Tehnici de Accelerare a Unui Comportament Dezirabil
3
Tehnici de accelerare a unui comportament dezirabil: 1. Tehnica întăririlor pozitive şi negative a) întăriri pozitive: aprecieri verbale (laude şi încurajări: Bravo! E foarte bine! Vezi că se poate?! Ţine-o tot aşa! ş.a.) şi „recompense” de altă natură (prelungirea timpului petrecut la unul dintre calculatoarele clasei) realizate de cadrul didactic îndrumător al activităţii astfel: - în cadrul activităţilor şcolare din prima săptămână la interval de 15-20 de minute şi de câte ori are acest comportament dezirabil; - în a doua săptămână, de 2-3 ori pe zi şi după ce repetă de 2-3 ori acest comportament dezirabil. Obs. Frecvenţa întăririlor pozitive va scădea în timp, în funcţie de modul de accelerare al comportamentului; b) întăriri negative: exemple ”Dacă azi după-masă nu citeşti minim trei pagini din lectura dată, nu ai acces mâine la nici un calculator!”; „Lecţie nepregătită înseamnă recreaţie petrecută în bancă!” ş.a. 2. Tehnica amorsaj La şcoală, se va aşeza banca elevului într-o poziţie adecvată, care să-i permită acestuia să urmărească desfăşurarea activităţii didactice şi să fie urmărit cu uşurinţă de către cadrul didactic, dar să-i împiedice comunicarea cu alţi elevi aflaţi în apropiere. Pe banca elevului se vor găsi doar rechizitele necesare în timpul lecţiei, iar interiorul acesteia va fi golit de obiecte care pot distrage atenţia elevului. Acasă, cu ajutorul părinţilor, se va asigura un spaţiu de lucru adecvat în care elevul să-şi pregătească temele pentru a doua zi: o masă de scris aşezată într-o cameră unde nu există calculator, televizor, radio sau alte surse de distragere a atenţiei. 3. Modelarea Pentru această tehnică, se va alege drept model un alt elev al clasei, care are un comportament dezirabil similar cu cel pe care dorim să-l accelerăm elevului în cauză. Obiectivul urmărit este însuşirea de către acest elev a unei tehnici de învăţare eficientă; pe scurt, elevul va învăţa „cum să înveţe”. Se va urmări captarea atenţiei elevului oferindu-se un material de învăţare accesibil şi prezentat într-o formă atractivă, material însoţit de ilustraţii adecvate şi explicaţii suplimentare. Exemplu: Elevul care oferă modelul citeşte un text scurt ce urmează a fi înţeles şi învăţat. Îl citeşte, cu voce tare, de două-trei ori. Cu ajutorul dicţionarului, urmăreşte explicarea cuvintelor noi. Apoi, împarte textul în fragmente logice şi evidenţiază, prin subliniere, cuvintele sau noţiunile cheie ale textului. Reciteşte primul fragment cu atenţie. Apoi notează într-un enunţ sintetizator ceea ce a reţinut din primul fragment al textului. Similar procedează şi cu restul fragmentelor. În final, prezintă cu ajutorul povestirii conţinutul textului studiat. Acest comportament ce urmează a fi însuşit se va descompune în paşi mici (bucăţele): citirea cu atenţie a textului, utilizarea dicţionarului şi
-
Upload
mocan-valentina -
Category
Documents
-
view
233 -
download
2
description
zxcvb
Transcript of Tehnici de Accelerare a Unui Comportament Dezirabil
Tehnici de accelerare a unui comportament dezirabil:
Tehnici de accelerare a unui comportament dezirabil:1. Tehnica ntririlor pozitive i negativea) ntriri pozitive: aprecieri verbale (laude i ncurajri:Bravo! E foarte bine! Vezi c se poate?! ine-o tot aa!.a.) i recompense de alt natur (prelungirea timpului petrecut la unul dintre calculatoarele clasei) realizate de cadrul didactic ndrumtor al activitii astfel:- n cadrul activitilor colare din prima sptmn la interval de 15-20 de minute i de cte ori are acest comportament dezirabil;- n a doua sptmn, de 2-3 ori pe zi i dup ce repet de 2-3 ori acest comportament dezirabil.Obs. Frecvena ntririlor pozitive va scdea n timp, n funcie de modul de accelerare al comportamentului;b) ntriri negative: exemple Dac azi dup-mas nu citeti minim trei pagini din lectura dat, nu ai acces mine la nici un calculator!; Lecie nepregtit nseamn recreaie petrecut n banc! .a.
2. Tehnica amorsajLa coal, se va aeza banca elevului ntr-o poziie adecvat, care s-i permit acestuia s urmreasc desfurarea activitii didactice i s fie urmrit cu uurin de ctre cadrul didactic, dar s-i mpiedice comunicarea cu ali elevi aflai n apropiere. Pe banca elevului se vor gsi doar rechizitele necesare n timpul leciei, iar interiorul acesteia va fi golit de obiecte care pot distrage atenia elevului.Acas, cu ajutorul prinilor, se va asigura un spaiu de lucru adecvat n care elevul s-i pregteasc temele pentru a doua zi: o mas de scris aezat ntr-o camer unde nu exist calculator, televizor, radio sau alte surse de distragere a ateniei.
3. ModelareaPentru aceast tehnic, se va alege drept model un alt elev al clasei, care are un comportament dezirabil similar cu cel pe care dorim s-l accelerm elevului n cauz. Obiectivul urmrit este nsuirea de ctre acest elev a unei tehnici de nvare eficient; pe scurt, elevul va nva cum s nvee. Se va urmri captarea ateniei elevului oferindu-se un material de nvare accesibil i prezentat ntr-o form atractiv, material nsoit de ilustraii adecvate i explicaii suplimentare.
Exemplu: Elevul care ofer modelul citete un text scurt ce urmeaz a fi neles i nvat. l citete, cu voce tare, de dou-trei ori. Cu ajutorul dicionarului, urmrete explicarea cuvintelor noi. Apoi, mparte textul n fragmente logice i evideniaz, prin subliniere, cuvintele sau noiunile cheie ale textului. Recitete primul fragment cu atenie. Apoi noteaz ntr-un enun sintetizator ceea ce a reinut din primul fragment al textului. Similar procedeaz i cu restul fragmentelor. n final, prezint cu ajutorul povestirii coninutul textului studiat.
Acest comportament ce urmeaz a fi nsuit se va descompune n pai mici (bucele): citirea cu atenie a textului, utilizarea dicionarului i explicarea cuvintelor noi, delimitarea fragmentelor, desprinderea ideilor principale, redarea prin povestire a coninutului.
(TehnicaSHAPING)
Comportamentul/ Comportamentele int vor fi definite n termeni clari.(Exemplu: Dup citirea cu atenie a primului fragment vei ncerca s redai cu propriile cuvinte coninutul acestuia. Vei nota apoi ntr-o propoziie scurt coninutul fragmentului citit.)
Se vor oferi ntriri pozitive n permanen, dup fiecare reuit, i se va analiza ceea ce tie elevul pn atunci. Se va urmri motivarea elevului pn la contientizarea de ctre acesta a faptului c este bine pentru el s nvee. De ce? Posibile motive:- mi pot dovedi mie nsumi i colegilor mei c sunt n stare dac vreau;- prinii vor fi mndri de mine;- voi obine calificative bune i foarte bune;- colegii m vor privi altfel.
Tehnici de decelerare a unui comportament indezirabil:1. PedeapsaSe avertizeaz elevul c urmeaz pedeapsa i apoi se aplic (dac este cazul). Dac pentru ziua de mine nu-ti pregteti temele vei fi pedepsit. Pedeapsa va consta n efectuarea temelor dup ncheierea cursurilor. Vei rmne n clas i vei rezolva temele. Cnd temele vor fi gata, vei pleca acas!Dac elevul vine cu temele fcute pedeapsa nu se mai aplic.
2. Supracompensarean cazul n care acest comportament se repet, pedeapsa va fi mrit. I se va cere elevului s efectueze att temele ce trebuiau pregtite pentru ziua respectiv, ct i temele pentru ziua urmtoare de curs.
3. ntrirea difereniatSe aplic extincia pentru comportamentul negativ concomitent cu ntrirea unui comportament pozitiv alternativ. Extincia pentru comportamentul pozitiv va presupune retragerea ntririlor. Exemplu: Nu te pedepsesc pentru porecla dat colegului/colegei tale azi dar nici nu-i dau voie s lucrezi azi la calculator! ntrirea comportamentului pozitiv: Pentru c ai citit azi lectura suplimentar ai dreptul s-i alegi colegii de echip pentru activitatea urmtoare!4. Time out-ul:Dac n timpul recreaiei elevul adreseaz vorbe urte colegilor, va fi pus la catedr pe toat durata pauzei. Dac n timpul time-out-ului are un comportament nepotrivit, se prelungete timpul de stat n time-out i pe durata recreaiei urmtoare.
5. Tehnica celor patru pai1. Tactica ignorriiLa prima abatere comportamental elevul este ignorat, n sperana c acesta nu repet comportamentul. Este inut n continuare sub observaie.
2. Simpla direcionare sau amintirea comportamentului nclcatCopilul respectiv este urmrit i, dac se observ c repet fapta, se programeaz o discuie pe aceast tem. (Exemplu:Ce nseamn s fii agresiv cu colegii ti, ce consecine poate avea un asemenea comportament, etc.) n timpul discuiilor, se urmrete comunicarea nonverbal a elevului n cauz, posibila stare de disconfort din cauza temei, eventuala agitaie, interveniile sale n discuie etc. Elevul nu este ns nominalizat.
3. Repetarea direcionrii, nominal, dndu-i elevului o alternativ clarDac elevul repet comportamentul i dup aceast discuie, acesta este nominalizat i i se aduce la cunotin ce urmeaz s i se ntmple i pedeapsa cuvenit. Dup momentul producerii comportamentului interzis, se aplic izolarea i pedeapsa.
4. Izolarea i pedeapsaDac este cazul.
Programe de educaie raional-emotiv i comportamental (Rational-Emotional Behaviour Therapy, REBT) sunt cuprinse pe scar larg n curriculumul din ri precum Australia i SUA, datorit susinerii tiinifice a eficienei acestor programe. nc de la nceputurile sale (anii 60), REBT a avut un caracter psihoeducaional, fiind la fel de eficient pentru tratamentul ca i pentru prevenia problemelor emoionale. ncepnd cu anii 80, principiile gndirii raionale au fcut obiectul unor programe educaionale de depire a problemelor developmentale (Vernon, 1998 a,b,c), precum i de mbuntire a performanelor colare (Bernard, 2004).
Bibliografie:
