T> ІИ і ш ЛпиІ I. fio. 2. Un'Leu exemplarul. Alba-Iulia 25 S e p t . 192 t.

Proprietar : Dna CfiLIOPI DflUIDESCü.

Director :

B. MERfl.

G A Z E T A ЛІАТІО/NALÄ I/NDEPE/NDE/NTĂ. A b o n a m e n t u l :

u n a n . . . . Б О Lei Vg e n 2 Б Lei

A n u n ţ u r i d u p ă î n v o i a l ă .

A p a r e în f i e c a r e " D u m i n e c ă .

Cuvântul n o s t r u

O nouă publicaţiune româ­nească în Ardeal, credem că, nu poate fi decât binevenită ; mai cu seamă când această publicaţiune este pusă în serviciul binelui public -, când ea îşi propune să contribue prin modestele ei mij­loace la propăşirea culturii româ­neşti ; la întărirea sentimentului naţional ; la armonizarea interese­lor generale. Credem că mai mult de cât oricând avem nevoie să ne afirmăm tăria noastră mo r ală.

Avem în cuprinsul Ardealului ca şi în celelalte ţinuturi de din­coace de Carpaţi, foarte multe t iare şi reviste ungureşti şi ger­mane, faţă de numărul ziarelor şl revistelor româneşti. Ce dovedeşte aceasta ? Că în Ardeal şi în ce­lelalte ţinuturi predomină cultura maghiaro-germană ? Nu ; ci do­vedeşte spriritul de organizare al minorităţilor şi însemnătatea de­osebită ce o dă naţionalităţile din regatul român, [răspândirii publi-caţiunilor lor.

Nu ne vom ocupa deocamdată de unele tendinţe politice cari nu sunt în acord cu interesele noastre, ce le urmăresc O parte din pub-licaţiunile redactate în limba ma­ghiară şi germană, ci numai de necesitatea răspândire! în toate straturile sociale, a ziarelor şi re­vistelor româneşti.

S'a vorbit mult în ultimii ani de unele deosebiri de vederi ma­nifestate în diferite chestiuni, intre fraţii şi fraţii. Nu trebue să exa­gerăm aceste deosebiri de vederi şi mai cu seamă nu trebue să in­sistăm asupra lor.

Este foarte explicabil ca din­coace de Carpaţi după 800 ani de dominaţie maghiară, să fi in­fluenţat dominatorul In diferite di­recţiuni ; dar aceasta nu dovedeşte Că el a reuşit să impună spiritul şi cultura sa. Dincolo de Carpaţi fraţii noştri au cunoscut liberta­

tea, s'au adăpat delà cultura occi­dentala Şi s'au desvoltat politiceşte conform principiilor scurrpe tutu­ror popoarelor aflate in fruntea civilizaţiei.

Cine poate să nege neputinţa mijloacelor in cele opt veacuri de dominaţiune aspră, de a modifica conştiinţa naţională a poporului românesc ? Aceasta conştiinţă a rămas neatinsă şi ea s'a afirmat totdeauna cu putere, chiar în epo-cele cele mai vitrege neamului românesc. Toţi străinii au mani­festat mirarea lor şi au exprimat elogiul lor pentru această forţă morală fără precedent ; pentru această neştirbită şi dârză conş­tiinţă naţională ; pe.itru a c e s t ьрі rit de conservare a însuşirilor et­nice, ca şl pentru încrederea de­săvârşită in decursul veacurilor, in triumful dreptului. Nu putem nega insă unele influenţe de alt ordin. Se înţelege delà sine că in cele opt veacuri de guvernare ma­ghiară, s'au inregistrat şi unele influenţe asupra tuturor celorlalte naţionalităţi din fostul regat maghiar.

Dar de unde in Ardeal, Ba­nat, Crişana şi Maramureş aceste influenţe abia sunt simţite şi ele nu s'au intins decât intr'o mică măsură pe termenul linguistic, in Alsacia şi Lorena influenţa ger­mană este mult mai accentuată, chiar pe termenul linguistic.

Guvernul frances este nevoit să introducă in şcolile primare din provinciile anexate limba franceză prin metoda directă, fireşte obli­gatoriu, âeoarece copiii Alsaci­enilor vorbesc o limbă specială cu foarte multe elemente germane intrânsa.

S'a vorbit şi se vorbeşte din­coace de Carpaţi [şl dincolo de Carpaţi de o „mentalitate aparte ; se remarcă multe divergente de vederi ; ca şi unele stări de spi­rit deosebite. Toate acestea sunt rezultatele unei anumite vieţuiri po­litice. De-o parte independenţa, desvoltarea politică in cadrul . . . naţionale ; de altă parte luptă

"Redacţ ia şt a d m i n i s t r a ţ i a : S t r . /Чіси F l l l p e s c u Mo. 1<4.

A L B A - I U L I A .

P r i m - r e d a c t o r : e O R M E L T . "RCJSSrj.

ascunsă sau făţişă pentru atinge­rea unui ideal ; o existenţa comună naţională in cadrul unei Românii-Mari.

Idealul a fost atins. Acum trebue să luptăm pentru întărirea ţării noastre ; pentru consolidarea României Noul şi Mari.

Cum ? In primul rând prin ar­monizarea sufletească ; apoi prin armonizarea tuturor intereselor de ordin general.

In această direcţiune ziarul nostru va căuta să propage idei sănătoase, să susţină un principiu

{ bun şi inţelept : Forţa prin Unire i

Caliopi Cavidescu.

iRes uitatul adunărei poporale, din Alba-lulia, a partidului national pare a fi : colabo­rarea cu partidul liberal.

Fruntaşi partidului luând contact cu aderenţi lor au putut constata, că opinia acestora în liniamente generale e favorabilă colaborărei.

Stabilirea condiţiilor colaborărei nu poate intimpina mari greutăţi, căci postulatele formulate de di. Maniu în discursul său rostit la adunare, con-cad cu celea ale pressei liberale.

Noi credem că partidul naţional va cere garanţii, că pactul încheat va fi strict observat; deci soarta co­laborărei atârnă de garanţia ce o va putea oferi partidul liberal. Sunt mulţi cari cer drept garantă cuvân­tul Regal.

Condiţiile colaborărei sunt uşoare, totul se învârte în jurul chestiei ga-ranţielor care e foarte dificilă şi de­licată. Valoroase şi numeroase ele­mente tinere se opun cu îndârjire ori cărei colaborări cu liberali şi prefer o înţelegere — o fusionare chiar - - cu toţi Ţărănişti. Elementele acestea — foarte disciplinate — ar putea rămâ­nea în partid numai în caşul, când partidul liberal, respectiva garanţia dată de el. ar eschide posibilitatea unei surprinderi.

E semnificativ că adunarea popo­rală a partidului naţional abia cu câ­teva zile a premers reîntoarcere! Su­veranilor în Ţară ; dar poate e şi mai semnificativ faptul, că dl. Maniu în loc să plece la Deva, după cum se hotărâse mai înainte, a plecat la Bucureşti. Avem inpresia că criza gu­vernamentală lentă, isbucnită în pri­

măvara, va deveni făţişă în timpul cel mai apropriat.

Resultatele politice ale adunărei poporale ţinute în oraşul nostru ne interesează puţin. Noi am declarat că menirea noastră este să creem şi să întărim iubirea frăţească dintre fii aceluiaş neam, cari trăesc pe aces­tea plaiuri — adevărată inimă a ţâ­rei — şi deci noi avem datoria se judecăm evenimentele adunărei aces­teia şi din punctul nostru de vedere.

Constatăm cu durere, că aduna­rea tţiriută a dat la iveală j esisetnţa unei uri fără margini. Noi cunoşteam ura aceasta, dar nu intensitatea ei. Fie-care om cinstit, cu iubire de neam, trebue să ne dee concursul său atunci, când noi pretindem : să se pună sta­vilă urei acestea, care ameninţă să distrugă opera aproape bimilenară a neamului nostru. Asupra multip'^ior cause aie urei acestea vom reveni.

Dacă privim colaborarea celor două sau mai multe partide din acest punct de vedere, avem cel puţin mângăerea, câ oameni politici, cu adevărat capabili, îşi dau'„bine seamă de inpasul în care se află ţara şi văd clar drumurile, cari duc la mântuire.

Colaborarea să fie sinceră şi cin­stită. Unul să nu încerce a înşela pe celalalt, căci colaborarea sau va de­veni fundamentul de granit al iubirei frăţeşti, isvor de tărie şi consolidare internă, sau va fi scântea, care va aprinde măreţul nostru edificiu ridi­cat, cu atât de multe jertfe.

I f Dr. loan Maior. Prea de timpuri s'au desfăcut ia­

răşi braţele panântului, chemând la odihnă vecinică pe unul dintre cei mai buni ai noştri. La Aiud s'a stins Dr. Ioan Maior avocat, un bun patri­ot român şi o raritate de om al cin­stei, — născut la anul 18Ù7 in Roşia Montană din Munţii apuseni, el şi-a făcut studiile la Sibiu si Blaj iar Uni­versitatea a urmat-o la Cluj şi la Budapesta. —

Dupa deschiderea cancelariei ad-vocaţială in Aiud, a fost un inimos şi cinstit apărător al ţărănimei româ­ne, luptându-se in interesul ei. —

La isbucnirea revoluţiei din Un­garia cu o putere de leu a lucrat pentru organizarea româniilor din ju­deţ plasa Aiud bucurându-se atât de mult pentru bucuria neamului său si pentru renaşterea patriei sale.

A fost un caracter de om si unul dintre cei mai de valoare bărbaţi in-

TRANSILVAMAf ROMÂNEASCĂ Pag. 2.

telectuali ai judeţului Alba de jos, luând parte activa la toate manifes­tările si pornirile spre înaintarea noastră.

El se stinge tinar atunci când ju­

deţul avea mai mare lipsa de dânsul-Lasa in urma regrete si urme neşterse in ce,rcul activităţii sale. —

O lacrima pentru dânsul, care a fost cu noi si acum nu mai este.

N i ari de pământ, s'a schimbat totuş în urma stâruinfei opoziţionale în par­lament. j)aca ц 'ar ji fost lupta opo­ziţiei nafienal ;• legea agrară ar fi produs rqulte lac ămi de durere.

„toată strauinfa noastră, însă nu a succes ca să facem şi în î(egat re-forrna agrară pe care a facut-o în proiect partidul nafional pentru tran­silvania."

Mai arată apoi legea impozitelor care este o nenorocire pe capul ţă­ranului. Starea economică a ţării este periclitată din cauza scăderii continue a leului.

Cu legalitatea şi moralitatea gu­vernul asemeni stă rău socotind că s'a găsit chiar un ministru care a do­vedit că a făcut câştiguri necinstite, iar când parlamentul a hotărât să se facă cercetare, DI. general Averescu s'a opus, inpedecând cercetarea.

Din astfel de cauze, ca şi „Reşiţa" etc. partidul naţional părăseşte parla­mentul şi vine in mijlocul alegători­lor pentru ca inpreună să ducă lupta pentru resturnarea actualului regim.

Se mai vorbeşte apoi despre ata­curile D-lui gen. Averescu, despre atitudinea şi activitatea viitoare a .par­tidului naţional prin care Dl. Maniu incheie mulţumind incă odată mulţi-mei pentru încrederea şi dragostea ce-i arată. —

După terminarea discursului Dlui Maniu, ia cuvântul Dl senator al a-cestei circumscripţii Andrei Bârseanu.

Venerabilul profesor, încărunţit in munca lui cinstită de „dascăl" cum singur a ziso, incepe discursul intr'un ton viguros, fiind primit cu aclama-ţiuni din partea publicului. Dl Bârsean face înaintea mulţimii o scurtă expu­nere-a situaţiei in care se află in prezent ţara. — La venirea la cârmă a Dlui general Averescu se promitea mult, marea şi sarea, pe steagul par­tidului său —' înjghebat in pripă — a scris: cinste, ordine şi legalitate. — Din promisiuni nu s'a ales nimic, cinstea nu-i unde o caută, ordine ni-căiri, legalitate mai puţin ca celelalte-

Pentru remedierea răului, ziceDsa; nu există decât o singură soluţie' dizolvarea parlamentului şi înlăturarea guvernului. Şi către acest scop par­tidul naţional trebuie să lupte. —

Discursul Dlui Ä. Vaida-Voevod. (După Dl. Andrei Bârseanu, preşe­

dintele adunării dă cuvântul Dlui A. Vaida-Voevod, fost prim ministru, care este primit la tribună cu strigate de ,să trăiască' şi aclamaţiuni entu­ziaste.)

Dl. Vaida prin tonul său obicinuit spune mulţimii adevărul pe care mulţi li-e teamă să'l asculte. Dl. Averescu, — zice Dl. Vaida, — întreabă la adu­nările delà Buziaş, cine este dl Maniu? Să pună această întrebare la Paris ori la Londra şi i-se va» spune că Iuliu Maniu este acel bărbat politic care a ştiut să conducă naţiunea ro­mână din Transilvania şi să facă in 1918 unirea. — Dl Vaida spune po­porului despre lunga durată a răfuielii cu guvernul Averescu şi care guvern, crede că va fi dat joş delà cârma ţării cât mai in grabă.

Explică pe larg mulţimii Si adunării vorbele spuse unui ziarist „Ardealul pentru ardeleni" şi le susţine acum mai mult poate ca ori când. Mai ex­pune o sumedenie de adevăruri îndemnând mulţimea ca să rămâie şi pe mai departe sub flamura stea­gului cel poartă partidul naţional şi

-eptemvrle 192L

mulţămeşte pentru încrederea arătată, dând prin aceasta puteri noi, fruntaşi­lor partidului a lupta, ca ţara să fie dreaptă şi inbelşugată pentru toţi fii ei. —

Sala întrunirii fiind prea mică, o parte a mulţimii a stat afară, unde a vorbit: Dnii St. C. Pop, Mihail Popo-vici, I. Moţa şi I. Agârbiceanu. —

fţesoluţia adusă la adunarea dala Alba-lulia.

R e z o l u ţ i a : 1. Alegătorii circumscripţiilor elec?

torale JJlba-Julia şi Jg/jiu, ascultând darea de seamă a deputaţilor Dnii luliu Jtîaniu şi jJlexandru Vaida, pre­cum şi a senatorului Andreiu Bâr­seanu, aprobă fără rezervă activitatea lor politică şi-i asigură de întreaga lor încredere.

2. Aderenţi neclintiţi ai partidului naţional român — care precum au 4

apărat întrecut cu credinţă şi cu cinste drepturile poporului român, tot aşa apără şi azi interesele ţării unite şi ale neamului romanesc — asigură conducerea partidului de nestrămutata alipire câtre tradiţiile şi principiile călăuzitoare ale partidului şi aprobă activitatea desfăşurată în parlameut şi afară de parlament. .

3. Hotărâţi a lupta pentru cea mai desăvârşită unirea patriei noastre, ce­rem crearea fundamentului de drept al Statului democratic prmtr'o nouă Constituţie, care să ţină seama de hotărârile adunării de unire delà Alba-lulia, şi de situaţia reală à ţinuturilor unite; o lege unitară de reforma ad­ministrativă pe lângă participarea ac­tivă a cetăţenilor la conducerea ad­ministraţiei locale; modificarea refor. mekţl* Atumciare 4тргѳѵі«а*в~ч?і- «e— studiate precum şi reforma legii elec­torale.

4. Actualul parlament care a isvo-rât din alegeri silnice, care a dat dovada că nu înţelege nici legalitatea, nici dreptul, nici apărarea libertăţilor constituţionale, şi a fost ales de un guvern imposibil, al cărui principiu călăuzitor este îmbogăţirea acoliţilor politici din averea contribuabililor — cerem sa fie disolvat şi înlocuit cu un parlament isvorăt din alegeri a-devarat libere, conduse de un guvern care să garanteze complecta libertate a alegerilor.

5. Cerem delà deputaţii noştri să numai iea parte la lucrarilă acestui' parlament, în care controlul parla­mentar este zădărnicit prin abuz, te­roare şi escludere.

6. Cerem ca măgurile de unificare care pâna acum au servit numai ca pretext pentru procedeele arbitrare ale guvernului, menite sa esploateze ţinuturile de dincoace de Carpaţi, să fie sistate, şi ca pe viitor sa nu fie' luate unilateral, diletantic, fara ca să se puna seama de interesele econo­mice, politice şi culturale ale acestor ţinuturi, cari măsuri luate pâna acum au avut ca efect sărăcirea ţărănimii, eftinirea produselor agrare, scumpirea produselor industriale, in sfârşit.criza, economică şi financiară, care bântue în întreaga ţară.

7. Strâns uniţi în jurul partidului national şi a conducătorilor săi, nea­mul românesc de dincoace de Carpaţi, aşteaptă cu nerăbdare ca soarta ţârii să fie pusă în mâna acelora, cari ,în toate vremurile au ştiut să se jert­fească pentru ţară. —

— Seara a avut Юс un banchet in sala „Dacia* cu peste 90 tacâmuri.

М А Я Е А A D U N A R E a partidului national

ţinută in ziua cte 15 I. c. Ia Alba-lulia. (Mii de cefăţeni g rupa j în jürül partidului nai. onal car deláíü-

rărea acíüalüíüi gü .e rn Şi dizolvarea parlarnenfüíüi.)

Duminecă in 18 Sept. a. c. partidul national a ţinut prima adunare poporală in Alba-lulia, unde câteva mii de IcetăÎen» din circumscripţia Alba-lulia şi Ighiu au dovedit căci simpatia ce poporul o păstrează vechiului partid şi popularitatea de care se bucură Dl Iuliu Maniu şi Alexandru Vaida, e netăgăduită.

Adânc entuziasmaţi, au pornit aceşti cetăţeni cu muzici înfrunte, intru intampimarea vechilor şi destoinicilor luptători fruntaşi ai Partidului National Român. In decursul cuvântăriilor nu odată, ci de câte ori se pomenea de şeful guvernului de atâteaori adunarea întrerupea cu strigate „jos cu ei, ruşine."

O primire frumoasă i-sa făcut Dluî I. Maniu şi însoţitorilor Dlui de către poporul alegător, în faţa hotelului „Dacia" din piaţă, unde ing. Stoica în numele cetăţenilor din Alba-lulia salută pe deputatul judeţului ; iar An-ghel Roşea antreprenor în numele meseriaşilor din localitate, arată prin cuvinte vii că întreaga lor încredere este în partidul naţional, delà care aşteaptă o cât mai urgentă salvare din dezastruoasa situaţie de, azi.

DI. Iuliu Maniu în răspunsul său mulţumind de frumoasa primire, asi­gură pe alegătorii săi că partidul na­ţional nu .se va abate .delà principiile înalte patriotice naţionale şi democrate ci va lupta şi in viitor ca aceste să triumfeze. —r

La oara trei Dl. Iuliu Maniu şi Vaida întră în mulţime, îndreptându-se spre Reduta orăşănească sala de întrunire, la apariţia cărora mulţimea a isbucnit in urale prelungi şi ne­sfârşite.

După întrarea in sala întrunirii unde încăpuse abea jumătate din mul­ţime, Ia propunerea ing. Stoica se alege ca preşedinte a adunării cano­nic Marcu din Blaj, ca vicepreşedinte Dl, 1. Pop, secretari Dnii Crişan şi Teculescu Horia.

Dl. Canonic Marcu un vechiu în­sufleţit bărbat şi luptător al cauzelor noastre naţionale, prin nişte cuvinte pline de entuziasm şi bine chibzuite, arată mulţimei însemnătatea zilei şi deschizând adunarea, dă cuvâtul Dlui Iuliu Maniu deputatul circumscripţiei Alba-lulia şi preşedinte al partidului Naţional Român.

Discursul Dlui Maniu! (La ridicarea sa de pe scaun, mul­

ţimea aclamează a p r o a p e 10 mi­n u t e strigând: să trăiască partidu] naţional.)

Dl Maniu işi esprimă recunoştinţa sa către alegători, cari dau cea mai clară desminţire svonului sec, că par­tidul naţional s'a sfârşit, ie mulţumeşte pentru că arată şi mai departe marea lor încredere şi alipire faţă de vechi­ul partid. Explică mulţimii căci acest partid cu trecutul lui de peste 70 ani a fost partidul plugarilor şi cum acest partid a ţinut lupta in trecutul atât de întunecat al neamului pentru Ar­deal, Banat şi neamul întreg, rupând in lnpte şi lanţurile ce ne lega de alte neamuri, acest partid va ştie şi

in viitor să facă o lucrare conştientă pentru România Mare şi anume: în­chegarea şi unirea sufletească a po­porului şi apărarea principilor ţărani­lor şi va lupta spre această ţintă şi sub acest drapel cu atât mai mult, cu cât acest partid delà zămislirea Iui a avut in suflet ideia unirii. —

Oratorul trece apoi, arătând acti­vitatea nefastă a guvernului actual care duce ţara la ruină şi la desbi­nare şi invrâjbire.

Situaţia internă ce a creiat ţării acest guvern nu este cea începută de Vaida in timpul cât Dsa a fost la putere.

J - -Pftnă cănd gttvôf nul -Vaida -reuşise cu succes splendid alipirea Basarabiei şi nu a primit a subscrie contractul care , rupea o parte a Maramureşului din România, acest guvern, alui Ave­rescu, a semnat acest tratat fără să mai încerce a salva ce se putea, a-ducând pagube reale ţării şi neamului.

. Politica faţă de minorităţi şi de poporul românesc a fost condusă fo­arte inconştieut in ultimul an şi jumă­tate, guvernul prin promisiuni impo­sibile prin ameninţări şi şicanii a micşorat autoritatea Statului in faţa cetăţenilor. în loc de unire sufleteas­că desăvârşită a întregului popor, guvernul Averescu nu face artceva decât învrăjbeşte suflete, nedreptăceşte clasele pentru a-şi căpătui oamenii şi a se menţine la cârma ţării inpotrivă voinţei cetăţeniilor ei. —

Abuzurile electorale delà alegeri dau dovadă căci guvernul nesocoteşte dreptul de vot al poporului şi dacă nici aceasta nu-i ajunge prin abuz falsifică voinţa alegătorilor.

Un asemenea abuz este cazul a-legerii delà Oraviţa, unde Dl Branişte a fost votat cu majoritate zdrobitoare guvernul şi funcţionari săi, insă i au furat mandatul in faţa unui membru din cabinet.

Dl Maniu aducând inainte in dis­cursul său legea agrară, votată de-actualul guvern, zice :

, „Jlcrst g-vernnu are simf pentru demo-rafir adevărată. Jlţa de pildă, ce lege a adus el pentru reformă agra­ră din vechiul regat ? Ca făranii sâ plătecscă' de 60 ori arenda regio"alâ> ca fiecare boier să poată avea moşii în mai multe comune ne/uând sub ré­gin] special moşiile arendate.

Segea agrara nu a fost democra­tică, ei ca favoriza pe marii proprie-

TRANSILVANIA ROMANEASCA 25 Septemvrie | 9 ^ L |

Dl. dtfpatal Y. Unică, ne trintet« sorisocrea, Щ9 care o доЫісіт in întregime :

Vă rog să bine voiţi a da loc inî "Transilvania Românească" ur-mţtoarelor : t . ' ;

i Domnul Vlad Ţepeş in ordine cronologică poate , Voivod Vţad Ţepeş I I . ^ ' f à N^. 12 ciiii 18 Septemvrie á . C a l organului pro-clamărerunităţii naţionale „Alba-Iulia", sub titlul „La Canossa" spune, cu multa gentileţă r ca probabil voind să-mi asrgur" eternitatea iri can»<Şr$ htf m'am fiiţinat a admira pumnul 'făcător de minuni al dlui Argetoianu. Constat, că., domnul Viád f « p « s deşi a fost vecin'cu mine, nu mă înţeles gândindu-se, că poate şi dumnealui are ceva de ispăşii. : * - -

Domnul Argetoianu la. timpul şl « la lacul., său in decursul şedin­ţei — înaintea ? parlamentului a regretat fíasá 'pumnului in gură, с«ОД& $сШ; tiomnuluî Jorga.

i Cu *toaüd acestea frása aceasta a főst exploatată de o£osi,ţie la toate pillegiurile binevenite. In toastul meu restabilind adevărul ani voit să e x a m i n a împrejurările psihofö-gfce a le moţnenfuluî când s'a fo­losit frasa Incriminată'. Aceasta s'a intâmplat á doua á :a d*i£ă*>ocKosul atentat delà Senat şi firul complo­tului ducând la locuinţa unul de­putat, Ш ë de mirare, că, dacă cavintele< dniilui Afgetoiami nu erau îndreptăţite, diirpuct de, ve» d*f e~psihologk iaeă sunt motivate-Atacurile oposiţţei naţionale ad,u-ceau u» serviciu mare ,acelora, cari atentând la siguranţa, statului, azi işi dispută prioritatea-in puşcăriile delà Văcăreşti şi Jilava.

Atât am intenţionat să spun şi cred că aceasta nu' înseamnă că admir pumnul făcător de minuni !

Ei ! dar deşi „recunoaşterea ineyltelQfî unul adversar e uh semn de desrobire sufletească, to-" tuşi patima politică face adeseori ca acest lucru să nu fie-; observat şi sângele necat năvalnic spre cap impedecă raţiurtea d e a se pto-nunţa pentru - adevăr", vorba dlui Vlad Ţepeş. •. ; _ .•. .. - .Y- ;

Ţin se máí adauge că fiind nu bjet muritor 1 şi preot nu am protecţia de а-щі asigura eterni­tate^ io camera din , ; Bucureşti şi lá nici un caz printr-un oare-care pumn ' făcător de mimunl. '

în sfârşit declar^ că am а ѵ і # totdeuna un respect deosebit faţă dţs^cţi î#Srbaţii mari"aï " neamului fă^K deosebire de culori politice, n« mă număr intre posesorii de acţil dtf'Ua-Regiţai nu eum "Impli­cat iaaSkQèû.capçrmJscyauat oiriúl păcii şi al bunei înţelegeri, ca de­putat insă, am stat «ui toată ; d r a ­gostea l â " disposiţîa acelora; s cari rai au solicitat ceva serviciu. > Aceasta este adevărul die Ţe-

peş. Şi dacă pentru un nepreten­ţios toast, din înălţimile in cari pluteşti ai avut aerul se mă pof­teşti la.^Caiœssa"^TEAASI г и м ,s.e^ pjremefgT "cu* exemplu'" dúrnnfaíá," pentru motivul că la etatea-ţi ju-v'eeilă fiind de rea credinţă aii-m^ţţejL^pasiunile politice, incer-cln4*s"e ^»гѳ4«сі гі*апіі in SÍHUI societăţii din " localitate şl jur,

sfidându-ţi organul « Alba-Iulia >, ca-ire in forma acesta nu mai este or­igan al unităţii naţionale.

Vasile Unica ătpufat.

Pe ziua âncoronărei ,; Măria Ta f Te prinzi cu noi în Îoră?

; , Că şoptesc izvoarele, tresaltă apele, vueşte codrul, aşteaptă feri* oarele, aşteaptă feciorii, tăinuesc no-roţtdele că, cică o să fie horă, horă märe ca'n poveşti pe la nunţi îm­părăteşti !

Delà Nistru pân'la' Tisa, tot Щтапиі зргщітІ-еа^ că mari praz-niţe ne-i, da, lăutele vor cânta, pa­harele, vor suna, glasurile s'oţ înălţa, preamărindu-Ţi slava Ta. : « Şi-om întinde horă mare peste munţi pân'la hotare de ..s'a тіпцпа o Іите şi cu toţii că vom fi ; tot

I un trup şi-un suflet, şi-o să-Ţi aduci I Crăiasa, şi-o ' să- Ţf aduci zînele şi-o să-Ţi, aduci Feţi-fauytoşi, şi-Q să "te preaslăveşti Măria Ta numai între

, mândrtff. ,\ c'o sà"Te ia Ш joc cart mai de care : Bănăţeană, Mplr dovana, Munteana, Basarabeana, Gri' şana, Bucovineană, Transilvană, Mu-reşana şi cea. scumpă' Dobrogeană, şi'f Te-or invârti Măria Ta, de te-or trece sudorile ! Si-om juca cu toţii, ne-om ospăta şi vom bea tot ce miş­că in ţara noastră scumpă, mare şi boinică:

Si i-om - trage -chindia şi coză-ceasca, brâuleţul, tărăşeltd, lugojanca. Si-om сЬ,Ш,$Реф &Ща úri XJraa ! de s'or clătina cerurile şi-atunci o hiee sfântul Petru: Da] ce să a~ude, DQahmepe pământ? Păi, ţuMH.. şti Petrer cari ziua BamânieirMaM ?

•••• Aia-s Bomânaşii mei . . . . ia deschide fereastra şi te, uită, .

Tnil da mândri-s• Doamne L (o- zice sfântul Petru). .

• Păi' vezi tu, tn&,Petre? . . . asta-i mintea Moni anului cea de pe urmă! < ;

Şi-atunci o zice un îngeraş mi­titel : Ce-ar fi Doamne, dac am mer­ge şi noi pe pământ ? . . .

— Că bine zici tu, Mirceo, hai cu toţii la horă şi-om juca şi vom striga :

Să trăeştv Măria Ta! ~ Sibiiu, 1921.y -..

"j - Çr. J}uic$.

işTH^I ЬО<2АЬЕ. ; In »tu« de'21 1. c. s'a des­chis in mod oficial orfelinatul din Alba-Iulia Cetate, in faţa unui suficient public de doamne şi dom­ni. După terminarea unui mic ser­viciu divin, * şi ö mică-cuvântare religioasă ţinută de păr. gr; or. Russan, Dna Dr. Pop a rostit cu­vântul de deschidere, urmând apoi declamaţiuni, cântece şi jocuri na­ţionale executate de elevii orfeli­natului. —

In пцта іе • Dnei 'Bârséanu a rostit 6 cuvântare di. Dr. Lazar Popovicki exprimând muiţ^mirii celor ce au sprijinit orfelinatul şl mai,, ales ..DJui Gen. Glodeanu şi Dlut Cot.^Ţuhasiu. —

Di. Gen. Glodeanu arătând in écurie cùviiitë inpcrtanţa maire a institutului O. O. R.. mulţumeşte pentru frumoasele cuvinte ce i-sau adresat. ч

In numele copiilor orfani mul­ţumeşte învăţătorul Flaş. "

Orfelinatul din Alba-Iulia este recunoscut ca cel mai frumos, în­grijit şi bine aranjat orfelinat din Ardeal, aceasta mulţumită dnelor din comitet şi in special dnei Micşa care a arfttat o deosebită silinţă şi iubire <ie mamă, dând copiilor nu numai îngrijire, dar şi educaţie

• de mamă. Seara > a avut loc in sala ,Ura-

; nia' un concert al Dnei Baier, in ^folosul orfanilor. T

— Sâmbătă in 17 1, c , a a-s vut loc o frumoasă logodnă a dlui Plut. maj. Andrçi; Miclea cu-: dna Sofia IVItrca in Restaurantul > Tran silvariia« (I. Papp). f

DorKnn ça noua pereche sä întâmpine In viaţă numai bine şi fericire. —

- -

4 Cu niulfă p l ă c e r e a l ă m , că dl. Profesor Áchim,Joi in 22.Sept. a. c. a avut căsătoria religioasă in Abrud. Urăm fericire tinerilor Căsătoriţi.

Experienţă politică.

! A iCu ocazlùnéà • авійіагіі poporale Üin Alba-Iujia un niembru al partidu-iui national a făcut experienţa ' ca : e cu triulf mai uşor să ai 'trăsură''-'cu bauciucuri, decât să ţii un discurs de Cinci, minute. I . V . - - , • • . ' x\

, f ieçroiog . Trimitem cohdo-lenţele noastre adânc, întristatului domn preot Francise Boţan din Comuna, Barabanţ pentru trecerea din viaţa a iubitului şi neuitatu­lui d-sale' frate. ^

t loaehim Fulea, avocat şi director de bancă in pensiune du­pă grele suferinţe şt-a dat nobilul suflet îh mâinile Creatorului Marţi la 20 Sept. a. c. la oarele Ö p . m. in etate de 78 ani.

Rămăşiţeie pământeşti ale ne­uitatului defunct s'au aşezat spre veclnică odihnă in cripta familiară din cimintirui gr. or. din Alba-Iulia Maieri. —

La actul înmormântării, săvâr­şit Joi in 22 Sept. a participat public numeros.

Pe răposatul il deplânge : Eu-frosina Fulea n. Cirlea ca soţie, •Petronella Dr. German ca fica, Dr. G. German ça ginçr^. Emil Cernii, şi Ioachim Grigore ca ne­poţi. — Trimitem condolenţele noastre întristatei familii.

ifl F O R M A Ţ I UNI — După 'ziarul „Universul"

au fost semnalate noi revolte in India accidentală. '

•— După o ordonanţă a gu-•vernului inportul si exportul este oprit pentru toată ţara, timp de 20 zile.

— • Corespondentul nost , din Cluj comunică, că in urma prog­ramului de învăţământ, prea încăr­cat, studenţii au făcut "grevă. In­

tervenţiile făcute pe lângă Recto-rul Universităţii, au rămas zadarnice.

^— *Guvernu] Cehoslovac a or­donat o anchetă care sâ stabile­ască asupra cui cade vina frande-lor de 12— 16. miliarde eorbatae cu care e păgubit statul in urma neglijenţei şi proastei administra­ţii al biroului cerealelor, d in Praga, neputându-se face verificările ne­cesare de către controlori. .. <•

« — Dăm după ziarul „Viitorul 4, ştirea că Dl general Averescu in.-tenţionează elibrarea comuniştilor arestaţi la Văcăreşti èi Jilava.

— • Se vesteşte din Roma mon artea eminentului pictor Copra-nesi, preşedintele Academiei Sant Luca. ..'•-.. ... ; . ' .

'— D-nii Inculeţ şi Nîstor-sua Sosit la Bucureşti pentru a lua contract cu Dl Bratianu şi a dis-„ cuta pentru colaborarea cu li­beralii. .

— Intr'o consfătuire intimă pe care d-I prof. N. Iörgá a' avut-o Duminecă dimineaţa cu membrii comitetului executiv al partidului: naţionaiLst-democeat, d-sa a făcut, o scurtă expunere asupra «ituaţiei; politice, sfătuimdu-şi tovarăşii de. luptă să înceapă o vie propagandăv de reorganizarea partidului in ip-^ treaga ţară şi să se pregătească pentru eventuale schimbate. <ie;* regim, despre care,.a cerut sa fee înştiinţat telegrafic in străinătate spre a veni imediat in ţară» ІД' cazul când çriza de guvern ,*s'a, produce înainte de intnarcereft d-sale din străinătate.

Gluma săptămânei. Delà popotă. ,

, Ofiţerul cü popota primeşte un soldat nou ca ordonanţă la masă po- ' potêi, ' pe care'l instrüiarft cum • să servească la masă şi totodată* Й or1'1

doană, ca totdeuna după supă să în­trebe pe domnii ofiţeri- dacă mái do­reşte careva supă. '*;

In ziua următoare .după servirea' supei apare soldatul şi întreabă : cine.; raai doreşte supă? ; "

Un rn ai o r (stânga): n E u ! u

S o l d a t u l : ,Să trăiţi, nu таІ^ este supă, zeu !" <

1 — ; ;

Bursa Ia Budapesta, Leul: Frărtcul: Dolarul : Lira: . Dinarul : Marca: .

. 7.20—7.40 Í І , 5 5 . — 755.—

. . 2 9 ^ 0 " . -JM

.13.60—13.^80

. - 7 ; і ѳ — 7 ^ 0 : ; ^

Poşta redacţiei. 1 Manuscriptele primite oîela Dom-J

nii din Sibiu, Bucureşti si localitate* se vor publica ín numerUe Viitoare^ după cum va permite spaţiul, ne-, având posibilitatea a le publica in numărul de faţă, mai având In, vedere ca am promis şi publicarea unui roman. j

Redacţ ia . ;

Găutăm depozitari de ziare ftj toate centrele oraşele Цотапіеі Jtfari, oferindu~le rabatt

splendid . t л ^ jCdmmMrafí&?

PI«. 4. TRANSILVANIA ROMÂNEASCĂ Nr. 2. Septemvrie 19É1.

Wfima ora

RteMöí greco-turç. -r- Ştâd din Atena confirmi

succesul ttupefor turceşti in Asia Mtefc ş4 oetaagerea trupele*- gre* ceşti. — Turcttor le-a succes ia mal multe puncte sa oprească inaéatavea grecilor, sUtadu-á a se retrage. Se csede cici armata gre­ceasca ou e< sirficieat echipaţi pen­tru a. mtveprinde o campanie de laraă m AnatoUa.

<*- In urma propunerilor meute de turci acum o săptămână, la Ateaa s'a ţinut un conciliu de miniştri sub prezidenţia dlui Gu nari*. Au asistat şt miniştrii de externe şi finanţe reintorşi del-Brousa. —

taptai* dala ftagora. Ehipft eldevea Eski Schirului,

armata greceasca a Înaintat spre AngOna cu scop de a die trug« ІІаШ» fente ş i depoakeic din re-giaalte- ocupate cari ac fi putut servi ioamieului ca ajntor material la prelungirea rac boiului.

Greoi nu intenţionau păstrarea Aagonsi in caz c i e'ar fi realizat ooaparea ei. Acţiunea greaca a-vea mai muh caracterul unei ia-eumluai.

După trecem râului Sangarlon, aripele armatei greceed au Înain­tat tpre Angora cu gând de a Inconjora întreaga armaţi kema-liitft,

ЙетаІІемі observând mişcările grecilor, au atacat cu furie aripile acestora sirfndud a se retrage.

Retragerea, aripilor e m «ece-•ак& pentr* asigurare* centrului ce putea g jaajat deadpeJc prea

De p*exeja* mtaţgjţ armata gţeceaaci sa afl* pe ІЫа гацЫ

Sangarion unde aşteaptă desfăşu­rarea evenimentelor in curs.

Ministerul de război dl Teoto-kis a declarat c i armata greceas­că nu şi«a pierdut «uţiadva miş­cărilor şi c i kemalişti la aki un caz nu vor putea trece la ofen­sivi şl daci nu vor interveni tra-, tative diplomatice pentru Încetarea ostatitiţiler, armata greaci va re­lua ofensiva.

Armata Ungară va îi dezarmată

Antanta a hotărât dezarmarea armatei ungare, репйги a eviv re­petatele incidente din Ungaria de vest.

O dezarmare a Ungarei este tot ©daţi şi o executare a trata­tului de pace in ce priveşte pu­terea Ungariei. Intre altele e şti­rea cici e posibili chiar şi o blo­care a Ungariei.

Carol da Habsburg în Ungaria Ziarele aduc ştirea c i Carol

de Habsburg ar fi sosit la Bu­dapesta, i

Telegramele din Budapesta anunţi c i fostul rege a venit pani la Burgenland de unde a Fost silit s i plece refugilndu-se la Wiener—Neustadt.

Qermaala şi Ungarin Ziarul italian „Corriere delà

Sera" afirma in numărul sili dîf 20 1. c. cici Germania aţâţţ pe departe valietiţile de rebeliunie maghiare cu scop de a menţine Europa centrali intr'o stare de nelinişte ai de agitaţie care s i demonstreze inapKcabilitatea tra­tatelor.

Id ІосЫЫ TIPOGRAFIEILIC,EPISC. .. . DIJJ CETATE

s'a descins f»pat*»C «piwa-bsjesiatjk cu lot falai da rechiait* ée

acria şi tipărituri ptntra adm. militari-PreturUf cala mal convenabile. =

CERCETAŢI !

RESTAURANTUL

• „Trans i lvan ia , , • I proprietar: i W№. J, I Strada *«}•!• Patfiirtaaá' Jtr. 7. | I Mânciri gustoase, vinuri de- д 1 ikate şi excelenţe precum şj | I ari-ce fel de beaturi apir- I * «oase. — Serviciu prompt. *

I — - . . . . 1

D o m n i ş o a r ă ^ ? £ sus pentru, minuirea hârtiei şi

un băiat b u n c u c e l Р 1 * і п

— - l 3 çl. liceele ca ÎB-uăţăcel, se primeşte la tipo­grafia gazetet noastre. .*. .*.

Ráspánditi gazeta „Transilvania/Româ­nească" scrisă Cen­tra nevoie tuturora.

De vâasare un

biiard zFSZ .*. adresa la R e d a c ţ i e . . * .

*> Comunicare. Mai mulţi lucratori, cari an

lucrat la bisericaL Inco^niri^aaiaai \ profundele şi sincere тцЦшѵагц Subofiţerilor techaict din aanl al Il.-lea. Şcoala M. de Geidu : РКл Mokuţ Gh., Serg. inst. Peeda Ioan şi serg. Iliescu pentru cereetkudl-nea şi amabfHtaftea ce aù avut-o faţă de noi, delà 1 Iunie, 20 Sept. 1921., — când au trebuit s i place la şcoalt,

Mai>ulti lucrători. •J Pentru &U рмЬІияиѵіЯІ«**афІ rubrică

Redacţia nu ia răspunderea.

CINE ŞTIE CEVA despre un membru al familiei Dlnso-reanu s i comunice adresa sa, gaseţei JPransílyanla Romi», neasci" in Alba-lulia

eulifa Dinşoraarm.

an i m u n m mrmm* ftestatirMaî

.StrugufüJdeaur4

слл o cullnă excelenţi, mân­cări eeci ai calde^a ori-e* «ami vinuri bune şl vinarsuri de

tot toial

(proprietar I. fţebreanft) •fr. tataia ГаічНмае' fir. t.

Rftlama • зЙІс-

TRANSPORTURI CU

A u t o c a m i o a n e tn

toate direcţiile execuţi ieftin. Proprietarul de autocamioane

» . е«мі«ыік. i» aiWa-IaUa.

cumpir t i m b r e p o s t a l e UNGARIA şi GERMANIA, de preferinţă «misiunii vechi. Adresa la R e d д c ţ i e,

RESTAURANTUL

„ßtlehilalb" din cefofe are neVdfr ât:

O buciţireasi , o servitoare şi .*. o feti la tejghea. .".

COMERCIANTUL WHlHTIre *fi$MU

firma : "Сагвіажа

Mjărăşeş t i l or , Str. tlratalaiyir. 41.

V®iURJ bune Cu preţuri con­venabile. Se afli şi ŢUICA de prune din vechiul regat.

В А / Ч С А C E / I T R A L A f^ntru industrie 31 comerţs.n

Suçtosala flLBfl-IÜLIfl Sediul central: CLßJ

Capital social: Lei БОіСЮО.ООО. f l l U l t : HLBfi'IOLUI, IHtHD, ЩК. 31810. І Ш

Adresă telegrafică : CENTRALA. Telefon : 6 8 .

Tot ffeLul 4« operaţiuni de bancă al comerciale.

• • Щ I Tipografia lie. eplsc. Alba-lulia. (Cetatea).