@ zor8 Anca Mizumschi@ zorS Editura Herg Benet, pentru prezenta ediqie

Aceastd carte este protejatd de legea drepturilor de autor. Terugdm sd nu reproduci textul firi acordul expres al editurii,indiferent de suportul fizic sau electronic, in afara limitelorlegale de citare pentru utilizarea in recenzii sau in contexte depromovare. Sprijinl gi tu creativitatea. iqi mulqumim.

EDITURA HERG BENET

Str. Aurel Vlaicu nr. 9, sectorwwwhergbenet.roeditor@hergbenet.ro

Concept grafic: @ TheSpartan

z, Bucuregti, RomAnia

Bureau l@ Sarah lAdobe@

Descrierea CIP a Bibliotecii Naqionale a RomdnieiMIZUMSCHI, ANCA

laramea suspendatd. / Anca Mizumschi. - Bucureqti :

Herg Benet, zor8ISBN 978-6o 6-7 63-17 6.o

8zr.r35.r

Tipdrit in RomAnia

TARA MEA SUSPENDATA

2oI5 - 2oI7

ANCA MIZUMSCHI

T D I T U RA

RG BEN2018

ETHE

CUPRINS

Apdrutd nu intAmplitor in anulCentenarului RomAniei ca stat mo-dern, cartea de faqd este o alternativd lapatriotismul festivist ce ne inconjoardin ultimul timp. $i, spre deosebire denagionalismul gilIgios, de par add., laramea suspendatd este cartea unui patrio-tism profund. Poqi emigra in roo de qiri,dar te poqi nagte intr-una singurd; pen-tru Anca Mizumschi, (ara in care s-a

ndscut este unicd .si de neinlocuit.Scris pe parcursul a trei ani, cel di

naintea plecdrii din qari si primii doideparte de RomAnia, intregul volumeste structurat sub simbolul unui sens

dublu: o qari suspendatd in gol, careatArnd de atAtea secole sub voia unuidestin potrivnic, ca intr.o spAnzurd-toare la riscrucea de drumuri a marilorimperii, dar gi qara suspendatd in tine,cea pe care o iei oriunde te-ai afla; undublu exil, cel interior, din qard, pro-vocat de alterarea ierarhiei valorilor, gi

cel exterior, real, departe de graniqeleei geografice. Convenqia dublului esterespectatd qi de alternarea celor doudvoci auctoriale: cea a scriitorului, alecdrui amintiri vin spre cititor in valuricu nuanle de prozd fantasticd, qi cea

a psihologului social, atent, implicat,analitic. Prin prisma ambelor sale voci,autoarea trage un puternic semnal dealarmA asupra felului in care noi, ca po-por, am devenit tot mai indiferenqi faqlde adevirata esen(e care ne constituie:cultura gi valorile. ,,Ca si desfiinqezi o!ari, nu trebuie sd mai intri cu tancurileqi cu armata conven{ionald. [...] Cel maiimportant lucru gi cdteodati qi cel maigreu este sd ii alungi valorile umane".

Volumul de faqd este un mani-fest, o declaraqie de dragoste la adresaRomAniei gi o pledoarie pentru vin-decarea ei. Aga cum ne spune AncaMizumschi, pentru a avea un viitorRomAnia trebuie sd se cunoascd pesine, sd se inqeleagi qi sd se ierte. Esteprimul pas citre asumare, luciditate gi

dorinqa de a construi un viitor solid.Un viitor rominesc.

De aceea vi invit sd acceptaqi since.ritatea brutald a cdrqii, sd acceptaqi a firdscoliqi in propriul interior inrldici-nat in ani gi ani de cutume, prejudecdgiqi false speranfe, gi, dacd ii veqi da voieinlduntrul vostru, si acceptaqi o porqieconsistentd de vindecare.

ALEXANDRU VoIcESCUBucureEti, z mai zor8

TARA MEA SUSPENDATA

O GRAMAJOARA DE CIOBURI

Scriam odat5, acum vTeo zece ani, cE Rom6nia este

ca o fatS frumoasd gi naiv5 nSscutd la !ar5, cu care toa-t5 lumea se culc5, dar nimeni nu o ia de nevastS. Ea se

indrdgostegte 9i de primulint6lnit, 9i de al doilea int6l-niU ea se indr5gostegte la fiecare alegeri, crez6nd c5,

in sf6r9it, cineva iiva oferistabilitatea unui statut 9i o va

res Pecta.Ceea ce nu seintSmplS. $iea continuS sd spere, pen-

tru c5 nu are altceva.

Acum nu mai cred c5 e doar naivitatea Rom6niei de

vin5, sau lipsa ei de educalie, sau faptul c5 e atet de fru-moas5, ceea ce s-a intors de multe ori in istorie impo-triva ei.

Acum cred cA lara asta cu nume de fat5 s-a privit de

la inceputul timpuluiintr-o oglindS care s-a spart gi s-a

transformat intr-o grSmdjoarS de cioburi. Un ghinion

c6t pentru un mileniu.

De aceea, toli cei ndsculi aicivin pe lume cu un ciobde oglindE in m5n5, in care se taie, gi s6ngereazd in gol.

ANCA MIZUMSCHI

Zi dezi, se oglindescin aceeagi grdmijoard de cioburi, incare s-au oglindit pdrintii lor 9i se vor oglindi 9i copiii lor.La nesf6rgit. Crdmdjoara le este 9i casE, gi masd, 9i cerulinstelat. P6nd cSnd vor muri sau vor pleca.

Rana mea, lara mea suspendatd in gol, aceastd cartei1i este dedicatS. $ieu continui sd sper, pentru ci nu amaltceva.

TARA MFA SUSPENDATA

UN EXAMEN DE DOCTORAT

PENTRU POETI

Coboram scSrile care duc spre plaja Modern din

Constan!a.

Era inainte de Ziua Marinei, aglomerat ca la b6lci, era

cald. o mullime de sticle goale, ambalaje 9i mucuri de

ligarE pe p5m6ntul uscat. Mergeam prin aerulfierbinte,uit6ndu-m5 atent pq unde cdlcam, 9i am spus doar at6t:

,,Ce p5cat s5 ingropi o plaj5 superbS aga..."

Mama s-a intors spre mine cu furie 9i a zis cE doar

cei care stSteau zi de zi acolo, zi de ziin toate gunoa-

iele acelea, puteau sd se pl6ng5 de Rom6nia. Ceilalli,

care veneau in vizitd doar o singurd datd pe an, nu aveau

acest drept.M-am intors spre ea gi i-am r5spuns fErd tristege 9i

fErd m6nie:,,Ba da, mama, 9i eu pot spune adevdrul, pen-

tru ci asta e 9i lara mea, alta nu am!". Atunci mama a

tdcut 9i tdcerea ei a acoperit gunoaiele.

Ca giin cazul celei care te-a n5scut, !ara in care te-ai nSscutilieste dat5 o singurE datdin via!5. $i dacd un

ANCA MIZUMScHI

Dumnezeu, prezent sau absent, nu conteaz5, sau poa-te doar o ruletd cosmic5 oarbd ar fi vrut sd md nasc inaltS parte, m-ag fi nSscut ?ntr-o !arE situatd altundeva.Puteam foarte bine sd fiu o femeie neagrd mahomedaniin Africa de Nord, un budist, un beduin sau un inuit.

Dar nu sunt. Sunt o femeie, albd, botezat5 creg_tin-ortodox, ndscut5 in RomSnia, in comunism, gi nu voiputea schimba nimic din ingiruirea aceasta care s-a in-t6mplat deja. Care mi s-a int6mplat. Nu am ales nimic gi

nici nu am cerut nimic din toate lucrurile de mai sus, daTnici nu am omor6t pe nimeniin numele lor, in tot felul derdzboaie. TrEiesc fdrS sE impun nimdnui nimic. in liber-tate. $i de asta pot in orice moment sd spun adevdrul.Despre oricare dintre ele: despre mama mea, desprelimba mea, despre !ara mea.

Jara mea? Pe vremea cdnd eram mai tSndrd 9i mdadunam la nesf6rgitele noastre beri de scriitori, obignu-iam sd spun c5, dacd egti un poet cdevdrat, scrii acumin RomSnia o poezie care sd con!ind cuvintele ,,tard,, si

,,patriotism", si sE fie o poezie reald, nu o parodie, pentrucd nu cunosc cuvinte mai tocite in limba rom6n5 dec6tacestea. Un fel de examen de doctorat pentru poef i.

Jara mea? P6rintii mei s-au niscut in Rom6nia Mare,in ultimii ei ani: tata la Tighina, acum Transnistria, 9imama la Cavarna, in Cadrilater. La foarte pulin timp dupEnagterea lor, ambele familii s-au refugiat intre granileleactuale ale !5rii. Bunicii mei din partea tatei, cu haine-le de pe ei, la propriu, gi cei din partea mamei, cu cevamai mult. Dar aveau sd piardd in cur6nd totul ?n timpulinchisorii politice a bunicului meu, declarat chiabur, gi

10

TARA MEA SUSPENDATA

apoi prin deportarea intregii familii 16ngE Pitesti, unde

au avut domiciliu obligatoriu doiani.Deseori, m-am intrebat ce le-a asemSnat pe cele

douS familii din care provin, de unde toatS tEria sufle-

teascd a unei generalii despre caTe nu am auzit sE se

spun5 c5 a avut vreodatd depresie cronicS, atacuri de

panicS sau burnout syndrome? Nu gtiu dac5 e valabil

pentru toat5 generalia bunicilor nogtri, dar ai mei, 9i

materni, gi paterni, au avut douS valori constante: limba

romSnE 9i ortodoxia. At6t au putut s5 ia cu ei c6nd au

traversat hotare geografice, asta e tot ce au avut c6nd

nu le-a mai rdmas nimic.

lara mea? O !arE in care pdrinlii mei, studentifiind inplinE perioadE stalinistS, au m6ncatin fiecare diminea!5

marmeladd p6nE la saturalie, astfel inc6t marmelada a

fost un aliment cEruia nici acum, in 2016, nu ii cunoscgustul. Ea nu a existat niciodatd la noiin cas5 9i a devenitun fel de m6ncare asociatS cu plata datoriilor de rSzboi

cdtre URSS 9i a sEr5ciei extreme din anii '50.

Da, lara mea. O lar5 in care bunicii mei au a/es s5

fie rom6ni. Una este si fii rom6n - gi sd te pl6ngide di-minea!5 p6nd seara de asta - gi alta este sd alegi sE fiirom6n gi sd trSiegti ascunz6ndu-te sd nu fii deportat inSiberia, pentru cd ai ales !ara asta!

in amintirea bunicilor mei, a pdrinlilor mei 9i a tutu-ror celor din generalia mea, simt nevoia s5 scriu despre

!ara mea, pentru c5 lucrurile nespuse sunt cele mai du-reToase gi pentru c5 mai cred cd noi, ca nalie, suferim de

sindromul drobului de sare, trdind in insecuritate 9i fric5.

Nu gtiu dacd drobul de sare o sE cad5 vreodatS, dar gtiu

11

ANCA MIZUMSCHI

cd nici nu e nevoie sd cadd. Teama de sus-menlionatuldrob e atSt de mare in Rom6nia, inc6t numai ea, in sine,e suficientd ca sd fim dominagigicondugica popor.

Dincolo de amintiri, mi-a9 mai dori ca cei doi oa_meni ndscuqi de mine, fiii mei, 9i prietenii lo1 generafialol in ansamblu, sd inyeleagd.Sd inleleagd cd dincolo deiPhone, tricouri cu Sepultura gi permisul pentru motolpe care acum le au cu ugurin!d, ca sE fii liber nu e sufici_ent sd nu mai simli frica de a fi rom5n. Trebuie mai mult,trebuie sE transformi frica in demnitatea de a fi rom6n,astfel inc6t !ara, care te-a ales sd te nagti intre hotareleei geografice, sd devind o parte din semnificalia ta, ori_unde te-ai afla in lumea asta.

12 13

TARA MEA SUsPENDATA

PACUIUT LUI SOARE

"There is no greater agony thanbearing an untold story insideyou.tt -

Maya Angelou

in sudul Dobrogei iernile sunt aspre. $i veri-le, qi toamnele. Prim5.vara e mai suportabil5, darprimdvara-i scurti. Satele se intind de-a lunguiDundrii care nu se vede de obicei. Ori din cauzapidurilor, ori din cauzaviilor. Atunci cAnd se vedetotugi in dep[rtare, este mai mult o peiiculd subqi-re de apd, curgind atAt de lent, cd pare nemigcati.Un albastru mAlos gi crud. De altfel, Dundrea are

capacitatea de a pirea o apd bdtrAni, betrdna incede pe vremea cAnd Pdmdntul nu era incd terminat.La inceput a fost Cuvdntui? CAnd stai pe malulDun5rii, nu-fi vine s[ crezi, !i se pare ci la inceputa fost Apa. intr-un astfel de sat, legat de apd, au

r. ,Nu existd agonie mai mare ca a pufta inliuntrul tdu o povestenespusd."

ANCA MIZUMSCHI

ajuns pdrinqii mei, medici la qara, in 196r. $i au rd-mas in sudul Dobrogei multa vreme, aproape zeceani.

La inceput, au primit de la Primdrie spre folo.singd o casi cu dou[ camere in care era dispensa-rul. Casa avea un pridvor cu boltd de viqd-de-vie.in Dobrogea, din cauzaarqitei, toate casele au bol.td de viqn-de-vie, chiar qi atunci cAnd familiile carelocuiesc in ele nu fac vin. Bolta se intinde de obi-cei de la poarti pAnd in fala casei, urcati pe cdteo arcadi de fier. undeva, in lateral, ca o bucdtdriede vari din frunze, este de obicei o mici platformdunde e pus[ o mas[ de lemn acoperitd cu mu$ama.Acolo se minAncd, acolo se bea cafeaua, acolo sejoacd table, acolo se sti la taclale gi se fumeazd. Casaprimita de ai mei nu avea un astfel de loc, unde sdstai vara, pentru c5. era foarte micd: doul cameredreapta, stAnga, de-a lungul unui coridor. Cea dinstanga avea s5. fie cabinetul, iar cealalti dormitorul.Camerele erau joase, cu podele de lemn, acoperitecu covoare de iutd gi nu aveau foarte multi lumind,dar erau oricum mult prea incipdtoare pentru celedoui geamantane cu haine gi cdrqi de medicini cucare aveau sd iEi inceapd viaqa tinerii absolvenqi.Incredibil de tineri de altfel, pentru ci liceul sta-linist pe care il terminaserd. avea pe vremea aceeanumai ro ani de studiu. Daci incepeai gcoala la 6ani gi facultatea la 16, pe la zt-zz de ani aveai toategansele si ajungi medic la qard. Mama ardta EiIa zzde 16 ani, qi avea si igi mengind obiceiul acesta de

14

TARA MEA SUSPENDATA

a arita cu mulqi ani mai tAndri toate viata ei. Tataalesese Oltina dupi o eticheti de vin.

in to"rrrrr" lui '6r, cAnd ajunseserd acolo cuo cirugd care ii a$teptase la Bineasa sd ii ducl laOltina * numai pAnd la Bineasa mergea rata -, pri-mul lor caz, inci inainte de a ajunge la dispensarulunde aveau si locuiascS. o vreme, a fost un bdietelin comd alcoolici, cdzut in drum la marginea sa-

tului. Era pentru prima oari cAnd aveau sd vadda$a ceva. Nu gi ultima. Era sfArgitul lui septembrie,lumina curgea ca fAgiile de hArtie gofrati, dusi devAnt, de pe dealurile Oltinei, pAn[ hdt, departe ci-tre Ostrov; in casele oamenilor se asprea mustul.

Apa Dundrii era numai pentru gdtit sau spdlat,nu gi pentru beut, gi pentru ci in Dobrogea fAntA-nile sunt rare gi sdpate in calcar, satul avea o politi-ci stricti. in lunile cu litera ,r": septembrie, octom-brie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie,martie, aprilie se bea vin, iar in cele fdr5. ,,r" se bea

!uic5. Asta pentru cd de obicei, pAn[ la Pagte, fie.care igi termina vinul gi, in plus, ce e mai bun decAto luicd rece, scoase din beci, cAnd e argiqa in toi qi

vii de la cAmp? Politica asta sacrosancte a satelorde la Dunire o respecte toate lumea, de la cele maifragede vArste. De altfel, vara, cind aveau foartemulti treabd pe acasi gi copiii mai mari erau ple-cali la Ecoali sau trimigi cu treburi, gi nu avea cinesd stea cu fragii mai mici, daci sugarul lor plAngea,femeile din Oltina luau cAteva seminqe de mac, leficeau cocolog intr-o batisti gi o foloseau pe post

15

ANCA MIZUMSCHI

de suzetl. Bebelugul mesteca fericit macul gi ador-mea. i., capul lui mic, satul incepea sd se dilate pedealuri ca o piele de tigru pusa la soare, la uscat,un amestec de culori ciudate gi de crevase. farAnardscolitd printre girurile de vii prindea crustd gi sescurgea in Dunire, ca intr-o canalizare unde ajunglucrurile folosite, cerul folosit, pdmAntul folosit,culorile de toate soiurile. in visul lor uluit, Oltinao lua la vale pe Dundre, pAnd la vd.rsare, gi ajungeala Sulina. Oltina - Sulina oraqe infriqite cu miro-sul lor de glepuri, pegre uscat pus la sare gi frAnghiicu ceapi rogie atArnate pe la inceputul toamnei lacolgul streginii. Apoi, invinse, resemnate, vegnice,culorile din Oltina, impreund cu cele din Sulina,se scurgeau in mare qi se fdcea linigte.

Mama, ca orice doctoriqi tAndrd gi extrem descrupuloasd, a incercat de mai multe ori si curmeacest drum al mdtlsii din visele sugarilor, prin careculorile Oltinei pureau ajunge la mare gi chiar inalte porturi ale lumii, dar nu a avut prea mult suc-ces. Singurul rezultat a fost ci sugarii opiomanidin circumscripqia ei au inrrat in ilegalitate qi s-auascuns printre vise mai profunde. La trei ani, cindaveau sd primeasci primul pahar de must inlsprit,cei mai mulqi dintre ei erau deja imuni la vicii, iarunii dintre ei se lisaserd intre timp gi devenise-ri dealeri de vise pentru ceilalgi. De altfel, mamaavea foarte mare griji de nou-ndscuqii ei, nu nu-mai pentru cd mortalitatea infantili era un indicedin cauza cdruia tovardgii doctori puteau fi aspru

1.6

TARA MEA SUSPENDATA

sancfionati de citre partidul comunist romAn, cipentru ci aqa era ea: nu putea si lase o plantd, unanimal sau un om sd moard. Nu existau incubatoa-re la qari, in satele indepartate, qi atunci cAnd o fe-meie din sat ndscuse doi gemeni prematuri, mamagi moaga impreund cu care lucra la dispensar auhotarAt sd ii salveze cu orice pref. Au improvizatpentru asta un culcug intre sobd si perete, i-au in-velit, au ginut temperatura constant[ zi gi noapte.La inceput a fost nevoie si ii hraneasci. cu pipeta,apoi cu biberonul. Mama, care dormea in cealalt[camerS. a dispensarului, se scula noaptea sd ii audirespirind. Femeia care ii nd.scuse plecase de mult.Avea algi copii acasi gi o gospoddrie de qinut gi lelisase pe mama qi pe moaqi sd faci c€-or gti cu ge-menii. Aflase gi ea chestia cu partidul gi doctoriisilili de partid sd qini oameni in viafd, aqa ci eralinigtitd. Dupd vreo doui luni, cAnd erau deja su-ficient de mari gi vioi, venise si ii ia acasi. Intrasein camerd, ii dezbricase, iegise cu amindoi in brageafari qi incepuse sa ii frece cu zipadi. Rapid, cugesturi iu!i, cu indemAnare, ca gi cum fdcuse astade multe ori inainte. Mama, obositd de cele doudluni in care trdise lAngd micul incubator impro-vizat lAngi sobi, a vrut si se repeade in plrul ei,dar moaEa a oprit-o cu un gest scurt gi autoritar.Femeia intrase in casd., ii gtersese bine cu un pro-sop moale, ii imbrdcase qi plecase cu ei. Din pragulugii ii mulqumise mamei penrru cei doi biieqi ai eigi ii rispunsese la intrebarea cu zipada. ,,Tovardqa

I7

ANCA MIZUMSCHI

doctor, daci e sd imi moard, si moar6 acum, nu sim[ chinui sd ii cresc bolniviciogi si sd moar[ maitdrziu." Gemenii aceia s-au niscut cu doi ani ina-inte de a md naqte eu gi trdiesc amAndoi si acum.Nu am apucat sd ii cunosc gi nu am imperqit cu eilaptele vreunei femei, ca sd fim fragi de lapte, cidoar aerul din nopgile nedormite ale mamei, pevremea cAnd ii ingrijea; cred cd ei s-ar numi fratiimei de aer.

in sudul Dobrogei iernile sunt aspre gi oameniila fel. CAnd ninge, zipada rroieniti izoleazdun satmai bine de o lund. Tirnp in care oamenii mdnAn-cd pAinea ficutd in casd, legumele puse la cons€r-vat toamna gi pegtele Dunirii. Pe aici se mdnAncdmult pegte: pegte prijit, pegte afumat, chifteluqe depegte, sarmale de pegte. O singurd dati pe an, deCrdciun, cei care il au taie porcul. Cea mai mareparte din ei se prdjeqte bucdqi gi se agazi in unrur[,in borcane mari de sticld. Borcanele stau aliniate inbeci sau pe prispi, acoperite cu rogojini sau inveli-te in pituri vechi, lAngi borcanele cu mur[turi gi artrebui sd ajungi pAn[ la Paqte. Carnea de porc oride g[in[ e rard qi se minAncd cu mfsuri. Gdinile setaie o datd pe sdptimAni, duminica qi nu in toateduminicile de peste an, cdci unele sunt duminicide post religios gi altele sunt duminici de post na-tural, adici cele in care nu ai ce t[ia. De Cr5ciun,pentru c[ sunt fdrani cu frica lui Dumnezeu, auobiceiul tuturor qiranilor romini: duc cite o bu-cati de porc la cele trei autoritiqi ale satului. La

18

TARA MEA SUSPENDATA

doctor, la miliqian gi la primar. Preotului nu ii dauceva in mod deosebit de Crdciun, pentru ci lui iidau tot anul, iar inginerul agronom, atunci cAndexisti, nu conteazd, cd se descurcd ei gi fird el.

CAnd vine primdvara, zdpada se topeqte ingiroaie repezi printre butacii de vie. Azi e, mAinenu e, azi e, mAine nu e. Soarele dobrogean nu e ochestie cu care sd te pogi juca. E crud, uneori ne-drept, iute la mAnie gi poate aduce argiga in doitimpi qi trei migciri. Un fel de zeu capricios, cumsunt absolut tofi zeii acestui pimAnt, dar tot elpune catifea gi chlhlimbar in vinuri, rotunjindu-le.in viile astea, in fiecare an boabele atdrn[ - sfericesau ugor ovale sau alungite, ,,fafa caprei", cum li se

mai spune.

Pagtele c[dea rar in martie, cel mai des era inaprilie sau la inceputul lui mai. Pagtele meu prefe-rat era cel de aprilie, cAnd incepea si fie cald, darsoarele ucigltor nu pirjolea inci totul gi Dun[reanu se migca ca o cadAn5 somnambuli, aqa cumface vara, cdnd ii este lene sd qi curgd. CAnd cideaPaEtele in aprilie sau la r Mai, tata igi suna tofi pri-etenii gi ii chema si facem PaEtele in aer liber, laCracii Preotesei. Aveam probabil vreo patru-cinciani, nu mergeam incd la gcoald gi Pagtele la CraciiPreotesei era cel mai grozav lucru care mi se puteaintAmpia mie pe atunci.

Pregitirea incepea cu cAteva zile inainte de du-minica cu pricina, cAnd tata, dupd ce afla cam cAtdlume avea si vin[, il lua pe nenea Dragomir gi se

19