Tara Nasaudului

2
7/23/2019 Tara Nasaudului http://slidepdf.com/reader/full/tara-nasaudului 1/2 Componentele identită ii regionale a ț ării Năsăudului Ț Subcomponentele identită ii regionale a ț ării Năsăudului Ț Argumente în definirea identită ii ț regionale I. Zestrea etno - culturală • Obiceiuri legate de practicile agrare(aruncarea peste ogorul  proaspăt semănat a unui lacăt – cu scopul închiderii ciocului  păsărilor; plata pământului – se a ează sub car înainte de a porni ș la arat o !ar!urie cu grâu i ou etc. ș "; • Obiceiuri legate de me te uguri(#!ântâna# # ș ș  puricele# # mănu a# # $ocul ș  perinii#"; • %ortul popular(clopul cu pană de păun – element inedit ca i ș originalitate i elaborare; poalele; ș zadiile etc. "; • Obiceiurile (horele tercurile etc. " Zestrea etno - culturală năsăudeană, speci!ică culturii materiale i spirituale ș transil&ănene se indi&idualizează în rândul altora imprimând speci!icitate i ș originalitate sistemului teritorial; 'egiunii analizate îi este atribuită o identitate aparte unică prin &alen ele ț etnoculturale; ceastă # zestre # pro&ine din interiorul comunită ii năsăudene. ț  II. )entalitatea colecti&ă • )ândria (* !ala năsăudeană ce apare ca urmare a contrastului dintre hărnicia locuitorilor ării Ț  +ăsăudului i in!erioritatea ș &ecinilor acestora"; hărnicia; • ta amentul !a ă de biserică i ș ț ș coală; ș %ăstrarea tradi iilor; ț conser&atorismul; * ,oana# după a&ere; cultul  pământului a proprietă ii; ț uni !amili ti. ș )ândria năsăudenilor este considerată a !i o rezultantă a statutului de oameni liberi stăpâni a pământului dispu i să ș lupte pentru idealuri; • orin a de libertate bogă ia i ț ț ș sacri!iciile pentru ob inerea i ț ș  păstrarea lor au dus la apari ia ț unui * stil propriu năsăudean relie!at atât în portul popular (* clopul cu pene de păun #" cât i în comportamentul acestora ș  ;  i&initatea $oacă un rol !oarte important în &ia a zilnică a ț năsăudenilor multe din acti&ită ile acestora !iind pro!und ț in!luen ate de perspecti&a ț cre tină; ș III. %ersonalită i marcante ale ț regiunii /i&iu 'ebreanu ,eorge 0o buc ș • ,rănicerii năsăudeni 1ia a locuitorilor ării ț Ț  +ăsăudului a !ost mereu in!luen ată de dorin a de pământ. ț ț cest !apt este !oarte întâlnit i ș în opera literară a marilor scriitori năsăudeni /i&iu 'ebreanu (e23 romanul *Ion " i ‟ ș ,eorge 0o buc ș .

Transcript of Tara Nasaudului

Page 1: Tara Nasaudului

7/23/2019 Tara Nasaudului

http://slidepdf.com/reader/full/tara-nasaudului 1/2

Componentele

identită ii regionale aț

ării NăsăuduluiȚ

Subcomponentele

identită ii regionale aț

ării NăsăuduluiȚ

Argumente în

definirea identită iiț

regionale

I. Zestrea etno - culturală • Obiceiuri legate de practicileagrare(aruncarea peste ogorul

 proaspăt semănat a unui lacăt –cu scopul închiderii ciocului

 păsărilor; plata pământului – sea ează sub car înainte de a porniș

la arat o !ar!urie cu grâu i ou etc.ș

";• Obiceiuri legate deme te uguri(#!ântâna# #ș ș

 puricele# # mănu a# # $oculș

 perinii#";

• %ortul popular(clopul cu panăde păun – element inedit ca iș

originalitate i elaborare; poalele;ș

zadiile etc. ";• Obiceiurile (horele tercurile etc."

• Zestrea etno - culturalănăsăudeană, speci!ică culturii

materiale i spiritualeș

transil&ănene seindi&idualizează în rândul altoraimprimând speci!icitate iș

originalitate sistemului teritorial;• 'egiunii analizate îi este 

atribuită o identitate aparteunică prin &alen eleț

etnoculturale;• ceastă # zestre # pro&ine din

interiorul comunită ii năsăudene.ț 

II. )entalitatea colecti&ă • )ândria (* !ala năsăudeană ce‟

apare ca urmare a contrastuluidintre hărnicia locuitorilor ăriiȚ

 +ăsăudului i in!erioritateaș

&ecinilor acestora"; hărnicia;• ta amentul !a ă de biserică iș ț ș

coală;ș

• %ăstrarea tradi iilor;ț

conser&atorismul;• * ,oana# după a&ere; cultul

 pământului a proprietă ii;ț

• uni !amili ti.ș

• )ândria năsăudenilor esteconsiderată a !i o rezultantă astatutului de oameni liberistăpâni a pământului dispu i săș

lupte pentru idealuri;• orin a de libertate bogă ia iț ț ș

sacri!iciile pentru ob inerea iț ș

 păstrarea lor au dus la apari iaț

unui * stil propriu năsăudean ‟

relie!at atât în portul popular(* clopul cu pene de păun #" câti în comportamentul acestoraș  ;

•  i&initatea $oacă un rol !oarteimportant în &ia a zilnică aț

năsăudenilor multe din

acti&ită ile acestora !iind pro!undț

in!luen ate de perspecti&aț

cre tină;ș

III. %ersonalită i marcante aleț

regiunii• /i&iu 'ebreanu• ,eorge 0o bucș

• ,rănicerii năsăudeni

• 1ia a locuitorilor ăriiț Ț

 +ăsăudului a !ost mereuin!luen ată de dorin a de pământ.ț ț

cest !apt este !oarte întâlnit iș

în opera literară a marilorscriitori năsăudeni /i&iu

'ebreanu (e23 romanul *Ion " i‟ ș,eorge 0o bucș .

Page 2: Tara Nasaudului

7/23/2019 Tara Nasaudului

http://slidepdf.com/reader/full/tara-nasaudului 2/2

• ,rănicerii năsăudeni i-auș

acceptat încă de la început rolulde posibili eroi căzu i în scopulț

ob inerii anumitor pri&ilegii iț ș

libertă i.ț

I1 . 4unc iile relie!uluiț • ară de &ersant;Ț

•4unc ia de adăpost;ț

• 'elie!ul mai îndepline te iș ș

!unc iile3 de receptare a a ezărilor ț ș

umane; de suport pentru căile decomunicare i pentru acti&ită ileș ț

agricole; !unc ie turistică;ț

• ara +ăsăudului este o * arăȚ ț

de &ersant # teritoriul ei !iindsuprapus până aproape deeclean întregului bazin-&ersantde miazănoapte al 5ome uluiș

)are;• 6n 7&ul mediu acest teritoriu a!ost unul de ma2imă siguran ăț

un re!ugiu ideal pentru popula iaț

din 0uloarul 5ome ului )areșaceastă !unc ie - de adăpost –ț

datorându-se unei împăduririaccentuate;

1. 5tructura a ezărilor iș ș

organizarea gospodăriilor • ezări răs!irate i risipite deș ș

&ale;• ,ospodăria este compusă din3casa de locuit bucătărie de&ară(situa ie &alabilă pentruț

 $umătate din gospodării"acareturi(gra$d ură" căru ă;ș ț

• coperi ul(*hăiza ul " în patruș ș ‟

ape;•%oarta era ini ial construită dinț

lăstări de !ag i alun dar au !ostș ș

înlocuite de por i con!ec ionateț ț

din scânduri;

•5atele ării +ăsăudului au oȚ

structură adaptată relie!ului!ragmentat !iind sate răs!irate iș

risipite de &ale a ezate peș

terasele de luncăpe conurile deîmpră tiere în zonele deș

con!luen ă hidrogra!ică iarț

 bazinetele depresionare cuprindsate cu structură radiar –con&ergentă;• 0asele !oarte &echi din &etrelesatelor i cele din câmpș

 păstrează tipurile arhaice curăspândire largă în 'omânia lacontactul dealului cu munteleunde lemnul i piatra reprezintăș

 principalele materiale de

construc ie;ț

1I. cti&ită ile economiceț

tradi ionaleț

• %ăstorit;• gricultură;• %ădurărit;• )inerit;

• cti&ită ile economiceț

 principale sunt determinate de!actorii mediului natural nu!oarte !a&orabili;