Anca Dodescu Prezentare

Şcoala de vară "Criza economică şiŞcoala de vară "Criza economică şi statul de drept" , Suceava, 2009 statul de drept" , Suceava, 2009

RELAŢIA STAT- PIAŢĂRELAŢIA STAT- PIAŢĂÎN CONTEXTUL CRIZEI ÎN CONTEXTUL CRIZEI

ECONOMICEECONOMICE

Prof. univ. dr. ec. Anca Otilia DODESCUFacultatea de Ştiinţe Economice,

Universitatea din Oradea


CUPRINSCUPRINS

IntroducereIntroducere– Ce este statul?Ce este statul?– Statul Statul şi economiaşi economia– Public vs. PrivatPublic vs. Privat– Statul în sens economicStatul în sens economic

Componentele principale ale sectorului publicComponentele principale ale sectorului public– Administraţiile publice centrale şi localeAdministraţiile publice centrale şi locale– Organismele de protecţie socialăOrganismele de protecţie socială– Întreprinderile publiceÎntreprinderile publice

Coordonatele mecanismului de implicare a statului în economieCoordonatele mecanismului de implicare a statului în economie– Premise teoreticePremise teoretice– Lista argumentelor care pledează pentru implicarea statului în Lista argumentelor care pledează pentru implicarea statului în

economieeconomie (1) (1) – Lista argumentelor care pledează pentru implicarea statului în Lista argumentelor care pledează pentru implicarea statului în

economieeconomie (2) (2)– MModalităţile specifice de implicare a statuluiodalităţile specifice de implicare a statului în economie în economie– Rolurile statului în economieRolurile statului în economie


Rolul alocativ al statuluiRolul alocativ al statului– Disfuncţiunile de alocare ale pieţei şi rolul statuluiDisfuncţiunile de alocare ale pieţei şi rolul statului– Criteriul lui paretoCriteriul lui pareto– Costul de oportunitate al implicării statuluiCostul de oportunitate al implicării statului– Bunurile colective şi efectele exterioareBunurile colective şi efectele exterioare

Rolul distributiv al statuluiRolul distributiv al statului– Disfuncţiunile de distribuţie ale pieţei şi rolul statuluiDisfuncţiunile de distribuţie ale pieţei şi rolul statului– InegalitInegalităţile economiceăţile economice– Criteriul distribuirii justeCriteriul distribuirii juste– Alternative şi căi de acţiune guvernamentală în scopul redistribuiriiAlternative şi căi de acţiune guvernamentală în scopul redistribuirii

Rolul reglator al statuluiRolul reglator al statului– Disfuncţiunile de reglare ale pieţei şi rolul statuluDisfuncţiunile de reglare ale pieţei şi rolul statuluii– Statul - “dirijor”Statul - “dirijor” sau “stabilizator” al economieisau “stabilizator” al economiei

DDisfuncţinile pieţeiisfuncţinile pieţei versus versus disfuncţiunile Statului şi criteriile acţiunii publicedisfuncţiunile Statului şi criteriile acţiunii publice– Transparenţa imperfectăTransparenţa imperfectă– Separarea costuri – venituriSepararea costuri – venituri– Dificultăţi de evaluare a producţiei şi performanţelor sectorului publicDificultăţi de evaluare a producţiei şi performanţelor sectorului public– Inexistenţa controlului eficienţei activităţii publiceInexistenţa controlului eficienţei activităţii publice– Dependenţa de aparatul birocraticDependenţa de aparatul birocratic– Criteriile acţiunii publiceCriteriile acţiunii publice


CE NE PROPUNEM?CE NE PROPUNEM?

Nu ne propunem o abordare părtinitoareNu ne propunem o abordare părtinitoare, din perspectiva unei , din perspectiva unei anumite doctrine economice sau a unui anumit curent politico-anumite doctrine economice sau a unui anumit curent politico-ideologic, şi nici o abordare tradiţională a Statului, ca factor exogen al ideologic, şi nici o abordare tradiţională a Statului, ca factor exogen al mecanismului economic, dotat cu putere, autoritate, voinţă, ostil pieţei mecanismului economic, dotat cu putere, autoritate, voinţă, ostil pieţei libere sau, dimpotrivă, reparator, protector, binefăcător pe terenul libere sau, dimpotrivă, reparator, protector, binefăcător pe terenul acesteia. Considerând Statul democratic – creaţie umană, prin definiţie acesteia. Considerând Statul democratic – creaţie umană, prin definiţie imperfectă, dar care funcţionează după reguli constituţionale, pe baza imperfectă, dar care funcţionează după reguli constituţionale, pe baza unor mecanisme democratice aflate sub controlul cetăţenilor alegători; unor mecanisme democratice aflate sub controlul cetăţenilor alegători; iar sectorul public – componentă intrinsecă a mecanismului economic iar sectorul public – componentă intrinsecă a mecanismului economic de ansamblu; de ansamblu; ne propunem o abordare pragmatică, normativ- ne propunem o abordare pragmatică, normativ- instrumentală a compromisului piaţă-Stat.instrumentală a compromisului piaţă-Stat.

Pornind de la convingerea că Statul poate avea un rol progresist în Pornind de la convingerea că Statul poate avea un rol progresist în economie, dacă orice acţiune publică respectă etica economiei de economie, dacă orice acţiune publică respectă etica economiei de piaţă, piaţă, ne propunem să oferim o imagine complexă atât a ne propunem să oferim o imagine complexă atât a aspectelor pozitiveaspectelor pozitive ale ale Statului ca actor economicStatului ca actor economic cu un bogat cu un bogat repertoriu de roluri (alocativ, distributiv, reglator), dar şi limitelor, repertoriu de roluri (alocativ, distributiv, reglator), dar şi limitelor, disfuncţiunilor Statuluidisfuncţiunilor Statului care motivează retragerea sa din anumite care motivează retragerea sa din anumite sfere ale activităţii economice sau sfere ale activităţii economice sau integrarea raţionalităţii integrarea raţionalităţii economice în procesul de decizie publică.economice în procesul de decizie publică.


Raporturile Stat–Raporturile Stat–economie economie aauu constituit constituit obiectul obiectul unor unor dezbateri publice aprinsedezbateri publice aprinse, de , de cele mai cele mai multe multe ori polemice. În mod paradoxal, vechea temă de ori polemice. În mod paradoxal, vechea temă de cercetare a raporturilor Stat-economie îşi păstrează cercetare a raporturilor Stat-economie îşi păstrează mereu actualitatea şi fertilitatea. Probleme ca funcţiile mereu actualitatea şi fertilitatea. Probleme ca funcţiile Statului, gradul de implicare a Statului în economie, Statului, gradul de implicare a Statului în economie, mărimea optimă a sectorului public, graniţa sector mărimea optimă a sectorului public, graniţa sector public - sector privat, deznaţionalizarea, privatizarea, public - sector privat, deznaţionalizarea, privatizarea, birocraţia, raţionalitatea deciziei publice etc. ocupă un birocraţia, raţionalitatea deciziei publice etc. ocupă un loc important atât în dizertaţiile teoretice, cât şi în loc important atât în dizertaţiile teoretice, cât şi în discursul cotidian. Explicaţia este legată de realitatea discursul cotidian. Explicaţia este legată de realitatea deosebit de palpabilă a deosebit de palpabilă a creşterii greutăţii creşterii greutăţii sectorului public în economiile de piaţă actuale,sectorului public în economiile de piaţă actuale, denumite din acest motiv denumite din acest motiv “economii mixte”.“economii mixte”.

INTRODUCEREINTRODUCERE


În contextul actual, al crizei economico-În contextul actual, al crizei economico-financiare, polemica Stat–piaţă pare să fi financiare, polemica Stat–piaţă pare să fi devenit subiectul preferat de dezbatere. devenit subiectul preferat de dezbatere. Bătălia se dă, de fapt, între ideologii şi Bătălia se dă, de fapt, între ideologii şi doctrine – dreapta doctrine – dreapta versus versus stânga, liberalism stânga, liberalism versusversus socialism, neoliberalism socialism, neoliberalism versus versus neokeynesism, al căror vârf de lance este fie neokeynesism, al căror vârf de lance este fie statul, fie piaţa.statul, fie piaţa.

Mai mult, criza actuală a adus din nou în prim Mai mult, criza actuală a adus din nou în prim plan, la fel ca şi celebra sa predecesoare- plan, la fel ca şi celebra sa predecesoare- Marea Criză din 1929-1933, războiul Marea Criză din 1929-1933, războiul alternativelor capitalism alternativelor capitalism versusversus socialism socialism, ca , ca sisteme sociale de preferat, de salvat sau de sisteme sociale de preferat, de salvat sau de instaurat, de ce nu?!, instaurat, de ce nu?!, chiar şi chiar şi prin revoluprin revoluţie.ţie.


Dar este oare cazulDar este oare cazul?? CapitalismCapitalism – – stat minimal, stat minimal, piapiaţăţă tot mai tot mai

multă piaţă -multă piaţă - instrument natural folosit instrument natural folosit abuziv pentru abuziv pentru controlul bogăţieicontrolul bogăţiei → Piaţa → Piaţa dezintegrează, “centrifughează societatea dezintegrează, “centrifughează societatea nerandamentală în numele prosperităţii nerandamentală în numele prosperităţii individuale” (M. Dinu, 2009)individuale” (M. Dinu, 2009)

Socialism – piaţă minimală, Socialism – piaţă minimală, stat, tot mai stat, tot mai mult statmult stat; ; prin prin plan tot mai mult planplan tot mai mult plan - - instrument rainstrument raţional folosit iraţional pentru ţional folosit iraţional pentru controlul puteriicontrolul puterii → Statul cotropeşte totul, → Statul cotropeşte totul, “sufocă libera iniţiativă în numele binelui “sufocă libera iniţiativă în numele binelui social” (M. Dinu, 2009)social” (M. Dinu, 2009)


CE ESTE STATUL?CE ESTE STATUL?

Interpretările cele mai largi fac din Stat o necesitate indispensabilă a omului ca fiinţă socială, fenomen comun tuturor societăţilor.

În opinia lui Fernand Braudel, în procesul evoluţiei sale, Statul a rămas “ceea ce a fost dintotdeauna, un fascicol de funcţii, de puteri diferite; doar mijloacele sale de acţiune se schimbă, sarcinile majore rămânând aceleaşi: a se face ascultat, a controla de aproape sau de la distanţă viaţa economică, a participa la viaţa spirituală”.

Probabil că nu există la ora actuală un alt spaţiu teoretic comun atâtor ştiinţe cum este Statul. Orice ştiinţă socială (şi nu numai) caută răspunsuri la întrebări privind Statul: Ce este Statul? (ştiinţele juridice, ştiinţele politice); Cum a apărut Statul? (istoria, sociologia, antropologia politică); Cum este organizat Statul? (politologia, sociologia, dreptul); Ce ar trebui să fie sau să devină Statul? (filozofia politică); Care este rolul Statului în asigurarea existenţei oamenilor? (economia, sociologia, politologia) etc.


Esenţa dezbaterilor de idei, controverselor, polemicilor cu privire Stat constă, în general, în relaţia individ-Stat sau constrângere-libertate.

Pornind de la definiţia celebră dată Statului de Max Weber – acea agenţie în cadrul societăţii, care posedă monopolul constrângerii legitime, se pot distinge poziţii diferite cu privire la modul de organizare a constrângerii, cum ar fi:

1. Contractualismul – organizarea constrângerii este posibilă pe baza unui consens raţional sau a unui “contract social”, care oferă garanţia ordinii sociale şi a libertăţii politice în schimbul ordinii naturale şi a libertăţii naturale. Statul apare, astfel, ca un fenomen dezirabil, voluntar, întruchipare a voinţei comune într-un spaţiu comun (Hobbes, Locke, Rousseau);

2. Economismul – consideră libertatea individuală sinonimă cu libertatea schimburilor comerciale, iar ordinea socială – rezultat firesc al acestei libertăţi. În această viziune, Statul apare ca simplu “paznic” al ordinii născute din libertatea schimburilor comerciale; constrângerea nu este necesară pentru limitarea libertăţii, ci pentru paza sa (Mandeville, Smith etc.);


Socialismul Socialismul –– contestă compatibilitatea dintre contestă compatibilitatea dintre Stat – ca formă de organizare a constrângerii şi Stat – ca formă de organizare a constrângerii şi libertate. Statul reprezintă o fracţiune a societăţii, libertate. Statul reprezintă o fracţiune a societăţii, care se ridică deasupra ei, care se ridică deasupra ei, un organism de un organism de dominaţie al unui grup social asupra altuiadominaţie al unui grup social asupra altuia, , un instrument de conservare a unei ordini sociale un instrument de conservare a unei ordini sociale existente la un moment dat (Marx, Engels etc.);existente la un moment dat (Marx, Engels etc.);

4. 4. AnarhismulAnarhismul – neagă orice compatibilitate – neagă orice compatibilitate StatStat--individ, constrângereindivid, constrângere-- libertate. libertate. Statul nu Statul nu este altceva decât o întruchipare a este altceva decât o întruchipare a contrângerii şi dominaţiei absolute asupra contrângerii şi dominaţiei absolute asupra individuluiindividului (Proudhon, Godwin, Bakunin etc.). (Proudhon, Godwin, Bakunin etc.).


Indiferent de poziţia adoptată, Statul este identificat cu mijloacele ce permit crearea şi menţinerea ordinii sociale în limitele unui spaţiu determinat.

Definiţiile cele mai comune caracterizează Statul în raport cu trei aspecte esenţiale:

–Un cadru spaţial, delimitat de graniţe (teritoriu);–Populaţia care trăieşte între graniţele respective (naţiunea);–Existenţa unei structuri, care constituie baza unităţii politice (autoritatea

politică sau autoritatea publică).


STATUL STATUL ŞI ECONOMIAŞI ECONOMIA

Astfel, din a doua jumătate a secolului XX, domeniul analizei economice consacrat Statului ca subiect, operator sau actor economic este desemnat în mod curent prin denumirea “economie publică”. Deşi obiectul său de studiu este la ora actuală bine determinat: originea, forma şi consecinţele economice şi sociale ale prestaţiilor, altor modalităţi de implicare în economie, finanţării şi organizării Statului, limitele economiei publice rămân flue. Studiul Statului ca subiect operator sau actor economic implică operarea cu o serie de noţiuni generale referitoare la acest câmp de investigaţie economică şi la domeniile învecinate lui. O primă precizare este necesară asupra noţiunii de “public”, opusă noţiunii de “privat” şi diferită de noţiunea de “colectiv” prin aceea că implică în mod obligatoriu prezenţa Statului.


PUBLIC VS. PRIVATPUBLIC VS. PRIVATTermenii “public” şi “privat” (categorii de origine greacă) iniţial, indiscutabil, antitetici – sfera “polis”-ului, comună tuturor cetăţenilor liberi, era riguros delimitată de sfera “oikos”-ului, proprie fiecărui individ (gospodării, familii) – s-au devalorizat în timp, făcând graniţele lor tradiţionale să se estompeze. Teoria economică adoptă în general faţă de aceste sectoare ipoteze globale opuse:

–Sectorul privat asigură eficienţa economică, prin sistemul de alocare al pieţei concurenţiale;

–Sectorul public asigură echitatea sau justiţia socială, prin sistemul de alocare bazat pe implicarea Statului în economie.

Sectorul public se poate distinge, într-o primă fază, de sectorul privat prin raportare la un criteriu pozitiv, bazat pe natura procesului de decizie. Modul de decizie în sectorul public, derivat din procesul politic, se deosebeşte fundamental de modul de decizie în sectorul privat prin faptul că este: centralizat; subordonat interesului general.


Procesul de decizie în sectorul public implică trei nivele:– al instituţiilor politice (executiv, legislativ, judiciar);– al instituţiilor administrative;– al întreprinderilor publice.

Acţiunile publice (politici publice, prestaţii publice, reglementări etc.) – rezultat al procesului public de decizie, se deosebesc de cele de drept privat prin faptul că sunt:

subordonate interesului general; prezintă continuitate; permit accesul egal al persoanelor sau grupurilor de persoane pe care

le vizează.


STATUL ÎN SENS ECONOMICSTATUL ÎN SENS ECONOMIC

Deci, Deci, conform criteriului deciziei publiceconform criteriului deciziei publice, , sectorul sectorul public se poate defini ca fiind ansamblul public se poate defini ca fiind ansamblul organizaţiilor, instituţiilor, întreprinderilor în care organizaţiilor, instituţiilor, întreprinderilor în care prevalează un mod de decizie public.prevalează un mod de decizie public.

Conform Conform criteriului producţiei publicecriteriului producţiei publice, , sectorul public sectorul public poate fi identificat cu sistemul de producţie a poate fi identificat cu sistemul de producţie a bunurilor şi serviciilor publice într-o accepţiune care bunurilor şi serviciilor publice într-o accepţiune care cuprinde, pe de o parte, procesul de formare a cuprinde, pe de o parte, procesul de formare a cererii şi ofertei de bunuri publice, iar pe de altă cererii şi ofertei de bunuri publice, iar pe de altă parte, sistemul instituţional specific acestuia parte, sistemul instituţional specific acestuia (proprietate publică asupra avuţiei, decizie publică, (proprietate publică asupra avuţiei, decizie publică, mecanism de realizare a interesului public etc.).mecanism de realizare a interesului public etc.).

Admiţând că graniţele dintre sectorul public şi sectorul Admiţând că graniţele dintre sectorul public şi sectorul privat sunt dacă nu deschise, oricum nu strict delimitate, privat sunt dacă nu deschise, oricum nu strict delimitate, sectorul public sau Statul în sens economic, poate fi definit sectorul public sau Statul în sens economic, poate fi definit simplu ca simplu ca ansamblu al tuturor activităţilor ansamblu al tuturor activităţilor desfăşurate de Statdesfăşurate de Stat..


COMPONENTELE PRINCIPALE COMPONENTELE PRINCIPALE ALE SECTORULUI PUBLICALE SECTORULUI PUBLIC

Instituţiile publiceInstituţiile publice,, operează cu venituri operează cu venituri de la bugetul public şi bugetele locale şi de la bugetul public şi bugetele locale şi cuprind:cuprind:– Administraţiile publice centrale şi localeAdministraţiile publice centrale şi locale– Organisme de protecţie socialăOrganisme de protecţie socială

Întreprinderile publiceÎntreprinderile publice, , operează cu operează cu venituri obţinute din vânzarea pe piaţă a venituri obţinute din vânzarea pe piaţă a producţiei proprii, cu subvenţii sau producţiei proprii, cu subvenţii sau transferuri guvernamentale şi cuprind:transferuri guvernamentale şi cuprind:

Regii autonomeRegii autonome Societăţi mixte cu capital de Stat Societăţi mixte cu capital de Stat Bănci şi societăţi de asigurare cu capital de StatBănci şi societăţi de asigurare cu capital de Stat..


ADMINISTRAŢIILE PUBLICE ADMINISTRAŢIILE PUBLICE CENTRALE ŞI LOCALECENTRALE ŞI LOCALE

produc produc bunuri cu caracter public (bunuri colective)bunuri cu caracter public (bunuri colective) destinate destinate întregii societăţi, respectiv colectivităţii locale. Repartizarea întregii societăţi, respectiv colectivităţii locale. Repartizarea competenţelor pe nivele (central, local, regional etc.) depinde de competenţelor pe nivele (central, local, regional etc.) depinde de natura bunului public (deschiderea spaţială a externalităţilor sale), de natura bunului public (deschiderea spaţială a externalităţilor sale), de diferenţele de gusturi şi preferinţe de la o regiune la alta, şi nu în diferenţele de gusturi şi preferinţe de la o regiune la alta, şi nu în ultimul rând, de gradul de descentralizare admis de sistemul de decizie ultimul rând, de gradul de descentralizare admis de sistemul de decizie politică. politică.

Pe ansamblu, bunurile colective furnizate de administraţiile publice pot Pe ansamblu, bunurile colective furnizate de administraţiile publice pot fi grupate pe domenii în: apărare naţională; justiţie; poliţie; securitate; fi grupate pe domenii în: apărare naţională; justiţie; poliţie; securitate; urbanism şi protecţie a patrimoniului natural şi al peisajelor; urbanism şi protecţie a patrimoniului natural şi al peisajelor; transporturi; întreţinerea drumurilor, podurilor, porturilor, căilor de transporturi; întreţinerea drumurilor, podurilor, porturilor, căilor de navigaţie şi canalelor; învăţământ; pregătire profesională; servicii navigaţie şi canalelor; învăţământ; pregătire profesională; servicii culturale; protecţia mediului înconjurător; planificare, dezvoltare culturale; protecţia mediului înconjurător; planificare, dezvoltare economică etc. Din punctul de vedere al consumatorului, se pot economică etc. Din punctul de vedere al consumatorului, se pot distinge bunuri publice care servesc unor necesităţi: casnice distinge bunuri publice care servesc unor necesităţi: casnice (distribuirea apei, gazelor, electricităţii etc.); de infrastructură (distribuirea apei, gazelor, electricităţii etc.); de infrastructură urbanistică (curăţirea străzilor, servicii de salubritate, transporturi, urbanistică (curăţirea străzilor, servicii de salubritate, transporturi, întreţinerea drumurilor, pieţelor, parcărilor, porturilor etc.); de întreţinerea drumurilor, pieţelor, parcărilor, porturilor etc.); de educaţie, culturale (învăţământ, teatre, biblioteci, muzee etc.); de educaţie, culturale (învăţământ, teatre, biblioteci, muzee etc.); de protecţie şi siguranţă (poliţie, justiţie, pompieri, protecţia mediului protecţie şi siguranţă (poliţie, justiţie, pompieri, protecţia mediului înconjurător etc.); sociale şi politice (oficierea căsătoriilor, organizarea înconjurător etc.); sociale şi politice (oficierea căsătoriilor, organizarea alegerilor electorale etc.).alegerilor electorale etc.).


ORGANISMELE DE PROTECŢIE SOCIALĂORGANISMELE DE PROTECŢIE SOCIALĂ

– direct subordonate puterii publice şi în care direct subordonate puterii publice şi în care prevalează acelaşi sistem de decizie colectiv. prevalează acelaşi sistem de decizie colectiv. Organizate iniţial sub forma unor societăţi mutuale Organizate iniţial sub forma unor societăţi mutuale muncitoreşti, care pe baza cotizaţiilor obligatorii muncitoreşti, care pe baza cotizaţiilor obligatorii realizau prestaţii pentru membrii lor (asigurări în caz realizau prestaţii pentru membrii lor (asigurări în caz de boală, accidente de muncă), sistemul de asigurări de boală, accidente de muncă), sistemul de asigurări sociale s-a transformat profund în timp, căpătând pe sociale s-a transformat profund în timp, căpătând pe lângă lângă funcţia de asigurare şi funcţia de funcţia de asigurare şi funcţia de compensare a inegalităţilor economice,compensare a inegalităţilor economice, de unde de unde şi denumirea actuală de organisme de protecţie şi denumirea actuală de organisme de protecţie socială. Acestea sunt însărcinate, la ora actuală, cu socială. Acestea sunt însărcinate, la ora actuală, cu asigurări de boală, accidente, şomaj, pensii, ajutoare asigurări de boală, accidente, şomaj, pensii, ajutoare sociale pentru copii, familii, persoane cu handicap, sociale pentru copii, familii, persoane cu handicap, bătrâni, apărarea mamei şi copilului etc.bătrâni, apărarea mamei şi copilului etc.


– Regii autonome (de regulă monopoluri naturale, nu sunt concurate de firmele private);

– Societăţi mixte cu capital de Stat (aflate în concurenţă cu firmele private, fac parte din sectorul public, dar sunt mai apropiate ca mod de funcţionare de sectorul privat);

– Bănci şi societăţi de asigurare cu capital de Stat.

ÎNTREPRINDERILE PUBLICEÎNTREPRINDERILE PUBLICE


COORDONATELE MECANISMULUI DE COORDONATELE MECANISMULUI DE IMPLICARE A STATULUI ÎN ECONOMIEIMPLICARE A STATULUI ÎN ECONOMIE

MMecanismul implicării Statului în economie s-ar putea defini ecanismul implicării Statului în economie s-ar putea defini ca un sistem economic determinat de existenţa pieţei libere şi a ca un sistem economic determinat de existenţa pieţei libere şi a implicării Statului în economie care, prin acţiunea lor combinată implicării Statului în economie care, prin acţiunea lor combinată alcătuiesc un întreg şi funcţionează ca un organism.alcătuiesc un întreg şi funcţionează ca un organism.

CCompatibilitatea care trebuie să existe între cele două părţi ompatibilitatea care trebuie să existe între cele două părţi opuse: piaţa liberă şi Statul, astfel încât, sistemul economic opuse: piaţa liberă şi Statul, astfel încât, sistemul economic determinat să funcţioneze ca un organismdeterminat să funcţioneze ca un organism nu există în mod nu există în mod natural, de la sine, ci trebuie ingenios creată prin descoperirea şi natural, de la sine, ci trebuie ingenios creată prin descoperirea şi asamblarea elementelor “tehnice” necesare funcţionării optime a asamblarea elementelor “tehnice” necesare funcţionării optime a sistemului.sistemului.

În acest sens, trebuie mai întâi lămurite coordonatele În acest sens, trebuie mai întâi lămurite coordonatele mecanismului implicării Statului în economie:mecanismului implicării Statului în economie:

cadrul general al implicării Statului în economie;cadrul general al implicării Statului în economie; necesitatea implicării Statului în economie;necesitatea implicării Statului în economie; modalităţile de implicare a Statului în economie.modalităţile de implicare a Statului în economie.


PREMISE TEORETICEPREMISE TEORETICE

Sistemul de referinţă faţă de care este discutată Sistemul de referinţă faţă de care este discutată implicarea Statului în economie este implicarea Statului în economie este piaţa cu piaţa cu concurenţă perfectăconcurenţă perfectă, sistem de concurenţă ideal , sistem de concurenţă ideal caracterizat prin inexistenţa absolută a caracterizat prin inexistenţa absolută a posibilităţilor de influenţare a preţului pentru posibilităţilor de influenţare a preţului pentru subiecţii economici participanţi. Economia subiecţii economici participanţi. Economia neoclasică a demonstrat că piaţa cu concurenţă neoclasică a demonstrat că piaţa cu concurenţă perfectă asigură perfectă asigură identitatea optimum - eficienţă identitatea optimum - eficienţă - echilibru.- echilibru.

În realitate, funcţionarea pieţei libere pe baza unui În realitate, funcţionarea pieţei libere pe baza unui mecamism al concurenţei imperfecte prezintă, în mecamism al concurenţei imperfecte prezintă, în grade diferite, grade diferite, “defecte”, “lacune” sau chiar “defecte”, “lacune” sau chiar “falimente”“falimente” al căror rezultat este îndepărtarea al căror rezultat este îndepărtarea economiei de identitatea optimum-eficienţă-economiei de identitatea optimum-eficienţă-echilibru şi care motivează existenţa unui echilibru şi care motivează existenţa unui mecanism compensator al acţiunii publice.mecanism compensator al acţiunii publice.


Lista argumentelor care pledează pentru implicarea Statului în economie cuprinde:– necesitatea corectării disfuncţiunilor de alocare ale pieţei libere determinate de: informaţia

imperfectă, monopolizarea cererii sau a ofertei, existenţa monopolului natural sau tehnic, existenţa bunurilor colective şi a efectelor exterioare;

– necesitatea corectării inegalităţilor economice grave, determinate de mecanismul concurenţial;– necesitatea reglementării relaţiilor de piaţă, în anumite cazuri;– necesitatea reglării şi echilibrării mecanismului pieţei libere;– insuficienţa iniţiativei private cu privire la activităţi sau bunuri de interes general sau naţional

(bunuri colective ca: apărarea naţională, justiţia, infrastructura rutieră, energia electrică, energia atomică şi nucleară sau efecte exterioare ca poluarea etc.) Insuficienţa iniţiativei private în aceste domenii este determinată de rentabilitatea scăzută, incertitudinea recuperării cheltuielilor mari de cercetare sau legate de nivelul tehnologic, lipsa stimulentelor sau a sancţiunilor;

– complexitatea şi dificultatea unor probleme de interes general (războaie, calamităţi naturale, dezechilibre economice grave, tulburări sociale etc.) faţă de care piaţa liberă este incapabilă;

– modificări ale conjuncturii naţionale şi internaţionale, care determină necesitatea apărării economiei naţionale în interior şi a susţinerii actorilor economici naţionali în exterior de către Stat;

– dobândirea de către Stat a statutului de actor economic nemijlocit: consumator de bunuri şi servicii (pentru apărarea naţională, administraţie etc. ); producător de bunuri şi servicii-marfă (energie electrică, transport, poştă, telecomunicaţii etc); investitor; agent pe piaţa monetară (proprietar al Băncii de emisiune), pe piaţa capitalurilor, pe piaţa muncii, pe piaţa valutară etc.


LISTA ARGUMENTELOR CARE PLEDEAZĂ LISTA ARGUMENTELOR CARE PLEDEAZĂ PENTRU IMPLICAREA STATULUI ÎN ECONOMIEPENTRU IMPLICAREA STATULUI ÎN ECONOMIE

(1)(1)– necesitatea corectării disfuncţiunilor de alocare ale pieţei necesitatea corectării disfuncţiunilor de alocare ale pieţei libere determinate de: informaţia imperfectă, monopolizarea libere determinate de: informaţia imperfectă, monopolizarea cererii sau a ofertei, existenţa monopolului natural sau cererii sau a ofertei, existenţa monopolului natural sau tehnic, existenţa bunurilor colective şi a efectelor exterioaretehnic, existenţa bunurilor colective şi a efectelor exterioare;;

– necesitatea corectării inegalităţilor economice grave, necesitatea corectării inegalităţilor economice grave, determinate de mecanismul concurenţial;determinate de mecanismul concurenţial;

– necesitatea reglementării relaţiilor de piaţă, în anumite necesitatea reglementării relaţiilor de piaţă, în anumite cazuri;cazuri;

– necesitatea reglării şi echilibrării mecanismului pieţei libere;necesitatea reglării şi echilibrării mecanismului pieţei libere;– insuficienţa iniţiativei private cu privire la activităţi sau bunuri insuficienţa iniţiativei private cu privire la activităţi sau bunuri

de interes general sau naţional (bunuri colective ca: apărarea de interes general sau naţional (bunuri colective ca: apărarea naţională, justiţia, infrastructura rutieră, energia electrică, naţională, justiţia, infrastructura rutieră, energia electrică, energia atomică şi nucleară sau efecte exterioare ca poluarea energia atomică şi nucleară sau efecte exterioare ca poluarea etc.) Insuficienţa iniţiativei private în aceste domenii este etc.) Insuficienţa iniţiativei private în aceste domenii este determinată de rentabilitatea scăzută, incertitudinea determinată de rentabilitatea scăzută, incertitudinea recuperării cheltuielilor mari de cercetare sau legate de recuperării cheltuielilor mari de cercetare sau legate de nivelul tehnologic, lipsa stimulentelor sau a sancţiunilor;nivelul tehnologic, lipsa stimulentelor sau a sancţiunilor;


LISTA ARGUMENTELOR CARE PLEDEAZĂ LISTA ARGUMENTELOR CARE PLEDEAZĂ PENTRU IMPLICAREA STATULUI ÎN ECONOMIEPENTRU IMPLICAREA STATULUI ÎN ECONOMIE

(2)(2)– complexitatea şi dificultatea unor probleme de interes complexitatea şi dificultatea unor probleme de interes general (războaie, calamităţi naturale, dezechilibre general (războaie, calamităţi naturale, dezechilibre economice grave, tulburări sociale etc.) faţă de care economice grave, tulburări sociale etc.) faţă de care piaţa liberă este incapabilă;piaţa liberă este incapabilă;

– modificări ale conjuncturii naţionale şi internaţionale, modificări ale conjuncturii naţionale şi internaţionale, care determină necesitatea apărării economiei naţionale care determină necesitatea apărării economiei naţionale în interior şi a susţinerii actorilor economici naţionali în în interior şi a susţinerii actorilor economici naţionali în exterior de către Stat;exterior de către Stat;

– dobândirea de către Stat a statutului de actor economic dobândirea de către Stat a statutului de actor economic nemijlocit: consumator de bunuri şi servicii (pentru nemijlocit: consumator de bunuri şi servicii (pentru apărarea naţională, administraţie etc. ); producător de apărarea naţională, administraţie etc. ); producător de bunuri şi servicii-marfă (energie electrică, transport, bunuri şi servicii-marfă (energie electrică, transport, poştă, telecomunicaţii etc); investitor; agent pe piaţa poştă, telecomunicaţii etc); investitor; agent pe piaţa monetară (proprietar al Băncii de emisiune), pe piaţa monetară (proprietar al Băncii de emisiune), pe piaţa capitalurilor, pe piaţa muncii, pe piaţa valutară etc.capitalurilor, pe piaţa muncii, pe piaţa valutară etc.

– Pornind de la necesitatea implicării sale în economie, modalităţile specifice de implicare a Statului sunt variate şi determină, fiecare în parte un rol economic specific.


MMODALITĂŢILE SPECIFICE DE IMPLICARE A ODALITĂŢILE SPECIFICE DE IMPLICARE A STATULUISTATULUI ÎN ECONOMIE ÎN ECONOMIE

– implicarea prin administraţiile publice (centrală, locale şi a implicarea prin administraţiile publice (centrală, locale şi a securităţii sociale) cu rolul de a furniza (presta) servicii securităţii sociale) cu rolul de a furniza (presta) servicii colective nemarfare, fără contraprestaţie directă din partea colective nemarfare, fără contraprestaţie directă din partea consumatorilor, prin alocarea unor resurse bugetare, dar şi cu consumatorilor, prin alocarea unor resurse bugetare, dar şi cu rolul de a redistribui venitul naţional;rolul de a redistribui venitul naţional;

– implicarea ca actor economic nemijlocit, jucând rolul de implicarea ca actor economic nemijlocit, jucând rolul de producător şi consumator de bunuri şi servicii;producător şi consumator de bunuri şi servicii;

– organizarea şi instituţionalizarea la scară naţională a puterii organizarea şi instituţionalizarea la scară naţională a puterii publice prin elaborarea regimului juridic al proprietăţii şi al publice prin elaborarea regimului juridic al proprietăţii şi al activităţii economice şi crearea cadrului instituţional-activităţii economice şi crearea cadrului instituţional-organizatoric necesar activităţii economico-sociale. Rolul organizatoric necesar activităţii economico-sociale. Rolul Statului în această privinţă este de arbitru legal al interacţiunii Statului în această privinţă este de arbitru legal al interacţiunii dintre interesele individuale şi sociale, prezente şi viitoare, dintre interesele individuale şi sociale, prezente şi viitoare, naţionale şi internaţionale;naţionale şi internaţionale;

– elaborarea şi aplicarea de politici şi programe economice elaborarea şi aplicarea de politici şi programe economice sectoriale, regionale şi generale prin care se stabilesc sectoriale, regionale şi generale prin care se stabilesc obiectivele generale şi specifice, precum şi modalităţile obiectivele generale şi specifice, precum şi modalităţile concrete ale implicării Statului în economie. Rolul Statului în concrete ale implicării Statului în economie. Rolul Statului în acest sens este de reglator şi dirijor al economiei.acest sens este de reglator şi dirijor al economiei.


ROLURILE STATULUI ÎN ECONOMIEROLURILE STATULUI ÎN ECONOMIE

Inventariind rolurile multiple pe care Statul le joacă Inventariind rolurile multiple pe care Statul le joacă în economie (prestator de servicii colective în economie (prestator de servicii colective nemarfare, alocator de resurse, redistribuitor al nemarfare, alocator de resurse, redistribuitor al veniturilor, arbitru legal, reglator şi dirijor al veniturilor, arbitru legal, reglator şi dirijor al economiei), putem concluziona că mecanismul economiei), putem concluziona că mecanismul optim al implicării Statului în economie presupune optim al implicării Statului în economie presupune talentul obligatoriu de actor desăvârşit al Statului.talentul obligatoriu de actor desăvârşit al Statului.

Sintetizând, din punct de vedere al Sintetizând, din punct de vedere al obiectivelor urmărite, repertoriul Statului cuprinde obiectivelor urmărite, repertoriul Statului cuprinde următoarele roluri principale:următoarele roluri principale:– rolul alocativ rolul alocativ subordonat obiectivului “subordonat obiectivului “eficienţăeficienţă”;”;– rolul distributiv rolul distributiv subordonat obiectivului “subordonat obiectivului “echitateechitate”;”;– rolul reglator rolul reglator subordonat obiectivului “subordonat obiectivului “echilibruechilibru”.”.


ROLUL ALOCATIV AL STATULUI.ROLUL ALOCATIV AL STATULUI. Alocarea resurselor reprezintă transformarea Alocarea resurselor reprezintă transformarea

resurselor productive în bunuri şi servicii de consum. resurselor productive în bunuri şi servicii de consum. Alocarea optimă a resurselor impune respectarea Alocarea optimă a resurselor impune respectarea principiului eficienţei economice, ceea ce înseamnprincipiului eficienţei economice, ceea ce înseamnăă pe pe de o parte - eficienţă productivă (maximizarea de o parte - eficienţă productivă (maximizarea cantităţii produse pe unitate de factori de producţie cantităţii produse pe unitate de factori de producţie consumaţi sau minimizarea consumului de factori de consumaţi sau minimizarea consumului de factori de producţie pe unitate de produs); pe de altă parte - producţie pe unitate de produs); pe de altă parte - eficienţă alocativă (adaptarea optimă a ofertei la eficienţă alocativă (adaptarea optimă a ofertei la cerere).cerere).

Alocarea optimă a resurselor este un imperativ Alocarea optimă a resurselor este un imperativ dintr-un motiv foarte simplu: resursele productive sunt dintr-un motiv foarte simplu: resursele productive sunt rare în raport cu trebuinţele la fel de infinite ca şi rare în raport cu trebuinţele la fel de infinite ca şi visele oamenilor. Orice colectivitate care doreşte să-şi visele oamenilor. Orice colectivitate care doreşte să-şi satisfacă trebuinţele în cel mai înalt grad posibil, adică, satisfacă trebuinţele în cel mai înalt grad posibil, adică, în termenii “economiei bunăstării”, să-şi crească în termenii “economiei bunăstării”, să-şi crească nivelul de bunăstare, va urmări alocarea optimă a nivelul de bunăstare, va urmări alocarea optimă a resurselor.resurselor.


DISFUNCŢIUNILE DE ALOCARE ALE PIEŢEI ŞI DISFUNCŢIUNILE DE ALOCARE ALE PIEŢEI ŞI ROLUL STATULUIROLUL STATULUI

Numim “disfuncţiune de alocare a pieţei” acea situaţie în Numim “disfuncţiune de alocare a pieţei” acea situaţie în care condiţiile necesare alocării optime a resurselor (sau care condiţiile necesare alocării optime a resurselor (sau eficienţei în sens Pareto) nu există parţial sau în totalitate.eficienţei în sens Pareto) nu există parţial sau în totalitate.

Disfuncţiunile de alocareDisfuncţiunile de alocare ale pieţei se manifestă prin ale pieţei se manifestă prin preţuri care nu exprimă costurile sau utilităţile marginale, preţuri care nu exprimă costurile sau utilităţile marginale, prin dezechilibre între cerere şi ofertă. Cauzele acestor prin dezechilibre între cerere şi ofertă. Cauzele acestor disfuncţiuni, care justifică acţiuni publice în domeniul disfuncţiuni, care justifică acţiuni publice în domeniul alocării resurselor, pot fi:alocării resurselor, pot fi:– lipsa transparenţei perfecte a pieţei;lipsa transparenţei perfecte a pieţei;– monopolizarea producţiei sau a cererii;monopolizarea producţiei sau a cererii;– monopolul tehnic sau natural;monopolul tehnic sau natural;– existenţa bunurilor colective şi a externalităţilorexistenţa bunurilor colective şi a externalităţilor..

Acţiunea publică în procesul alocării resurselor însă, nu este Acţiunea publică în procesul alocării resurselor însă, nu este motivată în mod automat de existenţa disfuncţiunilor pieţei.motivată în mod automat de existenţa disfuncţiunilor pieţei.


CRITERIUL LUI PARETOCRITERIUL LUI PARETO

– o stare a economiei trebuie să fie o stare a economiei trebuie să fie preferată alteia dacă o persoană, cel preferată alteia dacă o persoană, cel puţin, câştigă fără ca oricare alta să puţin, câştigă fără ca oricare alta să piardă (piardă (criteriu relativcriteriu relativ););

– alocarea resurselor este optimă şi, prin alocarea resurselor este optimă şi, prin urmare, bunăstarea colectivă este urmare, bunăstarea colectivă este maximă dacă nu e posibil printr-o maximă dacă nu e posibil printr-o modificare a alocării să se amelioreze modificare a alocării să se amelioreze bunăstarea unei persoane, cel puţin, bunăstarea unei persoane, cel puţin, fără ca oricare alta să piardă (fără ca oricare alta să piardă (criteriu criteriu absolutabsolut).).


COSTUL DE OPORTUNITATE AL COSTUL DE OPORTUNITATE AL IMPLICĂRII STATULUIIMPLICĂRII STATULUI

În primul rând, trebuie ţinut cont că În primul rând, trebuie ţinut cont că orice acţiune guvernamentală, orice acţiune guvernamentală, oricât de restrânsă ar fi, exercită o influenţă asupra alocării oricât de restrânsă ar fi, exercită o influenţă asupra alocării resurselor deoarece implică inevitabil un consum de resurse şi resurselor deoarece implică inevitabil un consum de resurse şi deci, atâta vreme cât resursele sunt limitate, un cost de deci, atâta vreme cât resursele sunt limitate, un cost de oportunitateoportunitate. Acest cost de oportunitate se măsoară în funcţie de . Acest cost de oportunitate se măsoară în funcţie de cantitatea de alte bunuri economice care ar fi putut fi produse cu cantitatea de alte bunuri economice care ar fi putut fi produse cu resursele afectate acţiunii guvernamentale. Rezultă că, spre deosebire resursele afectate acţiunii guvernamentale. Rezultă că, spre deosebire de piaţă, care asigură alocarea spontană a resurselor, printr-un proces de piaţă, care asigură alocarea spontană a resurselor, printr-un proces de decizie descentralizat, Statul trebuie să vegheze să nu aloce de decizie descentralizat, Statul trebuie să vegheze să nu aloce resursele ineficient.resursele ineficient.

În al doilea rând, rolul constituţional al Statului de apărător al În al doilea rând, rolul constituţional al Statului de apărător al interesului general îi permite să depăşească în acţiunile sale pragul interesului general îi permite să depăşească în acţiunile sale pragul alocării optime a resurselor. Acest lucru este motivat fie de existenţa alocării optime a resurselor. Acest lucru este motivat fie de existenţa unor asemenea disfuncţiuni ale pieţei care îi perturbă complet unor asemenea disfuncţiuni ale pieţei care îi perturbă complet funcţionarea, fie de obiective considerate mai importante decât funcţionarea, fie de obiective considerate mai importante decât alocarea optimă a resurselor (repartiţia echitabilă sau justă a alocarea optimă a resurselor (repartiţia echitabilă sau justă a bunăstării, echilibrul macroeconomic etc.) bunăstării, echilibrul macroeconomic etc.) Implicarea Statului în Implicarea Statului în alocarea resurselor trebuie stabilită în funcţie de amploarea alocarea resurselor trebuie stabilită în funcţie de amploarea disfuncţiunilor de alocare ale pieţei astfel încât pierderea de disfuncţiunilor de alocare ale pieţei astfel încât pierderea de bunăstare pe care o generează acţiunea publică să fie bunăstare pe care o generează acţiunea publică să fie inferioară pierderii de bunăstare determinată de disfuncţiunile inferioară pierderii de bunăstare determinată de disfuncţiunile de alocare ale pieţei.de alocare ale pieţei.


PPRINCIPIUL COMPENSAŢIEI RINCIPIUL COMPENSAŢIEI HICKS-KALDORHICKS-KALDOR

Acest principiu al implicării guvernamentale Acest principiu al implicării guvernamentale corespunde unei extinderi a criteriului lui Pareto, corespunde unei extinderi a criteriului lui Pareto, extindere operată în teoria economică de Hicks şi extindere operată în teoria economică de Hicks şi Kaldor, cunoscută sub numele “testul de Kaldor, cunoscută sub numele “testul de compensare Hicks-Kaldor” sau “principiul compensare Hicks-Kaldor” sau “principiul compensaţiei Hicks-Kaldor”.compensaţiei Hicks-Kaldor”.

Acesta stipulează că o stare Y a alocării este Acesta stipulează că o stare Y a alocării este preferabilă din punct de vedere social unei stări X preferabilă din punct de vedere social unei stări X atunci când indivizii care câştigă prin acest schimb atunci când indivizii care câştigă prin acest schimb sunt în măsură, potenţial vorbind, să-i compenseze sunt în măsură, potenţial vorbind, să-i compenseze pe cei ce pierd şi să rămână în final cu un câştig.pe cei ce pierd şi să rămână în final cu un câştig.

Chiar dacă testul Hicks-Kaldor contravine parţial Chiar dacă testul Hicks-Kaldor contravine parţial optimului lui Pareto, după compensare are loc optimului lui Pareto, după compensare are loc ameliorarea bunăstării colectivităţii.ameliorarea bunăstării colectivităţii.


BUNURILE COLECTIVE ŞI EFECTELE BUNURILE COLECTIVE ŞI EFECTELE EXTERIOAREEXTERIOARE

Cea mai importantă cauză a apariţiei disfuncţiunilor pieţei din punctul Cea mai importantă cauză a apariţiei disfuncţiunilor pieţei din punctul de vedere al alocării resurselor o reprezintă existenţa bunurilor de vedere al alocării resurselor o reprezintă existenţa bunurilor colective şi a efectelor exterioare.colective şi a efectelor exterioare.

Bunurile colectiveBunurile colective sunt definite de economia neoclasică ca “bunuri sunt definite de economia neoclasică ca “bunuri indivizibile ce pot fi consumate simultan de mai mulţi indivizi”.indivizibile ce pot fi consumate simultan de mai mulţi indivizi”.

Paul Samuelson defineşte bunurile colective ca pe acelea “al căror Paul Samuelson defineşte bunurile colective ca pe acelea “al căror consum individual nu duce la sustragerea de la consumul său a altui consum individual nu duce la sustragerea de la consumul său a altui individ”.individ”.

Bunurile colective se deosebesc de cele private prin două Bunurile colective se deosebesc de cele private prin două caracteristici specifice:caracteristici specifice:– non-rivalitatenon-rivalitate– non-excluderenon-excludere

Non-rivalitatea bunurilor colective implică posibilitatea consumului Non-rivalitatea bunurilor colective implică posibilitatea consumului acestora de către un număr mare de persoane fără un cost de acestora de către un număr mare de persoane fără un cost de producţie suplimentar. Consumul unei persoane nu micşoreaza cu producţie suplimentar. Consumul unei persoane nu micşoreaza cu nimic cantitatea disponibilă pentru toate celelalte persoane; este, prin nimic cantitatea disponibilă pentru toate celelalte persoane; este, prin urmare, non-rival consumului altor persoane.urmare, non-rival consumului altor persoane.

Non-excluderea implică faptul că furnizorul bunului colectiv se află în Non-excluderea implică faptul că furnizorul bunului colectiv se află în imposibilitatea de a exclude pe cineva de la consumul acestui bun imposibilitatea de a exclude pe cineva de la consumul acestui bun rezervând acest drept aceluia sau acelora care plătesc un preţ. Deci, rezervând acest drept aceluia sau acelora care plătesc un preţ. Deci, odată produs, bunul colectiv este disponibil pentru toţi în mod gratuit.odată produs, bunul colectiv este disponibil pentru toţi în mod gratuit.


Efectele exterioareEfectele exterioare sunt definite de economia neoclasică ca efectele sunt definite de economia neoclasică ca efectele determinate de activitatea unui actor economic asupra utilităţii sau determinate de activitatea unui actor economic asupra utilităţii sau profitului altor agenţi economici, în afara unor tranzacţii de piaţă. Sunt profitului altor agenţi economici, în afara unor tranzacţii de piaţă. Sunt numite aici: poluarea, fumul, deşeurile toxice, materialele radioactive numite aici: poluarea, fumul, deşeurile toxice, materialele radioactive provocate de anumiţi agenţi economici şi nocive pentru ceilalţi care sunt provocate de anumiţi agenţi economici şi nocive pentru ceilalţi care sunt obligaţi să le suporte, afectând utilitatea acestora, fără a le acorda în obligaţi să le suporte, afectând utilitatea acestora, fără a le acorda în schimb o despăgubire. Acestea sunt efecte exterioare negative. schimb o despăgubire. Acestea sunt efecte exterioare negative.

Cea mai clară definiţie a efectelor exterioare pare a fi cea dată de Paul Cea mai clară definiţie a efectelor exterioare pare a fi cea dată de Paul Samuelson: “efecte ce se produc când firmele sau oamenii impun costuri Samuelson: “efecte ce se produc când firmele sau oamenii impun costuri sau beneficii altora fără ca aceştia să plătească un preţ corespunzător sau sau beneficii altora fără ca aceştia să plătească un preţ corespunzător sau să primească o plată corespunzătoare”. să primească o plată corespunzătoare”.

Îngrijorătoare pentru guvern sunt, în principal, efectele exterioare negative Îngrijorătoare pentru guvern sunt, în principal, efectele exterioare negative ca poluarea aerului, apei, deşeuri radioactive, materiale toxice etc., care ca poluarea aerului, apei, deşeuri radioactive, materiale toxice etc., care reclamă aplicarea unei politici de protejare a mediului înconjurător. Acest reclamă aplicarea unei politici de protejare a mediului înconjurător. Acest tip de politică se bazează pe existenţa unui set de reglementări legale cu tip de politică se bazează pe existenţa unui set de reglementări legale cu privire la protecţia mediului înconjurător (niveluri maxime de poluare privire la protecţia mediului înconjurător (niveluri maxime de poluare admise, sancţiuni etc.), care servesc controlului direct al poluării. Cu cât admise, sancţiuni etc.), care servesc controlului direct al poluării. Cu cât însă sancţiunile sau constrângerile impuse de Stat actorilor economici însă sancţiunile sau constrângerile impuse de Stat actorilor economici poluanţi vor limita mai mult libertatea de acţiune a acestora, cu atât poluanţi vor limita mai mult libertatea de acţiune a acestora, cu atât efectele redistributive ale reglementării vor fi mai mari, iar mecanismul efectele redistributive ale reglementării vor fi mai mari, iar mecanismul concurenţial mai mult afectat.concurenţial mai mult afectat.


ROLUL DISTRIBUTIV AL STATULUIROLUL DISTRIBUTIV AL STATULUI

Alocarea optimă a resurselor corespunzătoare Alocarea optimă a resurselor corespunzătoare imperativului dublu al eficienţei productive şi al imperativului dublu al eficienţei productive şi al eficienţei alocative este o condiţie necesară, dar nu eficienţei alocative este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă a optimului social.şi suficientă a optimului social.

Numeroase soluţii optime din punct de vedere al Numeroase soluţii optime din punct de vedere al alocării sunt inacceptabile din punct de vedere al alocării sunt inacceptabile din punct de vedere al justiţiei sociale. Piaţa îşi va demonstra întodeauna justiţiei sociale. Piaţa îşi va demonstra întodeauna injustiţia sau inechitatea atâta timp cât norocul sau injustiţia sau inechitatea atâta timp cât norocul sau şansa are de jucat un anumit rol. Pornind de la şansa are de jucat un anumit rol. Pornind de la premisa că bunul simţ, moralitatea şi sensul premisa că bunul simţ, moralitatea şi sensul jujustiţiei arată că nimeni nu trebuie să cunoască stiţiei arată că nimeni nu trebuie să cunoască foamea şi depersonalizarea, implicarea Statului în foamea şi depersonalizarea, implicarea Statului în domeniul distribuţiei devine absolut necesară domeniul distribuţiei devine absolut necesară pentru a corecta pentru a corecta disfuncţiunile de distribuţie disfuncţiunile de distribuţie ale pieţale pieţei, manifestate prin inegalităţi ei, manifestate prin inegalităţi economiceeconomice. .


DISFUNCŢIUNILE DE DISTRIBUŢIE ALE PIEŢEI DISFUNCŢIUNILE DE DISTRIBUŢIE ALE PIEŢEI ŞI ROLUL STATULUIŞI ROLUL STATULUI

Aşa cum am arătat deja, Aşa cum am arătat deja, disfuncţiunile de distribuţie ale pieţeidisfuncţiunile de distribuţie ale pieţei se manifestă se manifestă prin prin inegalităţi economiceinegalităţi economice. O posibilă definire a inegalităţii economice ar fi . O posibilă definire a inegalităţii economice ar fi cea dată de Luc Weber, conform căreia inegalitatea economică se referă, cea dată de Luc Weber, conform căreia inegalitatea economică se referă, în mod esenţial, la distribuţia bunurilor caracterizate printr-un drept de în mod esenţial, la distribuţia bunurilor caracterizate printr-un drept de proprietate. proprietate.

Distribuţia drepturilor de proprietate se află în opoziţie cu distribuţia Distribuţia drepturilor de proprietate se află în opoziţie cu distribuţia drepturilor individuale fundamentale (respectul demnităţii umane, al sferei drepturilor individuale fundamentale (respectul demnităţii umane, al sferei private, egalitatea în faţa legii; libertatea de opinie, de informare, de private, egalitatea în faţa legii; libertatea de opinie, de informare, de credinţă, de asociere, de întrunire sindicală, de profesie etc.); a drepturilor credinţă, de asociere, de întrunire sindicală, de profesie etc.); a drepturilor politice (dreptul la vot şi eligibilitate) şi a drepturilor sociale (asistenţa politice (dreptul la vot şi eligibilitate) şi a drepturilor sociale (asistenţa medicală, instruirea obligatorie şi superioară; dreptul la muncă, la locuinţă, medicală, instruirea obligatorie şi superioară; dreptul la muncă, la locuinţă, de asigurare împotriva riscurilor vieţii - batrâneţe, invaliditate, şomaj etc.) - de asigurare împotriva riscurilor vieţii - batrâneţe, invaliditate, şomaj etc.) - drepturi care sunt distribuite în mod universal şi egal tuturor cetăţenilor drepturi care sunt distribuite în mod universal şi egal tuturor cetăţenilor unei naţiuni, în conformitate cu Constituţia în vigoare. Odată lămurită unei naţiuni, în conformitate cu Constituţia în vigoare. Odată lămurită limita între domeniul drepturilor de proprietate asociate bunurilor limita între domeniul drepturilor de proprietate asociate bunurilor economice şi domeniul celorlalte drepturi constituţionale, pot fi căutate economice şi domeniul celorlalte drepturi constituţionale, pot fi căutate sursele inegalităţilor economice.sursele inegalităţilor economice.

Cele mai frecvente metode utilizate pentru Cele mai frecvente metode utilizate pentru determinarea inegalităţilor determinarea inegalităţilor economiceeconomice sunt coeficientul Gini şi Hierchman stabilit pe baza curbei sunt coeficientul Gini şi Hierchman stabilit pe baza curbei Lorenz ca raport între veniturile a 10% din populaţia cea mai bogată şi 10% Lorenz ca raport între veniturile a 10% din populaţia cea mai bogată şi 10% din populaţia cea mai săracădin populaţia cea mai săracă[i[i]]..


INEGALITINEGALITĂŢILE ECONOMICEĂŢILE ECONOMICE

În funcţie de sursele provenienţei lor, inegalităţile În funcţie de sursele provenienţei lor, inegalităţile economice ar putea fi clasificate astfel :economice ar putea fi clasificate astfel : inegalităţi economice în situaţia dotărilor iniţiale inegalităţi economice în situaţia dotărilor iniţiale

identice, generate de:identice, generate de: inegalitatea eficienţei;inegalitatea eficienţei; inegalitatea norocului;inegalitatea norocului; inegalitatea investiţiei în capitalul uman inegalitatea investiţiei în capitalul uman

(pregătire şcolară, profesională, universitară (pregătire şcolară, profesională, universitară etc.);etc.);

inegalităţi economice determinate de inegalităţi economice determinate de funcţionarea imperfectă a pieţelor (inegalităţi de funcţionarea imperfectă a pieţelor (inegalităţi de remunerare a factorilor de producţie în funcţie remunerare a factorilor de producţie în funcţie de regiune, ramură, poziţie, puterea sindicatelor, de regiune, ramură, poziţie, puterea sindicatelor, legislaţie etc.);legislaţie etc.);

inegalităţi economice generate de inegalitatea inegalităţi economice generate de inegalitatea dotărilor iniţiale datorită:dotărilor iniţiale datorită:


originii şi situaţiei familiale (inegalităţi de instruire, originii şi situaţiei familiale (inegalităţi de instruire, educaţie şi inegalităţi de dotare cu capital tehnic sau educaţie şi inegalităţi de dotare cu capital tehnic sau financiar);financiar);

discriminărilor economice (în funcţie de etnie, discriminărilor economice (în funcţie de etnie, naţionalitate, sex, rasă, religie, vârstă, apartenenţă naţionalitate, sex, rasă, religie, vârstă, apartenenţă politică, apartenenţă la un grup de presiune etc.).politică, apartenenţă la un grup de presiune etc.).

Dacă în prima categorie se includ inegalităţi inevitabile, Dacă în prima categorie se includ inegalităţi inevitabile, imposibil de înlăturat, prin urmare şi de contestat; celelalte imposibil de înlăturat, prin urmare şi de contestat; celelalte două categorii de inegalităţi sunt considerate nedrepte, două categorii de inegalităţi sunt considerate nedrepte, fiind cel mai adesea catalogate ca “inegalităţi de şanse”. fiind cel mai adesea catalogate ca “inegalităţi de şanse”. Inegalitatea şanselor este adeseori ilustrată apelând la Inegalitatea şanselor este adeseori ilustrată apelând la modelul cursei pentru un premiu. Dacă dintre cei aflaţi în modelul cursei pentru un premiu. Dacă dintre cei aflaţi în competiţie unii pornesc dintr-un punct mai apropiat de linia competiţie unii pornesc dintr-un punct mai apropiat de linia de sosire, iar alţii aleargă cu pietricele în pantofi, în mod de sosire, iar alţii aleargă cu pietricele în pantofi, în mod sigur competiţia va fi etichetată ca nedreaptă. sigur competiţia va fi etichetată ca nedreaptă.


CRITERIUL DISTRIBUIRII JUSTECRITERIUL DISTRIBUIRII JUSTE

vom nota câteva dintre criteriile de distribuire vom nota câteva dintre criteriile de distribuire propuse de teoria economică:propuse de teoria economică: criteriul clasic - al remunerării factorilor de producţie în criteriul clasic - al remunerării factorilor de producţie în

funcţie de aportul lor la obţinerea rezultatelor economice funcţie de aportul lor la obţinerea rezultatelor economice prin salariu, profit, rentă;prin salariu, profit, rentă;

criteriul neoclasic - al remunerării factorilor de producţie criteriul neoclasic - al remunerării factorilor de producţie în funcţie de productivitatea lor marginală (propus de în funcţie de productivitatea lor marginală (propus de J.B. Clark);J.B. Clark);

criteriul lui Bentham - al maximizării utilităţii totale a criteriul lui Bentham - al maximizării utilităţii totale a comunităţii pe baza maximizării utilităţii individuale a comunităţii pe baza maximizării utilităţii individuale a fiecărui membru al comunităţii;fiecărui membru al comunităţii;

criteriul socialist - al egalităţii bunăstării tuturor criteriul socialist - al egalităţii bunăstării tuturor membrilor unei colectivităţi;membrilor unei colectivităţi;

criteriul colectivist (comunist) - “de la fiecare după criteriul colectivist (comunist) - “de la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după nevoi”;posibilităţi, fiecăruia după nevoi”;


criteriul mixt - bazat pe asigurarea pentru toţi criteriul mixt - bazat pe asigurarea pentru toţi membrii unei colectivităţi a unui nivel de trai membrii unei colectivităţi a unui nivel de trai minim; peste acest nivel, distribuirea se face în minim; peste acest nivel, distribuirea se face în funcţie de productivitatea marginală a funcţie de productivitatea marginală a factorilor de producţie.factorilor de producţie.

criteriul lui Rawls - conform căruia distribuirea criteriul lui Rawls - conform căruia distribuirea trebuie să determine ca bunăstarea celor mai trebuie să determine ca bunăstarea celor mai defavorizăţi să fie cât mai mare posibilă. defavorizăţi să fie cât mai mare posibilă. Criteriul se bazează pe ideea că orice individ Criteriul se bazează pe ideea că orice individ va alege repartizarea care îi garantează cel va alege repartizarea care îi garantează cel mai mare venit minim şi operează cu regula mai mare venit minim şi operează cu regula “maximin” (maximizarea situaţiei minime).“maximin” (maximizarea situaţiei minime).


Teoretic, economistul poate alege un criteriu de Teoretic, economistul poate alege un criteriu de distribuire sau altul; practic însă, formularea şi distribuire sau altul; practic însă, formularea şi adoptarea criteriului de distribuire pe baza căruia adoptarea criteriului de distribuire pe baza căruia Statul va opera redistribuirea veniturilor aparţine Statul va opera redistribuirea veniturilor aparţine procesului politic. În societăţile moderne cu economie procesului politic. În societăţile moderne cu economie de piaţă, sistemele politice propun în principiu, de piaţă, sistemele politice propun în principiu, criteriul mixt pe baza căruia inegalităţile nu sunt total criteriul mixt pe baza căruia inegalităţile nu sunt total înlăturate, lucru care nici nu este dorit de altfel, dar înlăturate, lucru care nici nu este dorit de altfel, dar este eliminată sărăcia.este eliminată sărăcia.

Din punctul de vedere al analizei prezente, obiectivul Din punctul de vedere al analizei prezente, obiectivul vizat de politica de redistribuire ar trebui să fie vizat de politica de redistribuire ar trebui să fie maximizarea bunăstării întregii colectivităţi, acordând maximizarea bunăstării întregii colectivităţi, acordând prioritate absolută celor mai defavorizaţi.prioritate absolută celor mai defavorizaţi. Acest Acest obiectiv corespunde în oarecare măsură criteriului obiectiv corespunde în oarecare măsură criteriului mixt, dar în totalitate, corespunde unei combinaţii a mixt, dar în totalitate, corespunde unei combinaţii a criteriului lui Bentham cu criteriul lui Rawls.criteriului lui Bentham cu criteriul lui Rawls.


ALTERNATIVE ŞI CĂI DE ACŢIUNE ALTERNATIVE ŞI CĂI DE ACŢIUNE GUVERNAMENTALĂ ÎN SCOPUL REDISTRIBUIRIIGUVERNAMENTALĂ ÎN SCOPUL REDISTRIBUIRII

Pentru a modifica distribuirea existentă a venitului naţional Pentru a modifica distribuirea existentă a venitului naţional în conformitate cu obiectivele definite prin procesul politic în conformitate cu obiectivele definite prin procesul politic de decizie pe baza unui criteriu ales de distribuire justă, de decizie pe baza unui criteriu ales de distribuire justă, Statul se confruntă cu o serie de alternative:Statul se confruntă cu o serie de alternative: a) să acţioneze, în principal asupra inegalităţilor economice a) să acţioneze, în principal asupra inegalităţilor economice

generate de inegalitatea dotărilor iniţiale sau asupra generate de inegalitatea dotărilor iniţiale sau asupra inegalităţilor economice determinate de funcţionarea inegalităţilor economice determinate de funcţionarea imperfectă a pieţelor;imperfectă a pieţelor;

b) să acţioneze printr-o politică de redistribuire selectivă sau b) să acţioneze printr-o politică de redistribuire selectivă sau printr-una globală;printr-una globală;

c) să se implice direct, limitând posibilităţile de alegere ale c) să se implice direct, limitând posibilităţile de alegere ale cetăţenilor sau indirect.cetăţenilor sau indirect.

Alegerea uneia sau alteia dintre alternative sau alegerea Alegerea uneia sau alteia dintre alternative sau alegerea unei combinaţii dintre alternativele date trebuie să ţină cont unei combinaţii dintre alternativele date trebuie să ţină cont de efectele secundare (asupra alocării resurselor; de efectele secundare (asupra alocării resurselor; redistributive secundare; diverse) pe care le generează redistributive secundare; diverse) pe care le generează fiecare variantă în parte.fiecare variantă în parte.


ROLUL REGLATOR AL STATULUIROLUL REGLATOR AL STATULUI

Teoria economică actuală a demonstrat necesitatea rolului Teoria economică actuală a demonstrat necesitatea rolului reglator al Statului în economie pe baza a două reglator al Statului în economie pe baza a două considerente principale: inexistenţa concurenţei perfecte şi considerente principale: inexistenţa concurenţei perfecte şi inexistenţa “mâinii invizibile” autoreglatoare a pieţei în inexistenţa “mâinii invizibile” autoreglatoare a pieţei în economia reală.economia reală.

Rolul reglator al Statului determinat de aceste considerente Rolul reglator al Statului determinat de aceste considerente este dublu: reglator al concurenţei şi reglator al echilibrului.este dublu: reglator al concurenţei şi reglator al echilibrului.

În calitatea de În calitatea de reglator al concurenţeireglator al concurenţei, Statul intervine în , Statul intervine în mecanismul concurenţial, în afara rolului său alocativ, ca şi mecanismul concurenţial, în afara rolului său alocativ, ca şi “creator de reguli” şi “arbitru” al respectării acestora“creator de reguli” şi “arbitru” al respectării acestora[i[i]]. . Instrumentul utilizat în acest scop este reglementarea.Instrumentul utilizat în acest scop este reglementarea.

În calitatea de În calitatea de reglator al echilibruluireglator al echilibrului, acţiunea Statului , acţiunea Statului vizează reglarea dezechilibrelor economice grave, vizează reglarea dezechilibrelor economice grave, stabilizarea economiei şi creşterea economică. Statul se stabilizarea economiei şi creşterea economică. Statul se comportă în acest caz ca un “dirijor” sau “stabilizator” al comportă în acest caz ca un “dirijor” sau “stabilizator” al economiei şi utilizează instrumentarul pus la dispoziţie de economiei şi utilizează instrumentarul pus la dispoziţie de politicile economice şi chiar programarea sau planificarea politicile economice şi chiar programarea sau planificarea economică.economică.


DISFUNCŢIUNILE DE REGLARE ALE PIEŢEI ŞI DISFUNCŢIUNILE DE REGLARE ALE PIEŢEI ŞI ROLUL STATULUROLUL STATULUII

La fel ca şi în cazul rolului alocativ sau La fel ca şi în cazul rolului alocativ sau distributiv, rolul reglator al Statului distributiv, rolul reglator al Statului are la bază disfuncţiuni ale pieţei. Din are la bază disfuncţiuni ale pieţei. Din categoria categoria disfundisfuncţiunilor de reglare ale cţiunilor de reglare ale piepieţeiţei fac parte modificările în evoluţia fac parte modificările în evoluţia variabilelor macroeconomice (cererea variabilelor macroeconomice (cererea globală, oferta globală, cererea şi globală, oferta globală, cererea şi oferta de monedă), care determină o oferta de monedă), care determină o deviere a volumului producţiei, deviere a volumului producţiei, nivelului preţurilor sau ratei dobânzii. nivelului preţurilor sau ratei dobânzii.


În calitate de “creator de reguli”, Statul trebuie să În calitate de “creator de reguli”, Statul trebuie să asigure premisele funcţionării normale a economiei de asigure premisele funcţionării normale a economiei de piaţă instituind reguli sau determinând cadrul legal piaţă instituind reguli sau determinând cadrul legal pentru: protejarea proprietăţii private, asigurarea pentru: protejarea proprietăţii private, asigurarea concurenţei efective şi a schimbului liber de bunuri şi concurenţei efective şi a schimbului liber de bunuri şi servicii, faliment şi reorganizarea industrială.servicii, faliment şi reorganizarea industrială.

Reglementarea Reglementarea este sinonimă cu impunerea de norme este sinonimă cu impunerea de norme obligatorii şi antonimă cu libertatea de acţiune. obligatorii şi antonimă cu libertatea de acţiune. Acţiunea de reglementare a Statului care vizează Acţiunea de reglementare a Statului care vizează protejarea concurenţei, limitează libertatea de acţiune protejarea concurenţei, limitează libertatea de acţiune a celor cărora li se impun norme obligatorii însă, în a celor cărora li se impun norme obligatorii însă, în acelaşi timp, limitează şi efectele negative ale acţiunii acelaşi timp, limitează şi efectele negative ale acţiunii acestora asupra celorlalţi subiecţi ai mecanismului acestora asupra celorlalţi subiecţi ai mecanismului concurenţial. Prin urmare, reglementarea trebuie să concurenţial. Prin urmare, reglementarea trebuie să evite să constrângă în aşa fel încât să sufoce evite să constrângă în aşa fel încât să sufoce dinamismul economiei. dinamismul economiei.


STATUL - “DIRIJOR”SAU “STABILIZATOR” AL STATUL - “DIRIJOR”SAU “STABILIZATOR” AL ECONOMIEIECONOMIEI

După ce Keynes a arătat că a obosit să aştepte echilibrarea economiei pe baza După ce Keynes a arătat că a obosit să aştepte echilibrarea economiei pe baza mecanismului automat de autoreglare a pieţei libere susţmecanismului automat de autoreglare a pieţei libere susţinutinut de economia clasică, de economia clasică, lucrarea sa “Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor”, a lucrarea sa “Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor”, a revoluţionat concepţia cu privire la rolul Statului în economie, demonstrând revoluţionat concepţia cu privire la rolul Statului în economie, demonstrând necesitatea implicării Statului în problema echilibrului macroeconomic şi a creşterii necesitatea implicării Statului în problema echilibrului macroeconomic şi a creşterii economice. Recordul de ocupare al anilor '60 pe fondul scăderii fiscalităţii după economice. Recordul de ocupare al anilor '60 pe fondul scăderii fiscalităţii după “reţeta” keynesistă a demonstrat succesul acesteia şi importanţa unui rol “reţeta” keynesistă a demonstrat succesul acesteia şi importanţa unui rol suplimentar al Statului-de “dirijor” al economiei. Inconvenientele “reţetei” suplimentar al Statului-de “dirijor” al economiei. Inconvenientele “reţetei” kekeyynesiste: creşterea inflaţiei, creşterea datoriei publice, expansiunea sectorului nesiste: creşterea inflaţiei, creşterea datoriei publice, expansiunea sectorului public, nu au adus revenirea la ortodoxia clasică. Mijloacele şi tehnicile recomandate public, nu au adus revenirea la ortodoxia clasică. Mijloacele şi tehnicile recomandate de teoria economică a Statului pentru a “dirija” sau “stabiliza “economia, s-au de teoria economică a Statului pentru a “dirija” sau “stabiliza “economia, s-au înmulţit şi perfecţionat continuu de la revoluţia keynesistă încoace, căpătând culori înmulţit şi perfecţionat continuu de la revoluţia keynesistă încoace, căpătând culori diferite în funcţie de orientarea doctrinară care le-a propus.diferite în funcţie de orientarea doctrinară care le-a propus.

Paul A.Samuelson consideră că rolul de “dirijor” al economiei atribuit Statului de Paul A.Samuelson consideră că rolul de “dirijor” al economiei atribuit Statului de dirijişti s-ar traduce mai degrabă într-un rol de “stabilizator” al economiei. Pentru dirijişti s-ar traduce mai degrabă într-un rol de “stabilizator” al economiei. Pentru Samuelson acest rol stabilizator trebuie să vizeze: reglarea ciclului de afaceri, Samuelson acest rol stabilizator trebuie să vizeze: reglarea ciclului de afaceri, reducerea şomajului, reducerea inflaţiei şi promovarea creşterii economice.reducerea şomajului, reducerea inflaţiei şi promovarea creşterii economice.

Pentru Nicholas Kaldor Pentru Nicholas Kaldor obiectivele funcţiei de stabilizare obiectivele funcţiei de stabilizare a Statului sunt:a Statului sunt: creşterea economică (măsurată prin creşterea procentuală a produsului intern creşterea economică (măsurată prin creşterea procentuală a produsului intern

brut);brut); utilizarea optimăutilizarea optimă a factorilor de producţie a factorilor de producţie (reducerea şomajului până la nivelul (reducerea şomajului până la nivelul

şomajului voluntar minimal);şomajului voluntar minimal); stabilitatea preţstabilitatea preţurilor urilor (măsurată prin rata infla(măsurată prin rata inflaţieiţiei);); echilibrul extern (exprimat prin echilibrul balanţei de plăţi).echilibrul extern (exprimat prin echilibrul balanţei de plăţi).


Funcţia de stabilizare Funcţia de stabilizare a Statului constă, la ora actuală, în a Statului constă, la ora actuală, în reglarea evoluţreglarea evoluţiei variabilelor macroeconomice astfel îniei variabilelor macroeconomice astfel încăt să se căt să se limiteze principalele dezechilibre macroeconomice limiteze principalele dezechilibre macroeconomice şi în şi în promovarea stabilităţii macroeconomice şi dezvoltării promovarea stabilităţii macroeconomice şi dezvoltării echilibrate. Funcţia de stabilizare este înfăptuită printr-o politică echilibrate. Funcţia de stabilizare este înfăptuită printr-o politică specifică-politica de stabilizare.specifică-politica de stabilizare.

În mod concret, În mod concret, politica de stabilizare politica de stabilizare vizează cererea vizează cererea sau oferta globală. Contextul economic care motivează sau oferta globală. Contextul economic care motivează implicarea asupra cererii sau asupra ofertei este diferit, la fel şi implicarea asupra cererii sau asupra ofertei este diferit, la fel şi instrumentele utilizate. Politica de stabilizare axată asupra instrumentele utilizate. Politica de stabilizare axată asupra cererii determină efecte importante pe termen scurt, în timp ce cererii determină efecte importante pe termen scurt, în timp ce o politică similară asupra ofertei induce efecte doar pe termen o politică similară asupra ofertei induce efecte doar pe termen mediu sau lung. Oferta globală depinde în mod esenţial de mediu sau lung. Oferta globală depinde în mod esenţial de muncă şi capital şi de progresul tehnic, de aici dificultăţile de muncă şi capital şi de progresul tehnic, de aici dificultăţile de modificare a ofertei pe termen scurt. Dacă se urmăreşte modificare a ofertei pe termen scurt. Dacă se urmăreşte diminuarea ofertei globale trebuie luate în considerare creşterea diminuarea ofertei globale trebuie luate în considerare creşterea automată a ratei şomajului şi a gradului de neutilizare a automată a ratei şomajului şi a gradului de neutilizare a capacităţilor de producţie; în schimb, dacă se urmăreşte capacităţilor de producţie; în schimb, dacă se urmăreşte creşterea acesteia, trebuie asumate creşterea cererii şi a creşterea acesteia, trebuie asumate creşterea cererii şi a presiunilor inflaţioniste.presiunilor inflaţioniste.


Instrumentele politicii de stabilizare axată asupra Instrumentele politicii de stabilizare axată asupra ofertei ofertei sunt numeroase şi extrem de eterogene în sunt numeroase şi extrem de eterogene în funcţie de obiectivele urmărite. Acestea vizează în funcţie de obiectivele urmărite. Acestea vizează în general:general: ameliorarea generală şi adaptarea la cerere a ameliorarea generală şi adaptarea la cerere a

calificării profesionale (instrumente generale: calificării profesionale (instrumente generale: politica în domeniul învăţământului şi cercetării politica în domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice; instrumente specifice: dezvoltarea ştiinţifice; instrumente specifice: dezvoltarea posibilităţilor de calificare, recalificare, pregătire posibilităţilor de calificare, recalificare, pregătire complementară, favorizarea mobilităţii profesionale complementară, favorizarea mobilităţii profesionale etc.);etc.);

stabilitatea mediului economic şi a climatului de stabilitatea mediului economic şi a climatului de afaceri reflectate prin: stabilitatea preţurilor, afaceri reflectate prin: stabilitatea preţurilor, minimizarea distorsiunilor asupra alocării minimizarea distorsiunilor asupra alocării resurselor, minimizarea efectelor negative asupra resurselor, minimizarea efectelor negative asupra voinţei de a munci, economisi, investi etc.voinţei de a munci, economisi, investi etc.(instrumente monetare, fiscale; reglementare).(instrumente monetare, fiscale; reglementare).


Instrumentele politicii de stabilizare axată asupra cererii Instrumentele politicii de stabilizare axată asupra cererii globale sunt mai puţin numeroase şi mai omogene:globale sunt mai puţin numeroase şi mai omogene: politica preţurilor şi veniturilor prin intermediul căreia se politica preţurilor şi veniturilor prin intermediul căreia se

poate opera un control direct asupra preţurilor şi poate opera un control direct asupra preţurilor şi salariilor pe termen scurt;salariilor pe termen scurt;

politica monetară care, prin influenţa asupra ratei politica monetară care, prin influenţa asupra ratei dobânzii sau a ratei de schimb, poate induce efecte pe dobânzii sau a ratei de schimb, poate induce efecte pe termen mediu şi scurt;termen mediu şi scurt;

politica bugetară, fără îndoială cel mai complex politica bugetară, fără îndoială cel mai complex instrument, prin intermediul căreia pot fi compensate instrument, prin intermediul căreia pot fi compensate direct fluctuaţiile cererii private (de exemplu, creşterea direct fluctuaţiile cererii private (de exemplu, creşterea cheltuielilor publice şi reducerea impozitelor acţionează cheltuielilor publice şi reducerea impozitelor acţionează automat asupra creşterii cererii globale). Puterea de automat asupra creşterii cererii globale). Puterea de acţiune a politicii bugetare a fost evidenţiată de Keynes, acţiune a politicii bugetare a fost evidenţiată de Keynes, pentru care bugetul public era instrumentul privilegiat pentru care bugetul public era instrumentul privilegiat de stabilizare.de stabilizare.


DISFUNCŢIUNILE PIEŢEI DISFUNCŢIUNILE PIEŢEI versus versus DISFUNCŢIUNILE DISFUNCŢIUNILE STATULUI ŞI CRITERIILE ACŢIUNII PUBLICESTATULUI ŞI CRITERIILE ACŢIUNII PUBLICE

Prezentarea disfuncţiunilor Statului trebuie precedată de Prezentarea disfuncţiunilor Statului trebuie precedată de căteva premise teoretice oferite de abordarea instituţională căteva premise teoretice oferite de abordarea instituţională a sectorului public care, prezintă funcţionarea sistemelor a sectorului public care, prezintă funcţionarea sistemelor politice prin analogie cu funcţionarea pieţelor :politice prin analogie cu funcţionarea pieţelor :– producerea prestaţiilor sau politicilor publice este analizată ca producerea prestaţiilor sau politicilor publice este analizată ca

şi producerea unui bun privat prin confruntarea cerere-ofertă şi şi producerea unui bun privat prin confruntarea cerere-ofertă şi oferta de acţiuni publice.oferta de acţiuni publice.

– indivizii (cetăţenii) sunt exponenţii cererii; partidul sau coaliţia indivizii (cetăţenii) sunt exponenţii cererii; partidul sau coaliţia de la putere, guvernul şi administraţia publică asigură oferta.de la putere, guvernul şi administraţia publică asigură oferta.

– cetăţenii urmăresc maximizarea utilităţii individuale prin cetăţenii urmăresc maximizarea utilităţii individuale prin diminuarea constrângerii impuse de combinaţia utilităţii diminuarea constrângerii impuse de combinaţia utilităţii publice-obligaţii financiare.publice-obligaţii financiare.

– politicienii şi birocraţii urmăresc obiective personale, fiind politicienii şi birocraţii urmăresc obiective personale, fiind obligaţi să satisfacă total sau parţial cererea pentru a le obligaţi să satisfacă total sau parţial cererea pentru a le realiza.realiza.

Pornind de la premisele teoretice menţionate, în categoria Pornind de la premisele teoretice menţionate, în categoria particularităţilor sectorului publicparticularităţilor sectorului public intră: intră:


TRANSPARENŢA IMPERFECTĂTRANSPARENŢA IMPERFECTĂ

Transparenţa informaţiei pe piaţa prestaţiilor Transparenţa informaţiei pe piaţa prestaţiilor publice creşte odată cu lărgirea posibilităţilor publice creşte odată cu lărgirea posibilităţilor de exprimare politică a cetăţenilor. Totuşi, de exprimare politică a cetăţenilor. Totuşi, complexitatea politicilor publice abundenţa complexitatea politicilor publice abundenţa termenilor pur tehnici în discursul politic, termenilor pur tehnici în discursul politic, intervalele lungi de reacţie între propunerea intervalele lungi de reacţie între propunerea unei politici şi apariţia urmărilor sale unei politici şi apariţia urmărilor sale economice şi sociale efective, imprecizia economice şi sociale efective, imprecizia procesului de decizie politică oferă mari procesului de decizie politică oferă mari posibilităţi de manipulare a informaţiei în posibilităţi de manipulare a informaţiei în scopuri electorale.scopuri electorale.


SEPARAREA COSTURI - VENITURISEPARAREA COSTURI - VENITURI

Modul de finanţare a prestaţiilor publice, în principal prin impozite şi Modul de finanţare a prestaţiilor publice, în principal prin impozite şi împrumuturi, şi nu prin veniturile obţinute din vânzarea lor pe piaţă determină:împrumuturi, şi nu prin veniturile obţinute din vânzarea lor pe piaţă determină:

la nivelul cereriila nivelul cererii::– separarea între valoarea unei prestaţii, în viziunea cetăţenilor, şi costul său. Pe de o separarea între valoarea unei prestaţii, în viziunea cetăţenilor, şi costul său. Pe de o

parte, liberul acces dă consumatorilor o falsă iluzie de gratuitate şi încurajează parte, liberul acces dă consumatorilor o falsă iluzie de gratuitate şi încurajează consumul până la saturaţie, ceea ce împiedică cunoaşterea directă a valorii consumul până la saturaţie, ceea ce împiedică cunoaşterea directă a valorii economice a unei prestaţii publice. Pe de altă parte, consumatorii nu îşi pot exprima economice a unei prestaţii publice. Pe de altă parte, consumatorii nu îşi pot exprima direct preferinţele, alegând, ca în cazul bunurilor private, acele prestaţii care oferă direct preferinţele, alegând, ca în cazul bunurilor private, acele prestaţii care oferă cel mai bun raport cost-calitate, ci doar indirect, prin intermediul mijloacelor de cel mai bun raport cost-calitate, ci doar indirect, prin intermediul mijloacelor de acţiune politică(vot, petiţie, referendum, grevă, manifestaţie, sindicat etc.) acţiune politică(vot, petiţie, referendum, grevă, manifestaţie, sindicat etc.) Posibilităţile de exprimare a preferinţelor sunt cu atât mai mari cu cât regimul politic Posibilităţile de exprimare a preferinţelor sunt cu atât mai mari cu cât regimul politic este mai democratic, însă acest mod de exprimare a preferinţelor este totuşi grosier, este mai democratic, însă acest mod de exprimare a preferinţelor este totuşi grosier, reflectă mai degrabă preferinţele comunităţii decât cele individuale. Relevarea reflectă mai degrabă preferinţele comunităţii decât cele individuale. Relevarea imperfectă a preferinţelor reprezintă o sursă de ineficienţă la nivelul consumului.imperfectă a preferinţelor reprezintă o sursă de ineficienţă la nivelul consumului.

• la nivelul ofertei - inexistenţa constrângerii profitului sau a falimentului, sursă la nivelul ofertei - inexistenţa constrângerii profitului sau a falimentului, sursă de ineficienţă productivăde ineficienţă productivă::

la nivelul raportului cerere-ofertă – confruntarea dintre cerere şi ofertă este la nivelul raportului cerere-ofertă – confruntarea dintre cerere şi ofertă este globală (bugetul central, bugetele locale sau un proiect public oarecare sunt globală (bugetul central, bugetele locale sau un proiect public oarecare sunt votate global, independent de valoarea şi costul fiecărei prestaţii luate izolat) votate global, independent de valoarea şi costul fiecărei prestaţii luate izolat) şi discontinuă (intervalul de timp care se scurge între două posibilităţi de şi discontinuă (intervalul de timp care se scurge între două posibilităţi de confruntare directă a cererii cu oferta este, în general, identic cu durata unui confruntare directă a cererii cu oferta este, în general, identic cu durata unui mandat politic).mandat politic).


DIFICULTĂŢI DE EVALUARE A PRODUCŢIEI ŞI DIFICULTĂŢI DE EVALUARE A PRODUCŢIEI ŞI PERFORMANŢELOR SECTORULUI PUBLICPERFORMANŢELOR SECTORULUI PUBLIC

Natura producţiei publice (bunuri colective) face Natura producţiei publice (bunuri colective) face dificilă măsurarea şi evaluarea calităţii ei. În plus, dificilă măsurarea şi evaluarea calităţii ei. În plus, frecvenţa poziţiei de monopol nu permite frecvenţa poziţiei de monopol nu permite comparaţii cu privire la calitate, eficienţă, comparaţii cu privire la calitate, eficienţă, tehnologie, organizare etc. În lipsa unor indicatori tehnologie, organizare etc. În lipsa unor indicatori de performanţă direcţi ( profit, cotă de piaţă ) de performanţă direcţi ( profit, cotă de piaţă ) sectorul public operează cu obiective, reguli şi sectorul public operează cu obiective, reguli şi standarde interne de evaluare a performanţelor, standarde interne de evaluare a performanţelor, discutabile şi atacabile în cele mai multe cazuri. discutabile şi atacabile în cele mai multe cazuri. (Un bun exemplu îl constituie evaluarea (Un bun exemplu îl constituie evaluarea producţiei publice pe baza cheltuielilor angajate producţiei publice pe baza cheltuielilor angajate sau a performanţei sectorului public prin mărimea sau a performanţei sectorului public prin mărimea deficitului bugetar). Prin contrast, sectorul privat deficitului bugetar). Prin contrast, sectorul privat operează cu tehnici de opţiune din ce în ce mai operează cu tehnici de opţiune din ce în ce mai rafinate.rafinate.


INEXISTENŢA CONTROLULUI EFICIENŢEI ACTIVITĂŢII INEXISTENŢA CONTROLULUI EFICIENŢEI ACTIVITĂŢII PUBLICEPUBLICE

Controlul execuţiei bugetului este contabil şi juridic; nu urmăreşte analiza Controlul execuţiei bugetului este contabil şi juridic; nu urmăreşte analiza eficienţei mijloacelor utilizate în atingerea obiectivelor fixate şi nici a modului eficienţei mijloacelor utilizate în atingerea obiectivelor fixate şi nici a modului de funcţionare a sistemului şi deci nu sancţionează ineficienţa acţiunilor de funcţionare a sistemului şi deci nu sancţionează ineficienţa acţiunilor publice.publice.

Politicienii sau partidele care propun o nouă prestaţie publică sau o Politicienii sau partidele care propun o nouă prestaţie publică sau o îmbunătăţire a uneia existente sunt preferaţi celor care propun o reducere a îmbunătăţire a uneia existente sunt preferaţi celor care propun o reducere a ofertei din partea Statului şi cum oamenii politici urmăresc să placă ofertei din partea Statului şi cum oamenii politici urmăresc să placă electoratului astfel încât să fie aleşi sau realeşi, ofertele acestora vor privi electoratului astfel încât să fie aleşi sau realeşi, ofertele acestora vor privi îndeosebi acele sectoare ale electoratului al căror vot este decisiv, nu îndeosebi acele sectoare ale electoratului al căror vot este decisiv, nu neapărat în concordanţă cu cererea globală de politici publice. Creşterea neapărat în concordanţă cu cererea globală de politici publice. Creşterea cheltuielilor publice, reducerea taxelor, sporirea transferurilor în perioada cheltuielilor publice, reducerea taxelor, sporirea transferurilor în perioada premergătoare alegerilor au determinat chiar apariţia unei teorii a “ciclului premergătoare alegerilor au determinat chiar apariţia unei teorii a “ciclului de afaceri politic”. În plus, propunerea unei soluţii fără asumarea de afaceri politic”. În plus, propunerea unei soluţii fără asumarea responsabilităţii este facilitată de intervalele lungi de reacţie caracteristice responsabilităţii este facilitată de intervalele lungi de reacţie caracteristice pieţei prestaţiilor publice.pieţei prestaţiilor publice.

Trocul implicit apare atunci când “întreprinzătorii” politici oferă alegătorilor Trocul implicit apare atunci când “întreprinzătorii” politici oferă alegătorilor “pachete” de măsuri urmărind să atragă votul acestora printr-o chestiune “pachete” de măsuri urmărind să atragă votul acestora printr-o chestiune particulară cuprinsă în acest “pachet”, în lipsa căreia aceştia ar vota particulară cuprinsă în acest “pachet”, în lipsa căreia aceştia ar vota împotriva tuturor celorlalte componente ale “pachetului”. Aceste practici împotriva tuturor celorlalte componente ale “pachetului”. Aceste practici afectează semnificativ rezultatele procesului politic şi, în aceste condiţii, afectează semnificativ rezultatele procesului politic şi, în aceste condiţii, riscul dezechilibrelor cronice între cererea şi oferta de prestaţii publice este riscul dezechilibrelor cronice între cererea şi oferta de prestaţii publice este mult mai ridicat decât în cazul pieţelor.mult mai ridicat decât în cazul pieţelor.


DEPENDENŢA DE APARATUL BIROCRATICDEPENDENŢA DE APARATUL BIROCRATIC Deciziile luate de politicieni cu privire la prestaţiile publice Deciziile luate de politicieni cu privire la prestaţiile publice

sunt influenţate de comportamentul funcţionarilor sunt influenţate de comportamentul funcţionarilor însărcinaţi cu elaborarea şi aplicarea lor. Pentru a-şi însărcinaţi cu elaborarea şi aplicarea lor. Pentru a-şi maximiza utilitatea individuală, birocraţii folosesc diferite maximiza utilitatea individuală, birocraţii folosesc diferite strategii : de la subestimarea costurilor şi exagerarea strategii : de la subestimarea costurilor şi exagerarea beneficiilor, la preferinţa pentru soluţii mai complexe pentru beneficiilor, la preferinţa pentru soluţii mai complexe pentru a camufla carenţele practicilor administrative, până la a camufla carenţele practicilor administrative, până la utilizarea sistemelor de relaţii cu politicienii sau cu alţi utilizarea sistemelor de relaţii cu politicienii sau cu alţi funcţionari publici etc. De aici tendinţa birocraţiilor de a se funcţionari publici etc. De aici tendinţa birocraţiilor de a se extinde şi a favoriza soluţii complicate şi costisitoare şi extinde şi a favoriza soluţii complicate şi costisitoare şi imposibilitatea controlului democratic al acestei “maşinării”.imposibilitatea controlului democratic al acestei “maşinării”.

Pe lângă dezechilibrele provocate la nivelul mecanismului Pe lângă dezechilibrele provocate la nivelul mecanismului de ajustare cerere-ofertă de strategiile birocratice şi de ajustare cerere-ofertă de strategiile birocratice şi costurile suplimentare determinate de extinderea lor, costurile suplimentare determinate de extinderea lor, birocraţiile provoacă, nu de puţine ori, şi nedreptăţi birocraţiile provoacă, nu de puţine ori, şi nedreptăţi distributive (favoritism, tratament inegal, decizii arbitrare, distributive (favoritism, tratament inegal, decizii arbitrare, abuz de putere, corupţie) tocmai acolo unde Statul este abuz de putere, corupţie) tocmai acolo unde Statul este chemat să facă dreptate.chemat să facă dreptate.


COSTURI EXTERNECOSTURI EXTERNE

Comparaţia Stat/piaţă situează Statul în inferioritate în ceea Comparaţia Stat/piaţă situează Statul în inferioritate în ceea ce priveşte eficienţa alocativă ( eficienţa consumului şi ce priveşte eficienţa alocativă ( eficienţa consumului şi eficienţa productivă ) şi mecanismul de ajustare cerere-eficienţa productivă ) şi mecanismul de ajustare cerere-ofertă. Acţiunea publică menită să corecteze disfuncţiunile ofertă. Acţiunea publică menită să corecteze disfuncţiunile pieţei, implică la rândul său disfuncţiuni. O primă categorie pieţei, implică la rândul său disfuncţiuni. O primă categorie sunt cele denumite de Buchanan şi Tullock – “sunt cele denumite de Buchanan şi Tullock – “costuri costuri externeexterne”.”.

În opinia acestora, costurile externe se manifestă atât în În opinia acestora, costurile externe se manifestă atât în planul alocării resurselor (resursele vor tinde să fie ineficient planul alocării resurselor (resursele vor tinde să fie ineficient alocate datorită mecanismului opţiunii obiective), cât şi în alocate datorită mecanismului opţiunii obiective), cât şi în planul redistribuirii (“elementele redistributive” rezultă din planul redistribuirii (“elementele redistributive” rezultă din regula de subunanimitate care caracterizează procesul regula de subunanimitate care caracterizează procesul deciziei colective)deciziei colective) şi derivă din esenţa procesului opţiunii şi derivă din esenţa procesului opţiunii colective în cazul regulii votului majoritar, pentru că colective în cazul regulii votului majoritar, pentru că minoritatea alegătorilor este forţată să accepte acţiuni pe minoritatea alegătorilor este forţată să accepte acţiuni pe care nu le poate preveni şi pentru pagubele cărora nu poate care nu le poate preveni şi pentru pagubele cărora nu poate pretinde compensaţii. Costurile externe determinate de pretinde compensaţii. Costurile externe determinate de sectorul public sunt similare efectelor exterioare negative ale sectorul public sunt similare efectelor exterioare negative ale pieţei.pieţei.


BENEFICII EXTERNEBENEFICII EXTERNE

La fel ca şi costurile externe, pot apărea ca urmare a La fel ca şi costurile externe, pot apărea ca urmare a acţiunii publice şi acţiunii publice şi “beneficii externe” “beneficii externe” prin analogie cu prin analogie cu efectele exterioare pozitive.efectele exterioare pozitive.

Beneficiile Beneficiile şi şi costurile externe costurile externe – specifice sectorului public, – specifice sectorului public, prezintă o serie de particularităţi: nu pot fi monetizate; ne prezintă o serie de particularităţi: nu pot fi monetizate; ne se manifestă spontan, unele dintre ele sunt simple se manifestă spontan, unele dintre ele sunt simple transferuri între agenţi economici.transferuri între agenţi economici.

Cele care apar la nivelul alocării resurselor – “externalităţile Cele care apar la nivelul alocării resurselor – “externalităţile alocaţionale” - creează oportunităţi pentru schimburi alocaţionale” - creează oportunităţi pentru schimburi mutual avantajoase între indivizi şi (dacă se neglijează mutual avantajoase între indivizi şi (dacă se neglijează costurile organizării aranjamentelor necesare) posibilitatea costurile organizării aranjamentelor necesare) posibilitatea “internalizării” lor. Existenţa trocului politic şi a plăţilor de “internalizării” lor. Existenţa trocului politic şi a plăţilor de compensaţie (mită) determină însă, aglomerarea cu aceste compensaţie (mită) determină însă, aglomerarea cu aceste externalităţi.externalităţi.

Externalităţile redistributive tind să se anuleze atunci când, Externalităţile redistributive tind să se anuleze atunci când, la nivel individual, se ia în considerare întreaga serie a la nivel individual, se ia în considerare întreaga serie a transferurilor redistributive posibile.transferurilor redistributive posibile.


Prin urmare nomenclatorul Prin urmare nomenclatorul disfuncţiunilor Statului disfuncţiunilor Statului cuprinde :cuprinde :– disfuncţiuni de alocaredisfuncţiuni de alocare, manifestate la , manifestate la

fel ca în cazul pieţei prin preţuri care nu fel ca în cazul pieţei prin preţuri care nu exprimă costurile sau utilităţile exprimă costurile sau utilităţile marginale şi dezechilibre cerere-ofertă.marginale şi dezechilibre cerere-ofertă.

– costuri şi beneficii externe costuri şi beneficii externe ( externalităţi ( externalităţi alocaţionale şi redistributive )alocaţionale şi redistributive )..


CRITERIILE ACŢIUNII PUBLICECRITERIILE ACŢIUNII PUBLICE

Punând faţă în faţă disfuncţiunile pieţei şi disfuncţiunile Statului Punând faţă în faţă disfuncţiunile pieţei şi disfuncţiunile Statului apare limpede că un bloc de criterii care ar permite determinarea apare limpede că un bloc de criterii care ar permite determinarea optimă a marjei de implicare a statului în economie este dificil de optimă a marjei de implicare a statului în economie este dificil de definit.definit.

Într-o primă etapă, trebuie definit un Într-o primă etapă, trebuie definit un criteriu de arbitraj criteriu de arbitraj piaţă/Statpiaţă/Stat. Derivat din criteriul de optim al lui Pareto şi testul de . Derivat din criteriul de optim al lui Pareto şi testul de compensare Hicks-Kaldor criteriul de arbitraj piaţă/Stat arată că compensare Hicks-Kaldor criteriul de arbitraj piaţă/Stat arată că Statul trebuie preferat pieţei dacă pierderea de bunăstare pe care Statul trebuie preferat pieţei dacă pierderea de bunăstare pe care o generează acţiunea publică este inferioară pierderii de o generează acţiunea publică este inferioară pierderii de bunăstare determinată de disfuncţiunile pieţeibunăstare determinată de disfuncţiunile pieţei..

Acest criteriu are la bază teoria lui Samuelson (derivată din Acest criteriu are la bază teoria lui Samuelson (derivată din filozofia utilitaristă a lui Bentham), conform căreia Statul filozofia utilitaristă a lui Bentham), conform căreia Statul urmăreşte maximizarea unei “funcţii-obiectiv de bunăstare urmăreşte maximizarea unei “funcţii-obiectiv de bunăstare socială”.socială”.

În alegerea piaţă/Stat, problema cea mai importantă se bazează În alegerea piaţă/Stat, problema cea mai importantă se bazează pe pe atribuirea răspunderii principale luării decizieiatribuirea răspunderii principale luării deciziei. Dacă facem . Dacă facem abstracţie de cazul, rar întâlnit, al prestaţiilor care ar da faliment abstracţie de cazul, rar întâlnit, al prestaţiilor care ar da faliment în întregime, căutarea soluţiei ideale implică o reevaluare şi, dacă în întregime, căutarea soluţiei ideale implică o reevaluare şi, dacă este cazul, o modificare a soluţiei în vigoare, adică fie etatizarea este cazul, o modificare a soluţiei în vigoare, adică fie etatizarea activităţii private, fie privatizarea activităţii publice.activităţii private, fie privatizarea activităţii publice.


Dacă s-a ales Dacă s-a ales piaţapiaţa, deciziile de alocare a resurselor şi de redistribuire vor fi , deciziile de alocare a resurselor şi de redistribuire vor fi luate în mod descentralizat, pe baza preţului.luate în mod descentralizat, pe baza preţului.

Dacă, dimpotrivă, soluţia este Dacă, dimpotrivă, soluţia este StatulStatul, gradul de etatizare depinde de încă , gradul de etatizare depinde de încă două alegeri suplimentare :două alegeri suplimentare :

În primul rând, Statul trebuie să aleagă între În primul rând, Statul trebuie să aleagă între producţia publică producţia publică şi şi producţia producţia privatăprivată. În prima situaţie, Statul angajează el însuşi factorii de producţie . În prima situaţie, Statul angajează el însuşi factorii de producţie necesari, pe când în a doua situaţie încredinţează producţia unor necesari, pe când în a doua situaţie încredinţează producţia unor intreprinderi private, care-şi administrează activitatea în mod liber, în limitele intreprinderi private, care-şi administrează activitatea în mod liber, în limitele contractului încheiat cu Statul.contractului încheiat cu Statul.

În al doilea rând, Statul trebuie să decidă principiul de finanţare, adică să În al doilea rând, Statul trebuie să decidă principiul de finanţare, adică să aleagă între a acorda aleagă între a acorda gratuit gratuit prestaţia sau a o finanţa, total sau parţial, prestaţia sau a o finanţa, total sau parţial, vânzând-ovânzând-o. Din punct de vedere al alocării resurselor, comercializarea . Din punct de vedere al alocării resurselor, comercializarea prestaţiilor publice este preferabilă, însă, în multe situaţii ea nu se poate prestaţiilor publice este preferabilă, însă, în multe situaţii ea nu se poate realiza.realiza.

Avantajul finanţării serviciilor publice conform principiului de echivalenţă, Avantajul finanţării serviciilor publice conform principiului de echivalenţă, adică prin preţuri publice, se manifestă mai ales în domeniul alocării adică prin preţuri publice, se manifestă mai ales în domeniul alocării resurselor. Sistemul preţurilor descurajează consumul până la saturaţie resurselor. Sistemul preţurilor descurajează consumul până la saturaţie favorizat de gratuitatea bunurilor şi serviciilor publice şi elimină efectele favorizat de gratuitatea bunurilor şi serviciilor publice şi elimină efectele negative ale separaţiei cost-valoare. În domeniul echităţii, în principiu, este negative ale separaţiei cost-valoare. În domeniul echităţii, în principiu, este drept ca indivizii să plătească în schimbul bunurilor pe care le obţin. Dacă drept ca indivizii să plătească în schimbul bunurilor pe care le obţin. Dacă însă distribuţia iniţială este considerată inechitabilă, va fi solicitată Statului o însă distribuţia iniţială este considerată inechitabilă, va fi solicitată Statului o redistribuire a bunăstării şi, principiul capacităţii contributive va fi preferat redistribuire a bunăstării şi, principiul capacităţii contributive va fi preferat principiului echivalenţei.principiului echivalenţei.


Limitele aplicării principiului de echivalenţă în cazul prestaţiilor Limitele aplicării principiului de echivalenţă în cazul prestaţiilor publice sunt însă legate în mod esenţial de caracterul colectiv publice sunt însă legate în mod esenţial de caracterul colectiv al acestora, de indivizibilitatea lor. Finanţarea prin preţuri al acestora, de indivizibilitatea lor. Finanţarea prin preţuri publice este exclusă în cazul bunurilor colective pure (apărarea publice este exclusă în cazul bunurilor colective pure (apărarea naţională, instituţiile politice şi juridice etc.) şi posibilă în cazul naţională, instituţiile politice şi juridice etc.) şi posibilă în cazul bunurilor colective mixte care îndeplinesc condiţii ca: bunurilor colective mixte care îndeplinesc condiţii ca: indivizibilitate moderată a ofertei, posibilităţi de excludere, indivizibilitate moderată a ofertei, posibilităţi de excludere, cost de excludere rezonabil, efecte exterioare rezonabile. Este cost de excludere rezonabil, efecte exterioare rezonabile. Este cazul transporturilor publice, distribuirii gazului, apei potabile, cazul transporturilor publice, distribuirii gazului, apei potabile, electricităţii, poştei şi telecomunicaţiilor. Există şi situaţia în electricităţii, poştei şi telecomunicaţiilor. Există şi situaţia în care efectele exterioare ale bunurilor colective justifică care efectele exterioare ale bunurilor colective justifică asumarea parţială a finanţării lor de către Stat: străzile, asumarea parţială a finanţării lor de către Stat: străzile, parcurile, muzeele, terenurile de sport etc.parcurile, muzeele, terenurile de sport etc.

Totuşi, doar o parte din bunurile colective care ar putea fi Totuşi, doar o parte din bunurile colective care ar putea fi finanţate prin preţuri publice sunt finanţate în acest mod. Chiar finanţate prin preţuri publice sunt finanţate în acest mod. Chiar şi pentru acestea dezavantajul constă în stabilirea preţului mai şi pentru acestea dezavantajul constă în stabilirea preţului mai degrabă conform unor obiective stabilite de procesul de degrabă conform unor obiective stabilite de procesul de decizie politică decât descentralizat prin intermediul pieţei.decizie politică decât descentralizat prin intermediul pieţei.


În a doua etapă este necesar un În a doua etapă este necesar un criteriu general de criteriu general de alegere alegere dintr-o serie de alternative posibile de acţiune dintr-o serie de alternative posibile de acţiune publică. Conform acestuia, publică. Conform acestuia, o acţiune publică o acţiune publică (prestaţie (prestaţie publică, politică economică, proiect public etc.) publică, politică economică, proiect public etc.) asigură o asigură o ameliorare a bunăstării colective dacă suma totală pe care ameliorare a bunăstării colective dacă suma totală pe care sunt dispuşi să o plătească agenţii economici afectaţi sunt dispuşi să o plătească agenţii economici afectaţi pozitiv de aceasta depăşeşte suma pe care sunt dispuşi să pozitiv de aceasta depăşeşte suma pe care sunt dispuşi să o accepte în compensaţie cei afectaţi negativo accepte în compensaţie cei afectaţi negativ. (Cei afectaţi . (Cei afectaţi pozitiv de o acţiune publică sunt beneficiarii săi, cei care pozitiv de o acţiune publică sunt beneficiarii săi, cei care înregistrează beneficii de orice natură; iar cei afectaţi înregistrează beneficii de orice natură; iar cei afectaţi negativ sunt cei care suportă costuri externe - externalităţi negativ sunt cei care suportă costuri externe - externalităţi alocaţionale şi redistributive).alocaţionale şi redistributive).

În general, o acţiune publică nu satisface simultan şi În general, o acţiune publică nu satisface simultan şi obiectivul “eficienţă” şi obiectivul “echitate”. Prin urmare, obiectivul “eficienţă” şi obiectivul “echitate”. Prin urmare, alegerea obiectivului “eficienţă” sau “echitate” ca prioritar, alegerea obiectivului “eficienţă” sau “echitate” ca prioritar, alegere aflată în sarcina procesului de decizie politică, alegere aflată în sarcina procesului de decizie politică, precede evaluarea contribuţiei unei acţiuni publice la precede evaluarea contribuţiei unei acţiuni publice la ameliorarea bunăstării colective.ameliorarea bunăstării colective.

Anca Dodescu Prezentare

Documents

Transcript of Anca Dodescu Prezentare