitanta

din partea scolii.

Categorii de parinti cu care este cel mai dificil de comunicat:

- Consumatori de alcoolparinti predispusi spre !iolenta

- 0arinti plecati peste hotarealta localitate

- 0arinti care nu sunt interesati de educatie

- 0arinti care nu doresc sa colabore"e

- 0arinti di!ortati

- 0arinti lipsiti de drepturi banesti

- 0arinti dependent de munca, ce nu au timp sa educe copiii

-

0arinti tineri, neformati- ?omeri

- @utori, etc. 0entru asigurarea comunicarii cu toti parintii s*au elaborat parteneriatele prin care sa

participe cat mai mult in organi"area adunarilor cu parintii si mentinerea relatiei educator*

parinte, familie*scoala. ?colile isi dau staruinta in a informa parintii despre !iata scolii si

performantele copiilor. ;ipsa unei strategii concrete de implicare a parintilor denota si pregatirea



8/9


ineficienta a directorului prin a*si e+ercita functia de manager cat si a educatorului ori

diminuarea atentiei acordate acestui subiect. 0e de alta parte se elaborea"a noi strategii ce se

ba"ea"a pe acti!itatile de formare pentru parinti sau programe) e+.” Educam asa9”. Crearea unui spectru larg de oportunitati de implicare a parintilor in acti!itatile scolii este un

indicator al deschiderii si al profesionalismului anga&atilor. 0rincipalele acti!itati care facilitea"a

implicarea parintilor sunt acti!itatile e+tracurriculare si e+cursiile, acti!itatile legate deimbunatatirea conditiilor. ?edintele parintilor pe grupe prin de"baterea unor probleme sau

consilierea lor duce la de"!oltatea relatiilor dintre parinti si educatori.

Consilierea parintilor este o acti!itate care se refera la acordarea unui spri&in moral si

psihopedagogic pentru familiile prescolarilor. @rebuie indrumate si incura&ate pentru a*si e+ercita

cu succes rolul in !iata copiilor, in cresterea, ingri&irea si educarea adec!ata a acestora.

0rincipiile care stau la ba"a acestor consilieri sunt:

1. acceptarea si comunicarea eficienta A presupune ca fiecare parinte sa fie acceptat si considerat partener in actul comunicarii si al in!atarii (

#. confidentialitatea A semnifica ne!oia de a pastra secretul problemelor familiei si al datelor

culese in urma discutiilor curente (

%. respectul individualitatii A presupune intelegerea fiecarui parinte ca fiind o persoana care are

dreptul la intelegere si respect, la acceptarea sa asa cum este, fara a se emite &udecati de !aloare (

B. sinceritatea A impune conturarea unei imagini cat mai clare si mai sincere a problemelor

intampinate si abordarea cat mai realista a situatiilor (. recunoasterea propriilor limite A este tot o forma de sinceritate si cere ca educatoarea sa apele"e

la un colaborator, la un specialist sau un consilier (

D. negocierea solutiilor si respectarea deciziilor beneficiarului A se refera la ne!oia de a face pe

fiecare sa inteleaga solutiile, de discutare cu parintii a tuturor pasilor in programul de inter!entie,

ca si spri&inirea deci"iilor (

. nediscriminarea A se refera la respectful identitatii culturale, etnice, religioase, sociale a

parintilor (

F. acordarea unor servicii integrate A presupune apelul la diferiti profesionisti )consilieri

psihopedagogici, asistenti sociali, medici etc.

?etul de relatii po"iti!e si negati!e care pot influenta de"!oltarea copilului si care

constituie punctul de plecare in educarea unor comportamente cat mai adec!ate ale parintilor au

fost enumerate de 0E4GCE )1HH1:



9/9


&'P(T( P%*#T#+( &'P(T( ,(&T#+(

• Caldura si afectiune • Gaceala si ostilitate• ?tabilirea clara a limitelor • ngri&ire insuficienta• Gecunoasterea rapida a ne!oilor • ;ipsa de raspuns la ne!oi• 4cceptarea defectelor • Gespingere• 0redictibilitate si consistanta • mpredictibilitate• Gespectarea indi!idualitatii • ;ipsa de respect• Gespectarea calitatilor • ?uperioritate si calitati negati!e

4cti!itatile cu parintii formea"a un tot unitar in munca gradinitei. 0entru a raspunde

ne!oilor de formare, informare si consiliere este necesar sa se proiecte"e un program pentru

parinti. Educatoarea trebuie sa aiba in !edere atat ne!oile copiilor si ale parintilor, cat si ale

gradinitei. -aca educatoarea ofera spri&in si consiliere parintilor, acestia pot acorda a&utor fi"ic si,

daca se poate, material si financiar in !ederea organi"arii unui spatiu educational cat mai adec!at

programului de instruire si formare.

“Cuvantul e sunet si culoare, e mesagerul gandului uman.”

T. ian!

Intocmit" #rof. in$at. #rescolar" Liliana Gherca


Tehnici de Comunicare Interpersonala Actualizate in Comunicarea Cu Parintii Liliana Gherca Cerc...

Documents

Transcript of Tehnici de Comunicare Interpersonala Actualizate in Comunicarea Cu Parintii Liliana Gherca Cerc...