Taxonomia Lui Bloom. Conferinta Nationala

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual VIRTUAL LEARNING – VIRTUAL REALITY

SOFTWARE & MANAGEMENT EDUCAŢIONAL

©

Dedicată împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Grigore C. Moisil

2006 – ANUL INTERNAŢIONAL UNESCO

“GRIGORE C. MOISIL”

© Editura Universităţii din Bucureşti Şos. Panduri nr. 90-92, BUCUREŞTI- 050663;Tel.Fax: 410.23.84

E-mail: [email protected] Web: www.editura.unibuc.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SOFTWARE ŞI MANAGEMENT. CONFERINŢA NAŢIONALĂ DE ÎNVĂŢĂMÂNT VIRTUAL – CNIV 2005 (2 ; 2005; Bucureşti) Lucrările Conferinţei Naţionale de Învăţământ Virtual: ediţia a III-a, Bucureşti, 28-30 octombrie, 2005. Software educaţional/ed:I.Chiţescu, H. Georgescu, V. Preda, … - Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2005 ISBN 973-737-097-X

Coordonator: Conf. univ. dr. Marin Vlada

http://www.editura.unibuc.ro/

Lecţii de matematică pentru gimnaziu

Prof. Dorina Jugureanu-Colegiul Naţional Mihai Eminescu, Bucureşti, [email protected]

Abstract

Volumul mare de cunoştinţe, programa încărcata, şi multiplele tentaţii cotidiene (nu neapărat „rele”) au ajuns să împiedice, de multe ori înţelegerea, reţinerea şi aprofundarea materiei. Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării se pretează la nenumărate tipuri de aplicaţii de instruire, in beneficiul direct sau indirect al celor care invaţă. Lecţiile in format electronic sunt elaborate pentru a-i ajuta pe elevi să-şi însuşească informaţii sau să dobândească anumite competenţe prin demonstraţii, exemple, explicaţii, simulări. Pentru elevul de gimnaziu, abstractul este încă greu de inţeles. Oferindu-i imagine, lăsându-l să se joace cu ea, îi oferim un rol activ, el îşi construieşte singur cunoaşterea, iar profesorul mijloceşte învăţarea prin experienţa sa personală.

1. Introducere

În momentul în care am aflat despre introducerea tehnologiei informaţiei ca instrument didactic complementar în şcoala românească, am fost extrem de invidioasă pe colegii mei care predau la nivel liceal, dat fiind că la acel moment Sistemul Educaţional Informatizat, proiect iniţiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării se referea la licee. Pe de altă parte realizam că pentru elevii mei, copii de clasele a -V-a, a-VI-a, a-VII-a şi a-VIII-a, un astfel de instrument ar însemna enorm. Să „vadă” o piramidă chiar din interiorul ei, să o poată desfăşura cu cea mai mare uşurinţă, să construiască singuri un astfel de obiect, să-i facă fel de fel de secţiuni vizualizând fiecare moment în parte, să se poată juca „in matematică”, îmi păreau poveşti din „O mie şi una de nopţi”. Dar de ce să fie doar poveşti? mi-am spus la un moment dat. Şi aşa a început. 2. Proiectarea

Am început prin a gândi proiectarea unei lecţii. Aleg lecţia şi mă gândesc: ce performanţe anume ar trebui să atingă elevul după parcurgerea orei în care se va folosi? Dacă trebuie să recunoască o relaţie invăţată anterior

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a III-a, 2005 1 of 8

sau să identifice nişte elemente, sau poate trebuie să poată interpreta anumite metode, teorii; dacă trebuie să aplice efectiv anumite principii sau să analizeze nişte relaţii, ori poate chiar să creeze un model sau să evalueze anumite teorii. Realizez astfel (şi pentru aceasta mă înscriu şi urmez cursurile domnului Profesor Univ. Dr. Eugen Noveanu despre Proiectarea pedagogica a lecţiilor multimedia) că mă „plimb”prin taxonomia lui Bloom. 3. Taxonomia lui Bloom

Benjamin Bloom

(1913-1999)

Lorin Anderson College of Education Columbia

De-a lungul timpului, in demersul gândirii pedagogice, pe drumul care duce dinspre obiectivele generale spre obiectivele concrete, a apărut şi necesitatea de a clasifica mulţimea obiectivelor operaţionale. Au apărut astfel taxonomiile (clasificările obiectivelor educaţionale). O astfel de taxonomie şi prima, se pare, a fost realizată de un grup de specialişti sub îndrumarea lui Benjamin S. Bloom şi publicată in anul 1956. Aceştia au ţinut cont, în primul rând, de planurile personalităţii care se manifestă în obiectivele concrete. Ei au delimitat trei domenii distincte, preluând modul de structurare al acestora din psihologie: a) domeniul cognitiv (cunoştinţele şi aptitudinile intelectuale), b) domeniul afectiv (sentimentele, atitudinile, valorile) şi c) domeniul psihomotor (aptitudinile manuale, motrice şi senzoriale). În anii care au urmat publicării taxonomiei domeniului cognitiv, elaborate sub conducerea lui Benjamin S. Bloom, s-au pus în evidenţă atât avantajele utilizării acesteia în diferitele faţete ale procesului educaţional (descrierea clară şi neambiguă a output-urilor, proiectarea unor instrumente de evaluare adecvate, etc.) cât şi punctele mai puţin reuşite. Eliminarea principalelor puncte nevralgice a fost realizată de către Lorin Anderson in aşa-numita Taxonomie revizuita (1990).

Pentru domeniul cognitiv, Bloom stabileşte şase clase mari comportamentale: Cunoaşterea (Knowledge), care cuprinde, de fapt, informaţia ce trebuie reţinută ca atare şi cinci clase -Deprinderi Intelectuale (Intellectual Skills) - care cuprind diferite modalităţi de a opera cu informaţia. Acestea sunt, după Bloom: Înţelegerea (Comprehension), Aplicarea (Aplication), Analiza (Analysis), Sinteza (Synthesis) şi Evaluarea (Evaluation). În taxonomia revizuită, apar o inversare şi o modificare asupra treptelor superioare. Astfel, Evaluarea ia locul Sintezei, pentru ca pe treapta cea mai înaltă să apară Crearea.


Bloom Bloom Anderson

Evaluare Crearea

Sinteza Evaluarea

Analiza Analiza

Aplicarea Aplicarea

Înţelegerea Înţelegerea

Cunoaşterea Reamintirea 3.1 Cunoaşterea (Knowledge)

Cunoaşterea presupune evocarea/reamintirea faptelor generale şi particulare, a metodelor şi proceselor, sau evocarea unui model, a unei structuri sau a unei categorii. În ceea ce priveşte evaluarea cunoştinţelor, comportamentul evocării nu cere decât să provoci reapariţia datelor înmagazinate în memorie. In versiunea revizuită cunoaşterea (knowledge) -ca output, apare înlocuită cu reamintirea (remembering) - ca proces, aliniindu-se celorlalte cinci categorii (denumiri de procese). Sunt foarte multe momente în lecţiile mele în care cunoaşterea este esenţială. Pentru aceasta, elaborez întâi obiectivul operaţional - O (comportament observabil şi măsurabil), împreună cu itemul - I (itemii) de control.

Exemplul 1. Tema: Poziţiile relative a doua drepte in spaţiu Clasa: a-VIII-a O1. Să identifice două drepte concurente pe reprezentări grafice ale prismei şi

piramidei, prin marcare (comportament observabil - să identifice; măsurabil - prin marcare)

I1.Marchează muchiile concurente cu muchia dată. O2.Să identifice perechi de drepte paralele pe reprezentarea grafica a unei

prisme, prin marcare (comportament observabil - să identifice; măsurabil-prin marcare). I2.Marcheza perechile de drepte paralele.


3.2 Înţelegerea (Comprehension)

Clasificarea obiectivelor in categoria ”Înţelegerea” se referă la nivelul elementar al înţelegerii, care permite celui ce studiază să cunoască ceea ce este comunicat, fără a stabili neapărat o legătură cu un alt material sau a-şi da seama de toată însemnătatea sa. Aici sunt cuprinse capacitatea de a transforma un material matematic verbal în enunţuri simbolice şi invers, a distinge adevăruri matematice, a determina anumite concluzii. Exemplul 2.

Tema: Punctul, dreapta, semidreapta, segmentul Clasa:a-VI-a O. Să facă asocierea dintre denumirea şi notaţia dreptei, semidreaptei şi

segmentului, având date reprezentările grafice şi notaţiile respective, prin marcarea notaţiei corecte. (să facă asocierea - comporament observabil; prin marcarea -comportament măsurabil)

I. Marchează notaţia corectă, corespunzătoare denumirii date.


Exemplul 3. Tema: Poziţiile relative a două drepte în spaţiu Clasa: a-VIII-a O. Să aleagă două drepte necoplanare pe reprezentarea grafică a unui cub, prin

marcare (comportament observabil - să aleagă; măsurabil - prin marcare) I. Marchează muchiile necoplanare cu muchia dată.

3.3 Aplicarea (Aplication)

Mă voi opri şi asupra aplicării, dat fiind ca sunt multe momentele din lecţii in care mi-am propus (şi ne propunem in mod obişnuit şi in cadrul lecţiilor predate in mod clasic) să activez aceasta modalitate de a opera cu informaţia. Ea se referă la utilizarea reprezentărilor abstracte în cazuri particulare şi concrete.

Tema:Triunghiuri asemenea. Teorema fundamentala a asemănării

Clasa:a-VI-a O. Să se servească (să aplice) de teorema fundamentală a asemănării, pentru a

calcula înalţimea unei clădiri, fiidu-i date 2 exemple, prin calcul (comportament observabil - să aplice; măsurabil - prin calcul).

I. Urmăreşte exemplele şi calculează înălţimea celei mai înalte clădiri din preajma casei tale.


4.Software educaţional

Sub denumirea de software didactic/educaţional a fost şi este in continuare dezvoltată o serie largă de materiale electronice (pe suport digital sau multimedia) cu scopul de a simplifica sau eficientiza procesul de educaţie: hărţi, dicţionare, enciclopedii, filme didactice, teste, jocuri didactice, etc. Dintre acestea, putem distinge două tipuri de aplicaţii utilizate în clasă: software-ul utilizat ca suport pentru activităţi de predare-invăţare şi software-ul educaţional propriu-zis. Acesta cuprinde doar acele aplicaţii ce vizează direct asimilarea de cunoştinţe, dezvoltarea de abilităţi, formarea competenţelor, atitudinilor şi conduitei.

5. Experienţa personală

Primele încercări de a produce proiectare de software educaţional au reprezentat pentru mine o mare încântare şi mulţumire. După ce am parcurs însă cursurile despre proiectarea aplicaţiilor TIC pentru educaţie, am realizat ca doar entuziasmul nu este suficient. Este absolut necesar să se ţină cont de o serie de factori, de care, la modul ideal, s-ar ocupa o echipa de psihologi, pedagogi, designeri. Când lucrezi singur, atenţia, rigurozitatea, autoperfecţionarea, curiozitatea trebuie ascuţite la maximum. Şi de fapt, să nu lucrezi singur, să ceri păreri, să ceri sfaturi de oriunde crezi ca ar putea veni o idee bună. Şi nu in ultimul rând, de la cei ce urmează a fi beneficiarii acţiunilor tale: elevii.

Exemplificare Tema: Poziţiile relative a doua drepte in spaţiu Clasă: a-VIII-a

Eu încep cu a) stabilirea obiectivelor; cât mai clare, concise, neapărat să poată fi

observabile şi măsurabile: O1. Să identifice doua drepte concurente pe reprezentări grafice ale prismei şi

piramidei, prin marcare.


O2. Să identifice perechi de drepte paralele pe reprezentarea grafică a unei prisme, prin marcare.

O3. Să aleagă dintr-o mulţime de drepte dată, perechi de drepte paralele, prin marcare.

O4. Să recunoască două drepte necoplanare, fiindu-i dată o ilustraţie, prin marcare. O5. Să recunoască dreptele necoplanare cu o dreapta dată, pe reprezentarea grafică

a unui cub, prin marcare. Apoi încep să caut b) bibliografie: manuale, culegeri, tratate şi tot ce găsesc pe internet. Urmează c) elaborarea modalităţilor finale de evaluare a competenţei elevilor pentru fiecare obiectiv în parte:

I1. Marchează muchiile concurente cu muchia dată. I2. Marcheză perechile de drepte paralele.

I3. Alege perechile de drepte paralele, eliminându-le pe celelalte, prin marcare. I4. Marcheaza două drepte necoplanare. I5. Marcheaza dreptele necoplanare cu dreapta dată, prin marcare.

In elaborarea acestor itemi de evaluare, încep să-mi imaginez mai multe aplicaţii, cât mai sugestive şi cât mai atractive şi mi le notez. Trec apoi la d) ordonarea pe unităţi de învăţare, respectiv momente ale lecţiei. Urmează e) scrierea scenariului, cel care va trece de pe foaia de hârtie pe monitorul calculatorului. Pentru ca lucrurile să meargă cat mai bine, indicaţiile trebuie să fie cât mai precise şi forte amănunţite. În scrierea fiecărui moment al lecţiei, foaia de hârtie este ecranul monitorului. Stabilesc dacă anumite noţiuni teoretice vor sta permanent în faţa elevilor sau dacă aceştia apelează la ele doar la nevoie. Pentru fiecare moment în parte, stabilesc în mod absolut necesar, cel puţin o secvenţă de interactivitate. Aici intervine inspiraţia, imaginaţia, experienţa de la catedră. Astfel, în lecţia prezentată, dacă la primele două momente, corespunzătoare obiectivelor O1 şi O2 am apelat la aplicaţii clasice, necesare şi pentru cunoaşterea mai aprofundată a corpurilor respective (ce urmează a fi învăţate mai târziu, conform programei ), pentru cel de-al treilea am căutat aplicaţii-joc, care, deşi duc la invăţare, au şi rolul de a destinde atmosfera. Cu scenariul astfel scris, iau legătura cu informaticienii (eu nu ştiu să programez). Împreună, discutam scenariul, mi se explică ce anume din cerinţele mele se poate realiza şi ce nu, găsim împreună şi alte soluţii şi îi las să lucreze. Pe parcurs ne mai întâlnim de câteva ori, pentru a mai lămuri sau schimba anumite aspecte. Împreună stabilim culorile, fonturile şi alte chestiuni care ţin atât de design, de ergonomia ecranului, cât şi de aspectul psiho-pedagogic al lucrării. Când, din punctul de vedere al informaticienilor, lecţia este gata, urmează corectura (din punct de vedere ştiinţific, ortografic), verific (de obicei prin intermediul fiului meu) cum merge partea interactivă şi din nou se întoarce la informaticieni pentru modificările necesăre. 6.Concluzii

A face proiectare de software educaţional, este, fără îndoială, o activitate extrem de solicitantă, dar care te scoate din rutină, te obligă să afli mereu ultimele noutăţi în domeniu, iţi oferă nişte mulţumiri nebănuite. Gândul că poate mâine, nişte


elevi vor înţelege mai uşor sau chiar vor tinde câtre performanţă şi mulţumită ţie, nu poate să nu te bucure. Gândul că un profesor, coleg de-al tău, s-a descurcat mai bine la clasă pentru că a folosit momentul X din lecţia Y gândită de tine este iarăşi mai mult decât mulţumitor. Este insă absolut necesar, pentru oricine vrea să înceapă o astfel de activitate, să se documeneze întâi foarte serios, pentru ca ceea ce apare pe ecran să nu cumva să facă mai mult râu decât bine. 7.Bibliografie Noveanu, Eugen şi Istrate, Olimpius. Proiectarea pedagogică a lecţiilor multi media, MODULUL II, Problematica Obiectivelor, SIVECO, 2005 Gliga,Lucia şi Noveanu Eugen (coord). Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei. Ghid pentru cadrele didactice. MEC, 2002. Learning Domains or Bloom's Taxonomy, http://www.nwlink.com/~donclark/hrd/bloom.htmlNewman, W. Interactive System Design. Addison Wesley Steinberg, E. Computer Assisted Instruction. LEA Papert, S. The connected family. Longstreet Press Musciano C. HTML The definitive guide. O'reilly Flagg, B. Formative Evaluation for Educational Technologies. LEA Squires, D. Choosing and Using Educational Software.The Falmer Article. A. Bloom taxonomy directory. http://www.taxonomy. it/ web_ category_9.html Bloom et al.'s Taxonomy of the Cognitive Domain. http://chiron.valdosta. edu/whuitt/ col/cogsys/bloom.htmlBloom Taxonomy revised. www.pc.maricopa.edu/ departments /ltd/ pedagogy/bloom.htm Bloom`s revised. Online educ3.utsa.edu/pmcgee/ nlii/McGee _eLEARN_ 2003.doc Encyclopedia of Educational Technology. coe.sdsu.edu/eet/ Ar ticles/bloomrevIntegrating Technology and Pedagogy. Reconceptualizing Teaching and Learning in a Technocracy. Bloom's Revised Taxonomy (2001). http://edu-cation. ed.pacificu.edu/cascade/workshop/reconcept2B.html


http://www.nwlink.com/%7Edonclark/hrd/bloom.html

Taxonomia Lui Bloom. Conferinta Nationala

Documents

Transcript of Taxonomia Lui Bloom. Conferinta Nationala