DIANACABALDON

TALISMANUL

Traducere din limba englezilMaria Drigul

NEMIRA

Cuprins

Prolog ,..,........

PARTEA INTAI. PRINTR-O OGLINDA TULBURE

1. Studiind arhivele.........

2. Se ingroagd gluma............

3. Mame 9i fiice............

4. Culloden

5. Iubita so1ie...............

7

t7

27

50

57

76

PARTEA A DOUA. PRETENDENTII

6. Artanegustoriei.,,. 93

Z. Audienli rega1i............ ......... I2g8. Fantome qi crocodili.... ........... 145

9. Splendorile de la Versailles .................... ....... 163

10. O doamnl cu bucle bogate, castanii .......... 183

11. Ocupalii folositoare..... ....... lg212. LH6pital des Anges...... ....... 216

13. Lucruri care nu sunt ce par a fi.......,... .....:.....,,...,,..... ..,,.., 23614. Meditalii despre carne.. ....... 244,- .15.IncaremuzicajoacIunrol.........'.'..'...16. Natura sulfului.......... ....................... .......... 273

17. Gelozie..... .........,..... 2g7

PARTEA A TREIA. NENOROC

18. Viol la Paris.......... ............... 305

19 . Jurimintul ................... ....... 3Zt20.LaDameBlanche......... ....... 332

21. O resurecgie inoportune.................... ......... 348

PARTEA A PATRA. SCANDALUL

22.Hergheliaregali............ ...... 37723. Cele mai bune planuri ale qoarecilor gi oamenilor.. .......... 4OO

24. Bois de Boulogne.. ................ 41525. Raymond erericul

26. Fontainebleau................ ...... 43627. O audienli cu Maiestatea Sa ............... ........ 44728. Aparilia luminii.......... ......... 46829. inlepltura ur2icii........... ..... 483

PARTEA A CINCEA. "O SA VIN ACASA"

30. La11ybroch.................... ....... 50131. Pogta....... ....... 51232. Ogorul cu vise........... ........... 52433. Tovardgul fratelui 1tru................. ................ 5Jl34. PogtaEul sund intotdeauna de doutr ori................. ............. 54635. Lumina 1unii.............. ........... 552

PARTEA A $ASEA. FLACARILE REBELII.INII

36. Prestonpans................... ....... 56937.Holyrood. ...... 63338. Un pact cu diavolul.... .......... 66539. Legituri de familie...... ......... 68440.Yizuinavulpoiului..,.. ........... 69241. Blestemul cIarvd2dtoarei..................... ........ 71742. Revederi ......... 73243. Falkirk.... ........ 74544.in care foarte multe lucruri o iau razna.... ....................,.. 75945. Blestemat fie tot neamul Randall .............. 7gz46. Timor Mortis Conturbat Me ........................ gOZ

PARTEA A $APTEA. PRryIND tN UnrrAA

47. Socoteli neincheiate.... .......... 83548. Vinitoarea de vrijitoare ....... g52

49. BinecuvAntali sunt aceia... .......... ............,... g7l

Mul7arniri,...... .......,.,............. gg1

PARTEA INTAI

PRINTR-O OGLINDATI.JLBURE

Inverness, 1968

'1, Studiind orhivele

Roger Itrflakefield stitea in picioare in mijlocul camerei, simlindu-se de-a

dreptul asaltat. Gisea acest sentiment cumva justificat, cdci ftzic era incon-jurat de mese pline de antichitili qi suvenire, de mobilier greoi, in stil vic-

torian, acoperit cu totul depAnze,cuverturi qi pituri, de covorage minuscule

lesute, agezate pe lemnul lustruit, agteptAnd viclean sd alunece de sub picio-

rul musafirului neatent. Era inconjurat din toate pd4ile de mobile, pinzeturipi hArtii. $i de ce4i... Dumnezeule, cite cd4il

Trei pereli ai biroului in care se afla erau cdptuqili cu rafturi, fiecare din

cle burdugite de cI4i. Romanele brogate de aventuri zdceau in teancuri viucolorate gi ferfenijite infa1.,a volumelor legate in piele de vi1el, inghesuite

altrturi de romane populare selecgionate de cluburi de cafte, volume antice,

gterpelite din biblioteci pe cale de disparilie, qi mii qi mii de broguri, foi vo-

lante qi manuscrise legate de mAnd.- t";;;r;;;;" aceeasi atmosferi. ce4i qi ziarezdceauingrdmidite

de-a valma pe oricare dintre suprafelele orizontale gi fiecare dulap gemea

qi scA4Aia pe la balamale. Riposatul slu tate adoptiv dusese o viagdt lungn 9i

irnplinite, cu mai bine de zece ani peste venerabila vArstd biblicl ingeduita

de gaptezeci de ani. Iar in cei optzecigi ceva de ani ai sii, reverendul Reginald

\flakefield nu anrncase niciodatd nimic din casd.

Roger qia reprimat doringa de a ieqi in goand pe uqa din fa1d, de a siri inMorris Minorul slu gi a se intoarce imediat la Oxford, lasAnd casa parohiala

gi conqinutul ei la cheremul vremii 9i al vandalilor. Stai calm, 9i-a spus ingAnd, respirAnd adAnc. Te poji descurca. Cn4ile eraupartea cea mai ugoari;

nu avea altceva de ficut decAt sd le softeze qi si cheme pe cineva si vind si

12 DIANA GABALDON

le ridice. Garantat,vor avea nevoie de o remorcd mare cat un vagon de tren,dar se putea face. Hainele - nicio problemi. oxfam avea sd se ocupe de ele.

Nu qtia ce o si facd Oxfam cu atitea costume negre, din serj, cu vesti,datAnd aproximativ din 1948, dar poate ci siracii in mlinile crrora vor'ajunge nu erau foarte prerengiogi. A inceput si respire ceva mai calm. igiluase o lund de concediu de la catedra de Istorie de la oxford penrru a re-zolva problemele legate de mogtenirea reverendului. Poate ci, la urma ur-melor, ii va fi de ajuns o lun;. tn cfipele sale cele mai sumbre, i se piruse cIva avea nevoie de ani intregi.

S-a indreptat spre una dintre mese gi a ridicat un vas micug, din po4elan.Era plin cu diverse obiecte dreptunghiulare mici, din metal; ,gaberlunzies"din plumb, insigne emise cergetorilor in secolul al optsprezecelea de citreparohii, ca un soi de licenqi pentru cergit. Ahturi de ele, lAngi lampi era ocolecaie de sticle din lut ars, un corn de berbec de flnut tutunul, ornat cuun inel din argint. sd le doneze unui muzeu? s-a intrebat negtiind ce si faci.casa era plinn de relicve iacobite; reverendul fusese istoric amator, secoluloptsprezece reprezentAnd teritoriul siu preferat de cercetare.

Involuntar, a intins degetele penrru a mdngiia suprafaga cornului detutun, urmirind liniile negre ale inscripliei - numele qi datele diaconilor gitrezorierilor Breslei croitorilor din canongate, Edinburgh, 1726. poate artrebui si prstreze chtevadintre achiziqiile mai selecre ale reverendului... darpe urmd s-a dat inapoi, clatinind hotirAt din cap.

- Stai cuminte, cocogule, a rostit el cu voce tare, calea asta duc elapierzarie.Sau cel pugin la inceputul unei viegi de goarece prins in cursi. Daci in-

cepea si opreasci lucruri, avea sd sfArgeasci pistrlnduJe pe toare gi si locu-iasci tn aceastd monstruozirate de casi, inconjurat de generagii intregi devechituri.

- $i totodatl vei ajunge si vorbegti singur, a mormiit el.Gandul la generafile de vechiruri adunate i-a amintit de garai gi a simgit cum

i se inmoaie puiin genunchii. Reverendul, care era de fapt unchiul mamei sale,il adoptase de la vlrsta de cinci ani, dupi ce pnrinfi lui frrseserd ucigi in timpulcelui de-Al Doilea Rrzboi Mondial: mama sa murise in timpul Blitzului iartatil, undeva deasupra apelor tntunecate ale canalului MAnecii. cu obignuitul .

sdu instinct de a colecaiona orice, reverendul pdstrase toate lucrurile care apar- ,

qinuseri pnrinlilor sii, puse bine in lezi qi cutii de carton in spatele garajului.

$tia cr nimeni nu a deschis vreuna dinrre acesteldziin ultimii doudzecide ani.Roger a mormiit o lamentalie din Vechiul Tesrament la gAndul ,a ua I'

trebui si rdscoleasci printre obiectele piringilor sIi. i

-o,Dumnezeule]'aspuselcuvocetare'orice,numaiastanu!

lrr.rsunxul 13

Remarca nu se dorise afi chiar o nrglciune, dar soneria a inceput sn iAdieparcd drept rdspuns, fecAndu-l pe Roger sd tresari gi si-;i mugte limba. U9a

corsei parohiale avea tendinga de a se iniepeni cAnd era vreme umedi, ceea ce

irrsemna cd era asa aproape in permanenii. Roger a deschis-o cu un scAr:gAit

irrgrozitor gi a dat nas in nas cu o femeie aflatein pragul ugii.

- Vi pot ajuta cu ceva?

Era de staturi medie gi foarte dregugi. O aparilie delicatl, inveqmAntatl

in pdnzdalba, fine, cu un plr castaniu bogat, cArliongat, strAns pa4ial intr'unsri de coc. $i in centd acestei aparigii, o extraordinarl pereche de ochi scAn'

tcietori, chiar de culoarea cherry-ului bine maturat.

$i-a ridicat privirea de la teniqii lui mlrimea patruzeci qi qase spre chipul

Irri aflat latreizecide centimetri mai sus decAt al ei.Zimbetulpiezig al femeii

s-,r hrgit.

- Nu-mi place si incep o conversatie cu un cligeu, a spus ea, dar ce mare

tc-ai fecut, tinere Roger!

Roger gi-a simlit sAngele nivilindu-i in obraji. Femeia a inceput se rAde

yi aintinsomAni.- Tu egti Roger, nu-i aga? Numele meu e Claire Randall; sunt o veche prie-

rcni a reverendului. insa pe tine nu te-am mai vdzut de cAnd aveai cinci ani.

- 4... spuneali ci sunteii o veche prieteni a tatalui meu? Atunci gtif deja...

ZAmbetul a dispdrut, fncAnd loc unei expresii triste.

- Da, mi-a pdrut tare riu. Inima, nu?

- Mda. Nu ne a$teptam. Eu tocmai am venit de la Oxford ca si mi ocup

..1e... toate.

A ficut un gest vag cu mAna, semn ci se refereala moartea reverendului,

la casa din spatele lui gi intregul ei conginut.

- Din cAte imi amintesc despre biblioteca tatilui tlu, aceaste micr sarcini

ar trebui sI igi ocupe timpul cam pine la Criciunul urmdtor, a remarcat Claire.

- In acest c z, poate nu ar trebui si te deranjirn, s-a auzit o voce cu un

lccent moale, american.

- Ah, uitasem, a rostit Claire, intorcAndu-se pulin spre fata care stitea

ascunsi privirii lui dupe collul verandei. Roger Vakefield - fiica mea, Brianna.

Brianna Randall a{dcut un pas in{agd, cu un zAmbet timid pe buze.

Roger a rdmas o clipn privind-o ferd sd scoati o vorbe, apoi gi-a amintit de

maniere. S-a retras un pas gi a deschis larg uga, intrebAndu-se prel de o se-

cunda cAnd i9i schimbase ultima dati cimaga.

- Dar nu e absolut niciun deranj! a spus el din toatd inima. Chiar imidoream o pauzd. Poftili, intraqi!

14 DIANA GABALDON

Le-a ficut semn celor doui femei spre capitul coridodui care ducea inbiroul reverendului, bagand de seamd ci, pe lAnge faptul ci era desrul de atrac-tivr, fiica lui claire era una dintre cele mai inalte fete pe care le vizuse vreodatide aproape. Trebuie sn aibi peste un metru optzeci, gi-a spus in sinea lui, vizAndci ajungea cu fruntea la acelagi nivel cu corniqa rafrurilor din hol, pe lAngi caretrecea. Fdrd si-qi dea seama, s-a indreptat de spate in vreme ce le urma, expu-nandu-gi astfel cei un merru qi noudzeci de centimetri ai sai. tn dtima clipi s-a

aplecat, ferindu-se la timp si nu dea cu frunrea de tocul ugii de la birou cAnd aintrat in urma femeilor.

- Aveam de gAnd si vin mai demult, a spus Claire, agezAndu-se mai binein fotoliul uriag. cel de-al patrulea zid al biroului reverendului era inzestrarcu ferestre din podea pAna in hvan, 9i soarele sclipea vesel in agrafa cu perledin pdrul ei castaniu-deschis. Buclele incepeau sr scape din strAnsoar e, rar eagi-a dat absenti una pe dupi ureche in timp ce vorbea.

- De fapt, aranjasem si vin anul rrecut, dar pe urmi s-a ivit o urgengd laspital, tn Boston - eu sunr doctor, a explicat ea, cu un zAmbet inflorindu-idiscret in colpl gurii la vederea expresiei de surprizd pe care Roger nu reu-gise prea bine si o ascunde. Dar imi pare rdu cd nu am venit; mi-ar fi facutmare pldcere si il revid pe tatil tlu.

Roger se intreba mai degrabi de ce veniseri acum, qtiind ci reverendulmurise, insi i se pdrea nepoliticos si intrebe. tn schimb, a zis:

- $i acum vi bucurali de peisaje?

- Da, am venit cu maqina de la Londra, a rispuns Claire, zAmbind sprefiica ei. Am vrut ca Bree sd vadl ginuturile acestea; nu ai crede, auzind-ovorbind, insi gi ea este ld fel de englezoaicd precum sunt gi eu, degi nu a trditniciodati aici.

- Adevdrat? s-a mirat Roger, aruncind o privire spre Brianna.Nu ardta deloc a englezoaicd,, gi-a spus in sinea lui; in afard de inilgimea

impresionantd", aveao coami bogatl de pdr rogcat, purrar liber pe umeri, iaroasele felei erau puternice, cu unghiuri drepte, 9i nasul lung gi drept - poatepulin prea lung.

- M-am niscut in America, a explicat Brianna, insi qi mama, gi tatasunt... erau... englezi.

- Erau?

- Sojul meu a murir in urmd cu doi ani, l-a lemurit Claire. tl crrnoqteai,cred, Frank Randall.

- Frank Randall! Desigur!Roger s-a pocnit cu palma peste frunte gi a simlit sAngele nivdlindu-i in

obraji la chicotul Briannei.

'fer.rsuaNut- 15

- Probabil mi veqi crede un nitiriu fdre pereche, tnsd eu abia acum am

realizat cine sunteli!

Numele explica totul; Frank Randall fusese un istoric eminent ;i un bun

prieten al reverendului; ani la rAnd ficuseri schimb de informalii misterioase

despre iacobiji, degi trecuse mai bine de un deceniu de cAnd Frank Randall

vizitase pentru uldma datd casa parohiali.

- Vasdzicd... vegivizita locurile istorice din apropiere de Inverness? s-a

irventurat Roger. Aji fost dejala Culloden?

- Nu inc5, a rlspuns Brianna. Ne gAndeam si mergem cAndva spre sfAr-

gitul sdpdmAnii.Zimbetul ei era politicos, lnsd nimic mai mult.

- Am luat o excursie de-a lungul Loch Nessului in aceastd dupd-amiazd,

.r spus Claire. $i poate cI mline vom cobori cu magina pAna la Fort \flilliam,siru doar ne vom plimba prin Inverness; oragul s-a dezvoltat foarte mult de

l,r trltima mea viziti aici.

- CAnd a fost asta?

Roger se intreba dacd ar trebui si igi ofere serviciile de ghid. Nu ar trebuisI piardi timpul, insi doamna qi domnul Randall fuseserd buni prieteni ai

rcverendului. $i oricum, o cdlitorie cu magina pindla Fort \William in, ornpania a doui femei atrdgdtoare pdrea mult mai interesantd decAt ung,rraj care agtepta si fie curllat, gi asta cit de curAnd.

- Ah, acum mai bine de doudzeci de ani. A trecut foarte mult dmp de

,rt trnci.

in ,ro.." lui Claire se tntrezlrea un ton straniu carel-afecut pe Roger sd

o priveasci mai atent, insi ea i-a rispuns cu un zlmbet.

- Pdi, a incercat el, dacd pot face ceva pentru dumneavoastri cAt timprrrrrtcti in I arade Sus...

(llaire continta sd zimbeasci, insi ceva se schimbase in expresia chipu-lrri t'i. Aproape ci putea sd jure cI femeia afteptase sd se iveascd o ocazie. Arruncat o privire spre Brianna, apoi s-a uitat din nou la Roger.

- Dacd te oferi, a spus ea, zimbindu-i generos.

- Ah, mamd! a intervenit Brianna, indreptindu-se de spate pe scaun.

| )r r;rl' r1u vrei sd il deraryezi pe domnul Vakefield! Uite clte are de fdcut!

A fluturat o mAnd spre biroul aglomerat, cu lizile sale arhipline gi ne-

rlir;itele teancuri de cd4i.* Ah, nu e niciun deranj! a protestat Roger. A... despre ce este vorba?( )laire i-a aruncat fiicei sale o privire tdioasi, inchizAndu-i gura.

- Nu aveam de gAnd si il bat la cap gi si il trag de picioare, a spus ea cu

,rr1r1i111s. Insd ar putea cunoagte pe cineva care si ne ajute. Este un mic

16 DIANA GABALDON

proiect istoric, i-a explicat ea lui Roger. Am nevoie de cineva care se pricepesuficient de bine la istoria iacobijilor din secolul al optsprezecelea... prinjulCharlie cel Frumos qi compania.

Roger s-a aplecat lnainte, intrigat.- Iacobigi?'a intrebat el. Aceasti perioadr nu este prinrre specializirile

mele, insd am ceva cunogtin1e... ar fi fost qi greu si nu le am, treind atat deaproape de culloden. Acolo a avut loc bateliafinala, inpelegeli, s-a intors elspre Brianna. Acolo unde prinjul charlie a luptat ?mpotriva ducelui deCumberland 9i a fost mdcelirit penrru cdi-a deranjatpe englezi.

- Corecr, a incuviingat Claire. $i de fapt aceasra are de-aface cu ceea cedoresc eu sd gisesc-

A begat mAna in pogeti 9i a scos o bucatd de hAnie impituriti. Roger adesficut-o, parcurgAnd-o iute cu privirea. Conlinea o listi de nume, poaretreizeci, toare de barbali. in caprrl paginii scria titlul: ,,RASCOALAIACOBITA - CULLODEN, 1745".

- Ah, din '45? a intrebat Roger. Acegti barbali au luptat la Culloden,nu-i aqa?

- A9a e, a rdspuns Claire. Ce vreau eu sI aflu este... cApi dintre berbapiide pe listi au supraviejuit batalieil

Roger se scirpina in barbie in timp ce parcurgea lista.- E o intrebare simple, al cirei rlspuns insi ar putea fi greu de aflat. Atlt

de mul! dintre barbaqii clanurilor scojiene care l-au urmat pe prinjul chadieau fost ucigi pe campia de la culloden, incit nu au fost ingropali individual.Au fost pugi in morminte comune, avand o singurr piarrr funera rd, pe careera scris numele clanului cdruia-i apa4ineau.

- $tiu, a rispuns Claire. Brianna nu a mai fost aici, insl eu am fost... inurmi cu mulqi ani.

Lui Roger i s-a pdrut ci vede o umbri intunecAndu-i privirea pentm oclipd, insd a fost iute ascunsi cand claire a plecat capul spre pogetd. Nici nue de mirare cd e tristd, qi-a spus in sinea lui. campia de la culloden era unloc impresionant; 9i pe el parcd il podideau lacrimile privind peste intinde-rea imensi a mlagtinii, amintindu-gi patriotismul gi curajul scolienilor carezd,ceau nimiciii sub iarbe. claire a scos alte cateva coli de hirde scrise lamagind 9i i le-a intins. un deget lung gi alb se plimba in jos pe marginea uneiadintre coli. Maini frumoase, a bdgat de seamd Roger, cu osature delicati,ingrijite, cu un singur inel pe fiecare. cel din argint iegea imediat in evidenli;o verighetd late, iacobiti, cu ?mpletitura complicati scojiani, impodobitacu flori de ciulini.

lA|\MANul. 17

Accstea sunt numele soliilor lor, din cAte cunosc eu. Mi gAndeam cinr l)ut('ir ajuta... daci solii lor au fost ucigi la Culloden, probabil ci aceste

lrrrrci s-rru recisitorit ori au emigrat dupi aceea. Aceste date ar trebui sI fi-

Eurczo ctr sigurangi in registrul parohiei. Toate sunt din aceeagi parohie;

I'rrn i.'r cra in Broch Mordha - este putin mai la sud de aici.( ) idee foarte bund, a spus Roger, oarecum surprins. Este genul de

alrr rrrl;rrr: la care s-ar gAndi un istoric.l'ltr nu sunt chiar istoric, a rispuns Claire Randall sec. Pe de altdparte,

, lirrtl t rliegti cu unul, mai furi meserie.

I )csigur.

t lrr gind neagteptat l-a lovit gi s-a ridicat din scaun.

Srrnt o gazddingrozitoare, vd rog, permiteli-mi si vi ofer ceva de beut

11 1rt' rrnni imi puteji spune mai multe despre aceasti listd. Poate vi voi fi,'rr irrsrrnri de folos.

irr .,iuda dezordinii, gtia unde erau pestrate caratele gi indatn gi-a servit

rrrrrsirl'irele cu pufin whisky. Pusese destul de mult sifon in al Briannei, insd a

lr.Ig.rt de seami ci ea sorbea din pahar ca gi cum ar fi baut spray impotrivalrrlrrit:ilor, mai degrabd decAt cel mai bun Glenfiddich dintr-un singur mall.( ll,rirtr, care cenrse ca al ei sd fie simplu, pdrea sd il savureze mult mai mult.

- Aqadar, a reluat Roger, rea;ezindu-se la locul siu qi luAnd din nou hArtia

irr rrrintr. Este o probleml interesantl, in materie de cercetare istorici. Spuneagi

r,1 :rr:egti barbali vin de la aceeagi parohie? Presupun cI proveneau dintr-unsingur clan sau familie... bag de seami ci unii dintre ei se numeau Fraser.

(llaire a incuviingat din cap, cu mlinile impreunate in poala.

- Veneau de pe aceeagi proprietate, o fermi micuji din Highlands, cu-

rroscutd printre localnici drept Lallybroch. Ficeau parte din clanul Fraser,

rlt'i;i niciodati nu ii juraserl oficial supunere cdpeteniei, lordul Lovat. Acegti

brrbali s-au ahturat riscoalei tnci de la inceputuri, au luptat in batalia de la

l'rcstonpans, tn vreme ce oamenii lui Lovat nu au intrat in luptd decAt abia

irrlinte de b;talia de la Culloden.

- Adevdrat? Interesant.

tn condiliile normale ale secolului al optsprezecelea, asemenea mici aren-

dagi-fermieri ar fi murit acolo unde igi duceau zilele 9i ar fi fost inmormAntajil'rumos in cimitirul satului, inscrigi ordonat in registrul parohiei. Cu toate

ircestea, incercarea lui Charlie cel Frumos de a recuceri tronul Scoqiei in 1745

intrerupsese cursul firesc al lucrurilor intr-o manieri cAt se poate de brutali.in timpul foametei care urmase dezastrului de la Culloden, mulgi scolieni

crnigraseri spre Lumea Noud; aljii se tArAseri din cAmpii gi mlagtini spre orate,

18 DIANA GABALDON

in ctrutare de hrani 9i locuri de munci. CAgiva rlmdseseri locului, agfiAndu-secu incdpijAnare de pimAnturile 9i tradiqiile lor.

- S-ar putea scrie un articol fascinant, a spus Roger, gAndind cu voce tare.Sd mergi pe urmele unui numdr de indivizi, sd,vezice s-a intAmplat cu fiecaredintre ei. Ar fi mai pulin inreres ant dacd au fost cu tofii ucigi la Culloden,lnsd existi tansa ca unii dinre ei si fi scepat.

Roger ar fi fost tentat si inceaptr acest proiect ca o bine venitd. pauzd,,

chiar gi in cazulin care Claire Randall nu i-ar fi cerut-o.

- Da, cred cd vi pot ajuta, a concluzionat el, inclntat de zAmbetul caldcu care ea l-a rdspldtit.

- Chiar aga? E minunat! a exclamat ea.

- Va fi plecerea mea, a rlspuns Roger.A impiturit hArtia gi a agezat-o pe masd.

- Voi incepe de indatd. Dar spuneli-mi, cum a fost ciletoria cu maginade la Londra?

Conversalia se purra acum pe subiecte de interes general, in timp ce Clairegi Brianna il incintau cu povegti din dmpul calitoriei lor transatlantice 9i aldrumului cu maqina de la Londra. Atengia lui Roger era ugor distrasi, ciciincepuse si-gi pund la punct planul de cercetare al proiectului. Se simgea vagvinovat cd pierdea vremea jinAndu-le de vorbe, chiar nu avea timp de pierdut.Pe de alta parte, era o chestiune interesanti. $i in plus putea s6 combine acestproiect cu sarcina obligatorie de aface ordine in materialele reverendului; gtiaprecis cd in garal se aflau patruzeci gi opt de cutii din carron, roate erichetate:IACOBITI, DryERSE. GAndul acesta era suficient pentru a-i da o u;oari srarede ametreala.

SmulgAndu-9i cu greu gAndurile de la cutiile din gara1, abegat de seamicd disculia luase o cu totul akd, turnurd fa1d, de subiectul inilial.

- Druizi?Roger se simgea dezorientat. A aruncat o privire curioasi spre paharul

sdu, verificAnd dacn intr-adevdr igi adiugase sifon.

- Nu ai auzit niciodatd nimic despre ei?

Claire pirea ugor dezamigiti.-Tatal tdu, reverendul, gtia cAte ceva despre ei, degi doar aga, neoficial.

Poate cd nu a considerat cd e imponant si-gi povesteasci despre ei; o luadrept o glumi.

Roger s-a scirpinat in cregtetul capului, ciufulindu-gi coama deasi de pdrnegru.

- Nu, chiar nu-mi amintesc. tnsa aveli dreptate, probabil nu considerasecd e ceva serios.

l,rttsueNur- 19

- Pii, nici eu nu qtiu cu siguranfe dacd e aqa.

$ia incruciqat picioarele. O razd de soare ia mAngAiat glezna, facAndu-i

,'ior:rpii sd srdluceascd gi accentuAndu-i delicategea tibiei.

- CAnd am fost aici ultima datd cu Frank - Dumnezeule, asta a fost inrrrrul cu doudzeci de ani! -, reverendul i-a spus cI exista un grup de... in fine,

rlrtrizi moderni, cred cdi-amputea numi. Nu am idee cAt de autentici erau;

r cl rnai probabil, nu foarte originali.llrianna stitea aplecatd,in f.a;';dt acum, captivatd, cu paharul de whisky

rrit,rt in mAini.

- Reverendul nu ii putea recunoa$te oficial - pigAnism qi toate alea, inle-It.gi -, insd menajera lui, doamna Graham, fdceaparte din acest grup, aqa

irrcit din cAnd in cAnd ii mai ajungeau pe la urechile zvonuri despre activitl-

lilc lor; aqadar reverendul i-a vAndut un pont lui Frank ci urma sd aibd loc

rrrr soi de ceremonie in zorii zilei deBeltane, adicl de intAi Mai.

Roger a incuviinqat din cap, incercAnd si se acomodeze cu imaginea

lrltrAnei doamne Graham, de o corectitudine desdvArgiti, absorbiti ?n rituri

lrlgine, dansAnd in jurul cercurilor de piatrd la ivirea zorilor. Singurul lucru

lx'care gi-l putea aminti el insugi din ceremoniile druide era cd unele dintre,'lc implicau arderea sacrificiali a victimelor in cugti impletite din richiti,l';rpt care i se pirea incd gi mai greu de imaginat pentru o doamnl scoliane

lrrrrzbiteriand, aflatd la o vArsti inaintatd.

- tn vArful unui deal din apropiere se afli un cerc de pietre. Aga ci am

urcat acolo inainte de ivirea zorilor,pentru a Ie... in fine, spiona, a continuat

,',r, ridicAnd din umeri, parci scuzAndu-se. $tii cum sunt oamenii de gtiinql;

nu au niciun dram de constiinte cind vine vorba de domeniul lor de studiu,

t';r str nu mai vorbim ctr nu au nici urmi de simtr al delicatelei sociale.

Roger s-a crispat ugor la auzul acestei remarci, insi a incuviinlat din cap

li'tri tragere de inimI.- $i acolo erart, acontinuat ea. Cu doamna Graham printre ele, cu toate

irrvegmAntate in ceargafuri de pat, incantAnd ruglciuni gi dansAnd in mijlocul, c,rcului de piatrd. Frank era fascinat, a adaugat ea cu un zAmbet. $i era

irnpresionant, chiar gi pentru mine.

S-a oprit o clipd, mdsurAndu-l pe Roger cu o privire oarecum curioasd.

- Am auzit ci doamna Graham a murit acum cAqiva ani. tnsa mI intre-

lram... gtii cumva dacd a avvt familie? Cred ci in astfel de grupuri calitatea

..le membru se transmite ereditar; e posibil si existe o fiicn sau o nepoate

care mi-ar putea povesti clte ceva.