Terapia axata pe comportamente verbale ,

alegerea abordarii optime a terapiei in functie de

specificul dezvoltarii fiecarui copil.

ANA Hodea

LOGOPED

Cuprins

• Verbalizare spontană

• Funcțiile comunicării

• Semnificația Cuvântului

• Stiluri de învațare

• Proceduri alternative de învățare a cererilor

• Recomandări în procesul de învățare

• Erori în procesul de învățare

Verbalizare spontană

Obiective:

•Stimularea dorinței de comunicare a copilului

•Transformarea comunicării într-o activitate distractivă

•În stimularea folosirii spontane a limbajului este important ca elevul să descopere beneficiile folosirii limbajului expresiv si să aibă inițiativa într-o conversație

Exemple practice 1

1.Inițiați o activitate plăcută de copil (trebuie sa-i atrageți atenția dar sa-i restricționați oarecum accesul) în momentul în care copilul numește activitatea va fi integrat pentru a scurta perioada de timp pentru a nu intervenii sațietatea și pentru a fi stimulat să ceară din nou.

2.Oferit-i un aliment nedorit/neplăcut sau faceți o activitate care să nu-i palcă pentru a exprima neplăcerea.

3.Activați o jucărie, pe care copilul să nu știe să o pornească , apoi lăsați-o să se oprească și puteți să o dați copilului

4.Spuneți-i că a terminat o anumită activitate dar condiționați, cu ajutorul mediului, plecarea din acesta de o emisie vocală

Exemple practice 2

1. Inițiați un joc social apoi opriți brusc jocul și așteptați o cerere vocală

2.Pregătiți-vă să vă jucați un joc din care să lipsească o parte importanta apoi invitați-l pe copil la joacă.

3.Introduce-ti o eroare într-un joc

4.Puneți o recompensa într-o cutie transparentă ce nu poate fi deschisă de către copil. Pentru a putea ajunge la premiu trebuie să ceară ajutorul

5.În activitățile domestice omiteți anumite elemente

Functiile comunicarii• A cere ceva.

• A solicita atentie.

• A refuza.

• A face observatii referitoare la lucruri vizibile din vecinătatea imediată

• A da informații despre ceea ce nu este vizibil în mod imediat,trecut, viitor

• A cere informatii

• A exprima emotii

Stiluri de invatare

• Stilul vizual: 

Elevii își pot aminti mai ușor ceea ce au citit sau au observat. Ei pot să închidă ochii și pot să își reamintească ceea ce au citit sau văzut mai devreme Elevii cu acest stil de învățare vor lucra foarte bine cu:– hărți, hărți mintale– imagini cât mai colorate și mai expresive– postere– imagini video– fotografii

Stiluri de invatare• Stilul auditiv: 

Acești elevi pot învăța mai bine prin ascultarea instrucțiunilor verbale, cum ar fi explicațiile, discuțiile sau materialele audio, preferând să se bazeze pe sunete. Elevii cu acest stil de învățare vor lucra foarte bine cu:– instrucțiuni verbale– explicații– cântece și poezii– răspunsuri orale

Stiluri de invatare

• Stilul tactil: 

Elevii își pot sublinia ideile principale pe măsură ce le citesc și iau notițe atunci când ascultă. În majoritatea cazurilor, activitatea de scriere este suficientă pentru ca actul de învățare să se realizeze. Elevii cu acest stil de învățare vor lucra foarte bine în:– activități de lucru manual– desen și pictură– jocuri de construcții– realizarea de machete

Stiluri de invatare

• Stilul kinestezic: 

Acești elevii învață cel mai bine folosind experiențele din viața reală care sunt adesea necesare pentru a reține materialul de învățat. Ei învață cel mai bine atunci când sunt implicați în totalitate într-o activitate. Elevii cu acest stil de învățare vor lucra foarte bine în:– activități care implică mișcare– tipuri de jocuri variate– experimente

Comunicarea si stilul cognitiv

Copilul tipic denumeste functia obiectului pe cand copilul cu autism denumeste obiectul propriu-zis.

Cand spun mare si cand spun mic?

Cand spun eu si cand spun tu?

Dificultatea limbajului metaforic(ploua cu galeata, stergete pe picioare,fuge de rupe pamantul)

Comunicarea si stilul cognitivTrebuie reținut faptul că un cuvânt nu este definit de

forma sa, adjective, substantive, adverbe, ci de categoria sa funcțională:

cerere, tact, echoic, intraverbal, receptive, textual

Alte proceduri de învățare a cererilor

• Învățarea incidentală cu prompt întârziat

• Captarea motivației pentru terminarea unei situații asertive

• Crearea unei situații motivaționale: înlănțuire întreruptă

Tipurile de prompt ce pot fi utilizate

• Echoic

• TACT (aratati sau indicati imaginea obiectului dorit),

• intraverbal (oferiti o fraza patriala ce urmeaza a fi completata de catre copil)

Recomandari in procesul de invatare

• Crearea unui mediu astfel încât să fie antrenat în activități și să interacționeze cu partenerul de joacă. Plasati in camera 4-5 jucarii preferate, muzica etc.

• Procesul de învățare trebuie să înceapă cu cererea copilului (verbal sau non-verbal, se îndreaptă spre o anumită jucărie și o ia). După această inițiere urmează prompt (părintele/tutorele se plasează în dreptul jucăriei și folosește promptul cel mai puțin intruziv).

• Daca el emite o cerere se va folosii extinderea limbajului. Procesul de învățare se încheie cu accesul la item-ul dorit și feedback pozitiv

Recomandari in procesul de invatare

•  Extinderea limbajului are la bază o cerere simplă a copilului. În acest caz părintele sau terapeutul trebuie să-l ajute pe copil să spună mai mult (vreau mașina mea). Afirmația terapeutului care urmează după cererea spontană a copilului are rol de a dezvolta, completa și urmării sensul afirmației copilului.

• Turn-talking terapeut– copil. În această etapă pe parcursul jocului terapeutul nu trebuie să preia conducerea jocului. Aceasta nu înseamnă că el va fi cel care va alege ce să facă si terapeutul ii va urmarii interesele. In joc trebuie sa existe o balanță intre interventiile terapeutului si ale copilului.

Erori in procesul de invatare•

• Trei sau mai multe cereri consecutive din partea tutorelui fără să aștepte cca. 3 secunde pentru a-i oferi șansa copilului de a răspunde.

• Afirmațiile și întrebările tutorelui trebuie să fie înțelese de copil în directă legătură cu target-urile fixate de către echipă.

• Vorbirea sub nivelul target-urilor stabilite. Afirmațiile tutorelui trebuie să fie cu 1-2 cuvinte mai lungi decât ceea ce poate spune copilul la nivelul actual

Idei de joc

• Construiți anticiparea. Repetati aceleasi cuvinte sau secventa de miscari iar si iar, in aceeasi maniera, inainte de a face o pauza.

• Faceți ceva neașteptat. Repetati aceeasi activitate, in acelasi mod, apoi,deodata schimbati rutina

• Imitați ce face copilul și transformați-l într-un joc. El sare precum o broscuta.

Idei de joc• Întrerupeți joaca copilului prin blocuri jucăușe.

Rasfoieste energic o carte iar apoi o inchide brusc. Puneti in cartea pe care o rasfoieste imagini nepotrivite. Apasati ca pe un buton pe imaginile gresite. Asociati o grimasa puternica si un sunet hazliu.

• Asociați cuvinte/sunete cu ceea ce face copilul. In timp ce modeleaza cu plastelina de unul singur spunet ”sus-jos, modelez,modelez cu mainile eu modelez” sau orice descrie ceea ce face el in acel moment. Folositi vocea care ii place in mod obisnuit. Simpla asociere a acestor cuvinte sau sunete cu incurajari va face probalbil ca si el sa foloseasca aceste cuvinte sau sunete mai tarziu.

Idei de joc

• Folosiți expresii faciale sau mișcări ale corpului exagerate pentru a iesi dumneavoastra in evidenta. Faceti ochii mari, cadeti cu un zgomot puternic, tipati cu o gura larg deschisa, ridicati mainile teatral

• Introduceți alte personaje în joc. Daca ii place sa se joace cu mingea aduceti si alte personaje care sa se joace cu mingea. Daca incerca sa indeparteze personajele din joc promptati-l sa spuna „da-te la o parte” in timp ce el le impinge.

•  

Vă mulțumesc!