Intrebare Raspuns5

"Coferdam" - ul este

un compartiment etanş de

separare"Eşuarea voluntară" este

punerea navei pe uscat, la

ordinul comandantului, ca

ultimă măsură de evitare a unei

catastrofe"Eşuarea" este

punerea voluntară sau

involuntară a unei nave pe uscat

"Oscilaţiile dure" suntcele cu frecvenţă mare şi

perioadă mică"Rolurile" pentru diferite situaţii de urgenţă se mai numesc şi

exerciţii "Sabordurile" sunt deschiderile amenajate în punţi

sau în parapetul acestora,

pentru a permite evacuarea

rapidă a apei de mare

ambarcate pe punţile respective

pe vreme rea"Tona registru" este echivalentul a 100 cbftA doua condiţie de echilibru static al navei, impune ca forţele ce acţionează asupra

navei sa aibă acelaşi suportAbandonarea navei într-o situaţie limită, este ordonată de către

comandantul naveiAbandonarea navei se face doar la ordinul comandantului

sau, atunci când el nu este

capabil de a exercita rolul

conducător, al înlocuitorului

acestuiaAbandonarea navei se face, atunci când comandantul decide aceasta, în ordinea pasageri şi apoi echipajAbscisa centrului de greutate G al navei , se determină utilizând următoarea formulă de calcul S mixi

XG =

S mi

unde mi reprezintă masa unui

element I de la bordul navei

Abscisa centrului de greutate XG al navei , se calculează cu formula

XG=SUMA…/SUMA… unde mi

reprezintă masa elementară a

unui element i de la bordul

naveiAccesul la portul de avarie este marcat prin inscripţionare şi vopsire cu

culoarea albastrăAfirmaţia : "inventarul de avarie este constituit din totalitatea sculelor, materialelor şi dispozitivelor pentru combaterea avariei corpului navei" este corectă ? da

Afirmaţia “Deoarece pentru majoritatea navelor xF < xB , când nava trece din apă dulce în apă sărată (dr > 0), nava se va apupa (Dt < 0). În situaţia inversă (dr < 0) , nava se va aprova (Dt > 0)”, este : adevărată Al doilea citeriu de realizare a echilibrului static al navei este îndeplinit dacă

forţele ce acţionează asupra

navei au acelaşi suportAmbarcarea în mijloacele de colective de salvare se face

numai la ordinul comandantului

Ambarcarea unei greutăţi mici la bordul navei, astfel încât aceasta să nu sufere înclinări transversale, trebuie făcută

astfel încât centrul de greutate

al acelei greutăţi să se situeze pe

verticala centrului plutirii

Ambarcarea unei greutăţi mici la bordul unei nave, astfel încât nava să nu sufere înclinări transversale, trebuie efectuată

astfel încât centrul de greutate

al aceszeia ţă fie pe verticala

centrului plutiriiAmbarcaţiunile pot avea propulsie cu rame si vele ? daAmplasara compartimentelor de avarie trebuie făcută astfel înt accesul să fie uşor şi

permanent asiguratAmplasarea compartimentului destinat depozitării materialelor de avarie, trebuie să

permită accesul rapid şi uşor

chiar şi în situaţii deosebiteAmplasarea compartimentului maşină la pupa navelor de tip tank petrolier, se face pe considerentul

reducerii riscului de incendiu

datorat scânteilor ce pot ieşi pe

coşAmplasarea compartimentului maşină la pupa navelor de tip tank petrolier, se face pe considerentul

constructiv, este necesar şi

suficient un singur coferdam

între compartiment şi tankurile

de marfăAmplasarea compartimentului maşină la pupa navelor de tip tank petrolier, se face pe considerentul asigurării unei rezistenţe

longitudinale sporite, prin

neîntreruperea osaturii

longitudinale la mijlocul navei

Amplasarea inventarului de avarie la bordul navei se face

în una sau două magazii clar

marcate, uşor accesibile, cât mai

aproape de compartimentul

maşină

Amplasarea pompelor de ballast la bordul navei, estede obicei în compartimentul

maşină, la nivelul paiolului

Amplasarea sorbului de avarie este în planul diametral, spre prova

compartimentului maşină

Ancora unei nave îi asigură acesteia fixarea pe poziţie datorită

proprietăţii constructive a

ancorei de a se "îngropa" în

fundul apei când se exercită o

tracţiune aproape orizontală pe

lanţul eiAnsamblul de instrucţiuni privind sarcinile şi modul de acţionare obligatorii -în cazuri de urgenţă- pentru fiecare persoană ambarcată pe o navă , constituie rolul de apelAntena radar este 0Antrenamentele echipajului pentru situaţii de urgenţă se realizează prin

exerciţii practice efectuate

periodic la bordul naveApa ca agent de stingere a unui incendiu, nu se foloseşte în cazul

incendiilor de natură electrică

sau petrolierăApa folosită la prepararea betonului de obturare a unei găuri de apă este apă dulceApa poate fi folosită pentru stingerea incendiilor de altă natură decât electrică

sau petrolieră

Arborada reprezintă :

totalitatea pieselor

confecţionate din lemn sau din

metal şi care se numesc :

catarge, arbori, ghiu, bompresArboretul este partea superioară a catargului ? daArborii intermediari port elică, în cazul navei cu maşina la centru sau la trei sferturi, sunt amplasaţi pe paiolul dublului fundAsieta navei este

diferenţa dintre pescajul pupa şi

pescajul prova, exprimată în

metri sau picioareAsieta navei reprezintă diferenţa dintre pescajul pupa şi

pescajul prova

Asigurarea iluminatului pentru siguranţă şi eventual a funcţionării instalaţilor de primă urgenţă pe o perioadă determinată, în cazul unei situaţii de "black-out" se face

cu ajutorul bateriilor de avarie

sau a unui DG de avarieAsigurarea stabilităţii iniţiale a navei se realizează prin elaborarea şi respectarea unui

cargoplan corectAsigurarea vitalităţii navei este realizată şi prin cunoaşterea de către echipaj a

caracteristicilor navei, a

instalaţiilor, mecanismelor şi

dispozitivelor de vitalitate ale

acesteiaAsigurarea vitalităţii navei se realizează tehnic şi prin

dublarea echipamentelor vitale

cu unele de rezervă (de avarie)Astuparea unei găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment este o masură provizorie. Care sunt cerinţele autorităţilor în domeniu cu privire la acest tip de reparaţie ?

avaria trebuie definitiv

remediată cât mai urgent, sub

supraveghere de specialitate

Asupra unei nave care are momentul unitar de asietă M1cm,

acţionează un moment de înclinare Mө, care determină o

variaţie a pescajului ∆T, ce se poate calcula cu formula

Mθ

ΔT =

M1 cm Atunci când centrul de greutate , G, coincide cu metacentrul M, nava se afla în echilibru indiferentAtunci când centrul de greutate al navei, G, se află deasupra metacentrului M, nava se află în condiţia de instabilitate

Atunci cand latimea navei scade, celelalte dimensiuni ramanand constante:

maximul curbei 1Sj se

deplaseaza spre unghiuri mai

mariAtunci când nava se înclină transversal datorită ruliului cu un unghi de cel mult 3 grade, care din următoarele centre se va deplasa în sensul înclinării B Atunci când pescajul unei gabare creşte, fără modificarea celorlalte caracteristici, raza metacentrică longitudinală a acesteia scade Atunci când pescajul unei gabare creşte, fără modificarea celorlalte caracteristici, raza metacentrică transversală a acesteia scadeAtunci când ruliul navei este dur, stabilitatea acesteia este excesivăAvantajele amplasării motorului principal la pupa navei, sunt

eliminarea arborilor

intermediari port elică,

reducerea riscului de avarie prin

reducerea lungimii spaţiului

expus, creşterea volumului

destinat transportului mărfii

Avantajele elicei cu pas variabil sunt precizie şi rapiditate în

manevrarea navei în locuri

înguste, regimuri variate de

marş, cheltuieli reduse de

înlocuire, viaţă prelungită a

motorului principal Avantajele elicii cu pas variabil sunt prin modificarea pasului se

poate varia regimul de marş fără

a modifica turaţia sau sensul

motorului principal

Ballastarea navei goale pentru realizarea unei asiete convenabile trebuie să asigure

un deplasament minim de

siguranţă şi imersiunea eficientă

a elicei şi penei cârmeiBallastarea unui tank de la dublul fund se poate realiza şi cu ajutorul

gravitaţiei, prin egalarea

presiunii hidrostaticeBarca de serviciu se foloseşte la diferite servicii pentru navă în

rade şi/sau porturiBărcile care au prova şi pupa ascuţite se numesc baleniereBarele de direcţie principală din cadrul unui planşeu sunt barele care detin ponderea

numerica in cadrul osaturii

planseului; Betonul de obturare a unei găuri de apă are concentraţia de nisip de 66.6%Betonul folosit la astuparea găurii de apă se compune din 2/3 nisip şi 1/3 cimentBetonul folosit la astuparea găurii de apă se prepară cu apă dulceBordul liber al navelor petroliere este mai mic decât la navele tip

cargouBordul liber la navele de tip tank petrolier, comparativ cu cel al navelor de mărfuri generale este mai micBordul liber la navele de tip tank petrolier, comparativ cu cel al navelor de mărfuri generale este mai mic deoarece gurile de vizită de dimensiuni

mult reduse şi ermetic închise

ale tankurilor de marfă asigură o

mult mai bună

nescufundabilitateBordul liber la navele de tip tank petrolier, comparativ cu cel al navelor de mărfuri generale este mai mic deoarece greutatea specifică mică a mărfii

transportate comparativ cu cea

a apei asigură o flotabilitate

mult mai bunăBraţul de stabilitate reprezintă o distanţăBraţul stabilităţii este o distanţăBulbul unei nave are rolul de a

reduce rezistenţa la înaintare şi

mări stabilitatea de drumCalculul modificărilor de pescaj la ambarcarea şi debarcarea de greutăţi se face cu ajutorul diagramei de asietăCalculul variaţiei unghiului de asietă, ca urmare a deplasării unei greutăţi la bordul navei pe o direcţie orizontal - longitudinală, se face cu ajutorul formulei

q (X2 - X1)

δq =

D GML ; Calibrul şi rezistenţa lanţului de ancoră se calculează funcţie de

SCOSCalităţile etravei sunt robusteţea şi asigurarea

rezistenţei navei la şocuri şi

coliziuni minore, reducerea

rezistenţei la înaintare

Calităţile manevriere ale unui remorcher sunt superioare în cazul propulsiei cu Voith-Schneider

Canarisirea navei ca urmare a unei găuri de apă într-un bord, se poate compansa prin

balastarea unui tank sau

deplasarea unei greutăţi în

bordul opus găurii de apă, cât

mai aproape de abscisa

compartimentului afectat de

gaura de apăCanarisirea navei într-un bord, fără modificarea asietei, este dovada

inundării unui compartiment sau

deplasării laterale a unei

greutăţi, în dreptul cuplului

maestru

Canarisirea navei într-unul din borduri poate fi contracarată prinocoborârea unor greutăţi la

bordul navei

Canarisirea unei nave încărcată la full capacitate, ca urmare a inundării unui compartiment printr-o gaură de apă, poate fi remediată prin

deplasarea de greutăţi la bord

sau inundarea voluntară a unui

compartiment diametral opus,

dar asigurând flotabilitatea Când asigură deplasarea navei prin apă, elicea funcţionează în regim de propulsorCând centrul de greutate rezultant al nave se află sub metacentru, momentul care ia naştere tinde să

redreseze nava la poziţia iniţială

de echilibruCând nava are inerţie prin apă, dar motorul principal este oprit, elica funcţionează în regim de în regim de turbinăCând o navă cu borduri verticale trece într-o apă cu altă densitate, variaţia asietei se calculează cu formula ^d=dp/q x L/GML(xf-xe) Când se spune despre o navă că are asietă zero ?

artunci când nava are pescajele

prova şi pupa egaleCând se spune despre o navă că este aprovată ? atunci când nava are pescajul

prova mai mare decât pescajul

pupaCând se spune despre o navă că este apupată ?

atunci când pescajul pupa este

mai mare decât pescajul provaCând se spune despre o navă, că este canarisită ?

atunci când nava rămâne

înclinată într-unul din borduriCând se utilizează ciment rapid, proporţia nisip / ciment la cheson este de 2 / 1Cantitatea aproximativă de ballast necesară navigaţiei în siguranţă a unei nave în "ballast condition" este de

33% din deplasamentul la plină

încărcareCantitatea de apă pătrunsă într-un compartiment avariat al unei nave aflate în plutire se poate determina daCantitatea de balast necesară pentru navigaţia în siguranţă în condiţia de balast, este egală cu depinde de tipul de navăCapacitatea Dw a navei este o caracteristică de tonajCapacitatea echipajului de a-şi menţine siguranţa proprie în condiţii de avarie a navei se numeşte vitalitatea echipajului Capacitatea echipajului unei nave de a-şi asigura, prin utilizarea tuturor mijloacelor de la bordul navei, siguranţa şi integritatea fizică şi morală în condiţia de avarie a navei reprezintă

vitalitatea echipajuluiCapacitatea navei de a-şi menţine caracteristicile tehnice de exploatare şi proprietăţile nautice în condiţii de avarie, se defineşte ca fiind: vitalitatea naveiCapacitatea navei de a-şi menţine caracteristicile tehnice, de exploatare şi proprietăţile nautice în caz de avarie, reprezintă

vitalitatea navei

Capacitatea navei de a-şi păstra etanşeitatea şi de a nu se deforma sub acţiunea forţelor exterioare este rezistenţa corpuluiCare din afirmatiile de mai jos este falsă viteza navei se măsoară cu

anemometrulCare din următoarele mărimi defineşte stabilitatea transversală a navei şi trebuie calculată la bord pentru diferite situaţii de încărcare ale navei GM;Care din următoarele mărimi se calculează la bord pentru diferite situaţii de încărcare, aceasta fiind definitorie pentru stabilitatea iniţială GM

Care din urmatoarele mărimi se poate determina cunoscând diagrama stabilităţii statice

unghiul de înclinare

corespunzător valorii maxime a

braţului de stabilitate

Care din următoarele tipuri de ruliu este periculos ?ruliul sincronizat cu perioada

acţiunii cauzei

Care din următoarele valori poate fi determinată din diagrama stabilităţii statice

unghiul de înclinare

corespunzător valorii maxime a

braţului stabilităţii Care dintre afirmaţiile de mai jos este adevarată ? şurubul de fund se foloseşte la

obturarea găurilor de apă de

dimensiuni mici, situate sub linia

de plutireCare dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată ? şurubul de fund se foloseşte la

obturarea găurilor de apă de

mici dimensiuni, situate la

dublul fundfixarea pontilului

reglabilCare dintre părţile corpului navei este situată deasupra liniei plutiri opera moartă Care dintre părţile navei se află sub linia de plutire opera vie Care dintre planurile principale ale navei, o împarte in doua părţi,opera vie si opera moartă? planul plutiriiCare dintre planurile principale de proiecţie coincide cu suprafaţa liberă a apei liniştite? planul plutiriiCare dintre următoarele elemente fac parte din osatura longitudinală a navei ?

longitudinalele de fund, de

bordaj şi de punteCare este parte superioară a unui catarg ? arboretulCare este partea de mijloc a unui catarg ? gabierulCare este partea inferioară a unui catarg ? coloanaCare sunt "apendicii" navei ? elicea, pana cârmei, chilele de

ruliu, cavaleţiiCare sunt mijlocele de care dispune o navă pentru asigurarea vitalităţii sale ansamblul instalaţiilor,

dispozitivelor şi sculelor

destinate să asigure prevenirea,

combaterea sau limitarea

avariilor şi a efectelor acestoraCarena este partea imersă a naveiCargourile nespecializate care transportă cherestea de aceeaşi esenţă, pot ambarca pe covertă acelaşi tip de marfă, dar în proporţie de cel mult 30 % din totalul greutăţii mărfiiCargourile nespecializate care transportă minereu de fier la full capacitate DWT, au stabilitate excesivăCârma acţionată de o elice montată în safran se numeşte cârmă activăCârma unei bărci este amplasată 0

Cârmele compensate se caracterizează prin

amplasarea axului la o distanţă

de muchia de atac, cuprinsă

între 1/4 şi 1/3 din lungimea

profilului

Cârmele compensate se caracterizează prin faptul că

axul cârmei este situat la o

distanţă faţă de muchia de atac,

cuprinsă între 1/3 şi 1/4 din

lăţimea panei cârmei

Cârmele necompensate se caracterizează prin amplasarea axului în prova

safranului

Cârmele necompensate se caracterizează prin faptul căpana cârmei este amplasată în

pupa axului său

Cârmele semicompensate se caracterizează prin

amplasarea axului la o distanţă

faţă de muchia de atac, cuprinsă

între 1/2 din grosimea profilului

şi 1/4 din lungimea luiCârmele suspendate sunt cârmele ale căror ax susţine

pana pe verticală, fără a se

sprijini pe un călcâi al prelungirii

chileiCatargul face parte din : arborada naveiCauzele cele mai frecvente ale apariţiei incendiilor la bordul navei sunt fenomene mecanice, chimice

sau termice de la bordul naveiCauzele cele mai frecvente ale apariţiei incendiilor la bordul navei sunt

lucrul cu flacărăr deschisă,

neprotejatCauzele cele mai frecvente ale apariţiei incendiilor la bordul navei sunt indisciplina şi neglijenţaCauzele umane cele mai frecvente care duc la apariţia incendiilor la bordul navelor sunt neglijenţa şi indisciplinaCavaleţii sunt

suporţi metalici sau din lemn, pe

care se poziţionează barca

atunci când este scoasă din apăCe este capacitatea de încarcare (deadweight) ?

totalitatea greutăţilor ce se pot

ambarca pe o navă, fără a depăşi

pescajul maxim admis pentru

zona respectivăCe este clema de avarie cu şurub ? un dispozitiv folosit pentru

fixarea panoului peste gaura de

apăCe este coferdam-ul ? un compartiment etanş de

separareCe este cruceta ?

paltforma gabierului catarguluiCe este deplasamentul navei ?

greutatea totală a navei complet

echipate, inclusiv a mărfii şi/sau

a balastilui de la bordCe este etamboul unei nave ?

este elementul de construcţie

care închide corpul navei la

extremitatea pupaCe este flotabilitatea ? proprietatea navei de a pluti la

suprafaţa apeiCe este forepeak-ul ?

spaţiul dintre etrava navei şi

primul perete transversal etanş

Ce este forepeak-ul ? Compartimentul cuprins între

prova navei şi primul perete

transversal etanş Ce este gabia ?

platforma coloanei catarguluiCe este ghiordelul ? o găleată metalică, din lemn sau

plasticCe este greementul navei ?

totalitatea manevrelor fixe şi

mobile de la bordul unei naveCe este gurna ? este porţiunea curbată de

îmbinare a fundului plat cu

bordajul naveiCe este înălţimea bordului liber al navei ?

distanţa măsurată după o

direcţie verticală, între planul

plutirii şi punctul de intersecţie

al liniei punţii cu linia bordului,

în planul cuplului maestruCe este înălţimea de construcţie a navei ?

distanţa masurată după o

direcţie verticală, între planul de

bază şi punctul de intersecţie al

liniei punţii cu linia bordului în

planul cuplului maestruCe este ispolul ? un făraş metalic, din lemn sau

plastic, cu pereţii înalţi, pentru

scos apa din barcăCe este lungimea între perpendiculare ?

distanţa măsurată în planul

diametral, la linia de plutire de

plină încărcare, între punctele

de intersecţie ale acesteia cu

axul cârmei şi linia etraveiCe este lungimea maximă a unei nave ?

distanaţa măsurată în planul

diametral al navei, pe direcţia

orizontală paralelă cu chila, între

punctele extreme prova şi pupa

ale naveiCe este lungimea pe plutire de plină încărcare ?

distanţa măsurată în planul

diametral, la linia de plutire de

plină încărcare, între punctele

de intersecţie ale acesteia cu

linia etamboului şi cea a etraveiCe este manevrabilitatea ? proprietatea navei de a executa

uşor şi rapid diferite manevre şi

evoluţii chiar şi într-un loc

restrânsCe este nescufundabilitatea ?

proprietatea navei de a-şi păstra

flotabilitatea şi stabilitatea în

cazul inundării unuia sau mai

multor compartimente

Ce este o cange o prăjină cu lungimea de cel

puţin 2 metri, care are montat

un sistem de agăţare la unul din

capeteCe este o societate de clasificare ?

O instituţie care are ca obiect de

activitate supravegherea tehnică

şi clasificarea navelor civileCe este opera moartă ? partea permanent emersă a

navei în condiţii normale de

plutireCe este opera vie ? partea permanent submersă a

navei în condiţii normale de

plutireCe este osatura ?

o reţea spaţială de bare drepte

şi curbe, îmbinate între ele, care

determină şi menţine formele

geometrice ale corpului naveiCe este pescajul mediu al navei ?

distanţa măsurată pe verticală,

în dreptul cuplului maestru, de

la planul liniei de bază, până la

linia de plutireCe este planşeul ?

structura de rezistenţă formată

dintr-o placă dreaptă sau curbă

rezemată, întărită cu bare şi

elemente de legaturăCe este planul cuplului maestru ?

planul transversal vertical care

trece prin secţiunea maestră şi

împarte corpul navei în două

părţi asimetrice, prova şi pupaCe este planul cuplului maestru ?

planul transversal vertical care

trece prin secţiunea maestră şi

împarte corpul navei în două

părţi asimetrice, prova şi pupaCe este planul diametral al navei ?

planul vertical longitudinal care

împarte nava în două părţi

simetrice, tribord şi babordCe este planul diametral al navei ?

planul vertical longitudinal care

împarte nava în două părţi

simetrice, tribord şi babordCe este planul plutirii ?

planul orizontal care coincide cu

suprafaţa liberă a apei liniştite şi

împarte corpul navei în partea

imersă şi partea emersă

Ce este pontilul reglabil ?

un ansamblu demontabil

compus dintr-un element sudat,

găurit la interior, în care

culisează o tijă distanţieră.

Ambele piese sunt prevăzute cu

găuri axiale, în care se pot

introduce buloane pentru a le

fixa într-o poziţie care să asigure

ansamblului lungimea dorităCe este ruful ?

o construcţie situată deasupra

punţii principale, care nu se

întinde pe toată lăţimea naveiCe este secţiunea maestră ? este secţiunea vertical-

transversală care trece prin

mijlocul teoretic al navei, unde

lăţimea este maximăCe este stabilitatea ?

proprietatea navei de a reveni la

poziţia iniţială de echilibru, după

încetarea acţiunii forţei care a

scos-o din această stareCe este stabilitatea de drum ? proprietatea navei de a-şi

menţine direcţia de marş, fără

acţionarea cârmeiCe este suprastructura ?

o construcţie situatăţdeasupra

punţii principale, care se întinde

pe toată lăţimea naveiCe este tonajul brut ? o mărime calculată

convenţional, reprezentând

volumul total al

compartimentelor închise,

inclusiv suprastructuraCe este tonajul net ?

o mărime calculată

convenţional, care reprezintă

totalitatea spaţiilor de încărcare

şi/sau de numărul de pasageri ce

pot fi ambarcaţiCe este un catarg ?

un stâlp vertical, aşezat în planul

diametral al navei şi fixat de

osatura de rezistenţă a naveiCe este verga ? o traversa orizontala, incrucisata

pe catargCe reprezintă desenul de mai jos ? un paiet de avarie cu margini

moiCe reprezintă desenul de mai jos ? un şurub de fundCe reprezintă desenul de mai jos ? şurubul de fund Ce reprezintă în figura de mai jos, cota tpp ? pescajul pupa actualCe reprezintă în figura de mai jos, cota tpv ? pescajul prova actualCe reprezintă mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 02.d pontil reglabil

Ce reprezintă mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 03.d dispozitiv universal de strângere

Ce reprezintă mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 04.d clemă de avarie Ce reprezintă vitalitatea navei ?

capacitatea navei de a-şi

menţine caracteristicile tehnice,

de exploatare şi proprietăţile

nautice în condiţii de avarieCe rol are cârma, la o navă ?

de a asigura posibilitatea

mişcării după o traiectorie

stabilită şi de a modifica

comandat direcţia de deplasareCe rol are elicea, la o navă ? de a asigura propulsia navei

înspre înainte şi înapoi şi de-a o

opri din deplasareCe rol are etamboul unei nave ?

închide corpul navei la pupa,

permite trecerea etanşă a axului

portelică şi a axului cârmeiCe rol are învelişul dublului fund ? asigură nescufundabilitatea

navei în caz de avariere a

dublului fundCe rol are selatura punţii ? de a asigura scurgerea rapidă a

apei de pe punţiCe rol are tubul etambou, la o navă ? de a sustine arborii portelice la

trecerea etanşă a acestora în

afara borduluiCe rol au planşeele din corpul unei nave ?

acestea preiau şi transmit

osaturii navei sarcinile normale

şi asigură rezistenţa corpului

navei într-un anumit punctCe se află pe fundul bărcii ?

1-2 orificii închise cu dopuri

filetate din bronz sau aluminiuCe se înscrie în certificatul de tonaj ? tonajul brut si tonajul net al

naveiCe se înţelege prin "apendici" ai corpului navei ?

elemente constructive si

funcţionale care ies în afara

corpului navei, în partea imensăCe sunt ambarcaţiunile ? nave mici şi foarte mici, care se

deplasează pe apă cu propulsie

proprieCe sunt barbetele ? socare de sizal sau sintetice,

legate la prova şi pupa bărciiCe sunt construcţiile de rigidizare ? totalitatea planşeelor inferioare

şi superioare din interiorul

corpului naveiCe sunt manevrele fixe ? parâmele metalice pentru

consolidarea în plan longitudinal

şi transversal a catargelor şi/sau

a pontililorCe sunt manevrele mobile ?

parâmele vegetale şi/sau

sintetice folosite la manevrarea

velelor, vergilor, bigilor,

tangoneţilor, etc.

Ce sunt pataraţinele ? manevrele fixe ale navei, care

susţin un catarg, pontil sau

coloană înspre pupa Ce sunt sarturile ? manevrele fixe ale navei, care

susţin un catarg, pontil sau

coloană în plan transversal (în

borduri)Ce sunt straiurile ? manevrele fixe ale navei, care

susţin un catarg, pontil sau

coloană în planul diametral,

înspre prova Ce sunt tancurile de balast ?

compartimente etanşe situate

sub puntea principală, la prova,

la pupa, în borduri, la dublul

fund, care au posibilitatea de a fi

umplute cu şi golite de apă Cea mai utilizată metodă nespecializată de prevenire a incendiilor la bordul navelor care transportă mărfuri periculoase este

interzicerea fumatului în locuri

nepermise, a lucrului cu flacără

deschisă şi a utilizării sculelor

metalice care pot produce

scânteiCele mai frecvente avarii la corpul navei au loc în zona în prova, în pupa şi zona

dublului fund

Centrul de carenă B reprezintă centrul geometric al carenei

Centrul de carenă al navei reprezintă

centrul de greutate al volumului

de apă dezlocuit de partea

imersă a naveiCentrul de carenă B, prin definiţie, reprezintă centrul geometric al volumului

carenei navei

Centrul de greutate al navei reprezintăacel punct în care acţionează

forţa de greutate a naveiCerealele în vrac pot fi transportate cu navele vrachiere şi cargouriCertificatul de bord liber al navei este eliberat de către societatea de clasificareCertificatul de echipaj minim de siguranţă pentru o navă sub pavilion românesc este eliberat de către Autoritatea Navală RomânăCertificatul de siguranţă a construcţiei este eliberat de către societatea de clasificareCertificatul de siguranţă echipament este eliberat de către societatea de clasificare

Cheia "Kenter" este cheia de împreunare a două chei

de lanţ de ancorăChesonul de ciment este utilizat la astuparea provizorie a găurilor de apă din zona gurneiChesonul de ciment nu se aplică atunci când gaura de apă este situată pe

bordajul navei, pe suprafaţă

planăChesonul de ciment se aplică pentru obturarea găurilor de apă situate

în zona gurnei sau a evazajului

corpului naveiCine reglementează dotarea navelor cu instalaţii şi mijloace pentru asigurarea vitalităţii ? Societăţile de clasificareClasa unei nave sub pavilion românesc este acordată pentru o perioadă de 4 aniClasificarea navelor comerciale pe tipuri se face funcţie de natura mărfurilor transportabile

cu acea navăClema de avarie cu şurub este

un dispozitiv folosit la fixarea

panoului peste gaura de apăClema de avarie cu şurub este un dispozitiv de vitalitateClema de avarie cu şurub se foloseşte la nu se obturează găuri de apă cu

clema de avarie cu şurub

Clema de avarie cu şurub se foloseşte la

fixarea panoului cu margini moiClema de avarie cu şurub se foloseşte pentru fixarea panoului cu margini moi în scopul astupării găurilor de apă de dimensiuni mijlociiClema de avarie este un dispozitiv de vitalitate Clema de avarie su şurub este alcătuită din o tijă filetată prevazută cu piuliţă

fluture şi care are la capăt o

furcă metalică basculantă fixată

cu un bolţ

Codul ISM este

codul internaţional privind

siguranţa navei, a echipajului şi

mărfii şi protecţia mediului

Coeficientul de permeabilitate al unui compartiment, notat cu "µ" , reprezintă

raportul dintre volumul real de

apă care poate intra în

compartiment şi volumul

teoretic al acestuia

Coeficientul de permeabilitate al unui compartiment, se notează

cu "µµµµ" şi reprezintă

raportul dintre volumul real de

lichid care încape în

compartiment şi volumul

teoretic al acestuiaCoeficientul portanţei profilului se calculează cu formula (vezi fig. TCN-m.n.-t), unde: A-este aria safranului cârmei; ro -este densitatea apei Cy=Py/(1/2)pV2A Coeficientul rezistenţei la îaintare se calculează cu formula (vezi fig.TCN-m.n.-t): Cx=Px/(1/2)pV2ACoferdamul este spatiul de separatie intre un

tanc de combustibil si un tanc de

apa.Coferdam-urile au rolul de a de a separa şi proteja două

compartimente adiacente, ale

căror destinaţii sunt complet

diferiteCoferdamurile folosesc la

limitarea sau prevenirea

avarierii prin reciprocitate a

două compartimente învecinate,

care au destinaţii total diferite şi

incompatibileCofiguraţia magaziilor de marfă la navele mineraliere este deosebită de cea a altor nave de transport mărfuri solide, deoarece

minereurile sunt mărfuri cu

greutate specifică mareColoana este partea inferioară a catargului ? daComandantul părăseşte nava ultimul

Comandantul unei nave implicate într-o situaţie de urgenţă va raporta situaţia

conform prevederilor

manualului de urgenţă

Comparativ, la nave cu aceleaşi caracteristici constructive, cea care are înălţimea de construcţie mai mică, prezintă

o stabilitate transversală mai

mare

Comparativ, la nave cu aceleaşi caracteristici constructive, cea care are lăţimea de construcţie mai mare, prezintă

o stabilitate transversală mai

mare

Comparativ, o navă este mult mai stabilă longitudinal decât transversalCompartimentarea corpului navei se realizează prin realizarea constructivă a unui

sistem de pereţi etanşi care

separă diferite spaţii ale corpului

navei

Compartimentarea navei constă în

Împărţirea prin construcţie a

corpului navei în compartimente

independente etanşeCompartimentarea navei constă în

împărţirea corpului navei în

compartimente etanşe unul faţă

de celălalt şi faţă de mediuCompartimentarea navei se face în scopul asigurării nescufundabilităţii

navei în cazul inundării

accidentale şi izolării în caz de

incendiuCompartimentarea tuturor spaţiilor etanşe din structura navei, contribuie la asigurarea flotabilităţii naveiCompartimentul cuprins între prova navei şi primul perete transversal etanş se numeşte forepeak Compartimentul cuprins între pupa navei şi ultimul perete transversal etanş se numeşte afterpeak Compatimentarea corpului navei se face în scopul asigurării

nescufundabilităţii navei în cazul

inundării unuia sau mai multor

compartimente şi împiedicării

extinderii incendiuluiComponenţa şi modul de acţionare a echipei de intervenţie în cazul unei găuri de apă, sunt stabilite de către

rolul specific al navei dar şi

funcţie de gravitatea situaţiei şi

cunoştinţele specifice ale

echipajului Compoziţia mortarului pentru chesonul de ciment, în cazul utilizării cimentului rapid este ciment cu nisip Conform Teoremei lui Euler, două plutiri izocarene succesive se intersectează după o dreaptă ce trece prin centrul geometric al fiecăreiaConform Teoremei lui Euler, două plutiri izocarene succesive, se intersectează după o dreaptă ce trece prin centrul geometric al fiecăreiaConformarea navei cu cerinţele de vitalitate este atestată prin

Certificatul de Safe ManningConstructiv, mineralierele diferă de cargourile de mărfuri generale prin structura transversală tip fagure

şi înălţarea accentuată a

paiolului dublului fundConstructiv, mineralierele diferă de cargourile de mărfuri generale prin

volumul mare al spaţiului gurilor

de magaziiConstructiv, reducerea influenţei negative asupra stabilităţii navei a suprafeţelor libere de lichide din tankuri, se realizează prin

celularea tankurilor cu

diafragme

Convenţia Internaţională asupra Liniilor de Încărcare - Londra 1966, defineşte navele de tip "A" ca fiind

nave special construite pentru a

transporta marfuri lichide în

vracCorecţia înălţimii metacentrice longitudinale, când la bord există un tank parţial umplut, este proporţională cu

momentul de inerţie al

suprafeţei libere de lichid,

calculat faţă de planul cuplului

maestruCorecţia înălţimii metacentrice transversale când la bord există un tank parţial umplut, se calculează cu ajutorul formulei

&(GMT)=-(yl x iL)/^Corecţia înălţimii metacentrice transversale sau longitudinale când la bord există un tank parţial umplut, este întotdeauna negativă Corpul navei este simetric faţă de planul diametral

Cota centrului de greutate G al navei , se determină utilizând următoarea formulă de calcul S mizi

ZG =

S mi ,

Unde mi reprezinta masa unui

element i de la bordul navei

Cota centrului de greutate ZG al navei , se se calculează cu formula

ZG=SUMA…/SUMA… unde mi

reprezintă masa elementară a

unui element I de la bordul

navei

Creşterea caracteristicilor de propulsie ale unei elici, se poate realiza prin ambele răspunsuri sunt valabileCreşterea rezistenţei la înaintare are ca efecte reducerea vitezei navei şi a

turaţiei propulsoruluiCreşterea rezistenţei la înaintare are drept efecte reducerea vitezei navei la

aceeaşi turaţie a motorului

Criteriul de vânt, conform normelor A.N.R., în calcului elementelor de satbilitate, este

reportul dintre momentul de

răsturnare şi cel de vântCu ajutortul panouli cu margini moi, fixat cu dispozitivul universal de strângere, se pot obtura găuri de apă

de dimensiuni mijlocii, din zone

planeCu ajutorul clemei cu şurub, se pot obtura găurile de apă nici un fel de gauri de apa.Cu ajutorul diagramei de carene drepte, în cazul ambarcării/debarcării de greutăţi, în practica la bordul navei, se determină

coordonatele centrului de

carena si variatia pescajului

mediu;Cu ajutorul diagramei de carene drepte, în cazul ambarcării/debarcării de greutăţi, în practică la bordul navei, se determină

coordonatele centrului de

carenă şi variaţia pescajului

mediuCu ajutorul dispozitivului universal de strângere se pot obtura găurile de apă

nu se pot obtura găurile de apă

cu acest dispozitiv

Cu ajutorul formulei

q (X2 - X1)

d XG =

Δ

se poate determina variaţia abscisei centrului de greutate al

navei în cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe o

direcţie orizontal - longitudinalăCu ajutorul formulei ∆ GML100 LWL se poate determina momentul unitar de asietă Cu ajutorul panoului cu margini moi pot fi obturate găurile de apă

de dimensiuni mijlocii, situate

pe suprafeţe planeCu ajutorul pontilului reglabil se obturează găurile de apă nu se obtureză găuri de apă cu

ajutoaul acestui dispozitivCu ajutorul scalei de încarcare, se poate determina pescajul navei, funcţie de deplasamentul naveiCu ajutorul scalei de încărcare, valorile deplasamentului şi ale capacităţii de încărcare se pot determina pentru diferite valori ale pescajului mediu al naveiCu ajutorul scării de încărcare , se poate determina ∆ ,sau ∆dw funcţie de Pescajul mediu al naveiCu ajutorul scării de încărcare, se poate determina pescajul mediu al navei funcţie de deplasament

Cu ajutorul următoarei formule ∆ GMT----------------- 57,3 se poate determina

moment unitar de bandă Cu formula : q (X2 - X1)d XG =

∆, se poate determina variaţia abscisei centrului de greutate al navei în cazul deplasării unei greutăţi pe direcţie orizontal-longitudinalăCuloarea în care sunt vopsite materialele de avarie este albastru Cum este fixat panoul cu margini moi din desenul alăturat ? cu dulapi şi peneCum este fixat panoul cu margini moi în figura de mai jos ? cu pene şi grinzi de lemnCum este notat în calcule şi planuri pescajul navei ? TCum se amplasează şurubul de fund pentru astuparea unei găuri de apă ? de la exterior spre interiorCum se clasifică bărcile după felul propulsiei ? cu rame, vele, elicăCum se clasifică bărcile după numărul de rame ? 10+1, 8+1, 2 sau 4 rameCum se deschid uşile metalice, întotdeauna ? către exteriorCum se face proba de perforare a unui tank prin sondare repetată sau cu

traductorCum se numesc coastele la bărci ? crevaceCum se numeşte arborele înclinat fixat in prova navei, care se întâlneşte la navele cu vele ? bompresCum se numeşte dispozitivul utilizat la fixarea panoului cu margini moi din figura alăturată ? clemă de avarie Cum se numeşte dispozitivul utilizat la fixarea panoului cu margini moi din figura alăturată ? dispozitiv universal de strângereCum se numeste extremitatea anterioara a navei? provaCum se numeste extremitatea posterioara a navei? pupaCum se numeşte partea corpului navei aflată deasupra liniei de plutire ? opera moartăCum se numeşte partea corpului navei aflată sub linia de plutire ? opera vie Cum se numeşte planul care împarte corpul navei în cele două părţi simetrice, tribord şi babord ? planul diametralCum se numeşte planul care împarte corpul navei în cele două părţi, tribord şi babord ? planul cuplului maestruCum se numeşte planul care separă partea imersă de partea emersă a corpului navei ? planul plutiriiCum se numeşte planul principal de proiecţie, vertical longitudinal,perpendicular pe planul secţiunii maestre? planul diametralCum se numeşte planul principal de proiecţie, vertical-transversal, care trece prin secţiunea maestră? planul cuplului maestruCum se numeşte proprietatea navei de a se mişca cu o viteză determinată ? deplasareCum se numeşte proprietatea navei de a-şi păstra direcţia mişcării ? stabilitatea de drumCum se numeste structura de rezistenta a barcii ? osatura bărciiCum se numeste vârful catargului, în limbaj marinăresc ? mărCum sunt dispuse banchetele într-o barcă ? longitudinalCum sunt dispuse bancurile într-o barcă ? transversalCunoaşterea poziţiei planului neutru, permite ambarcarea/debarcarea greutăţilor la/de la bordul navei, astfel încât

stabilitatea navei să nu fie

deterioratăCunoaşterea poziţiei planului neutru, permite ambarcarea/debarcarea unei greutăţi la şi de la bordul navei, astfel încât

stabilitatea navei să nu se

diminueze

Cunoscâd valoarea momentului unitar de asietă M1 cm , se poate determina diferenţa de pescaj ∆T produsă de un moment de înclinare Mθ, cu ajutorul formulei

Mθ

ΔT =

M1 cm

Cunoscând greutatea "q" ambarcată la bordul navei şi deplasamentul unitar – TPC, corespunzator pescajului iniţial al navei T, variaţia pescajului mediu se calculează cu formula &T=q/TPC [cm]Cuplele teoretice sunt curbele obţinute prin intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei cu planuri paralele cu planul cuplului maestru;Cuplele teoretice sunt curbele obţinute prin intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei cu planurile paralele cu planul cuplului maestru al naveiCuplul format de greutate şi forţa arhimedrică se numeşte moment de stabilitate Cuplul unei forţe de 15 KN care acţionează pe un braţ de 2.5 metri, crează un moment de 37,5 KNm.;Curenţii turbionari mai poartă numele de curenţi FoucaultDaca centrul de greutate G al navei coincide cu metacentrul M, atunci nava se află în echilibru indiferent Dacă centrul de greutate G al navei se află deasupra metacentrului M, momentul care acţionează asupra navei va provoca amplificarea înclinării naveiDacă centrul de greutate G al navei se află sub metacentrul M, momentul care acţionează asupra navei va provoca

aducerea navei în poziţia iniţială

de echilibruDacă la bordul navei se ambarcă masa p ( p<0,1D) în punctul A (x1, y1, z1), nava se va înclina transversal cu unghiul j dat de relaţia: py1/(^+P)G1M1

Dacă la bordul navei se ambarcă masa p ( p<0,1D) în punctul

A (x1, y1, z1)

nava se va înclina longitudinal cu unghiul q dat de relaţia:

tg0 aprox =P(x1-xf)/^GML Dacă la bordul navei se ambarcă masa p ( p<0,1D) în punctul A (x1, y1, z1) nava se va înclina longitudinal cu unghiul q dat de relaţia: p(x1-xf)/^GML Dacă la bordul navei se ambarcă masa P (P < 0,1D) în punctul A (x1, y1, z1) , variaţia pescajului mediu se claculează cu formula: &d=P/qAwl

Dacă la bordul navei se ambarcă masa masa P (P<0,1D) în

punctul A (x1, y1, z1), nava se va înclina transversal cu unghiul j

dat de relaţia: tg fi aprox =Py1/(^+P)G1M1 Dacă la bordul navei se deplasează masa p (p < 0,1D) din punctul A (x, y, z) în punctul D (x1, y1, z1), şi pescajele iniţiale erau tpv si tpp, pescajele finale se vor calcula cu formulele:

tpv+(L/2-xf)tg ; tpp-(L/2+xf)tgDacă la bordul navei se deplasează masa p (p < 0,1D) din punctul A (x, y, z) în punctul D (x1, y1, z1), nava se va înclina longitudinal cu unghiul q dat de relaţia: tg tau aprox =p(x1-x)/^G1MLDacă la bordul navei se deplasează masa p (p < 0,1D) din punctul A (x, y, z) în punctul D (x1, y1, z1), nava se va înclina transversal cu unghiul j dat de relaţia: tg fi aprox= p(y1-y)/^G1M

Dacă la bordul navei se deplasează masa P (P < 0,1D) din

punctul A (x, y, z) în punctual D (x1, y1, z1), nava se va înclina

transversal cu unghiul j dat de relaţia: tg fi aprox =P(y1-y)/^G1MDacă la bordul navei se deplasează masa P (P < 0,1D) din punctul A (x, y, z) în punctul D (x1, y1, z1), înălţimea metacentrică transversală corectată se calculează cu formula GtM=GM-P/^(z1-z)

Dacă la bordul navei se deplasează masa P(P<0,1D) din punctul

A (x, y, z) în punctul D (x1, y1, z1), nava se va înclina longitudinal

cu unghiul q dat de relaţia: tg 0 aprox = P(x1-x)/^G1Ml

Dacă la bordul navei se deplasează masa P (P<0,1D) din punctul

A (x, y, z) în punctul D (x1, y1, z1), şi pescajele iniţiale erau dpv

şi dpp, pescajele finale se vor calcula cu formulele: dpvl=dpv+(L/2-xf)tg0 ; dppl=dpp-

(L/2+xf)tg0

Dacă la bordul unei nave se deplasează masa P (P < 0,1D) din

punctul A (x, y, z) în punctul D (x1, y1, z1), înălţi,ea

metacentrică transversală corectată se calculează cu ajutorul

formulei

GiM=GM-P/^(z1-z) Dacă la cota centrului de carenă adăugăm raza metacentrică, distaţa rezultată reprezintă tocmai cota metacentrului Dacă la o navă aflată în marş avem T = împingerea propulsorului, R = rezistenţa la înaintare a apei iar δR = rezistenţa suplimentară a corpului în cazul deplasării cu viteză constantă, ne aflăm în condiţia T = R + δRDacă la o navă cu GM mai mic decât 0 se ambarcă o greutate în planul diametral, deasupra centrului de greutate al navei,nava va fi în situaţia de

amplificare a unghiului de

înclinareDaca la o navă valoarea lui GM este mai mică decât 0 şi nava este înclinată transversal, atunci, prin ambarcarea unei greutăţi în PD, deasupra centrului de greutate al navei unghiul de înclinare va creşte Daca la o navă valoarea lui GM este mai mică decât 0, nava se va înclina într-un bordDacă o navă de tip mineralier , cu pescajul T = 12,4 m , are aria suprafeţei plutirii de plină încărcare Acwl = 5.920 m2 ,care este volumul carenei, dacă coeficientul de fineţe vertical prismatic CVP = 0,9104 ? 66.830,6 m3Dacă o navă de tip mineralier are următoarele caracteristici :Lcwl = 211,3m , T = 12,4m, raportul Lcwl /BF = 6,562, Cw = 0,87 şi CVP = 0,9104Care vor fi Acwl şi V ? Acwl = 5.919,5 m2 si V =

66.830,6 m 3

Dacă o navă de tip mineralier cu Lcwl = 211,3 m2 , T = 12,4 m are raportul Lcwl /BF = 6,562 ,care vor fi Acwl şi V , dacă Cw = 0,87 si CVP = 0,9104 ?

Acwl = 6.040 m2 si V = 68.500

m3 Dacă o navă de tip mineralier, cu pescajul T = 12,4 m, coeficientul de fineţe vertical prismatic CVP = 0,9104 şi aria suprafeţei plutirii de plină încărcare Acwl = 5920 m2 , care este volumul carenei ?

66.830,6 m3

Dacă punctul de ambarcare/debarcare a unei greutăţi la şi de la

bordul unei nave, are cota

Z=T+ST/2- GMt,

atunci se poate spune că

stabilitatea navei nu se modificăDacă raportăm aria plutirii la produsul dintre lungimea şi lăţimea acesteia, obţimen CWLDacă se ambarcă o greutate la bordul navei deasupra planului neutru,atunci stabilitatea navei scade

Dacă se ambarcă o greutate la bordul navei, deasupra planului

neutru

(Z>-T+ST/2-GMt),

atunci

stabilitatea navei scade

Daca se ambarca o masa P la bordul navei in punctul A(x1 , y1 ,

z1) si G (xG, yG,KG ) este pozitia initiala a centrului de greutate,

atunci cota noului centru de greutate G1, se calculeaza cu

formula:

Kgi=KG+P/^+P(Z1-KG)

Daca se ambarca o masa P la bordul navei in punctul A(x1, y1, z1) si G (xG, yG, ) este pozitia initiala a centrului de greutate, atunci ordonata noului centru de greutate G1, se calculeaza cu formula: yG=P..-^yG/^+P

Daca se ambarca o masa P la bordul navei in punctul A (x1, y1,

z1) si G (xG, yG,KG ) este pozitia initiala a centrului de greutate,

atunci abscisa noului centru de greutate G1, se calculeaza cu

formula:

xGi=xG+P/^+P(xi-xG) Dacă se ambarcă o masă P la bordul navei, în punctul A(x1 , y1 , z1) iar G (xG, yG, ) este poziţia iniţială a centrului de greutate, atunci cota noului centru de greutate G1, se calculează cu formula: KGt=KG+P/^+P(z1-KG) Dacă se ambarcă o masă P la bordul navei, în punctul A (x1, y1, z1) iar G (xG, yG, ) este poziţia iniţială a centrului de greutate, atunci abscisa noului centru de greutate G1, se calculează cu formula xGi=xG+P/^+P(X1-xG) Dacă se ambarcă/debarcă o greutate la sau de la bordul navei, dintr-un punct care are cota , atunci stabilitatea navei rămâne neschimbată

Dacă se debarcă o greutate aflată deasupra planului neutru

(Z>-T+ST/2-GMt),

al unei nave, atunci

stabilitatea navei creşte Dacă se debarcă o greutate de la bordul navei, de deasupra planului neutru ,atunci stabilitatea navei creşteDacă un tank de la bordul navei, se divizează longitudinal cu “m” pereţi echidistanţi, atunci efectul negativ al suprafeţei libere de lichid se reduce de “(m+1)2” ori

Dacă valoarea braţului GM al unei nave este mai mică decât 0, nava va fi în condiţie de

înclinare într-unul din borduri

până se ajunge la valoarea cel

puţin 0 a braţuluiDe ce sunt vopsite în în dungi albe obiectele din inventarul de avarie ? SCOSDe ce sunt vopsite în roşu obiectele din inventarul de avarie ? aceste obiecte nu sunt vopsite în

roşuDeasupra liniei de plutire a navei se află partea emersăDeplasamentul unei nave creste dar bratul stabilitatii transversale ramane constant. Ce se poate spune despre tendinta momentului de stabilitate ? creste;Deplasând greutăţi la bordul navei, nu se modifică deplasamentul naveiDeplasând o greutate la bordul navei, pe o direcţie orizontal longitudinală, coordonatele cenrtrului de greutate se modifică, deoarece asupra navei acţionează un momentDeplasarea greutăţilor la bordul navei nu modifică deplasamentulDeplasarea unei greutăţi la bordul navei pe o direcţie verticală, va determina deplasarea în aceeiaş direcţie şi sens a

centrului de greutate al naveiDeplasarea unei greutăţi la bordul navei, paralel cu planul diametral, pe orizontală, la aceeaşi cotă, determină modificarea asietei naveiDeplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-longitudinală, indiferent de sens, determină modificarea asietei naveiDeplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, indiferent de sens, determină

modificarea stabilităţii iniţiale a

naveiDeplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie orizontal - transversală, determină

modificarea unghiului de

înclinare transversală a naveiDeschiderea din carena navei, care este situată sub linia de plutire chiar la cel mai mic pescaj al navi se numeşte priză de fund

Descrierea amănunţită a tuturor instalaţiilor de stins incendiu de la bordul navei se găseşte în manualul de pregătire SOLASDesenul alăturat prezintă clema de avarie cu şurubDesenul de mai jos reprezintă un panou cu margini moi Desenul de mai jos reprezintă un panou cu margini moi. Reperul 4 este marginile moi

DG-ul de avarie trebuie să fie tot timpul

cu tankul de combustibil full şi

sistemul de cuplare automată în

tablou conectatDiagrama care permite calculul teoretic al variaţiei pescajelor prova/pupa la ambarcarea/debarcarea/deplasarea de greutăţi, este diagrama de asietă

Diagrama de pantocarebe este

reprezentarea grafică a braţului

stabilităţii de formă, funcţie de

volumul carenei şi unghiul de

înclinare

Diagrama de pantocarene prezintă

braţul stabilităţii de formă

funcţie de volumul carenei şi

unghiul de înclinareDiagrama la asietă se foloseşte pentru Calculul lui XB şi Δ Diagrama la asietă se foloseste şi pentru Calculul lui XB si D;Diferenţa dintre cota metacentrului longitudinal corespunzătoare înclinărilor nule şi cota centrului de greutate, reprezintă înălţimea metacentrică

longitudinalăDiferenţa dintre cota metacentrului longitudinal corespunzător înclinărilor nule şi cota centrului de greutate rezultant reprezintă înălţimea metacentrică

longitudinalăDiferenţa dintre cota metacentrului transversal corespunzătoare înclinărilor nule şi cota centrului de greutate, reprezintă înălţimea metacentrică

transversalăDiferenţa dintre cota metacentrului transversal corespunzător înclinărilor nule şi cota centrului de greutate rezultant reprezintă înălţimea metacentrică

transversalăDimensiunea corpului navei, care influenţează cel mai mult valoarea înălţimii metacentrice transversale este lăţimeaDin ansamblul măsurilor organizatorice de vitalitate fac parte şi exerciţiile periodice pentru

formarea unor deprinderi

practice vitale într-o situaţie

reală

Din categoria instalaţiilor de vitalitate ale unei nave, fac parteinstalaţia de santină şi cea de

stins incendiileDin categoria navelor cu destinaţie specială fac parte

navele de cercetări

oceanografice, navele şcoală,

cabliere, navele bază de

scafandri, navele pompieriDin categoria navelor de servitute fac parte

navele spărgătoare de gheaţă,

pilotine, navele de bunkerajDin categoria navelor tehnice fac parte

drăgile, şalandele, deroşezeleDin categoria principalelor mijloace pasive de asigurare a vitalităţii în caz de incendiu, face parte şi

caracteristica constructivă

antifoc a diferitelor

compartimenteDin categoria principalelor mijloace pasive de asigurare a vitalităţii, face parte şi

amplasarea operaţională a

mecanismelor şi instalaţiilor

naveiDin categoria principalelor mijloace pasive de asigurare a vitalităţii, face parte şi compartimentarea naveiDin categoria principalelor mijloace pasive de asigurare a vitalităţii, face parte şi sistemul de uşi şi treceri etanşe

Din ce este alcătuit dispozitivul universal de strângere ?

dintr-o bară metalică între care

se află două piese mobile

prevăzute cu cârlige pentru

fixare pe coastele naveiDin ce este alcatuită clema de avarie cu şurub ? dintr-o tijă filetată prevazută cu

piuliţă fluture şi care are la capăt

o furcă metalică basculantă,

fixată cu un bolţDin dotările tehnice care sunt incluse în sistemul de vitalitate al unei nave, face parte şi

instalaţia şi echipamentele de

luptă contra incendiilorDin inventarul de avarie al unei nave fac parte paieturiDin inventarul de avarie al unei nave fac parte dispozitive de astupare a

găurilor de apăDin inventarul de avarie al unei nave fac parte plasturi cu margini moiDin inventarul de avarie al unei nave fac parte dulapi şi dopuriDin inventarul de avarie al unei nave fac parte cleme şi întinzătoriDin inventarul de avarie fac parte materialele, sculelşi dispozitivele

folosite pentru obturarea

găurilor de apăDin inventarul de avarie fac parte clemele de avarie cu şurubDin inventarul de avarie fac parte dispozitivul universal de

prindereDin inventarul de avarie fac parte pontilul reglabilDin inventarul de avarie face parte clema de avarieDin inventarul de avarie face parte pontilul reglabil

Din inventarul de avarie face partedispozitivul universal de

strângere

Din inventarul de avarie pot face parte:

trusa de marangozerie, bucăţi

de velă, câlţi, stupă, felinar

antiexDin inventarul obligatoriu de navigaţie şi semnalizare al unei bărci de salvare face parte compasul de barcăDin inventarul obligatoriu de navigaţie şi semnalizare al unei bărci de salvare face parte pistolul de semnalizareDin inventarul obligatoriu de navigaţie şi semnalizare al unei bărci de salvare face parte oglinda de semnalizareDin inventarul obligatoriu de navigaţie şi semnalizare al unei bărci de salvare face parte materialul pirotehnicDin măsurile permanente de asigurare a nescufundabilităţii navei, face parte

menţinerea permanentă a

funcţionalităţii instalaţiilor şi a

echipamentelor de vitalitate de

la bordul naveiDin punct de vedere al vitalităţii, la transportul cerealelor cu nave nespecializate, trebuie avut în vedere fenomenul de tasare a mărfiiDin punct de vedere al vitalităţii, la transportul cerealelor cu nave nespecializate, trebuie avut în vedere

proprietatea de alunecare a

mîrfii încărcateDin punct de vedere al vitalităţii, la transportul cerealelor cu nave nespecializate, trebuie avut în vedere riscul de încingere a mărfiiDin punct de vedere energetic, rezistenţa de val este

partea din energia navei, pe care

aceasta o cedează mediului în

crearea propriilor valuri

Din punctul de vedere al Covenţiei Internaţionale asupra Liniilor de Încărcare, o navă de tip "A" este aceea

destinată transportului

mărfurilor lichide în vracDin sistemul de osatură longitudinală fac parte următoarele elemente structurale

suporţii laterali, suportul

central, curenţii punţii

superioare, curenţii punţii

inferioare, tabla marginală

Din sistemul de osatură transversală fac parte următoarele elemente structurale

varanga dublului fund, coasta de

cală, coasta de interpunte,

traversa punţii superioare (şi

inferioare)Dintre valorile calculate ale elementelor stabilităţii, fac parte momentul unitar de asietă şi de

bandă

Discul "Plimsoll" este

o marcă a liniei de încărcare,

aplicată definitiv pe corpul navei

şi descrisă în certificatul privind

liniile de încărcareDispozitivul universal de strângere este dispozitiv de vitalitateDispozitivul universal de strângere este un dispozitiv de fixare a

panoului cu margini moiDispozitivul universal de strângere este alcătuit din o bară metalică, cu două

elemente mobile prevăzute la

estremităţi cu două cârlige de

fixare pe coastele naveiDispozitivul universal de strângere este utilizat la fixarea panoului peste gaura de

apăDispunerea scândurilor la panoul de avarie se face straturile perpendiculare unul

pe celălaltDistanaţa măsurată în planul diametral al navei, pe direcţia orizontală paralelă cu chila, între punctele extreme prova şi pupa ale navei reprezintă lungimea maximă a naveiDistanţa de la metacentrul longitudinal corespunzător înclinărilor nule la centrul de greutate rezultant al navei reprezintă înălţimea metacentrului

longitudinalDistanţa de la metacentrul longitudinal corespunzător înclinărilor nule, la centrul de greutate al navei, reprezintă

înălţimea metacentrică

longitudinalăDistanţa de la metacentrul transversal corespunzăor înclinărilor nule, la centrul de greutate rezultant al navei, reprezintă înălţimea metacentrică

transversalăDistanţa de la metacentrul transversal corespunzător înclinărilor nule, la centrul de greutate al navei, reprezintă

înălţimea metacentrică

transversalăDistanţa dintre linia de încărcare de vară şi cea de încărcare pentru apă dulce reprezintă toleranţa la apă dulce (FWA)Distanţa măsurată după o direcţie verticală, între planul plutirii şi punctul de intersecţie al liniei punţii cu linia bordului, în planul cuplului maestru reprezintă înălţimea bordului liber al naveiDistanţa măsurată în plan vertical între planul de bază şi punctul de intersecţie a liniei punţii cu bordajul, la cuplul maestru reprezintă înălţimea de construcţie a naveiDistanţa măsurată pe orizontală, în plan transversal, la cuplul maestru,, între punctele de intersecţie ale selaturii punţii cu liniile bordajului reprezintă lăţimea maximă a naveiDistanţa măsurată pe verticală, în dreptul cuplului maestru, de la planul liniei de bază, până la linia de plutire reprezintă pescajul mediu al navei

Dopurile de lemn din inventarul de avarie sunt confecţionate din răşinoaseDopurile de lemn din inventarul de avarie trebuie să fie de esenţă răşinoaseDopurile şi penele de lemn din inventarul de avarie, reprezintă

materiale de vitalitate Dopurile şi penele de lemn din inventarul de vitalitate, constituie

materiale de vitalitate Dotarea navei cu instalaţii şi mijloace de vitalitate, este reglementată de către Societăţile de clasificareDotarea navelor cu echipament de menţinere a vitalităţii este reglementată de

normele relevante ale societăţii

de clasificare

Dublul fund la o navă îndeplineşte următoarele funcţii

împiedică inundarea unor

compartimente în caz de

avariere a fundului şi asigură, în

mod obişnuit, un spaţiu etanş

unde sunt amplasate tankurile

de combustibil, ulei, ballast şi

apă tehnicăDupă aspect, găurile de apă pot fi

cu aspect regulat şi margini

netede sau cu aspect neregulat

şi margini deformateDupă aspect, găurile de apă sunt

cu aspect regulat şi margini

netede sau cu aspect neregulat

şi margini deformateDupă capacitatea de a se deplasa prin apă, navele pot fi cu propulsie proprie şi fără

propulsieDupă capacitatea de a se deplasa prin apă, navele pot fi nave cu propulsie proprie, nave

fără propulsie proprieDupă dimensiuni, găurile de apă pot fi

mici, mijlocii, mari şi foarte mariDupă dimensiuni, găurile de apă sunt

mici, mijlocii, mari, foarte mariDupă modul de propulsie, navele pot fi clasice, propulsate cu jet, cu

zbaturi, cu aripi portante,

hovercraft-uri, etc.După provenienţă, găurile de apă pot fi produse în urma unei coliziuni

cu o altă navăDupă provenienţă, găurile de apă pot fi cauzate de o eşuareDupă provenienţă, găurile de apă pot fi unei coliziuni cu cheulDuzele propulsoarelor navale pot fi fixe sau pivotante

Echilibrul dinamic al navei se realizează atunci când

lucrul mecanic al momentului

exterior este egal cu lucrul

mecanic al momentului de

stabilitate

Echilibrul static al navei se realizează atunci când

momentul exterior de înclinare

este egal cu momentul de

stabilitate Echipa de intervenţie în cazul unei găuri de apă, trebuie să acţioneze conform

manualelor relevante ale

sistemului de management al

siguranţeiEchipamentul de intervenţie în caz de incendiu de la bordul navei este stabilit prin norme de către societatea de clasificare a navei Efectul andocării asupra stabilităţii transversale se materializează prin modificarea înălţimii metacentrice cu valoarea &(^GM)=-R(d-&d/2)Efectul legii lui Arhimede se aplică asupra operei vii a naveiEfectul negativ al suprafeţelor libere de lichid din tankuri asupra stabilităţii navei, este diminuat proporţional cu

numărul de diafragme din

tankuri

Efectul negativ asupra stabilităţii navei al suprafeţei libere de lichid dintr-un tank este direct proporţional cu

lăţimea tankului care conţine

lichidul cu suprafaţă liberă

Efectul negativ asupra stabilităţii transversale a navei se agravează proporţional cu

lăţimea tankului care conţine

lichidul cu suprafaţă liberăEjectorul funcţionează pe principiul pulverizatorului

Elementele cele mai susceptibile de a crea incendii sunt izolaţia necorespunzătoare a

eşapamentelor motorului

principal sau a celor auxiliareElementele de guvernare ale unei nave sunt cârma, propulsoarele, bow

thruster-eleElementele de structură care fac parte din osatura longitudinală a navei sunt

suportii laterali, suportul

central, curentii puntii

superioare, curentii puntii

inferioare, tabla marginala.Elementele de structură care fac parte din osatura transversală a navei sunt varanga dublului fund, coasta de

cala, coasta de interpunte,

traversa puntii superioare,

traversa puntii inferioare;Elementul prezentat în desenul alăturat este paiet impletitElementul prezentat în desenul alătutrat reprezintă un paiet împletitElementul structural 2 din fig. 11.50 este brachet perpendicular pe

învelişul etravei;Elementul structural 5 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este: carlinga centrală.Elementul structural 6 din fig. 11.50 este chila Elementul structural 7 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este chila Elementul structural din fig. RO-TCVN-C-t 11.48 reprezintă etrava din oţel turnatElementul structural din fig. RO-TCVN-C-t 11.48 reprezintă etrava din oţel turnat;Elicea cu pas fix este

elicea turnată bloc, care impune

răsturnarea motorului principal

la inversarea marşuluiElicele cu pas variabil trebuie să fie cu nu contează numărul palelorEste adevărată şi afirmaţia :succesul asigurării vitalităţii unei nave depinde şi de modul în care echipajul cunoaşte construcţia, caracteristicile şi particularităţile navei, ale mecanismelor şi dispozitivelor cu care aceasta este dotată şi modul de utilizare a acestora daEşuarea navei este punerea voluntară sau

involuntară a navei pe uscatEşuarea voluntară a navei se face la ordinul comandantului, ca

ultimă măsură de evitare a unei

catastrofe

Eşuarea voluntară a navei se face pentru salvarea vieţii umane şi

reducerea pagubelorEşuarea voluntară este SCOSEtamboul unei nave este

este construcţia solidă şi etanşă

situată la pupa navei şi care

permite trecerea etanşă aaxului

portelică şi a axului cârmei

Etapele obturării unei găuri de apă prin metoda chesonului de ciment, sunt

oprirea navei, aplicarea

paietului, eliminarea apei din

compartimentul afectat,

confecţionarea cofragului,

prepararea şi turnarea

betonului, îndepărtarea

cofragului după întărirea

betonului, îndepărtarea

paietului, reluarea marşului cu

supravegherea continuă a zonei

afectateEtrava navei închide osatura compartimentului forepeak

Exerciţiile pentru "gaură de apă" se fac cu scopul de a

pregăti echipajul pentru o

intervenţie rapidă şi eficace în

îndepărtarea provizorie a avarieiExerciţiile pentru situaţia de gaură de apă, se efectuează SCOSExerciţiile pentru situaţii de urgenţă se execută conform planificării din

manualul de Management al

SiguranţeiExerciţiile pentru situaţii de urgenţă sunt organizate de către comandantul naveiExerciţiile şi antrenamentele pentru cazuri de urgenţă se efectuează

conform prevederilor

manualului de Management al

Siguranţei

Exerciţiul de "gaură de apă" constituie

pregătirea echipajului pentru

acţionare în situaţii de avariere a

corpului naveiExistă nave fără pescaj ? da, hovercraft-urileExtrase cu rolurile individuale pentru situaţii de urgenţă se găsesc

în cabina de locuit a fiecărei

persoane care, conform roluli de

apel, are sarcini pentru situaţie

respectivăExtrasele individuale din rolul de apel sunt prezente în în cabina fiecărei persoane

ambarcate pe navăExtremitatea anterioară a corpului navei se numeşte prova Extremitatea posterioară a corpului navei se numeşte pupa

Fenomenul de "cavitaţie" este

fenomenul de corodare a palelor

elicii datorită aburilor saturaţi ce

iau naştere datorită presiunii

exercitate în masa de apă pe

timpul funcţionării

Fenomenul de cavitaţie determinădeprecierea calităţilor

hidrodinamice ale eliciiFigura de mai jos reprezintă modul de fixare a panoului cu

margini moi, cu ajutorul

dispozitivului universal de

strângereFiletul piuliţei şurubului de fund trebuie să aibă acelaşi pas ca şi şurubulFixarea panoului cu margini moi peste gaura de apă se face cu

clema de avarie cu şurubForma etamboului depinde de forma şi mărimea elicei şi a

penei cârmeiForma provei unei nave este dată de forma etraveiFormula ∆ · GML 100 LWL exprimă valoarea

Momentul unitar de asietă

M1cmFormula de calcul a Momentul unitar al înclinării transversale este m=g^GM/57,3Formula de calcul a razei metacentrice transversale este BM=Ix/VFormula matematică de calcul a deplasării centrului de carenă este Formulele metacentrice ale stabilităţii se utilizează pentru determinarea momentului unitar de asietă şi a

momentului unitar de bandăForţa Py reprezintă (vezi fig.TCN.mn.t.01) portanţa profilului

Forţa de "sucţiune" este

forţa de rezistenţă la înaintare

datorată căderii de presiune a

apei la partea imersă a

evazajului pupa, sub acţiunea

elicii

Forţa Px reprezintă (vezi fig.TCN.mn.t.01)rezistenţa la înaintare a

profiluluiForţele de greutate care acţionează asupra navei, se datorează acţiunii câmpului gravitaional

asupra navei;Forţele de greutate care acţionează asupra navei, sunt cauzate de forţa gravitaţionalăForţele de presiune care acţionează asupra navei sunt cauzate de

presiunea hidrostatică exercitată

asupra careneiForţele de presiune care acţionează asupra navei, se datorează

acţiunii presiunii hidrostatice

exercitate de apă pe suprafaţa

udată a careneiFuncţie de natura mărfurilor transportate, navele se împart în

pasagere, cargouri, vrachiere,

tank-uri, containiereFuncţie de pescaj, navele se pot clasifica în cu pescaj mic, mediu şi mareFuncţie de poziţionarea safranului cârmei faţă de axul acestuia, cârma unei nave poate fi ambele cazuri anterioareFuncţie de provnienţă, o gaură de apă poate fi create în urma unei coliziuniFuncţie de provnienţă, o gaură de apă poate fi cauzate de o eşuareFuncţie de provnienţă, o gaură de apă poate fi datorate unei exploziiFuncţie de zona de navigaţie admisă, navele pot fi cu zonă de navigaţie nelimitată

sau limitată

Funcţionarea ejectorului este asigurată de instalaţia de stins incendiu cu

apăGabierul este partea de mijloc a unui catarg ? da

Gaura de apă care poate fi astupată cu dop de lemn de esenţă răşinoasă şi pânză de velă impregnată în vaselină, este situată în zona liniei de plutireGăurile de apă de dimensiuni mici, pot fi astupate şi cu dispozitivul numit şurub de fundGăurile de apă de dimensiuni mijocii din zona gurnei, pot fi astupate cu şurubul de fund ? nu Găurile de apă de mici dimensiuni, pot fi obturate cu ajutorul dopurilorGăurile de apă din zona gurnei se obturează de regulă cu ajutorul chesoane de cimentGăurile de apă se caracterizează prin poziţie, dimensiune, aspect şi

provenienţăGăurile de apă se clasifică după provenienţă, dimensiuni,

poziţionare şi aspectGăurile de apă se pot clasifica după provenienţă, dimensiuni şi

aspectGăurile de apă se pot clasifica după

dimenisiuni şi poziţia acesteia

faţă de linia de plutireGăurile de apă se pot clasifica după dimensiuni, poziţie faţă de linia

de plutire, provenienţăGăurile de apă se pot clasifica după forma acestoraGăurile de apă sunt spărturi produse în corpul navei

ca urmare a unei coliziuni,

eşuări, explozii, torsionări sau

încovoieri

Giraţia unei nave este

proprietatea navei de a-si

schimba direcţia de deplasare

sub influenţa cârmei, a maşinilor

sau a efectului combinat al

acestoraGrandeea paietului este confecţionată din sizalGreementul reprezintă :

totalitatea manevrelor fixe şi

mobile de la bordul unei naveGreutatea a cărei ambarcare/debarcare la/de la bordul navei cauzează o variaţie a pescajului cu un centimetru, se numeşte

deplasament unitarGreutatea care ambarcată la bordul navei produce variaţia pescajului cu 1 cm, poartă denumirea de deplasament unitar;Greutatea navei goale şi totalitatea greutăţilor de la bord reprezintă deplasamentul naveiGreutatea utilizată în cadrul testului de înclinare a navei, nu trebuie să determine o înclinare mai mare de 3 grade Greutăţile lichide de la bordul navei, influenţează stabilitatea navei doar atunci când

tancurile respective sunt parţial

umpluteGreutăţile mici sunt acele greutăţi care, ambarcate sau debarcate de la bordul navei produc o variaţie a pescajului astfel încât

bordurile pot fi considerate

verticale pe toată lungimea

naveiGreutăţile mici sunt acele greutăţi care, ambarcate/debarcate de la bordul navei, produc o modificare de pescaj, astfel încât ambarcarea/debarcarea nu

cauzează înclinarea naveiGrinzile de direcţie principală ale planşeului de fund pentru nava din fig.RO-TCVN-C-t 11.9 sunt longitudinalele de fund;Grinzile şi dulapii de esenţă răşinoase din inventarul de avarie, reprezintă materiale de vitalitate Grinzile şi dulapii de lemn din inventarul de vitalitate, constituie

materiale de vitalitate Grosimea unui dulap de avarie trebuie să fie de cel puţin 50 milimetriGurile magaziilor de marfă la navele mineraliere, sunt

supraînălţate, pentru a

compensa efectele alunecării şi

tasării, conform prevederilor

convenţiei SOLASIeşirile de avarie au rolul de a asigura ieşirea personalului din

compartimentele afectate, spre

un loc sigur, atunci când accesul

uzual este blocatIeşirile de urgenţă de la bordul navei au rolul de a permite ieşirea direct pe

puntea principală, atunci când

ieşirile uzuale sunt

impracticabileIluminatul de avarie este acela asigurat de baterii care livrează o tensiune de 0Imaginea alăturată reprezintă un pontil reglabil Imaginea alăturată reprezintă un pontil reglabilÎmbunătăţirea calităţilor manevriere ale unei nave se realizează prin ambele răspunsuri sunt valabileÎn "Informaţia de Stabilitate" de la bordul navelor, sunt specificate pentru fiecare tank valorile

corecţiilor ce trebuie aplicate în

cazul existenţei suprafeţelor

libere de lichid

În afară de ancorare, lanţul de ancoră se mai foloseşteîn cazul remorcării, cu

amenajările corespunzătoareÎn afara mijloacelor pasive de vitalitate, mai cunoaştem mijloace active de vitalitate

În cadrul osaturii navei, planşeul este o structură compusă dintr-o

tablă (placă ) rezemată pe un

contur şi întărită printr-un

sistem de grinziÎn cadrul planului de forme, longitudinalele sunt curbele rezultate din intersectarea suprafeţei teoretice a corpului navei cu

planul diametral al navei

În cadrul probelor de înclinare ale navei, se utilizează pendule amplasate astfel

în plan diametral, la prova, la

cuplul maestru şi la pupaÎn cadrul rolului de abandon, echipajul trebuie familiarizat cu

modul de acţionare a aparatului

propulsor al bărcilor de salvareÎn cadrul rolului de incendiu, echipajul trebuie familiarizat cu utilizarea costumului de

pompierÎn cadrul rolurilor de incendiu, personalul de la bordul navei trebuie să fie familiarizaţi cu

pornirea pompei de incendiu de

avarieÎn categoria mijloacelor de luptă contra incendiilor, este inclusă şi instalaţia fixă de CO2 În categoria mijloacelor fixe de luptă contra incendiilor, intră 0În caz de eşuare accidentală (involuntară), echipajul trebuie în primul rând să cerceteze amănunţit eventualele

avarii suferite de navăÎn cazul eşuării navei forţa de reacţiune a solului se determină cu relaţia:________ (unde [ delta dm ] reprezintă variaţia pescajului mediu datorită eşuării, iar tpv şi tpp sunt pescajele prova şi pupa înaintea eşuării) &(GM)=-R/^-R(d-&D/2-GM)

În cazul eşuării navei, unde ∆t [dm] reprezintă variaţia pescajului mediu datorat eşuării, iar tpv şi tpp sunt pescajele prova şi pupa înaintea eşuării, forţa de reacţie a solului se determină calculând XF şi XG

În cazul navigaţiei pe valuri de urmărire, situaţia cea mai defavorabilă este atunci când

viteza navei este egală sau

sensibil apropiată de viteza

valurilorÎn cazul ambarcării unei greutăţi mici “q” la bordul navei, variaţia pescajului mediu se calculează cu ajutorul formulei, unde g = greutatea specifică a apei de mare , iar Aw = aria suprafeţei plutirii iniţiale &T=q/y x Aw În cazul ambarcării/debarcării de greutăţi mari la şi de la bordul navei, variaţia pescajului mediu şi a coordonatelor centrului de carenă se determină cu ajutorul diagramei de carene drepteÎn cazul ambarcării/debarcării unei greutăţi mici la şi de la bordul navei, variaţia ordonatei centrului de carenă, respectiv &Yb, este: &Ye=0În cazul creşterii deplasamentului şi rămânerii constante a braţului de stabilitate transversală, se poate spune despre momentul de stabilitate transversală că creşte

În cazul deplasării accidentale a mărfii la bordul navei, vor fi urmate procedurile descrise în

planurile pentru situaţii de

urgenţă

În cazul deplasării accidentale a unei greutăţi la bordul unei nave, în urma căreia s-a modificat substanţial asieta şi/sau nava s-a înclinat semnificativ, se iau următoarele măsuri imediate

se asigură amararea greutăţii

respective, se reface asieta

şi/sau se aduce nava pe chilă

dreaptă printr-una din metodele

cunoscute şi adecvate

În cazul deplasării constante a navei prin apă, împingerea "T" a propulsorului şi rezistenţa "R" la înaintare sunt în relaţie T = R; În cazul deplasării orizontal-transversale a unei greutăţi la bordul navei, se modifică înclinarea transversală a naveiÎn cazul deplasării pe direcţie longitudinal-orizontală a unei greutăţi la bord, se va modifica asieta navei

În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, are loc modificarea stabilităţii naveiÎn cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, nu se modifică planul plutirii În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, volumul carenei rămâne neschimbatÎn cazul deplasării unei greutăţi q la bordul navei, pe o direcţie orizontal-transversală, pe distanţa (y2-y1), centrul de greutate al navei se va deplasa pe distanţa dYG , aceasta calculându-se cu formula Q/^(Y2-Y1) În cazul deplasării unei greutăţi q , pe direcţie orizontal-transversală, pe distanţa y2 - y1 , la bordul unei nave cu

deplasamentul ∆ , variaţia unghiului de bandă se calculează cu formula q(y2-y1)/^-GMt În cazul deplasării unei greutăţi dintr-un punct A1 (x1, y1, z1) într-un punct A2 (x2, y2, z2), primul element care suferă modificări este stabilitatea iniţială a navei În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, coordonatele centrului de greutate al navei se modifică

în sensul deplasării greutăţii

respectiveÎn cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-longitudinală, distanţa pe verticală dintre centrul de greutate după deplasare şi metacentru longitudinal rămâne constantăÎn cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-transversală, centrul de greutate al navei se deplasează, asupra navei acţionând un moment care provoacă

înclinarea transversală a naveiÎn cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, în jos, stabilitatea iniţială a navei se îmbunătăţeşte În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, în sus, stabilitatea iniţială a navei se reduceÎn cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, volumul carenei rămâne neschimbat.Deci are loc doar modificarea cota metacentruluiÎn cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie oriziontal - transversală, distanţa pe verticală dintre centrul de greutate al navei după efectuarea deplasării şi metacentrul transversal rămâne neschimbată În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie orizontal - transversală, se va modifica unghiul de canarisire al naveiÎn cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie orizontal-longitudinală, distanţa pe verticală, după efectuarea deplasării, dintre centrul de greutate al navei şi metacentrul longitudinal rămâne neschimbată

În cazul deplasării unei greutăţi q pe o direcţie orizontal –

transversală pe distanţa y2-y1, la bordul unei nave cu

deplasamentul D , variatia unghiului de banda se determină cu

ajutorul formulei

&fi=q(y2-y1)/^GMy În cazul deplasării verticale a unei greutăţi la bordul navei, volumul carenei rămâne constant şi deci

cota metacentrului nu se

modificăÎn cazul eşuării unei nave, cu prova pe un mamelon de nisip, pescajul pupa creşteÎn cazul eşuării unei nave, cu prova pe un mamelon, pescajul pupa creşteÎn cazul în care KG este mai mic decât KM, nava se află în condiţia de echilibru stabil

In cazul in care asupra navei actioneaza o forta externa pe directia orizontala, atunci:

forta va imprima navei o miscare

in plan orizontal iar momentaul

rezultant va inclina nava

transversal si/sau longitudinal;

inclinarea producandu-se la

volum constant;

În cazul în care asupra navei acţioneazţă o forţă externă pe direcţia orizontală, atunci

forţa va imprima navei o mişcare

în plan orizontal, iar momentaul

rezultant va înclina nava

transversal şi/sau longitudinal,

înclinarea producandu-se la

volum constantÎn cazul în care KG este mai mic decât KM, nava este în situaţia de echilibru stabil În cazul înclinărilor mici ale navei, înălţimea metacentrică este

înălţimea metacentrică iniţialăÎn cazul mărfurilor solide în vrac, cu greutatea specifică mică, navele mineraliere vor umple la full volum magaziile şi

se vor balasta tankurile dublului

fund de ballast

În cazul măririi vitezei de deplasare a navei prin apă, împingerea "T" a propulsorului şi rezistenţa "R" la înaintare sunt în relaţie T>RÎn cazul navelor cu borduri verticale, atâta timp cât linia de plutire la înclinare transversală nu interesectează puntea sau fundul navei, momentul stabilităţii transversale se poate scrie sub forma :Termenul “ x “ din formulă reprezintă : X=BM/2tg(la patrat)

În cazul navelor cu borduri verticale, când acestea sunt înclinate transversal dar nu la limita de inundare a punţii sau de scoatere din apă a gurnei, momentul de stabilitate transversală se poate scrie sub forma , în care termenul “x” este : În cazul navelor cu propulsie mecanică, catargele servesc la amplasarea luminilor şi

semnalelorÎn cazul navelor cu propulsie mecanică, catargele servesc la

ambele răspunsuri sunt valabileÎn cazul perforării accidentale a unui tank din dublul fund, etanşarea faţă de magazia de marfă de deasupra se efectuează prin paiolul magazieiÎn cazul reducerii vitezei de deplasare a navei prin apă, împingerea "T" a propulsorului şi rezistenţa "R" la înaintare sunt în relaţie T < R;În cazul stabilităţii excesive, poziţia relativă a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos, este M, B, G;

În cazul studierii unui compartiment inundat aflat sub linia de plutire, din care se înfiltrează apă şi în alt compartiment vecin, se aplică metoda

deplasamentului variabil până la

umplerea completă a

compartimentului vecin, apoi

metoda deplasamentului

constantÎn cazul studierii unui compartiment inundat, aflat în zona liniei de plutire, parţial umplut şi care poate comunica cu exteriorul, se aplică metoda compartimentului exclus În cazul studierii unui compartiment inundat, aflat sub linia de plutire, complet plin şi care poate comunica cu exteriorul, se aplică metoda deplasamentului constant

În cazul unei coliziuni cu o altă ambarcaţiune într-un port, comandantul va lua următoarele măsuri

avertizarea şi informarea

conform procedurilor proprii,

asigurarea siguranţei

personalului, constatarea

avariilor proprii şi ale celeilalte

ambarcaţiuni, evaluarea

pierderilor, sondarea tankurilor

şi verificarea compartimentelor

afectate, remedierea provizorie

a avariei, pregătirea instalaţiei

de salvare

În cazul unei coliziuni cu o altă navă, asistenţa acordată celeilalte nave de către nava proprie se va face

după verificarea stării navei

proprii şi asigurarea vitalităţii ei

şi a siguranţei personalului

propriu

În cazul unei coliziuni cu o altă navă, trebuie, printre altele şi dacă este posibil

să se facă schimb de date de

identificare a navelor implicate

în eveniment

În cazul unei coliziuni în mare liberă, cu o altă navă, se vor lua următoarele măsuri imediate

se anunţă imediat comandantul

navei, sunt urmate ordinele

acestuia

În cazul unei coliziuni în marea liberă, comandantul va lua următoarele măsuri

avertizarea şi informarea

conform procedurilor proprii,

asigurarea siguranţei

personalului, constatarea

avariilor proprii (şi ale celeilalte

nave - dacă este cazul),

evaluarea pierderilor, sondarea

tankurilor şi verificarea

compartimentelor afectate,

remedierea provizorie a avariei,

pregătirea instalaţiei de salvare

În cazul unei coliziuni în port, cu o altă navă, se vor lua următoarele măsuri imediate

se anunţă imediat comandantul

navei, sunt urmate ordinele

acestuiaÎn cazul unei înclinări a navei, suprafaţa lichidului dintr-un compartiment umplut parţial este paralelă cu suprafaţa plutirii

În cazul unei nave care se înclină transversal cu 5 grade, punctul mobil care se deplasează în sensul înclinării navei este BÎn cazul unei nave cu bordurile verticale, în situaţia şi , dacă o masă p se deplasează lateral cu distanţa l unghiul de îclinare transversală se calculează cu formula

tg fi= radical de ordin 3 din 2PL/

^BMÎn cazul unei nave cu propulsie clasică, la viteză "full" pescajul pupa creşte datorită cavitaţieiÎn cazul unei nave înclinate transversal până ce puntea principală intră în apă, accentuarea înclinării va determina braţul de stabilitate scadeÎn cazul unu tank de formă paralelipipedică, parţial umplut cu lichid, cu suprafaţa liberă de dimensiuni l şi b , momentul longitudinal de inerţie se calculează cu formula iL=lb3/l2În cazul unui abandon, ordinea de ambarcare în mijloacele de salvare este

mai întâi copii şi femeile, apoi

bărbaţii şi la urmă echipajul

naveiÎn cazul unui exerciţiu de gaură de apă, membrii echipei de intervenţie trebuie să poarte veste de salvare

În cazul unui ponton paralelipipedic cu dimensiunile L, B, d, raportul dintre raza metacentrică longitudinală şi raza metacentrică transversală este egal cu BML/BM=(L/B) patrat

In cazul unui ponton paralelipipedic cu dimensiunile L, B, d,

raportul dintre raza metacentrica longitudinala si raza

metacentrica transversala este egal cu:

BMl/BM=(L/B) patrat În cazul unui tank cu suprafaţă liberă de lichid, la care s-au utilizat "n" diafragme longitudinale, momentul de inerţie transversal se reduce

de (n+1)2 ori

În cazul unui tank de lichide de la bordul navei, care este divizat longitudinal cu un număr de "m" pereţi echidistanţi, efectul negativ al suprafeţei libere asupra stabilităţii

se micşorează de “(m+1)2” ori

În cazul utilizării metodei deplasamentului constanta sau a excluderii compartimentului în studiul compartimentului inundat, apa din compartiment este considerată

nu are suprafaţă liberă dar

poate comunica cu exteriorulÎn cazul utilizării metodei deplasamentului variabil sau a ambarcării de greutăţi în studiul compartimentului inundat, apa din compartiment este considerată ambele cazuri

În cazul valurilor armonice de urmărire, cazul cel mai nefavorabil este atunci când

viteza navei este apropiată de

viteza valurilor

În ce condiţie, ambarcarea unei greutăţi modifică pescajele prova şi pupa cu aceeaşi valoare

când centrul plutirii este situat la

jumătatea lungimii navei

În ce condiţii ambarcarea unei greutăţi mici la bordul navei nu determină modificarea asietei acesteia

când greutatea este ambarcată

pe verticala centrului plutirii

În ce condiţii modificarea deplasamentului navei nu determină schimbarea asietei

cand centrul plutirii este situat la

cuplul maestru

În ce condiţii, ambarcarea unei greutăţi la bordul navei nu afectează asieta acesteia

când greutatea este ambarcată

pe verticala centrului plutiriiIn ce constă sistemul "latin" de construcţie a bărcilor ? fixarea filelor de bordaj lipite

una lângă altaÎn ce constă sistemul "suprapus" de construcţie a corpului unei bărci din lemn

fixarea filelor de bordaj cu

marginile suprapuse una peste

altaÎn ce se măsoară tonajul brut ? în tone registruÎn ce se masoară tonajul net ? în tone registruÎn ce se măsoară viteza de marş la navele maritime ? in noduri (Nd)În clasificarea navelor după mărime, criteriul principal este tonajulÎn compartimentul maşină, sunt vopsite în roşu pompele de incendiuÎn condiţia de avarie a unei nave, trebuiesc menţinute funcţionale instalaţiile vitale ale naveiÎn condiţia de stabilitate normală, poziţia relativă a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos este M, G, B;

În condiţii de mare agitată, momentul de redresare corespunzător unui anumit unghi de înclinare, nu va fi egal cu momentul corespunzător aceluiaşi unghi de înclinare în apă calmă, deoarece

se modifică suprafaţa udată a

corpului navei şi distribuţia

câmpului de presiuni pe

suprafaţa imersă

În condiţii normale de navigaţie, sorbul de avarie trebuie să fie sigilat În desenul alăturat este prezentat un şurub de fund. Reperul 1 reprezintă şurubul propriu-zisÎn desenul alăturat este prezentat un şurub de fund. Reperul 4 reprezintă orificiul de prindere a sauleiÎn desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 1 ? element de rezistenţă al navei

În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 1 ? dispozitiv universalÎn desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 2 ? grindă de tensionareÎn desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 2 ? element de rezistenţă al naveiÎn desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 3 ? pană de susţinereÎn desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 3 ? bordajul cu gaura de apăÎn desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 4 ? panoul cu margini moiÎn desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 1 reprezintă

element de rezistenţă din

osatura naveiÎn desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 1 reprezintă grindă de tensionareÎn desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 2 reprezintă grindă de tensionareÎn desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 2 reprezintă

element de rezistenţă din

osatura naveiÎn desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 3 reprezintă pene de tensionareÎn desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 3 reprezintă tabla de bordaj cu gaura de apăÎn desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 4 reprezintă panoul propriu-zisÎn desenul alăturat, panoul cu margini moi este fixat cu ajutorul

clemei de avarieÎn desenul alăturat, panoul cu margini moi este fixat cu ajutorul dispozitivului univesral de

strângere În desenul alăturat, panoul cu margini moi este fixat cu ajutorul

dulapilor şi penelorÎn desenul de mai jos este prezentat un panou cu margini moi. Reperul 1 reprezintă strat de scândură exteriorÎn desenul de mai jos este prezentat un panou cu margini moi. Reperul 2 reprezintă pânza de velă impregnatăÎn desenul de mai jos este prezentat un panou cu margini moi. Reperul 3 reprezintă stratul interior de scânduriÎn desenul de mai jos este prezentată o secţiune prin osatura fundului unei nave. Reperul notat cu 5 este paiolulÎn desenul de mai jos este redată metoda de obturare a găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment. Reperul 1 reprezintă paietul rigid, cu parâmele de

fixareÎn desenul de mai jos este redată metoda de obturare a găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment. Reperul 2 reprezintă element de rezistenţă din

osatura naveiÎn desenul de mai jos este redată metoda de obturare a găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment. Reperul 3 reprezintă

chesonul de ciment propriu-zisÎn desenul de mai jos este reprezentat clema de avarie cu şurubÎn desenul de mai jos este reprezentat modul de astupare a unei găuri de apă cu cheson de ciment. Ce reprezintă elementul notat cu 1 ?

element de rezistenţă al

corpului naveiÎn desenul de mai jos este reprezentat modul de astupare a unei găuri de apă cu cheson de ciment. Ce reprezintă elementul notat cu 2 ?

element de rezistenţă al

corpului naveiÎn desenul de mai jos este reprezentat modul de astupare a unei găuri de apă cu cheson de ciment. Ce reprezintă elementul notat cu 3 ? chesonul de ciment propriu-zis

În desenul de mai jos, reperul 2 reprezintă garnituri de cauciuc sau material

similarÎn desenul de mai jos, reperul 3 reprezintă piuliţa de strângere

În diagrama de carene drepte , este prezentată variaţia celor două mărimi - XF(LCF) şi XB(LCB) - funcţie de pescaj . Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată ?

la plutirea corespunzătoare

planului de bază, adică atunci

când, Z = 0, cele două curbe au

aceeaşi origine

In diagrama de carene drepte, variatia cu pescajul a marimilor XF(LCF) si XB(LCB) se reprezinta la aceeasi scara pentru a pune in evidenta o serie de proprietati. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata?

daca cele doua curbe se

intersecteaza la Z diferit de 0,

atunci punctul de intersectie

este punct extrem pentru curba

XB (Z);În fig. RO-TCVN-C-t 11.50 este prezentată structura unei etrave din table fasonate şi

sudate.În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal. Elementul structural 15 este

longitudinală de punteÎn fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal. Elementul structural 29 este

cornier lacrimarÎn fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal. Reperul 15 reprezintă

longitudinala de punte;În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal. Reperul 29 reprezintă

cornier lacrimar;În fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este prezentată structura etravei din teble de oţel fasonat

şi sudatÎn fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este prezentată structura unei etrave din table fasonate şi

sudate.În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată o secţiune transversală la mijlocul unei nave construită în sistem de osatură

transversal;În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată secţiunea maestră la o navă tip cargou. Elementul 18 reprezintă pontil de cală În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată secţiunea maestră la o navă tip cargou. Grinzile de direcţie principală pentru planşeul punţii principale sunt traversele punţii principaleÎn fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată secţiunea transversală la mijlocul unei nave construită în sistem de osatură

transversal În fig. RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentată

secţiune transversală prin

osatura unei navei cu dublu fundÎn fig. RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentată secţiunea transversală la mijlocul unei nave tip petrolier În fig. RO-TCVN-C-t11.7 este prezentată secţiunea maestră a unei nave. Elementul structural 18 reprezintă pontil de cala;În fig. RO-TCVN-C-t11.8 este prezentată secţiunea transversală printr-o nava la cuplul maestru. Grinzile de direcţie principală ale planşeului de bordaj sunt longitudinalele de bordaj În fig.RO-TCVN-C-t 11.15. este prezentată structura planşeului de fund la o navă tank. Elementul structural 3 reprezintă

chila În fig.RO-TCVN-C-t 11.15.a este prezentată structura planşeului de fund la o navă tip petrolier. Elementul structural 10 reprezintă nervura de rigidizare a varangei;În fig.RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentată secţiunea maestră la mijlocul unei nave construită în sistem de osatură longitudinal În fig.RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentată secţiunea maestră la mijlocul unei nave construită în sistem de osatură longitudinal;În fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentată secţiunea transversală a unei nave la cuplul maestru. Planşeul de dublu fund este construit în sistem de osatură longitudinal;

În fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentată secţiunea transversală a unei nave construită în sistem de osatură combinat;În fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentată secţiunea transversală printr-o navă construită în sistem de osatură combinat În fig.TCN.-c.n. 11.23 este reprezentată structura planşeului de bordaj construit în sistem de osatură transversal În fig.TCN.-c.n. 11.23 este reprezentată structura planşeului de bordaj construit în sistem de osatură transversal;

În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), forţa " P " reprezintă

rezultanta forţelor de presiune

care acţionează pe ambele feţe

ale panei cârmei

În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), forţa " Px " reprezintă

rezistenţa la înaintare a

profiluluiÎn figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), forţa " Py " reprezintă portanţa profiluluiÎn figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), momentul faţă de axul panei cârmei se calculează cu formula Mr = Pn · (e-d)În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), momentul faţă de muchia de atac se calculează cu formula Mr = Pn · eÎn figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), este reprezentată pana cârmei. Punctul " 0 " se numeşte centru de presiuneÎn figura de mai jos este prezentat modul de fixare a panoului cu

margini moi, cu ajutorul

dispozitivului universal de

strângereÎn figura de mai jos este prezentat modul de fixare a panoului cu

margini moi, cu ajutorul clemei

de avarie cu şurubÎn figura de mai jos este prezentată fixarea panoului cu margini moi,

cu ajutorul clemei de avarie cu

şurub.În figura de mai jos este prezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave mineralier. Reperul 6 reprezintă tankuri superioare de ballastÎn figura de mai jos este reprezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave. Ce reprezintă cota"F"? înălţimea bordului liberÎn figura de mai jos este reprezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave. Ce reprezintă cota"H"? înălţimea de construcţieÎn figura de mai jos este reprezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave. Ce reprezintă cota"T"? pescajulÎn figura de mai jos, Bx reprezintă lăţimea naveiÎn figura de mai jos, coasta este notată cu 7În figura de mai jos, cu "1" s-a notat perete transversalÎn figura de mai jos, cu "3" s-au notat semitraversele punţiiÎn figura de mai jos, LcwL reprezintă : lungimea navei la nivelul liniei

de plutire respectiveÎn figura de mai jos, Lmax reprezintă: lungimea maximă a naveiÎn figura de mai jos, Lpp reprezintă:

lungimea între perpendiculareÎn figura de mai jos, pamoul cu margini moi este fixat cu grindă de lemn şi peneÎn figura de mai jos, reperul "1" reprezintă picul pupaÎn figura de mai jos, reperul "10" reprezintă traversa de punteÎn figura de mai jos, reperul "2" reprezintă picul provaÎn figura de mai jos, reperul "20" reprezintă tabla funduluiÎn figura de mai jos, reperul "3" reprezintă coferdamulÎn figura de mai jos, reperul "4" reprezintă pereţi tranversali etanşiÎn figura de mai jos, reperul "5" reprezintă dublul fundÎn figura de mai jos, s-a notat cu "17" pontilulÎn figura de mai jos, s-a notat cu "3" longitudinalele de punteÎn figura de mai jos, s-a notat cu "7" rama gurii de magazieÎn figura de mai jos, s-a notat cu "8" traversa de punte

În figura de mai jos, s-a notat cu "9" semitraversa întărităÎn figura de mai jos, TCN-2, este prezentată secţiunea transversală prin corpul unei nave tip mineralier. Reperul 6 reprezintă tank superior de ballastÎn figura de mai jos, varanga este notată cu 1

În figura TCN.mn.t.01, presiunea hidrodinamică P reprezintă

rezultanta forţelor de presiune

ce acţionează pe ambele feţe ale

cârmeiÎn figura TCN.mn.t.01, punctul 0 se numeşte centru de presiune;În formula LwL

δTpp= ( + XF ) · δθ

2prin care se calculează variaţia pescajului pupa al navei la deplasarea unei greutăţi pe direcţie orizontal-longitudinală, abscisa centrului plutirii se calculează faţă de

planul transversal al cuplului

maestru În formulaδTpv= (LwL - XF) · δθde calcul a variaţiei pescajului prova în cazul deplasării unei greutăţi pe direcţie orizontal-longitudinală, abscisa centrului plutirii se calculează faţă de perpendiculara pupa În imaginea de mai jos, s-a reprezentat un planşeu de fundÎn imaginea de mai jos, s-a reprezentat un planşeu de bordajÎn informaţia de stabilitate, pentru fiecare tank în parte, sunt trecute valorile

corecţiilor pentru suprafaţa

liberăÎn inventarul de avarie trebuie să se găsească pontil reglabil În inventarul obligatoriu pentru siguranţă al unei bărci de salvare găsim rameÎn inventarul obligatoriu pentru siguranţă al unei bărci de salvare găsim ancorăÎn inventarul obligatoriu pentru siguranţă al unei bărci de salvare găsim ispolÎn inventarul obligatoriu pentru siguranţă al unei bărci de salvare găsim baloane de acostareÎn inventarul obligatoriu pentru supravieţuire al unei bărci de salvare găsim trusa cu medicamenteÎn inventarul obligatoriu pentru supravieţuire al unei bărci de salvare găsim rezervele de hranăÎn inventarul obligatoriu pentru supravieţuire al unei bărci de salvare găsim butoias cu apa potabilaÎn inventarul obligatoriu pentru supravieţuire al unei bărci de salvare găsim colaci de salvareÎn inventarul obligatoriu pentru vitalitatea al unei bărci de salvare găsim ghiordelulÎn inventarul obligatoriu pentru vitalitatea al unei bărci de salvare găsim ispolulÎn inventarul obligatoriu pentru vitalitatea al unei bărci de salvare găsim trusa de sculeÎn inventarul obligatoriu pentru vitalitatea al unei bărci de salvare găsim

setul de reparare a etanşeităţii

corpului bărciiÎn inventarul obligatoriu pentru vitalitatea al unei bărci de salvare găsim trusa cu scule de marangozerieIn mod obisnuit pentru structura corpurilor navelor maritime se intrebuinteaza: otel pentru constructii navale cu

continut redus de carbon;În mod obişnuit, structura corpurilor navelor maritime este făcută din oţel pentru construcţii navale cu

conţinut redus de carbon

În practică, cunoscându-se momentul unitar de asietă şi valoarea momentului care produce înclinarea longitudinală a navei la deplasarea unei greutăţi după o direcţie orizontal-longitudinala, se poate determina direct noua asietă a naveiÎn practică, dacă se cunoaşte momentul unitar de bandă şi valoarea momentului care provoacă înclinarea navei în cazul deplasării unei greutăţi pe o direcţie orizontal - transversală la bordul navei, se poate determina valoarea unghiului de bandăÎn practică, informaţiile rapide asupra efectelor ambarcării şi debarcării de greutăţi la bord, precum şi despre elementele stabilităţii, se pot obţine din scara de încărcareÎn practică, pentru verificarea rapidă a stabilităţii în cazul ambarcării/debarcării de greutăţi, se utilizează scala de încărcare

În realitate, momentul de redresare nu vaegal cu momentul corespunzător aceluiaşi unghi de înclinare în apă liniştită deoarece

se modifică suprafaţa udată a

corpului navei şi distribuţia

câmpului de presiuni pe

suprafaţa corpului naveiÎn scala de încărcare , cel puţin valorile ∆ şi ∆dw pot fi obţinute, pentru diferite valori ale

greutăţi specifice ale apeiÎn scala de încărcare sunt prezentate obligatoriu cel puţin valorile deplasamentului şi ale capacităţii de încărcare corespunzătoare diferitelor valori ale greutăţii specifice a apeiÎn scala de încărcare, în scopul unui calcul preliminar şi intermediar cât mai corect şi ilustrativ, este reprezentată şi marca de bord liber În scopul asigurării nescufundabilităţii navei se procedează constructiv la

compartimentarea corpului

navei

În scopul îmbunătăţirii stabilităţii transversale a navei, se iau măsuri pentru

deplasarea centrului de greutate

pe verticală în josÎn scopul pompării apei şi redresării navei avariate, se foloseşte

instalaţia de balast şi santinăÎn scopul reducerii efectului negativ asupra stabilităţii navei, a suprafeţelor libere ale lichidelor din tancurile navei, se procedează la următoarele soluţii constructive

utilizarea diafragmelor celulare

în tankuriÎn secţiunea de mai jos este prezentată osatura în sistem transversal (STO) a fundului navei , la o navă fără dublu fund. Elementul 5 reprezintă paiolul din dulapi de lemn

În sensul asigurării flotabilităţii navei, societăţile de clasificare prevăd

compartimentarea tuturor

spaţiilor etanşe de la bordÎn sistem longitudinal de osatură (SLO) se construiesc, în mod obligatoriu petroliere si mineraliere cu

lungimea mai mare de 180 m.;În sistemul transversal de osatură, "distanţa regulamentară a elementelor" se referă la

distanţa dintre două coaste

consecutiveÎn situaţia de "balck-out", funcţionarea instalaţiei de stins incendiu cu apă este asigurată de motopompa sau electropompa

de incendiu de avarie

În situaţia de imposibilitate de manevră ca urmare a avarierii motorului principal, se procedează la

informarea imediată a

comandanrtuli navei, şi

asigurarea siguranţei naveiÎn situaţia plutirii în ape mici şi cu aport sporit de impurităţi, se foloseşte priza de suprafaţăÎn situaţia unei plutiri normale a navei, poziţia relativă a lui M şi G este M este situat deasupra lui GÎn studierea stabilităţii navei la unghiuri mici de înclinare, unul dintre artificiile de calcul este

valorile funcţiilor sinus şi

tangentă ale unghiului de

înclinare sunt considerate egale

cu valoarea în radianu a

unghiului respectivÎn termeni marinăreşti, cuvantul "covertă" desemnează puntea cea mai de sus continua

si etansa pe toata lungimea

navei;

În terminologia navală, "coverta" înseamnă cea mai de sus punte, continuă

şi etanşă pe toată lungimea

navei

În timpul efectuării andocării unei nave este foarte importantde determinat valoarea maximă

a reacţiunii din cavalet

În timpul efectuării andocării unei nave, este foarte important

stabilitatea navei să fie

permenent asigurată, iar forţa

de apăsare pe cavalet să fie în

limitele edmise de rezistenţa

corpului navei în punctul de

sprijin pe cavalet

În timpul efectuării andocării unei nave, este foarte important

primul punct de contact cu

cavaleţii să fie chila navei în

extremitatea, pupa pe porţiunea

dreaptă

În timpul operării, tancurile petroliere trebuie să aibă permanent pregătite în bordul de la larg

remorci metalice de avarie la

prova şi la pupa, mereu la o

distanţă optimă deasupra apeiÎn timpul unui exerciţiu de incendiu, membrii echipei de intervenţie trebuie să poarte

aparatul de respirat şi costumul

de pompierÎn timpul unui exerciţiu de incendiu, personalul care nu face parte din echipa de intervenţie este adunat la locul stabilit şi trebuie să poarte vestele de salvareÎn urma ambarcării/debarcării de greutăţi mici la/de la bordul navei, prin modificarea volumului carenei are loc modificarea

coordonatelor centrului de

carena B;În urma ambarcării/debarcării greutăţilor mici " q " la/de la bordul navei, prin modificarea volumului carenei, are loc şi modificarea

coordonatelor centrului de

carenă BÎn urma deplasării pe distanţa (Z2-Z1), a unei greutăţi q pe direcţie verticală, la bordul unei nave cu deplasamentul D şi înălţimea metacentrică transversală iniţială , are loc modificarea stabilităţii iniţiale transversale, deci, noua înălţime metacentrică transversalaă se poate determina cu formula

GMT=GMT-q/^(Z2-Z1)

În urma deplasării pe distanţa (Z2-Z1), a unei greutăţi q pe

direcţie verticală, la bordul unei nave cu deplasamentul D şi

înălţimea metacentrică transversală iniţială GMt , are loc

modificarea stabilităţii iniţiale transversale .

Noua înălţime metacentrică transversală, se poate determina cu

ajutorul formulei

GM'T=GMT-q/^(z2-z1)

În urma deplasării pe distanţa (Z2-Z1), a unei greutăţi q, pe o

direcţie verticală, la bordul unei nave cu deplasamentul D şi

înălţimea metacentrică longitudinală iniţială GML, are loc

modificarea stabilităţii longitudinale.

Noua înălţime metacentrică longitudinală se poate determina

cu ajutorul formulei

GM'L=GML-q/^(z2-z1) În urma înclinării navei, suprafaţa liberă a lichidului dinr-un tank parţial umplut, devine

paralelă cu noua suprafaţă a

plutirii

În urma străpungerii accidentale a corpului navei, aceasta se poate canarisi, îşi poate schimba asieta sau abbele cazuri, şi îşi modificaă elementele de stabilitate.Compensarea acestor efecte se face prin

drenarea apei patrunse în

interior, transferul de lichide,

deplasarea sau debarcarea de

greutăţi, inundarea intenţionată

a unor compartmente

În următoarea formulă de calcul a variaţiei pescajului prova la

deplasarea unei greutăţi pe direcţie orizontal-longitudinală,

respectiv

δTpv= (LwL - XF) δθ,

abscisa centrului plutirii se calculează faţă de perpendiculara pupa În următoarea formulă de calcul a variaţiei pescajului pupa la deplasarea unei greutăţi pe direcţie orizontal-longitudinala, respectiv LwL

δTpp= ( + XF) δθ,

2abscisa centrului plutirii se calculează faţă de

planul transversal al cuplului

maestruÎnainte ca echipa de intervenţie să intre într-un compartiment închis, acesta trebuie să fie aerisit şi ventilatÎnălţimea metacentrică este o măsură a stabilităţii iniţiale a naveiÎnălţimea metacentrică iniţială este măsura stabilităţii iniţiale a naveiÎnălţimea metacentrică transversală depinde în cea mai mare măsură de lăţimea naveiÎnălţimea metacentrului transversal deasupra chilei este KB + BM.Încărcarea unei greutăţi la bordul unei nave, astfel încât asietă să nu se modifice, trebuie făcută la la cuplul maestruIncendiile de la bordul navei au drept cauză cu cea mai mare frecvenţă

fenomene mecanice, electrice

sau chimiceÎnclinarea itzocarenă se produce fără modificarea mărimii volumuli de carenăÎnclinarea izocarenă produce şi o deplasare a centrului de carenăInclinarea izocarenă se produce fără modificarea

mărimii volumului de carenăÎnclinarea navei în jurul axului longitudinal, datorită repartizării asimetrice a greutăţilor de la bord, a acţionării în marş a cârmei cu unghiuri mari sau a acţiunii continue a vântului, se numeşte

canarisireÎnclinarea navei în jurul unui ax transversal, înspre prova sau înspre pupa se numeşte asietăÎncovoierile longitudinale la navele cu lungime mare, sunt cele mai periculoase când nava este

pe gol de val sau pe creastă de

valÎnlăturarea ruliului sincronizat se face prin schimbarea de drum

Înregistrarea exerciţiilor în jurnalul de bord trebuie să conţină

personalul participant,

echipamentul folosit, detalii ale

oricăror probleme ivite şi

calificativele acordate

Înregistrările în jurnalul de bord referitoare la exerciţiile pentru situaţi de urgenţă, trebuie să cuprindă

tipul exerciţiului, personalul

participant, echipamentul folosit

şi orice problemă întâmpinată

pe parcursul exerciţiuluiInstalaţia de balast face parte din elementele de vitalitate ale unei nave ? daInstalaţia de balast face parte din elementele de vitalitate ale unei nave ? daInstalaţia de ballast a navei poate fi considerată ca făcând parte din instalaţiile de vitalitate ? daInstalaţia de ballast este considerată ca făcând parte din instalaţiile de vitalitate ale navei ? da

Instalaţia de santină a navei poate fi considerată ca făcând parte din instalaţiile de vitalitate ? daInstalaţia de santină este considerată ca făcând parte din instalaţiile de vitalitate ale navei ? da Instalaţia de santină face parte din elementele de vitalitate ale unei nave ? daInstalaţia de santină face parte din elementele de vitalitate ale unei nave ? daInstalaţia de santină, ca parte a sistemului de vitalitate al navei, trebuie să includă o pompă cu pistonInstalaţia de santină, fiind o instalaţie de vitalitate, trebuie să aibă cel puţin o pompă cu pistonInstalaţia de stins incendiu cu CO2 poate fi folosită doar

la stingerea incendiilor de orice

natură în spaţiile dotate cu

difuzoare de CO2, după

închiderea etanşă a cestor spaţiiInstalaţia de stins incendiu cu CO2 poate fi utilizată doar în cazul

incendiilor în compartimente ce

pot fi închise etanş şi în care

există duze terminale ale

instalaţiei de CO2Instalaţia de stins incendiu de la bordul navei poate fi considerată ca făcând parte din instalaţiile de vitalitate ? daInstalaţia de stins incendiu în totalitatea, sa reprezintă unul dintre mijloacele de asigurare a vitalităţii navei ? da

Instalaţiile de vitalitate de la bordul navei sunt

instalaţia de ballast, instalaţia de

santină şi de stins incendiu cu

apăInstalaţiile care asigură vitalitatea unei nave sunt instalaţile de balast, santină şi

incendiuInstalaţiile care fac parte din mijloacele active de vitalitate ale navei sunt

instalaţiile de ballast, santină şi

incendiuInstalaţiile de stins incendiu cu spumă chimică de la bordul navelor pot fi instalaţii fixe sau mobileInstalaţiile fixe de combatere a incendiilor la bordul navei sunt cu apă, cu bioxid de carbon, cu

spumă chimică, cu aburi, cu

haloni Instalaţiile obligatorii de vitalitate din dotarea unei nave sunt instalaţiile de ballast, santină şi

stins incendiu

Instalaţile de telecomunicaţii de la bordul unei nave, sunt astfel concepute încât

să poată funcţiona şi în situaţie

de "black-out"

Instrucţiuni de acţionare a personalului de la bordul navei în cazul unei avarii la corpul navei, sunt afişate

în comanda de navigaţie, CM,

careuri şi, individual, în cabinele

de locuitInstrucţiuni şi detalii referitoare la mijloacele de vitalitate de la bordul navei se găsesc în manualul de pregătire SOLASInstrucţiunile pentru echipaj pentru situaţiile de urgenţă, sunt descrise în

manualul de instruire SOLAS din

cadrul sistemului de

management al siguranţeiInstruirea echipajului pentru rolul de gaură de apă este efectuată de către secundul naveiIntroducerea bulbului în construcţia provei navelor contribuie la micşorarea rezistenţei de val la

înaintarea navei prin apă şi

stabilitate de drumInundarea unui compartiment amplasat în prova-Td provoacă o înclinare transversală şi

longitudinală a naveiInventarul de avarie al unei nave este totalitatea materialelor şi

dispozitivelor pentru

combaterea avariei corpului

navei

Inventarul de avarie al unei nave reprezintă

totalitatea materialelor,

echipamentelor şi dispozitivelor

pentru combaterea avarierii

corpului naveiInventarul de avarie al unei nave se compune din

materialele, echipamentele şi

dispozitivele pentru combaterea

avarierii corpului naveiInventarul de avarie este format din toate dispozitivele, sculele şi

materialele utilizate în lupta

pentru combaterea avariei

corpului navei

Inventarul de avarie trebuie să conţină obligatoriu printre alteletrusa de marangozerie, bucăţi

de pânză de velă, stupă, câlţi,

La acţionarea cârmei într-un bord, nava suferă ambele răspunsuri sunt valabileLa alarmarea de gaură de apă, se închide magistrala de balast din

compratimentul maşină către

tancuriLa alarmarea echipajului pentru o situaţie de urgenţă, acesta trebuie să acţioneze calm, ordonat, fără panică, rapidLa alarmarea echipajului pentru o situaţie de urgenţă, dumneavoastră trebuie

să vă prezentaţi la locul de

adunare stabilit, echipat

corespunzătorLa ambarcarea greutăţilor mari la bordul navei, variaţia pescajului mediu şi modificarea coordonatelor centrului de carenă, se calculează cu ajutorul diagramei de carene drepteLa ambarcarea şi derbarcarea greutăţilor mici " q " la/de la

bordul navei, variaţia ordonatei centrului de carenă δYB se calculează cu formula &Ye=0

La ambarcarea unei greutati q la bordul unei nave cu deplasamentul D şi volumul carenei Vinitial , variaţia abscisei centrului de carenă se calculează cu formula: unde, xF – abscisa centrului plutirii F; xB – abscisa centrului de carenă B iniţial al navei; &Xe=q/^+q(Xf-Xe) La ambarcarea unei mase "q" la bord, variaţia pescajului mediu se calculează cu relaţia d=q/TPC

La ambarcarea unei mase "q" la bordul navei cu deplasament

∆, cu volumul iniţial al carenei Vi, , şi care are XF abscisa

centrului plutirii F şi XB abscisa centrului de carenă B, variaţia abscisei centrului de carenă se calculează cu formula &Cb= q/^+q(Xf-Xb)La ambarcarea unei mase la bord, variaţia pescajului mediu se calculează cu relaţia &d=P/TPCLa ambarcarea/debarcarea de greutăţi la şi de la bordul navei, înclinările longitudinale şi transversale, pot fi evitate dacă punctul de ambarcare/debarcare este dispus

pe verticala ce trece prin centrul

plutirii iniaţiale FLa ambarcarea/debarcarea de greutăţi la/de la bordul navei, înclinările longitudinale şi transversale, pot fi evitate dacă punctul de ambarcare/debarcare este amplasat

pe verticala ce trece prin centrul

plutirii iniaţiale FLa andocarea navei, variaţia coeficientului stabilităţii transversale se va calcula cu formula M=g^BM/2tg…La apariţia unei înclinări, direcţiile de acţionare ale forţelor plutirii şi greutăţii se modifică dând naştere la un cuplu La auzul semnaluli de alarmare pentru o situaţie de urgenţă, personalul de la bord trebuie să se prezintă la locul de adunare

stabilit pentru situaţia de

urgenţă respectivă

La bordul navei cu pescaj iniţial T şi cu deplasamentul unitar TPC, se ambarcă greutatea q. Variaţia pescajului mediu în urma ambarcării se calculează cu formula &T=q/TPC [cm]La bordul navei există locuri distincte de adunare a personalului pentru exerciţii sau cazuri reale de abandon şi situaţii de urgenţăLa bordul unei nave aflată în apă de mare cu densitatea γ, cu

suprafaţa plutirii iniţiale Aw, se ambarcă greutatea q. Variaţia pescajului mediu se va calcula cu formula &T=q/x Aw La bordul unei nave care are înălţimea metacentrică transversală iniţială GM şi deplasamentul ∆ , se află o greutate P, suspendată de un fir cu lungime l. Noua înălţime metacentrică se calculează cu formula GtM=GM-P1/^

La bordul unei nave cu deplasament iniţial 11000t, KG=8.7m, KM=9.5m, înclinate 2˚ la tribord, se ambarcă :

o greutate de 400t la Kg1=10m şi 4.5m lateral spre tribord,

o greutate de 600t la Kg2=4m şi 6m lateral la babord .

Se debarcă o greutate de 100t de la Kg3=1m şi 2m lateral spre

tribord.

Să se calculeze unghiul final de înclinare laterală a navei . 8,63˚ BabordLa bordul unei nave de mare tonaj, numărul posturilor de avarie este de două La cargourile de mărfuri generale uscate şi tankurile petroliere cu lungime mai mică de 180 metri, se utilizează

sistemul combinat de osatura

(SCO);La ce folosesc banchetele ? pe ele stau persoanele

transportate barcaLa ce folosesc bancurile ?

pe ele stau cei care trag la rameLa ce servesc orificiile de pe fundul unei bărci ? la evacuarea apei când barca

este scoasă din apăLa debarcarea unei grautăţi q de la bordul navei care are aria suprafeţei plutirii iniţiale Aw, variatia pescajului mediu al navei se calculează cu formula: &T=-q/yAwLa debarcarea unei mase "q" la bordul navei care are suprafaţa

de plutire A W, variaţia δT a pescajului mediu se calculează cu relaţia &T=-q/x Aw La deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe verticală, la o cotă inferioară, rezultă

o îmbunătăţire a stabilităţii

naveiLa deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe verticală, la o cotă superioară, rezultă o diminuare a stabilităţii naveiLa deplasarea unei greutăţi la bordul navei, centrul de greutate al navei se deplasează

în sensul deplasării greutăţii

respectiveLa deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, infiferent de sens, volumul carenei rămâne neschimbat

La deplasarea unei greutăţi q la bordul navei, pe o direcţie

orizontal-transversală, pe distanţa (y2-y2), şi centrul de greutate

se va deplasa corespunzător pe distanţa dYG , aceasta

calculându-se cu formula

&YG=Q/^(y2-y1) La exerciţiile de abandon participă întreg personalul aflat la bordul

navei

La exerciţiile de incendiu participă întregul personal, conform

"muster list"La extremitatea din prova, corpul navei se termină cu o structură specială denumită etrava;La extremitatea din pupa, corpul navei se termină cu o structură specială denumită etambou;La fixarea chesonului de ciment, se utilizează cofrag, grinzi şi pene de lemn de

esenţă răşinoase

La fixarea unui panou de vitalitate se foloseşte un pontil din lemn .Penele de rigidizare strebuie să fie din lemn de mesteacănLa înclinarea transversală de 3 grade a unei nave, care dintre următoarele centre se va deplasa în sensul înclinării B La înclinările infinit mici ale navei, centrul de carenă se deplasează după o direcţie

paralelă cu linia ce trece prin

centrul geometric ale secţiunilor

imersă şi emersăLa înclinările infinit mici ale navei, centrul de carenă se deplasează după o direcţie paralelă cu dreapta ce trece prin

centrele geometrice ale celor

două onglete, emersă şi imersăLa marca de bord liber, distanţa dintre linia de încărcare de vară şi linia de încărcare în apă dulce, reprezintă FWA;La navele care nu au dublu fund, se fixează deasupra varangelor un paiol din dulapi de lemn, care are rolul de a

preveni căderea mărfurilor în

santina astfel creatăLa navele care nu au dublu fund, se fixează deasupra varangelor un paiol din dulapi de lemn, care are rolul de a

proteja structura metalică a

fundului naveiLa navele frigorifice, gurile magaziilor de marfă sunt de dimensiuni reduse, pentru a

asigura păstrarea temperaturii

scăzuteLa navele mineraliere, paiolul dublului fund este mult înălţat, pentru a realiza

mărirea cotei centrului de

greutateLa navigaţia pe vreme rea, apare o forţă suplimentară generată de mişcările navei, care măreşte rezistenţa la înaintare. Aceste mişcări sunt

mişcările cuplate verticale

(oscilaţie verticală, tangaj)La o înclinare a navei cu 3 grade, punctul mobil care se deplasează în sensul înclinării este B

La o navă cu deplasamentul iniţial D , pescajul mediu iniţial T şi volumul carenei V, se ambarcă o greutate mică “q”. După ambarcarea greutăţii, pescajul mediu se modifică cu variaţia dT. Corespunzator, volumul carenei se modifica cu variatia dV, iar centrul de carena se deplasează pe distanţa &(KB) . Astfel, variaţia cotei centrului de carenă după ambarcare, se calculează cu formula: &(KB)=q/^+q(T+&T/2-KB) La o navă cu "totul la pupa", suprastructura de la centrul navei, unde se află agregate şi instalaţii, se numeşte roof centralLa o navă cu "totul la pupa", suprastructura de la prova navei, unde se află agregate şi instalaţii, se numeşte teuga

La o navă cu deplasamentul iniţial D , pescaj iniţial T şi volumul carenei V, se ambarcă o greutate mică “q”.După ambarcarea greutăţii, pescajul mediu se modifică cu variatia dT şi, corespunzător, volumul carenei se modifică cu variaţia dV, iar centrul de carenă se deplasează pe distanţa .Variaţia cotei centrului de carenă după ambarcare se calculează cu formula &(KB)= q/^+q(T+&T/2-KB)

La o navă de deplasament ∆ şi înălţime metacentrică

longitudinală iniţială GML , se deplasează o greutate q, pe

verticală, pe distanţa Z2 - Z1 , modificându-se stabilitatea

longitudinală. Deci noua înălţime metacentrică longitudinală se

calculează cu formula GML=GML-q/^(Z2-Z1) La o navă de mare tonaj, posturile de avarie sunt amplasate

în apropierea compartimentului

maşini şi la puntea principalăLa o navă de mic tonaj, postul de avarie trebuie amplasat pe puntea principalăLa obturarea unei găuri de apă de dimensiuni mici, şurubul de fund se introduce din exterior spre interior

La obturarea unei găuri de apă din zona gurnei cu cheson de ciment, paietul rigid se aplică

inainte de turnarea mortarului

în cofragLa obturarea unei găuri de apă din zona gurnei cu cheson de ciment, paietul rigid se aplică

la exteriorul navei, peste gaura

de apă

La prepararea betonului de obturare a unei găuri de apă, în zonă cu temperatură scăzută, se practică

încălzirea apei de preparare a

betonuluiLa sesizarea unui incendiu la bordul navei, prima acţiune a dumneavoastră este

alarmarea imediată a echipajului

şi acţionarea conform

prevederilor din rolLa temperaturi scăzute, betonul folosit la astuparea găurii de apă se prepară utilizând apă dulce încălzităLa trecerea din apă cu greutatea specifică mică în apă cu greutatea specifică mare pescajul navei scadeLa trecerea din apă ducle în apă sărată, pescajul navei scade La trecerea din apă sărată în apă dulce, pescajul navei creşteLa trecerea navei din apă de mare în apă dulce, pescajul creşete

La trecerea navei din apă dulce în apă de mare, pescajul navei scadeLa trecerea navei într-o apă cu greutate specifică mai mare pescajul navei scadeLa trecerea navei într-o apă cu greutate specifică mai mică pescajul creşte

La unghiul de înclinare transversală la care puntea principală intră în apă, evoluţia braţului stabilităţii transversale este

descrescătoare dacă nava

continuă să se încline în acelaşi

bordLa unghiuri mici de înclinare, curba centrelor de carenă este considerată a fi un arc de cercLa unghiuri mici de înclinare, curba centrelor de carenă se pot considera a fi un arc de cercLa unghiuri mici de înclinare, la care momentul de redresare este proporţional cu unghiul de înclinare, dacă cunoaştem momentul de bandă, putem detrmina direct unghiul de înclinare produs de un moment Mφ, aplicând formula

Mφ

φ =

M1˚ Lansarea plutelor la apă se poate face

ambele răspunsuri sunt valabileLichidele aflate la bordul navei, influenţează negativ stabilitatea acesteia în cazul în care

compartimentele în care în care

se găsesc lichidele sunt parţial

umplute

Lipsa zincurilor de coroziune în zona de alternanţă şi opera vie a unei nave, poate duce la

corodarea accentuată a tablelor

de bordaj

Listele persoanelor de contact pentru cazuri de urgenţă şi amănuntele adreselor acestora, se găsesc în

manualul navei de raportare a

situaţiilor de urgenţăLongitudinalele planului de forme sunt curbele obţinute prin intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei cu planuri paralele cu planul diametral;Lungimea corpului unei nave este determinată de lungimea chileiLungimea valului transversal format de navă se calculează cu formula

Magazia de marfă a unei nave este încărcată ca în figura FN-1. Să se găsească valoarea cotei centrului de greutate al magaziei KG = 4,956 m;Manevrele paietelor întărite sunt confecţionate din cabluri de oţelManevrele paietului sunt confecţionate din socar de sizalMarcarea magaziei sau a magazilor care conţin materialele de avarie, se face prin avertizarea vizibilă MATERIALE DE AVARIEMarfa care nu se pretează la transport în vrac cu navele de tip mineralier este cimentulMarginile moi ale panoului au rolul de a

de a asigura o etanşare cât mai

bună prin presare şi deformareMarimile fizice care influenţează în principal rezistenţa la înaintare a navei sunt vascozitatea, rezistenţa presiunii

apei, rezistenţa de frecare

Măsurarea adâncimii apei în jurul navei eşuate se face cu sonda de mânăMăsurile constructive pentru asigurarea nescufundabilităţii navei includ

compartimentarea corpului

naveiMăsurile de menţinere a flotabilităţii navei avariate intră în categoria activităţii de asigurare a vitalităţii

Măsurile de siguranţă la bordul unei nave cu gaură de apă la dublul fund, în scopul ajungerii într-un port de refugiu, sunt

izolarea compartimentelor

inundate şi menţinerea

flotabilităţiiMăsurile preventive pentru asigurarea vitaţităţii navei se realizează prin

construcţie şi activitatea

echipajuluiMăsurile privind siguranţa navei, a echipajului şi a mărfii, tebuiesc luate la bordul navei permanentMaterialele care fac parte din inventarul de avarie sunt piturate în culoarea albastrăMaterialele din inventarul de avarie sunt piturate în culoarea albastrăMaterialul lemnos din inventarul de avarie trebuie să fie din SCOSMecanismul din fogura RO-TCVN-V-t 01.d , reprezintă dispozitiv de strângere

Menţinerea în permanenţă a valorilor forţelor de forfecare şi torsiune în osatura navei sub limitele critice este

o îndatorire permanentă a

comandantului naveiMetacentrul longitudinal este definit de centrul de curbură al curbei

centrelor de carenă pentru

înclinările longitudinale ale

naveiMetacentrul longitudinal este definit de centrul de curbură al curbei

centrelor de carenă pentru

înclinările longitudinale ale

naveiMetacentrul transversal este definit de

centrul de curbură al curbei

centrelor de carenă pentru

înclinările transversale ale naveiMetacentrul transversal este definit de

centrul de curbură al curbei

centrelor de carenă pentru

înclinările transversală ale naveiMetacentrul transversal poate fi considerat fix în cazul unghiurilor mici de înclinareMetacentrul transversal poate fi considerat un punct fix în cazul înclinărilor transversale cu unghiuri mici

Metoda deplasamentului constant se utilizează pentru studierea compartimentelor inundate, care

umplerii parţiale şi comunicării

cu exteriorulMetoda deplasamentului variabil se utilizează pentru studierea compartimentelor inundate, care comunică cu exteriorulMetoda excluderii compartimentului avariat, se utilizează în cazul umplerii completeMijloacele active de asigurare a vitalităţii navei includ şi mijloacele care sunt puse în

funcţiune şi exploatate de către

echipajul naveiMijloacele active de asigurare a vitalităţii navei includ şi instalaţiile de balast, santină şi

incendiuMijloacele active de combaere a incendiilor la bordul navei sunt mijloacele portabile şi instalaţiile

fixeMijloacele active de vitalitate sunt acelea de asigurare a vitalităţii

navei cu care echipajul

acţionează în mod direct în cazul

unei avariiMijloacele colective de salvare de la bordul navei sunt descrise în manualul de pregătire SOLAS

Mijloacele de asigurare a vitalităţii cu care echipajul poate acţiona în cazul unui incendiu sunt mijloacele active cu care

echipajul acţionează direct şi

cele pasive (de prevenire, izolare

şi combatere) asigurate prin

construcţia naveiMijloacele de luptă coontra incendiilor de la bordul navei, sunt cuprinse în inventarul de incendiu Mijloacele de stins incendiile de la bordul navei, includ şi pompele de incendiu Mijloacele pasive de vitalitate sunt acelea care asigură vitalitatea prin însăşi

amplasarea şi caracteristicile

constructive şi funcţionale ale

lor, cu care echipajul nu

acţionează direct în cazul unei

avarii Mijloacele principale de combatere a incendiilor de la bordul navei sunt mijloacele active şi cele pasive

Mişcarea navei cu cârma orientată la un unghi oarecare faţă de planul longitudinal se compune din

o mişcare de rotaţie în jurul unei

axe verticale ce trece prin G, o

mişcare de derivă şi o oscilaţie

de ruliuMişcarea oscilatorie a navei în jurul unui ax transversal, datorită "încălecării" navei pe val se numeşte tangajMişcarea oscilatorie a navei în plan transversal datorată acţiunii valurilor se numeşte ruliuMişcările navei care influenţează rezistenţa la înaintare sunt tangajulModificarea necontrolată a asietei navei, fără canarisire sau modificarea înclinării transversale, este dovada

inundării unui compartiment

central sau a deplasării unei

greutăţi în planul longitudinal al

naveiModificarea stabilităţii iniţiale a navei în cazul deplasării la bord a unei greutăţi pe direcţie verticală, are loc datorită modificării înălţimilor metacentrice

transversale şi longitudinaleMomentul de redresare este definit de cuplul format din forţele de presiune şi cele de

greutate care acţionează asupra

corpului naveiMomentul de redresare este nul, iar nava se află în echilibru indiferent, atunci când

centrul de greutate G coincide

cu metacentrul MMomentul de redresare sau momentul stabilităţii, este determinat de cuplul forţelor de presiune şi a celor de

greutate care acţionează asupra

corpului naveiMomentul de redresare se consideră pozitiv şi nava se află în echilibru stabil când

centrul de greutate G se află sub

metacentrul MMomentul de redresare se consideră pozitiv şi nava se află în echilibru stabil dacă

centrul de greutate G se află sub

metacentrul MMomentul de redresare se consideră negativ şi nava se află în chilibru instabil, dacă

centrul de greutate G se află

deasupra metacentrului MMomentul de redresare se mai numeşte şi momentul stabilităţiiMomentul exterior care determină modificarea asietei navei cu 1 cm, poartă numele de moment unitar de asietă Momentul exterior care înclină nava în plan longitudinal producându-i o asietă de 1 cm poartă numele de

Momentul unitar de asietă

M1cm

Momentul exterior care înclină nava în plan transversal cu unghiul 1

φ = 1˚= radiani,

57,3poartă numele de

Momentul unitar de bandă M1Momentul exterior care inclină nava în plan transversal cu unghiul 1φ =1˚= 57.3 radpoarta numele de

moment unitar de bandă Momentul faţă de axul cârmei se calculează cu relaţia (vezi fig.TCN.mn.t.01) Mr = P'n (e-d);Momentul faţă de muchia de atac se calculează cu relaţia (vezi fig.TCN.mn.t.01) M = Pne;Momentul unitar de asieta se calculează cu formula MCT=g^GML/100L

Momentul unitar de bandă, prin definiţie reprezintă

momentul exterior care

acţionând static asupra navei,

produce o înclinare transversală

de Montarea elicii unei nave în diuză pivotantă are rolul de a proteja elica şi mări

manevrabilitatea naveiNava este în condiţie de echilibru indiferent atunci când centrul de greutate G coincide

cu metacentrul MNava se află în echilibru instabil atunci când centrul de greutate G se află

deasupra metacentrului MNavele "cargou" sunt

navele destinate transportului

mărfurilor generaleNavele "mineraliere" sunt nave de transport mărfuri soide

în vracNavele "ro-ro" sunt 0Navele "tank" sunt

navele destinate transportului

mărfurilor lichide în vracNavele comerciale, spre deosebire de cele militare, au raportul dintre lungimea maximă şi lăţimea de construcţie subunitar la ambele tipuri de nave raportul

este întotdeauna supraunitarNavele de cabotaj pot naviga

costier, între porturi apropiate,

fără a efectua traversade Navele de croazieră sunt navele destinate transportului

pasagerilorNavele frigorifice, spre deosebire de cargourile de mărfuri generale, au

gurile magaziilor de marfă de

dimensiuni reduseNavele maritime pot naviga pe fluvii ? daNavele pentru transportul mărfurilor lichide în vrac sunt navele tankNavele petroliere au întotdeauna compartimentul maşină amplasat la

la pupa navei, din motive de

siguranţă şi eficienţăNescufundabilitatea navei se realizează constructiv şi prin compartimentarea corpului

naveiNormele de dotare a navei cu mijloace de stins incendiu sunt stabilite de către Societatea de ClasificareNumărul parâmelor gradate ale unui paiet de vitalitate este 1

Numărul pereţilor etanşi care realizează compartimenterea navei, este stabilit funcţie de dimensiunile şi destinaţia navei

Numărul pereţilor etanşi utilizaţi în compartimentarea navei, se stabileşte funcţie de destinaţia şi lungimea naveiNumărul pereţilor etanşi utilizaţi în compartimentarea navei, se stabileşte funcţie de detinaţia şi lungimea naveiO barcă poate fi puntată în prova şi/sau în pupaO carenă curată, fără depuneri vegetale asigură reducerea rezistenţei datorate

frecăriiO carenă netedă şi fără depuneri vegetale asigură reducerea rezistenţei la frecareO forţă de 15 KN, care are un braţ de 2.5 metri, crează un moment de 37,5 KNm.

O gaură de apă de lungime circa 50 cm în zona liniei de plutire, cuplul maestru babord, poate fi remediată prin

se canariseşte nava la tribord, se

sudează o tablă peste gaură şi se

redresează nava

O gaură de apă din zona liniei de plutire poate fi astupată cudop din lemn de brad acoperit

cu calti impregnati in vaselinaO gaură de apă este

o perforare accidentală a

corpului navei, cauzată de

contactul involuntar cu un

obiect dur fix, plutitor sau imers

O gaură de apă în zona liniei de plutire, în porţiunea cilindrică a navei, într-un bord, poate fi obturată prin

canarisirea voluntară a navei în

bordul opus, până ce gaura de

apă este situată suficient

deasupra liniei de plutire,

sudarea unei table peste gaură

şi revenirea pe chilă dreaptă

O gaură de apă la bordul unei nave poate surveni ca urmare a punerii involuntare pe uscat în

zonă stâncoasăO gaură de apă produsă în urma coliziunii cu un corp aflat în imersiune, va fi poziţionată în carena naveiO greutate suspendată la bordul navei, influenţează stabilitatea în sens negativ O greutate suspendată la bordul navei, influenţează stabilitatea în sens negativ O masă p suspendată de un fir cu lungime l la bordul unei nave cu deplasamentul ∆ , va determina o nouă înălţie metacentrică transversală G1M GiM=GM-Pl/^O măsură esenţială în asigurarea vitalităţii navei în cazul unei găuri de apă sub linia de plutire, este

izolarea faţă de

compartimentele învecinate a

compartimentului inundat

O nav[ cu deplasamentul de 14.600 mt. are KG = 9,6 m. Se încarcă marfă după cum urmează: Masa (t) KG. (m)

2.500 4,51.600 12,5Ce cantitate de marfă va putea fi ambarcată la KG. = 16 m., astfel încât valoarea finală a cotei centrului de greutate al navei sa nu depăşească valoarea KG1 = 10 m. ? SCOSO navă aprovată determină

mărirea rezistenţei la înaintare şi

scăderea stabilităţii de drum

O nava are D = 16.000 mt. şi KG = 8,5 m. Se ăncarcă o marfă după cum urmează: Masa (t) KG. (m)

1.360 4,72.957 10,51.638 5,9500 14,8Care este valoarea noii cote a centrului de greutate al navei KG1 ? 8,48 mO navă are deplasamentul de 6.200 mt şi = 8,0 m. Distribuiţi 9.108 mt de marfă ambarcată în două magazii având KG1 = 0,59 m. şi KG2 = 11,45 m., astfel încât cota finală a centrului de greutate al navei să fie = 7,57 m. P1 = 3,496 t; P2 = 5.612 t

O navă are deplasamentul ∆ = 10900 t, KG = 6,2 m , KM = 7,2 m. O masă de 200 t se gaseşte la bordul navei având cota centrului de greutate Kg = 2,6 m. Să se calculeze cantitatea de balast care trebuie ambarcată având cota centrului de greutate Kg' = 1 m, după ce greutatea de 200 t a fost debarcată pentru ca nava să-şi păstreze intactă valoarea înălţimii metacentrice, în condiţia în care KM rămâne constant: 138,46 tO nava are initial deplasamentul egal cu 10900 to, si KG0 = 7 m. Se incarca nava cu 5742 tone de marfa care se distribuie pe doua punti situate la distantele Kg1 = 8,17 si Kg2 = 7,43 m de planul de baza (PB). Gasiti cantitatile de marfa distribuite pe cele doua punti astfel incat inaltimea metacentrica finala a navei sa fie GM = 1,24 m. Se cunoaste KM = 8,43 m la deplasamentul delta = 16642 to: 4805,5 to si 936,5 to;

O navă canarisită la tribord datorită inundării unui compartiment printr-o gaură de apă, va fi redresată prin

inundarea voluntară a unui

compartiment diametral opus

sau transfer corespunzător de

marfăO navă care prezintă un ruliu violent, are stabilitate transversală excesivăO navă cu caracteristicile : L=56m, B=6m, tpv=1m, tpp=1.3m, CB=0.5m, GML = 50m, pluteşte în apă dulce şi trebuie adusă pe asietă zero, prin deplasarea unei greutăţi spre prova, pe o distanţă de 28m. Aflaţi valoarea greutăţii 1.85tO navă cu deplasamentul 10500 t pluteşte pe carenă dreaptă şi are KG = 7,8 m şi KM = 8,5 m. Nava ambarcă o masă de 300 t cu Kg = 10 m şi 4 m tribord faţă de PD. Să se calculeze unghiul înclinării finale 9,85 grd Tb.

O navă cu deplasamentul 22600 t, KG = 8,2 m descarcă 3000 to de balast având cota centrului de greutate Kg = 2 m. Nava încarcă 11800 t de marfă la cota centrului de greutate Kg = 7,8 m, rămânând disponibila pentru încărcare o cantitate de 1200 t de marfă. Determinati cota centrului de greutate a cantităţii disponibile, astfel încât înălţimea metacentrică finală GM să nu fie mai mică de 0,5 m . KM corepunzător deplasamentului de 32200 t are valoarea 9 m 4,55 mO navă devine instabilă în cazul în care G este situat deasupra lui MO navă este definită ca fiind

o construcţie complexă,

amenajată şi echipată pentru a

pluti şi a se deplasa pe apă sau

sub apă, în scopuri civile,

militare sau pentru cercetare.O navă este mult mai stabilă longitudinal

O navă în condiţie de ballast, eşuează cu prova pe un banc de nisip.Pentru dezeşuare va lua următoarele măsuri

va debalasta tancurile din prova

şi va utiliza motorul principal în

regimuri de siguranţă la înapoi,

combinat cu unghiuri mari de

cârmă

O nava pluteste cu inclinarea j = 3°. Sa se determine valoarea

masei ce trebuie deplasata la bord pentru a o indrepta, daca

inaltimea metacentrica este = 0,6 m., deplasamentul navei este

D = 300 t. iar distanta pe care se poate deplasa greutatea este

1y = 2 m.

4,68tO navă poate dispune de un DG de avarie. În caz de "black-out", acesta poate fi pornit manual sau automat

O navă se află în condiţia de echilibru dinamic când

lucrul mecanic al momentului

exterior este egal cu lucrul

mecanic al momentului de

stabilitate

O navă se află în condiţia de echilibru static când

momentul exterior de înclinare

este egal cu momentul de

stabilitateO navă tip ponton paralelipipedic are: L = 100 m, B = 10 m., d = 4 m. în apă cu densitatea de 1,010 t./m3. Să se găsească:(a) deplasamentul;(b) noul pescaj dacă se încarcă 750 t. de marfă;(c) noul pescaj dacă densitatea apei în care navigă este de 1,025 t./m3;(d) noul pescaj dacă ajunge în port unde densitatea apei este 1,005 t.m3;(e) câtă marfă trebuie descărcată în portul de la cazul (d) pentru ca pescajul final să fie de 3,5 m

4.040 t.; 4.743 m.; 4.673

m.; 4.766 m.; 1.272,5 t

O situaţie de urgenţă la bordul unei nave este

atunci când, sub orice formă,

siguranţa navei, viaţa umană de

la bord şi mediul sunt în pericolO tona registru corespunde

volumului a 100 picioare cubice

engleze, volum egal cu 2,831 mc.Obiectele care fac parte din inventarul de avarie al unei nave este vopsit în culoarea albastrăObiectele din inventarul de avarie sunt vopsite în albastru pentru

pentru a fi uşor recunoscute şi a

nu fi utilizate în alte scopuriObiectele din inventarul de avarie sunt vopsite în roşu pentru aceste obiecte nu sunt vopsite în

roşuObturarea unei găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment este o măsură temporarăOpera moartă a corpului unei nave are rolul de a asigura un volum etanş care

reprezintă rezerve de

flotabilitate în condiţii deosebite

de navigaţieOrdinul de abandonare a navei este dat de comandantul sau înlocuitorul

său legal când comandantul nu

este în masură să-şi exercite

funcţiaOrdinul de abandonare a navei este executat în ordinea pasagerii apoi echipajul

Ordonata centrului de greutate G al navei , se determină utilizând următoarea formulă de calcul S miyi

YG =

S mi ,

unde mi reprezintă masa unui

element i de la bordul navei

Ordonata centrului de greutate YG al navei , se calculează cu formula

YG=SUMA…/SUMA… unde mi

reprezintă masa elementară a

unui element i de la bordul

naveiOrice gaură de apă trebuie imediat raportată prin

alarmarea echipajuluiOrice navă mai mare de 500 TRB, este dotată cu cel puţin una pompă de incendiu de avarie da

Orice plan pentru situaţii de urgenţă (contingency plan), conţine cel puţin

îndatoririle şi atribuţiunile

personalului de la bord,

proceduri de raportare,

asistenţă şi monitorizare Orice scară de încărcare prezintă alăturat, în scopul oferirii unor informaţii cât mai complete asupra condiţiilor de încărcare şi stabilitate marca de bord liberOsatura transversală a navei reprezintă sistemul ce rigidizeaza invelisul

corpului navei pentru ca acesta

sa-si pastreze forma

transversala;Osatura transversală a navei reprezintă

sistemul de rigidizare

transversală a corpului navei, în

scopul păstrării formei la

solicitări interne şi externe

Oscilaţiile "dure" ale navei, sunt acelea care au frecvenţa mare şi perioada mică

Oscilaţiile "moi" ale navei, sunt acelea care au frecvenţa mică şi perioada marePaietele întărite sunt manevrate cu ajutorul sârmelor de oţelPaietul de astupare a găurilor mari şi foarte mari, este confecţionat din din două foi de pânză de velă ce

au între ele un stat uniform de

material vegetal, iar la margini o

grandee, şi având la cele patru

colţuri câte un ochi cu rodanţă

pentru prinderea pâramelorPaietul de avarie conţine 1 parâmă gradată

Paietul de vitalitate întărit se compune din

cel puţin 4 feţe de pânză de velă,

cu inserţie de plasă de sârmă la

mijloc, cu grandee pe marginiPaietul de vitalitate poate fi uşorPaietul pentru obturarea găurilor de apă mari şi foarte mari, este confecţionat din două foi de pânză de velă, între

ele un strat uniform de material

vegetal, pe margini o grandee

prevăzută cu ochiuri cu rodanţe

la cele patru colţuri, pentru

legarea parâmelor de fixarePaietul poate avea sau nu armătură din plasă de sârmă pentru o mai mare rezistenţă ? da.Paietul poate fi aplicat peste gaura de apă cu nava în marş ? nu

Paietul rigid se aduce în dreptul găurii de apă prin prin prova naveiPaietul se aduce în dreptul găurii de apă prin prin prova naveiPala unei elici este o porţiune dintr-o suprafaţa elicoidalăPala unei elici este o porţiune dintr-o suprafaţă elicoidalaPana cârmei acţionează prin devierea într-un bord a

curentului de apă al elicei şi

transmiterea reacţiei corpului

navei, abătând pupa în sens

opus acestei devieriPanoul cu margini moi este confecţionat din

două straturi de scânduri între

care se pune o pânză de velă

îmbibată în seu, şi o garnitură de

cauciuc la partea de contact cu

corpul naveiPanoul cu margini moi este confecţionat din

două straturi de scânduri

dispuse transversal, între ele

pânză de velă impregnată cu

seu, iar la partea de contact cu

corpul navei, o garnitură de

cauciuc sau material echivalentPanoul cu margini moi este folosit la obturarea găurilor de apă

mijlociiPanoul cu margini moi nu se foloseşte la obturarea găurilor de apă din zona gurnei Panoul cu margini moi nu se foloseşte la obturarea găurilor de apă din zona gurneiPanoul cu margini moi nu se utilizează la astuparea găurilor de apă din zona gurneiPanoul cu margini moi poate fi folosit la etanşarea găutilor de apă

pe suprafeţe plane ale corpuluiu

naveiPanoul cu margini moi se fixează peste gaura de apă

ambele răspunsuri sunt valabilePanoul cu margini moi se fixează peste gaura de apă cu ajutorul dispozitivului

universal de strângere

Panoul de avarie cu borduri moi este confecţionat dinpânză de velă, câlţi, scândură de

răşinoase, scoabe, cuie Panoul de avarie este un panou de lemn, de diferite

forme şi dimensiuni, având

conturul prevăzut cu perne

(margini moi), folosit la

astuparea provizorie a găurilor

de apăPanoul format din două straturi de scândură dispuse perpendicular, cu pânză de velă impregnată între ele iar pe margine nişte perne moi de etanşare este panoul cu margini moiPânza de velă dintre straturile de lemn ale panoului cu margini moi este îmbibată în seu sau vaselinăPânza de velă, câlţii, garniturile de cauciuc, seul, etc din inventarul de avarie, reprezintă materiale de vitalitate Partea corpului navei cea mai expusă unor avarii, este provaPartea din dreapta a unei nave este tribordulPartea din dreapta planului diametral, privind spre prova navei, se numeşte tribord Partea din stânga a unei nave este babordulPartea din stânga planului diametral, privind spre prova navei, se numeşte babord Partea inferioară a etravei poate include bulbulPărţile componente ale unui catarg sunt : coloana, gabierul, arboretul

Pataraţinele sunt manevrele fixe ale navei, care susţin un catarg, pontil sau coloană înspre pupa ? daPe durata exploatării unei nave, rezistenţa la înaintare creşte datorită coroziunii şi

depunerilor vegetalePe lângă mijloacele pasive de vitalitate, nava mai dispune de mijloace activePe timpul exploatării navei, rezistenţa la înaintare creşte, datorită coroziunii şi

depunerilor vegetale şi animale

pe carenă

Pe vreme rea, cu nava în balast, diminuarea efectelor nedorite datorate ieşirii elicei din apă, se face prin

dotarea motorului principal cu

regulator de turaţie

Penele de lemn din inventarul de avarie sunt confecţionate din mesteacăn

Penele de lemn din inventarul de avarie trebuie să fie de esenţă mesteacănPenele de lemn folosite la fixarea unui panou de vitalitate, trebuie să fie din esenţă mesteacăn

Pentru a evita agravarea avariei, o navă cu gaură de apă în zona dublului fund, cu două tankuri inundate, va trebui

să asigure izolarea tancurilor

afectate de celelalte

compartimente, pentru a

împiedica extinderea inundării

Pentru a nu provoca o înclinare a navei, ambarcarea unei greutăţi trebuie făcută astfel încât

centrul de greutate al masei

ambarcate să fie pe verticala

centrului plutirii

Pentru asigurarea stabilităţii navei, se va avea permanent în vedere ca

centrul de greutate să fie cât mai

josPentru asigurarea vitalităţii, o navă dispune de

ansamblul de instalaţii,

dispozitive şi unelte destinate

prevenirii, combaterii şi limitării

efectelor avariilor

Pentru astuparea unei găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment, vor fi parcurse următoarele etape

se opreşte nava, se astupă gaura

de apă cu un paiet de vitalitate,

se elimină apa din

compartimentul inundat, se

confecţionează un cofrag

adecvat, se prepară cimentul, se

toarnă cimentul, se

îndepărtează cofragul după

întărirea cimentuluiPentru ca nava să aibă o stabilitate iniţiala pozitivă, trebuie să se asigure o distribuire

corectă a greutăţilor la bordul

naveiPentru dezeşuarea navei cu mijloace proprii, este de real ajutor modificarea favorabilă a

pescajelor prin

balastare/debalastare şi/sau

transfer de marfă la bord

Pentru eliminarea situaţiei de ruliu periculos creat de valuri, se procedează la

schimbarea aliurii faţă de val

prin modificarea drumului navei

Pentru fiecare tip de navă, mărimea bordului liber este stabilită conform

regulilor relevante din cadrul

Convenţiei Internaţionale asupra

Liniilor de ÎncărcarePentru golirea completă a tancurilor de balast la navele de tip cargou, se foloseşte instalaţia de balast şi santinăPentru înclinarea navei la un unghi mic, înălţimea metacentrică în cazul respectivei înclinări este de fapt înălţime metacentrică iniţială

Pentru nava eşuată involuntar într-o zonă cu maree, momentul propice încercării dezeşuării cu mijloace proprii este

la mareea înaltăPentru o cât mai bună manevrabilitate a unui emorcher, cârligul de remorcă este amplasat

imediat înapoia verticalei

centruli de greutate al

remorcheruluiPentru o navă cu D0 = 84.500 KN , determinaţi DW , ştiind că D = 110.000 KN 25.500 KNPentru o navă cu Dgol = 84.500 KN, determinaţi Dw, ştiind că Dfull = 110.000 KN : 25.500 KN

Pentru realizarea deplasării cu viteză constantă prin apă a unui complex remorcher şi remorcă, împingerea "T" a propulsorului trebuie să însumeze

rezistenţa "R" la înaintare a

remorcherului, plus tracţiunea

"Z" din cârligul remorciiPentru reducerea momentului de încovoiere longitudinală când nava se află pe gol de val la navele tip tank petrolier de mare tonaj, este indicată

amplasarea compartimentului

pompe marfă cât mai aproape

de cuplul maestruPentru reducerea timpului de întărire a betonului folosit la astuparea găurii de apă, se adaugă la apa de preparare sodă causticăPentru stingerea unui incendiu provocat de o instalaţie electrică, se pot folosi

stingătoarele cu pulbere sau

CO2

Pentru studierea unui compartiment vecin cu un compartiment avariat, în care apa a pătruns prin infiltrare, se utilizeaz metoda deplasamentului variabil

Pentru studierea compartimentelor inundate se utilizează metoda ambele răspunsuri sunt valabilePentru studiul compartimentului avariat, situat în zona liniei de plutire, parţial umplut şi care comunică cu exteriorul, se utilizează metoda

excluderii compartimentului

avariatPentru studiul compartimentului avariat, situat sub linia de plutire, complet umplut şi care comunică cu exteriorul, se utilizează metoda deplasamentului variabilPentru umplerea tancurilor de balast la navele tip cargou se foloseşte instalaţia de balastPentru umplerea/golirea tankurilor de ballast în scopul redresării navei avariate şi canarisite se foloseşte instalaţia de

ballast

Pentru un consum raţional de lichide de la bord, în sensul asigurării permanente a rezervei de flotabilitate, societăţile de clasificare prevăd obligativitatea

împărţirea întregului volum

etanş de la bordul navei în

compartimentePentru un deplasament constant al navei, creşterea temperaturii apei determină creşterea pescajului Pentru un tank cu suprafaţă liberă de lichid, la care s-au utilizat “n ” separaţii (diafragme) longitudinale, momentul de inerţie longitudinal se reduce

de (n+1)2 ori

Pentru unghiuri mici de înclinare , la care momentul de

redresare este proporţional cu unghiul de înclinare ,

cunoscând momentul unitar de bandă , se poate determina

direct unghiul de înclinare produs de un moment Mφ , cu

ajutorul formulei Pereţii longitudinali etanşi şi rezistenţi se întâlnesc la

la navele care transporta

marfuri lichide in vrac, la unele

nave care transporta minereu si

la navele mari de pasageri.

Pereţii longitudinali etanşi şi rezistenţi sunt prezenţi la osatura

la navele destinate transportului

mărfurilor lichide în vrac, unele

nave tip OBO, navele mari de

pasageri şi navele mari militarePereţii longitudinali neetanşi din tankurile cu lăţime mare ale navei, construiţi în scopul reducerii efectului de suprafaţă liberă, se numesc diafragme de ruliu;Pereţii longitudinali neetanşi, din tancurile cu lăţime mare, care au scopul de a reduce efectul de suprafaţă liberă, se numesc

diafragme de ruliuPeriodicitatea efectuării exerciţiilor de abandon şi de incendiu este

fiecare membru din echipaj

trebuie să participe la astfel de

exerciţii, conform prevederilor

Manualului de Management al

SiguranţeiPersoana responsabilă cu pregătirea echipajului pentru rolul de gaură de apă, este căpitanul secundPersonalul ambarcat poate părăsi nava avariată doar urmare a ordinului

comandantului sau

înlocuitorului acestuia

Pescajele unei nave după încărcare sunt Tpv= 6,3m şi Tpp= 7,5 m. Să se determine unghiul de înclinare longitudinal (θ) şi pescajul mediu al navei, cunoscându-se lungimea navei L =121,2m. . θ = 0,57o ; T = 6,9m Pescajul navei se simbolizează prin litera TPlanul care trece prin cuplul maestru împarte corpul navei în în două părţi asimetrice, prova şi

pupaPlanul de bază intersectează,în general,corpul navei ? nuPlanul de forme este reprezentarea grafică prin secţiuni longitudinale, transversale şi orizontale a

suprafeţei teoretice a corpului

navei;Planul de forme este reprezentarea grafică prin secţiuni longitudinale, transversale şi orizontale, a

suprafaţa teoretică a corpului

naveiPlanul plutirii împarte corpul navei în

partea emersă şi partea imersă

Planurile de incendiu specifice navei sunt amplasate

detaliat la nivelul fiecărei punţi

şi centralizat la nivelul punţii

principale şi în ambele borduri,

în afara castelului, în containere

etanşePlutirea navelor comerciale şi plutirea navelor militare au la bază legi fizice diferite

legea lui Arhimede este

universal valabilăPlutirile izocarene sunt plutirile corespunzătoare înclinărilor izocarenePlutirile izocarene sunt plutirile corespunzătoare înclinărilor izocarenePlutirile sunt curbele obţinute prin intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei cu planuri paralele cu planul plutiriiPlutirile sunt curbele obţinute prin intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei cu planuri paralele cu planul plutirii.Pompele de incendiu trebuie să fie menşinute permanent în bună

stare de funcţionare

Pompele instalaţiei de ballast sunt montate cât mai aproape de nivelul

paioluluiPontilul reglabil este un dispozitiv de fixare a

panoului peste gaura de apăPontilul reglabil este un dispozitiv de vitalitate

Pontilul reglabil este alcătuit din

o ţeavă metalică filetată, în care

se introduce o tijă cu orificii

pentru reglarea lungimiiPontilul reglabil este compus din

o ţeavă metalică filetată la

interior, în care se introduce

dintr-o teava metalica filetata,in

care se introduce o tija cu orificii

de reglare a lungimiiPontilul reglabil este folosit la fixarea panoului cu margini moi

peste o gaură de apăPontilul reglabil mai este folosit la bordul navei şi pentru susţinerea chilei bărcilor de

salvare de mare capacitate,

aflate la postPontilul reglabil se utilizează la fixarea panourilor cu margini

moiPoziţia metacentrului longitudinal este definită de Cota KMLPoziţia metacentrului longitudinal este definită de Cota KMLPoziţia metacentrului transversal este definită de Cota KMTPoziţia metacentrului transversal este definită de Cota KMTPoziţia relativă a lui M faţă de G în situaţia exploatării normale a unei nave, este M este deasupra lui GPractic, la bordul navei, cota metacentrului se poate obţine şi din

diagrama curbelor hidrostaticePresupunem ca avem o nava cu bordurile verticale in situatia: …=0 siGM-<0 . Cea mai mica perturbatie actionand asupra navei, va inclina nava intr-un bord sau in celalalt (in functie de sensul perturbatiei) cu unghiul &d=P/TPCPresupunem că avem o navă cu bordurile verticale, în situaţia: şi < 0Cea mai mică perturbaţie care acţionează asupra navei, va înclina nava într-un bord sau în celălalt (funcţie de sensul perturbaţiei) cu unghiul: tg fi=+-radical din -2GM/BMPresupunem o nava cu bordurile verticale in situatia si . Daca o masa P se deplaseaza lateral cu distanta unghiul de inclinare transversala se calculeaza cu formula: tg fi= +-radical -2GM/BM

Presupunem o nava cu bordurile verticale. In situatia si , momentul de stabilitate se calculeaza cu relatia:

tg fi= radicalde ordin3

din2Pl/^BMPrevenirea şi combaterea incendiilor la bordul navei se realizează prin ambele răspunsuri cumulatePrima acţiune întreprinsă de o persoană care a sesizat producerea unui incendiu la bordul navei, este de a

alarma întreg păersonalul de la

bord şi de a acţiona în siguranţă

cu cel mai apropiat mijloc de

luptăPrima condiţie de echilibru static al navei, impune ca suma forţelor ce acţionează

asupra navei sa fie nulăPrima măsură ce trebuie luată după alarmarea de gaură de apă, este aceea de a

izola compartimentul afectat

faţă de celelalte compartimente

ale naveiPrima măsură ce trebuie luată la constatarea producerii unei găuri de apă este alertarea urgentă a conducerii

navei şi a echipei de intervenţie

conform muster-listPrimul citeriu de realizare a echilibrului static al navei este îndeplinit dacă

suma forţelor ce acţioneaza

asupra navei este nulăPrimul compartiment etanş de la extremitatea din prova poartă numele de picul prova;

Primul compartiment etanş de la extremitatea din pupa poartă numele de picul pupa;Primul compartiment etanş de la extremitatea prova se numeşte

fore peak

Prin "rezerva de flotabilitate" se înţelegevolumul etanş al navei, situat

deasupra liniei de plutire

Prin "rezerva de flotabilitate" se intelege:volumul etans al navei situat

deasupra liniei de plutire;Prin construcţie şi, conform normelor internaţionale privind siguranţa vieţii umane pe mare, perioada ruliului, în condiţii normale de navigaţie, este mai mică la navele tankuri petroliere

Prin definiţie, centrul de carenă al navei reprezintă

centrul de greutate al volumului

de apă dezlocuit de corpul imers

al naveiâ

Prin definiţie, centrul de greutate al navei reprezintă

punctul geometric în care

acţionează forţa de greutate a

naveiPrin deplasarea centrului de carenă al navei datorită unei înclinări, se modifică direcţiile de acţiune ale forţelor de presiune şi greutate, creindu-se un cupluPrin unirea suporturilor forţelor de presiune ce corespund la două plutiri izocarene longitudinale, se obţine

metacentrul longitudinal al

naveiPrincipalele mijloace de stins incendiile sunt SCOS

Proba de înclinare a navei are ca scopdeterminarea poziţiei centrului

de greutate Proba de înclinare a unei nave se efectuează pentru a se determina KG Proba de înclinare are rolul de a determina valoarea lui KG

Proba de înclinare are scopul de a determinarea poziţiei centrului

de greutate

Proba de stabilitate a navei se va efectuaîntr-o zonă liniştită, fără vânt,

valuri sau curenţi

Proba de stabilitate cu greutăţi se va efectuaîn apă liniştită, în lipsa vântului,

valurilor şi a curenţilor

Probele definitorii din punct de vedere al manevrabilităţii navei sunt

manevra în spirală, manevra în

zig-zag, proba de giraţie

Probele definitorii pentru manevrabilitatea navei suntproba de giraţie, manevra în zig-

zag şi în spirală

Procedura de raportare a unei situaţii de urgenţă, cum ar fi gaura de apă, este decrisă în

manualul navei de raportare a

situaţiilor de urgenţă

Procedurile de acces într-un compartiment inundat ca urmare a unei găuri de apă sunt descrise în Manualul de siguranţă al naveiProcedurile de acţionare a echipajului în cazul găurilor de apă sunt descrise

în manualele sistemului de

management al siguranţei

Procedurile de acţionare a echipajului în cazul creşterii riscului de poluare sau a poluării ca o consecinţă a unei găuri de apă înmtr-un tank de combustibil sau ulei, sunt detaliat descrise în Vessel Response PlanProdusul dintre deplasamentul navei, înălţimea metacentrică longitudinală şi variaţia unghiului de bandă reprezintă

momentul de redresare pentru

înclinările longitudinale ale

naveiProdusul dintre deplasamentul navei, înălţimea metacentrică longitudinală şi variaţia unghiului de bandă, reprezintă

momentul de redresare pentru

înclinările longitudinale ale

naveiProdusul dintre deplasamentul navei, înălţimea metacentrică transversală şi variaţia unghiului de bandă reprezintă momentul de redresare pentru

înclinările transversale ale navei

Produsul dintre deplasamentul navei, înălţimea metacentrică transversală şi variaţia unghiului de bandă, reprezintă momentul de redresare pentru

înclinările transversale ale naveiProprietatea navei de a pluti în apă se numeşte flotabilitateProprietatea navei de a pluti în condiţii normale de exploatare se numeşte flotabilitateProprietatea navei de a pluti la suprafaţa apei poartă numele de

flotabilitateProprietatea navei de a reveni la poziţia iniţială de echilibru după dispariţia cauzei care a determinat scoaterea ei din aceasta poziţie, reprezintă stabilitatea navei;Proprietatea navei de a reveni la pozitia iniţiala de echilibru, după dispariţia cauzei care a determinat scoaterea ei din această poziţie, reprezintă stabilitatea naveiProprietatea navei de a reveni la poziţia iniţială de echilibru, după încetarea acţiunii forţei care a scos-o din această stare se numeşte stabilitateProprietatea navei de a-şi păstra flotabilitatea şi stabilitatea în cazul inundării unuia sau mai multor compartimente se numeşte

nescufundabilitateProprietatea navei de a-si schimba direcţia de deplasare sub influenţa cârmei, a maşinilor sau a efectului combinat al acestora se numeşte giraţieProtecţia constructivă a navei contra incendiilor constă în

separarea spaţiilor destinate

locuirii personalului navei faţă

de celelalte compartimente, prin

compartimentări cu o izolaţie

mecanică şi termică

corespunzătoareProtecţia constructivă contra incendiilor la o navă, constă şi în separarea de restul navei a

compartimentelor expuse

riscului de incendiu, prin izolare

termică şi rezistenţă mecanică

adecvatăProtecţia constructivă contra incendiilor la o navă, constă şi în dotarea din construcţie a navei

cu mijloace de detectare ,

localizare şi combatere a

incendiilorProtejarea elicii la navele care navigă la fluviu sau în zonă cu gheaţă se face prin montarea acesteia în duzăPunctul de aplicaţie al rezultantei tuturor forţelor de greutate ale maselor de la bordul navei se numeşte centrul de greutate al naveiPunctul de aplicaţie al rezultantei tuturor forţelor de greutate corespunzătoare maselor de la bordul navei, poartă denumirea de centrul de greutate al naveiPuntea de bord liber este puntea de unde se masoară

bordul liberPuntea de bord liber este puntea de unde se masoara

bordul liber;Raportând aria suprafeţei de derivă AD, la produsul dintre lungimea Lcwl şi pescaj T, se obţine

coeficientul de fineţe al

suprafeţei de derivă - CD.

Raportând aria suprafeţei de derivă AD, la produsul dintre

lungimea LCWL şi pescajul T, se obţine

coeficientul de fineţe al

suprafeţei maestre imerse

Raportand aria suprafetei maestre imerse AM, la produsul dintre latimea navei la cuplul maestru BF, si pescaj T, se obtine :

Coeficientul de finete al

suprafetei maestre imerse - CM

Raportând aria suprafeţei plutirii de plină încarcare AWL , la produsul dintre lungimea Lcwl şi lăţimea navei, la cuplul maestru BF, se obţine :

Coeficientul de fineţe al

suprafeţei plutirii de plină

încărcare -Cw

Raportând volumul carenei V, la produsul dintre lungimea Lcwl , lăţimea navei la cuplul maestru BF şi pescajul T , se obţine :

Coeficientul de finete al

suprafetei de deriva – CD

Raportând volumul carenei V, la produsul dintre lăţimea navei la cuplul maestru BF şi aria suprafeţei de derivă AD , se obţine : pm_TCN_GN_Q6bisR3.mhtRaportând volumul carenei V, la produsul dintre lungimea Lcwl

şi aria suprafeţei maestre imerse AM, se obţinecoeficientul de fineţe

longitudinal prismatic - CLP.Raportând volumul carenei V, la produsul dintre pescajul navei T şi aria suprafeţei plutirii de plină încărcare Acwl, se obţine coeficientul de fineţe vertical

prismatic CVP;

Raportarea unei situaţii de urgenţă la bordul navei, va fi raportată de către comandant

punctului de contact relevant cel

mai apropiat zonei de navigaţie

şi managerului sau armatorului

Raportul volumului carenei V, la produsul dintre lungimea LCWL

şi aria suprafeţei maestre imerse AM, reprezintă SCOS

Raportul volumului carenei V, la produsul dintre pescajul navei

T şi aria suprafeţei plutirii de plină încărcare ACWL, reprezintă coeficientul de fineţe vertical

prismatic

Raportul dintre aria secţiunii imerse a cuplului maestru AM şi

produsul dintre lăţimea navei la cuplul maestru BΦ şi pescajul

T reprezintă SCOS Raportul dintre aria suprafeţei plutirii la linia de plină încărcare

AWL şi produsul lungimii navei la linia de plutire LCWL cu

lăţimea la cuplul maestru BΦ , reprezintă

Coeficientul de fineţe al

suprafeţei plutirii de plină

încărcare -Cw

Raportul dintre volumul carenei V şi produsul dintre lungimea

navei la linia de plutire LCWL , lăţimea navei la cuplul maestru

BΦ şi pescajul T, reprezintă coeficientul bloc

Raportul dintre volumul real de apă care poate intra într-un compartiment şi volumul teoretic al acestuia, reprezintă

coeficientul de permeabilitate al

compartimentului avariatRaportul dintre volumul spaţiului gurilor de magazii şi volumul magaziei de marfă reprezintă excedentul gurii de magazie

Raportul volumului carenei V la produsul dintre lîţmea navei la

cuplul maestru BΦ şi aria suprafeţei de derivă AD, reprazintă

coeficientul de fineţe transversal

prismaticRaza metacentrică longitudinală este definită de distanţa dintre centrul de carenă şi metacentrul longitudinalRaza metacentrică longitudinală este definită de distanţa dintre centrul de carenă şi metacentrul longitudinal;Raza metacentrică longitudinală reprezintă raza de curbura a curbei

centrelor de carena

corespunzatoare inclinarilor

transversale ale navei;Raza metacentrică transversală este definită de distanţa dintre centrul de carenă şi metacentrul transversalRaza metacentrică transversală este definită de distanţa dintre centrul de carenă şi metacentrul transversal;Raza metacentrică transversală reprezintă raza de curbura a curbei

centrelor de carena

corespunzatoare inclinarilor

longitudinale ale navei;Redresarea navei avariate şi canarisite se face prin pomparea apei cu ajutorul instalaţia de ballast şi de santinăReducerea timpului de întărire a betonului utilizat la obturarea unei găuri de apă se realizează prin adăugarea de sodă caustică

Reducerea unghiului de înclinare transversală a navei se poate realiza prin

deplasarea de greutăţi pe

verticală, de sus în josReperul 1 din figura de mai jos reprezintă stratul exterior de scândură

Reperul 1 din figura de mai jos reprezintă şurubul propriu-zisReperul 2 din figura de mai jos reprezintă pânza de velă impregnatăReperul 2 din figura de mai jos reprezintă flanşe de etanşareReperul 3 din figura de mai jos reprezintă stratul interior de scândurăReperul 3 din figura de mai jos reprezintă piuliţe de strângereReperul 4 din figura de mai jos reprezintă orificiul de prindere a sauleiReperul 4 din figura de mai jos reprezintă marginile moiReperul 5 din figura de mai jos reprezintă

bordajul în jurul găurii de apăReperul 6 din figura de mai jos reprezintă garnituri de cauciuc sau alt

material similar

Reprezentarea grafică a funcţiilor : ∆, V, IL, IT, XB, XF,

KB, AW, BMT, BML pentru anumite valori ale pescajului navei, reprezintă diagrama de carene drepte

Reprezentarea grafica a funcţiilor: D, V, IL, IT, XB, XF, KB, AW, BMT, BML pentru anumite pescaje ale navei, constituie: diagrama de carene drepte;Responsabilitatea pentru coordonarea tuturor activităţilor în cazul oricărei situaţi de urgenţă de la bordul navei, revine în totalitate comandantului navei

Responsabilitatile comandantului privind identificarea si urmarirea potentialelor accidente si a situatiilor de urgenta sunt:

trebuie sa ia controlul total al

navei pe timpul tuturor

accidentelor de la bord si a

situatiilor de urgenta;Rezerva de flotabilitate este

volumul corpului etanş situat

deasupra liniei de plutireRezerva de flotabilitate este dată de : Înălţimea bordului liberRezistenţa de val reprezintă

acea parte din energia navei, pe

care aceasta o cedeaza mediului

marin prin formarea sistemului

propriu de valuriRezistenţa la înaintare a navei este influenţată de vâscozitateaRodanţa montată pe o parâmă de mavevră a paietului este matisităRolul de apel centralizat şi actualizat trebuie afişat cel puţin comanda de navigaţie, punct

central comandă maşini şi

saloanele echipajuluiRolul de apel cuprinde obligatoriu

obligaţiile şi sarcinile fiecărei

persoane aflate la bordul navei,

indiferent de statutul acesteia'Rolul de apel şi instrucţiunile pentru cazuri de urgenţă'' sunt ansamblul regulilor şi

instrucţiunilor privind acţiunile

pe care fiecare membru de

echipaj are obligaţia să le

execute într-o situaţie de

urgenţă pe navăRolul de gaură de apă este

exersarea periodică a

ansamblului de acţiuni specifice

de către personalul ambarcat, în

scopul formării deprinderilor

necesare pentru acţionare în

situaţii realeRolul tankurilor de asietă este acela de a corecta asieta navei în anumite

limite

Rolurile de apel sunt întocmite de către Comandantul navei şi

conducerea Companiei, înaintea

primei ambarcări a echipajului

naveiRolurile individuale pentru situaţii de urgenţă se găsesc în cabina de locuit a fiecărui

membru de echipaj şi persoană

ambarcatăRuliul periculos este ruliul sincronizatSabordul este deschiderile amenajate in

parapet in scopul scurgerii

cantitatilor mari de apa

aruncate de valurile marii si care

ar putea compromite

stabilitatea navei;Sarturile sunt manevrele fixe ale navei, care susţin un catarg, pontil sau coloană în plan transversal (în borduri) ? daSaula "ţin-te bine" se întâlneşte la barcile de salvare, bărci tip

"zodiac"Scala de încărcare permite calcularea variaţiei pescajului mediu funcţie de greutatea specifică a apeiScara de încărcare permite determinarea variaţiei pescajului mediu al navei funcţie de greutatea specifică a apeiScopul efectuării exerciţiilor pentru cazuri de urgenţă la bordul navei este acela de a stabili cadrul organizatoric

de acţionare în situaţii reale şi

de a familiariza personalul

ambarcat cu echipamentele din

dotareSculele de vitalitate sunt cuprinse în inventarul trusei de matelotaj

Se spune că braţul stabilităţii este o măsură a stabilităţii transversale a navei, deoarece

deplasamentul navei nu se

modifică pe timul înclinăriiSelatura unei punţi este curbura convexă a punţii în plan

diametral, de la centrul navei

către borduriSemnalul de alarmare a echipajului în cazul unui rol de abandon sau a abandonului real este sapte sunete scurte si unul lung.Semnalul de alarmare a echipajului în cazul unui rol de gaură de apă sau a unei situaţii reale de gaură de apă este

7 sunete scurte urmate de un

semnal lungSemnalul de alarmare a echipajului în cazul unui rol de incendiu sau un incendiu real este

7 sunete scurte urmate de un

semnal lung

Siatemul de guvernare al unei nave, este astfel conceput încât

în caz de "black-out" să poată fi

folosit pe comandă manuală,

pentru asigurarea siguranţei

naveiSiguranţa echipajului şi a navei, precum şi prevenirea poluării mediului marin, sunt implementate la bordul navei prin Sistemul de Management al

SiguranţeiSistemul de valuri format de navă la deplasarea prin apa se compune din

valuri divergente şi valuri

transversaleSistemul de valuri format de navă la deplasarea prin apă, se compune din

valuri divergente şi valuri

transversaleSistemul longitudinal de osatură (SLO) se aplică obligatoriu la corpurile navelor

la navele destinate transportului

mărfurilor lichide în vrac, unele

nave tip OBO, navele mari de

pasageri şi navele mari militare

Situaţia centralizată a atribuţiunile individuale ale personalului ambarcat pentru cazurile de urgenţă, sunt descrise în

rolul de apel

SOLAS Training Manual de la bordul navei, tratează

metodele specifice privind

siguranţa şi combaterea poluării

la bordul navei propriiSorburile din magaziile de marfă ale unei navei de tip cargou, sunt cuplate la santinăSpargerea accidentală a unui tanc gol de balast, situat central la dublul fund, înspre prova navei, se evidenţiază prin creşterea pescajului provaSpargerea accidentală a unui tanc gol de balast, situat lateral la dublul fund, înspre pupa navei, se evidenţiază prin

canarisirea navei în bordul

respectiv şi creşterea pescajului

pupaSpaţiul dintre etrava navei şi primul perete transversal etanş se numeşte forepeakSpaţiul dintre ultimul perete transversal etanş şi etamboul navei se numeşte afterpeak.Stabilitatea excesivă a navei este atunci când G este situat sub M şi sub BStabilitatea excesivă determină ruliu violentStabilitatea iniţială a navei nu se modifică în cazul deplasării unei greutăţi la bord, pe o direcţie orizontal-longitudinalăStabilitatea iniţială a navei nu suferă modificări în cazul deplasării unei grutăţi la bord, pe o direcţie

nici una din afirmaţii nu este

corectăStabilitatea iniţială a navei nu suferă modificări la deplasarea unei greutăţi

orizontal longitudinal la aceeaşi

cotăStabilitatea iniţială a navei scade în cazul deplasării unei greutăţi pe direcţie verticală, în susStabilitatea iniţială a navelor de pasageri trebuie să fie pozitivă chiar în cazul limită în care

toţi pasagerii aflaţi la bord la full

capacitate a navei se adună la

puntea superioară într-un singur

bordStabilitatea iniţială a navelor de pasageri trebuie să fie pozitivă până la un unghi de înclinare

la care puntea deschisă expusă

intră în apă sau gurna din bordul

opus iese din apăStabilitatea iniţială longitudinală este întotdeauna pozitivă deoarece

centrul de greutate este

permanent situat sub

metacentrul longitudinalStabilitatea iniţială longitudinală este întotdeauna pozitivă, deoarece

centrul de greutate G este

întotdeauna situat sub

metacentrul longitudinalStabilitatea navei este asigurată atunci când, pe verticală de sus în jos, ordinea centrelor M, B, G, este următoarea M, G, B;

Stabilitatea navei pe valuri de urmărire creşte faţă de situaţia de stabilitate statică, atunci când

nava este cu secţiunea maestră

pe gol de val

Stabilitatea navei pe valuri de urmărire creşte faţă de situaţia de stabilitate statică, în situaţia în care

nava se găseşte cu secţiunea

maestră pe gol de val

Stabilitatea navei pe valuri de urmărire se reduce faţă de situaţia de stabilitate statică, în situaţia în care

nava se găseşte cu secţiunea

maestră pe creasta de val

Stabilitatea navei pe valuri de urmărire se reduce în situaţia în care

nava se găseşte cu secţiunea

maestră pe creastă de valStabilitatea negativă a navei este atunci când G este situat deasupra lui B

Stabilitatea transversală a navei este încă asigurată, atunci când testul cu greutăţi determină o înclinare a navei de cel mult 3 gradeStabilitatea unui cargou de mărfuri generale încărcat cu minereu de fier este excesivă

Stabiliti valoarea de adevar a propozitiei “Deoarece pentru

majoritatea navelor xF < xB , cand nava trece din apa dulce in

apa sarata (dr > 0) nava se va apupa (Dd < 0). In situatia

inversa (dr < 0) nava se va aprova (Dd > 0)” :

corect

Starea de "black-out" este atunci cândnava nu mai dispune de energie

electricăStingerea cu apă a unui incendiu într-un compartiment, a determinat umplerea acestuia cu o cantitate însemnată de apă. Măsura ce trebuie luată după ce incendiul a fost definitiv stins, este

evacuarea apei din

compartimentStraiurile sunt manevrele fixe ale navei, care susţin un catarg, pontil sau coloană înspre pupa ? nuStructura terminaţiei prova a osaturii corpului navei se numeşte

etravăStructura terminaţiei pupa a osaturii corpului navei se numeşte

etambouStudiul stabilităţii la la ambarcarea/debarcarea unei greutăţi mici (de) la bord se face considerând că bordurile navei rămân verticaleSub linia de plutire a navei se află partea imersăSuma dintre cota centrului de carenă şi valoarea razei metacentrice, reprezintă cota metacentruluiSupravieţuirea echipajului se defineşte ca fiind

capacitatea echipajului unei

nave de a-şi asigura, prin

utilizarea tuturor mijloacelor de

la bordul navei, siguranţa şi

integritatea fizică şi morală în

condiţia de avarie a navei

Sursa de energie de avarie de la baterii asigură

iluminatul de avarie, sistemul de

telecomunicaţii şi cel puţin un

radar Şurubul de fund este un dispozitiv de onturare a

găurilor de apăŞurubul de fund se pretează la obturarea găurilor de apă de dimensiuni miciTabelul în care sunt prezentate valorile ∆, ∆dw , q 1cm , M1 cm (MCT) şi M1˚ , corespunzătoare diferitelor pescaje medii ale navei, se numeşte

scara de încărcareTablele navale au grosimi cuprinse între 4… 60 mm.Tablele navale au grosimi cuprinse între 4… 60 mm.;Tancurile de asietă au rolul de a corija pozitia longitudinala a

navei in raport cu suprafata

libera a apei;Tancurile de asietă sunt amplasate la extremităţile prova şi pupa ale

naveiTancurile de asietă sunt amplasate în partea de jos a picurilor;Tancurile de balast au rolul de a

asigura stabilitatea în diferite

cazuri de încărcare, de a regla

asieta şi de a realiza

deplasamentul de siguranţă în

condiţia de balastTangenta dusă dintr-un punct Bφ la curba centrelor de carenă este

paralelă cu plutirea care îl

admite pe Bφ drept centru de

carenă

Tangenta dusă într-un punct Bφ la curba centrelor de carenă, este

Paralelă cu linia de plutire care

admite punctul Bφ drept centru

de carenăTankurile superioare de ballast pot fi încărcate cu marfă în cazul transportului cerealelor în vracTipul aparatului propulsor şi mărimea guseelor de sub puntea etalon constituie criterii principale de clasificare a navelor

doar tipul aparatului propulsorToate exerciţiile efectuate la bordul navei sunt înregistrate în jurnalul de bordToate exerciţiile pentru situaţii de urgenţă de la bordul navei, sunt conduse de către comandantul navei Toate exerciţiile pentru situaţii de urgenţă efectuate la bordul navei, sunt ordonate şi conduse de către comandantul naveiToate înregistrările asupra exerciţiilor pentru situaţii de urgenţă efectuate la bordul navei, vor fi ţinute în jurnalul de bord

Toleranţa la apă dulce a unei nave este

valoarea în centimetri sau ţoli a

variaţiei pescajului când nava

trece în apă dulceTonajul brut al navei reprezintă

volumul total închis de corpul

navei, inclusiv suprastructurile,

exprimat în tone registruTonajul brut al navei reprezintă volumul tuturor

compartimentelor interioare

inchise exprimate in tone

registru.Tonajul navei reprezintă o caracteristică de volum;Tonajul net al unei nave este o caracteristică de volum Tonajul se măsoară în tone registruTotalitatea greutăţilor ce se pot ambarca pe o navă, fără a depăşi pescajul maxim admis pentru zona respectivă reprezintă capacitatea de încarcare

(deadweight)Totalitatea greutăţilor de la bordul unei nave reprezintă deplasamentul navei;Trecerea navei dintr-o zonă cu apă dulce într-o zonă cu apă de mare, determină modificarea reducerea pescajuluiTrecerea unei nave dintr-o zona de navigatie în alta, însoţită de schimbarea greutăţii specifice a apei, duce la modificareaâ

pescajul navei;Trusa de matelotaj conţine, printre altele daltă, burghie elicoidaleTrusa de matelotaj face parte din categoria sculelor d vitalitateTrusa de matelotaj include daltăUltimele persoane care abandonează nava avariată sunt

o echipă de ultimă

supraveghere, stabilită şi

condusă de comandantul naveiUltimul compartiment etanş de la extremitatea pupa se numeşte

after peakUn cargou încărcat cu cherestea, poate încărca în siguranţă pe punte acelaşi fel de marfă, într-o proporţie faţa de greutatea mărfii din magazii, de

cel mult 30% din totalul mărfii

încărcate

Un paiet de vitaliatte întărit este confecţionat din

două straturi de pânză de velă, o

plasă de sârmă, apoi alte două

straturi de pânză de velă, cu

gardee pe margini

Un ponton paralelipipedic are dimensiunile L = 200 m, B = 20 m, D = 10 m şi pentru orice situaţie de încărcare are centrul de greutate situat în planul plutirii. Găsiţi valoarea maximă a pescajului pentru care nava este la limita stabilităţii transversale 8,165 m

Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 200 m; B = 20 m; D = 10 m are centrul de greutate situat în planul plutirii pentru orice situaţie de încărcare. Determinaţi valoarea pescajului pentru care nava este în situaţia de echilibru indiferent d = 8,165 m

Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 100m, B = 10m, D = 6m, pluteşte în apă dulce, la pescajul t = 2m. O masă de 1t se deplasează lateral pe o distanţă de 8m, deviind pendulul instalat pe ponton cu 0,05 m. Pendulul are lungimea de 5 âm. Care este valoarea cotei centrului de greutate? 4.76mUn ponton paralepipedic are dimensiunile: L = 100 m B = 10 m D = 5 m, deplasamentul 2000 t iar cota centrului de greutate KG = 4,5 m şi pluteşte în apă dulce. Calculaţi valoarea înălţimii metacentrice iniţiale şi valoarea acesteia după ce o masă de 500 t este ambarcată la cota Kg = 4 m. Calculaţi valorile momentelor de stabilitate la înclinarea transversală de 10° în ambele situaţii

(GM)1 = 0,67 m.;

(MSj)1 = 232,7 t.m.;

(GM)2 = 0,18 m.;

(MSj)2 = 78,14 t.m. Un post de avarie trebuie plasat în zona punţii principaleUn post de avarie trebuie plasat în vecinătatea compartimentului

maşinăUn post de avarie trebuie să fie marcat cu vopsea albastră

Un submarin aflat în imersiune completă, se poate răsturan la fel de bine atât transversal cât şi logitudinal, deoarece

în cazulsubmarinelor, B este un

punct permanent fix, când

acestea sunt complet imersate

Un submarin complet imers, se poate răsturna transversal în cazuri anormale, deoarece

la submarine B este un punct fix

când acestea sunt în totală

imersiune

Un tank iniţial gol de la dublul fund, este inundat printr-o gaură de apă. Eliminarea provizorie a efectului avariei se poate face prin

presarea cu aer a tankului

afectat, la o presiune mai mare

decât cea hidrostatică

Un tank petrolier adlat în marş spre al doilea port de descărcare, eşuează pe un banc de nisip.Pentru dezeşuare cu mijloace proprii, cea mai indicată măsură este

transferul de marfă pentru

crearea unei asiete/canarisiri

favorabile dezeşuării, folosind

motorul principal în regim de

siguranţă şi efectul cârmeiUn unghi mic de înclinare este acela care nu decpăşeşte 10 grade Una dintre instalaţiile care fac parte din sistemul de vitalitate al navei este instalaţia de santinăUna dintre instalaţiile care fac parte din sistemul de vitalitate al navei este instalaţia de balastUna dintre instalaţiile care fac parte din sistemul de vitalitate al navei este instalaţia de stins incendiu Una dintre măsurile constructive pentru asigurarea nescufundabilităţii navei este şi compartimentarea navei

Una dintre măsurile de îmbunătăţire a efectului elicei este utilizarea elicelor contrarotativeUna dintre măsurile de îmbunătăţire a efectului elicei este montarea elicelor în duzeUna dintre măsurile de îmbunătăţire a efectului elicei este montarea elicei în tunelUna dintre metodele constructive de îmbunătăţire a stabilităţii de drum este construirea bulbului provaUnde este amplasat picul prova ? între etravă şi primul perete

transversal etanşUnde este amplasat picul pupa ? între etambou şi ultimul perete

transversal etanşUnde se află etamboul ? la pupa naveiUnde se află etrava ? la prova naveiUnde se află gurna ? este porţiunea curbată de

îmbinare a fundului plat cu

bordajul navei

Unde stau persoanele transportate în barcă ? pe banchetele bărcii fără a

imcomoda vâslaşiiUnde sunt amplasate chilele de ruliu ? în ambele borduri,

perpendiculare şi continui pe

curbura gurneiUnde sunt amplasate coastele ? simetric, vertical pe bordajul

navei, de la chilă până la puntea

principalăUnde sunt poziţionate luminile N.U.C. ? pe cel mai înalt catarg, care să

ofere vizibilitatea pe întreg

orizontulUnghiul sub care se propagă valurile divergente faţă de axul longitudinal al navei este de circa 20 gradeUnghiurile mici de înclinare a unei nave sunt cele care nu depăşesc 15˚Unghiurile mici de înclinare ale unei nave în studiul stabilităţii, sunt acele unghiuri ale căror valori nu depăşesc 15˚Unind suporturile forţelor de presiune corespunzătoare a două plutiri izocarene succesive în plan longitudinal, se obţine metacentrul longitudinal al

naveiUnitatea de masură a tonajului este "tona registru" , care reprezintă echivalentul a 2,831 m3Unui ponton paralelipipedic îi creşte pescajul, celelalte mărimi rămân constante.Raza metacentrică scade Unul din criteriile de clasificare a găurilor de apă este provenienţăUnul din criteriile de clasificare a găurilor de apă este dimensiunile găuriiUnul din criteriile de clasificare a găurilor de apă este poziţionareUnul din rolurile dublului fund al navei este protejarea spaţiilor de marfă

împotriva inundării în caz de

esuareUnul din rolurile dublului fund al navei este

delimitarea spaţiului etanş în

care aunt amplasate tankurile

de ballast şi cele de combustibilUnul dintre efectele amplasării compartimentului maşină la pupa navei este

accentuarea asietei navei la

marşul în "ballast condition"Unul dintre efectele benefice ale amplasării compartimentului maşină la pupa navei este

eliminarea arborilor

intermediari port elică Unul dintre efectele benefice ale amplasării compartimentului maşină la pupa navei este mărirea spaţiului destinat mărfii,

prin eliminarea tunelului

protector al arborilor

intermediari port elicăUnul dintre elementele de protecţie constructivă contra incendiilor este sistemul de protecţie al ieşirilor Unul dintre factorii care influenţează rezistenţa la înaintare a navei este asieta naveiUnul dintre mijloacele pasive de asigurare a vitalităţii navei este amplasarea mecanismelor la

bordUnul dintre mijloacele pasive de asigurare a vitalităţii navei este

compartimentarea naveiUnul dintre mijloacele pasive de asigurare a vitalităţii navei este

închiderile etanşeUnul dintre mijloacele pasive de asigurare a vitalităţii navei este protecţia constructivă contra

incendiilor

Urmare a unei eşuări, o navă suferă o gaură de apă în zona dublului fund, un tamk din această zonă fiind inundat.Ce măsură se poate aplica pentru eliminarea apei din acel tank ?

presarea tankului respectiv cu

aer comprimat la o presiune mai

mare decât presiunea

hidrostatică a apei intrate în acel

tank

Uşile "water tight" de la bordul navei sunt SCOS

Utilizarea metodei "ambarcării de greutăţi" în studiul efectelor compartimentelor inundate, presupune ca

masa de apă care a inundat

compartimentul avariat este o

greutate ambarcată la bord

Utilizarea metodei "deplasamentului constant" sau metoda "excluderii compartimentului" în studiul efectelor compartimentelor inundate de la bordul navei, presupune ca

respectivul compartiment are

suprafaţă liberă şi comunică cu

exteriorulUtilizarea metodei "deplasamentului variabil" sau metoda "ambarcării de greutăţi" în studiul efectelor compartimentelor inundate de la bordul navei, presupune ca ambele răspunsuri sunt valabile

Utilizarea metodei "excuderii" în studiul efectelor compartimentelor inundate, presupune ca

compartimentul inundat este

exclus Valoarea cotei metacentrului se poate obţine din

diagrama curbelor hidrostatice

Valoarea înălţimii metacentrului transversal deasupra chilei poate fi obţinută din

informaţia de stabilitate pentru

comandantValoarea maximă permisă a reacţiunii din cavalet, se calculează cu formula

Valoarea metacentrului transversal deasupra chilei, pentru diferite situaţii de încărcare, se poate obţine din

informaţia de stabilitate pentru

comandant

Valoarea momentului unitar al înclinării transversale se determină cu ajutorul formulei

S mixi

XG =

S mi

unde mi reprezintă masa unui

element I de la bordul naveiValoarea momentului unitar de asietă se calculează cu cjutorul formulei MCT=g^GML/100LValoarea unei tone registru este egală cu 2,832 m3

Valorile deplasamentului (∆), ale capacităţii de încărcare (dw),

TPC (q1cm), momentul unitar de asietă (M1cm) şi momentul

unitar de bandă (M1˚) corespunzătoare diferitelor pescaje ale navei (de la linia de bază până la linia plutirii de maximă încărcare), se pot afla din scala de încărcareValorile elementelor obţinute din scara de încărcare şi diagrama de carene drepte, sunt valabile pentru condiţia de nava pe chilă dreaptăValul transversal creat de navă se propagă cu o viteză egală cu

viteza naveiVariaţia asietei navei la schimbarea mediului de plutire, se calculează cu formula ^d=dp/ro xL/GML(xf-xe)Variaţia înălţimii metacentrice longitudinale a unei nave care are la bord un tank parţial umplut, se calculează cu ajutorul formulei

&(GML)=-(yl x it)/^ Variaţia înălţimii metacentrice longitudinale datorate efectului de suprafaţă liberă a lichidului dintr-un tank, se calculeazăcu formula GML=-yxi/^Variaţia înălţimii metacentrice transversale datorate efectului de suprafaţă liberă a lichidului dintr-un tank, se calculeazăcu formula GMT=-yl x iL/^Variaţia înălţimii metacentrice transversale sau longitudinale datorate efectului de suprafaţă liberă a lichidului dintr-un tank, este întotdeauna negativă

Variaţia pescajului navei la trecerea din apă cu densitatea γ în

apă cu densitatea γ1, se calculează cu formula

(γ - γ1) · V

δT =

γ1 · AwVariaţia pescajului navei, la trecerea acesteia din apă cu greutatea specifică γ în apă cu greutatea specifică g1, se calculează cu formula

V · (γ- γ1)

δT =

γ1 · Aw Variaţia unghiului de asietă în cazul deplasării orizontal-longitudinale a unei greutăţi la bordul navei, se calculează cu ajutorul formulei

Variaţia verticală a centrului de greutate, determinată de deplasarea greutăţii q pe distanţa verticală z1 - z2, se calculează cu ajutorul formulei &ZG=q(z2-z1)/^ Verificarea pregătirii echipajului pentru a acţiona în situaţii de urgenţă, se face prin exerciţii practice periodiceVitalitatea echipajului este definită ca fiind capacitatea echipajului de a-şi

menţine siguranţa proprie în

condiţii de avarie a naveiVitalitatea navei este asigurată prin construcţie şi acţiunea specifică

a echipajuluiVitalitatea navei este suficient asigurată doar prin ambele variante anterioare plus

activitatea profesionistă a

echipajului

Vitalitatea navei reprezintă

caracteristica constructivă

realizată prin compartimentarea

etanşă a corpului navei, în

scopul asigurării

nescufundabilităţii chiar în

condiţia anormală de inundare a

unuia sau mai multor

compartimente

Vitalitatea navei reprezintă

capacitatea navei de a-şi

menţine caracteristicile tehnice,

de exploatare şi proprietăţile

nautice în caz de avarie

Vitalitatea navei reprezintă

sistemul de amenajare a

compartimentelor navei, care îi

asigură flotabilitatea chiar în

cazul avarierii corpului în zona

operei vii sau a zonei de

alternanţăViteza de deplasare a valurilor transversale este egală cu viteza naveiViteza de un nod este egală cu 1852 m/orăViteza în noduri se poate exprima în metri pe secundă prin împărţirea la 2Viteza navei pe timpul aplicării paietului trebuie să fie SCOSVolumul de la bordul unei nave, destinat pentru marfă şi pasageri, defineşte tonajul net al naveiVolumul total al spaţiilor închise de la bordul navei, inclusiv suprastructurile, defineşte tonajul brut;Volumul total destinat încărcării mărfurilor şi pasagerilor, şi care reflectă defapt capacitatea economica a navei, defineşte

tonajul net;Volumul tuturor spaţiilor închise de la bordul unei nave, inclusiv suprastructura, defineşte tonajul brut Zincurile de pe bordajul unei nave au rolul de a proteja corpul navei împotriva

corodării datorate curenţilor

Foulcault