Tema 3 Migratie interna/externa

n mod clasic n functie de traversarea granitelor, se face distinctia ntremigratia intern si cea extern. Migratia intern presupune doar o mobilitatespatial ntre unitti administrative diferite dar aflate ntre granitele aceluiasistat national, pe cnd migratia extern implic traversarea granitelor statale,aceasta din urm fiind adesea mult mai dificil si cu implicatii mult maiprofunde dect traversarea granitelor interne. Frontierele statelor nationalemoderne, comparate cu alte tipuri de granite teritoriale istorice (limesul roman,granitele statelor feudale medievale etc.), implic delimitri incomparabil mairiguroase, evidente, stricte si efective. Comparat cu orice alt form deorganizare politico-teritorial care-l preced, teritorialitatea devine o caracteristic major a statului modern, presupunnd o delimitare clar si foarteprecis a teritoriului n cadrul cruia un stat si exercit suveranitatea siautoritatea att asupra subiectilor proprii, ct si n ceea ce priveste cetteniialtor state aflati pe acest teritoriu. Aceasta implic, pe de o parte, un controlal miscrilor peste frontierele statale, pe de alt parte, variate forme de controlal persoanelor aflate pe teritoriul statului respectiv. n ceea ce priveste mis-crile peste frontiere, dac statele doresc, pot, teoretic, s mpiedice relativeficient tranzitul peste granite si astfel s limiteze semnificativ formarea unorprocese de migratie (pentru cazul Spaniei, vezi Alsher, 2005). Cert este cpermeabilitatea si penetrabilitatea acestor frontiere reprezint aspecte majoreale structurrii si organizrii migratiei internationale. Statele pot controlafluxurile migratorii prin nchiderea granitelor, cele neliberale prin limitareadrastic a liberttii de miscare a persoanelor, democratiile prin conditionareaaccesului (vize, controale etc.) si selectarea persoanelor care au acces peteritoriul lor. Tensiunea ntre intentiile statelor de a controla si a limita accesulpe teritoriul lor, pe de o parte, si intentiile celor care doresc s migreze, pe dealt parte, este cel mai bine reflectat de amploarea industriei de contrabandde frontier cu persoane. Astfel, ntr-un raport naintat Congresului Americanse evalueaz c la nivel global, n anul 2005, numrul persoanelor asistatepentru a trece fraudulos granita se apropria de un milion (800-900 de miianual), iar beneficiile pentru contrabandistii cu fiinte umane se apropriau dezece miliarde de dolari americani (Human Smuggling and Trafficking Center,2005). Dincolo de problema accesului, diferenta major dintre migratia externsi cea intern implic si o alt schimbare, la fel de important: intrarea peteritoriul unui stat nseamn un fel de metamorfoz juridic si sociologic aindivizilor de ndat ce trec frontiera, devenind subiectii unui regim normativdiferit fat de cel din tara lor de origine, urmnd s fie tratati drept strini nsens legal. De regul, ei beneficiaz de mai putine drepturi, de optiunisocioeconomice, juridice si politice mai restrnse dect cettenii trii n careei emigreaz (limitarea anumitor drepturi politice, limitarea accesului pe piatafortei de munc s.a.m.d.), la extrem (aceasta fiind o situatie relativ frecvent)fiind supusi riscului de ridicare a dreptului de sedere pe teritoriul acelei tri side expulzare. Dat fiind faptul c pe parcursul migratiei spatiile de manevrlegale ale celor angajati n migratie se pot altera att de radical, considermjustificat dihotomizarea migratie extern/migratie intern.Cu toat aceast legitimitate a unei diferentieri nete, dihotomizarea nepoate induce n eroare, sugernd natura imuabil a frontierelor si o diferentiereperpetuu identic ntre migratia extern si cea intern. O succint analizempiric a fluxurilor migratorii ne demonstreaz exact contrariul, naturafrontierelor de stat se schimb relativ frecvent, dnd nastere unor regimurimigratorii distincte. Prin regim migrator ntelegem conjunctura specific aposibilittilor de traversare a frontierelor si oportunittile de ncorporare nsociettile de destinatie ce determin n mod probabilist evolutia carierei demigrant. Formulat mai detaliat, un regim migrator nseamn, n primul rnd,posibilitatea de a iesi din tar (accesul la pasaport, diferite filtre aplicate celorcare doresc s ias, costurile cltoriei etc.), n al doilea rnd, posibilitatea dea intra n diferite tri de destinatie (regimul vizelor, regimul trecerii frontiereietc.). i o dat ajuns la destinatie, se punea problema posibilittilor de aobtine un status legal de rezident sau, n cazul unor sanse reduse de legalizarea statusului de emigrant, sansele (riscurile de expulzare) de rezident dedurat ca imigrant ilegal/iregular. De exemplu, regimul migrator romnesc dedinainte de 1989 era caracterizat de sanse reduse de iesire din tar (pasaportulfiind un document retinut de autoritti, eliberat de regul o dat la doi ani sistrict pe durata cltoriei) si de riscuri ridicate legate de trecerea ilegal afrontierelor. Era dificil si extrem de hazardat s se ajung la anumite destinatiidorite (Romnia fiind nconjurat de tri comuniste, care la rndul lor .asistau.autorittile romnesti n controlul cettenilor romni angajati n cltorii nstrintate); dar, o dat ajunsi dincolo de Cortina de Fier, migrantii puteauintra fr dificultti pe teritoriul unui numr considerabil de state din Europade Vest. Acolo dobndeau cu usurint un status legal, pentru c, nainte decderea Cortinei de Fier, statele occidentale nu promovau o politic de expulzarea celor din statele comuniste care ajungeau n Occident si cereau drept deazil (Appelyard, 2001). Mai mult, statele de emigrare prentmpinau si sustineau(inclusiv financiar) o parte din costurile integrrii. Deci n acest regimmigrator ajungeau putini n afar, dar cei care reuseau aveau mari sanse sdobndeasc un status legal si erau asistati (institutional si material) n procesullor de integrare n societtile care i-au acceptat ca imigranti.n ultimul deceniu al mileniului trecut s-a instaurat un regim migratorradical diferit (pentru o analiz detailat, vezi articolul Danei Diminescu dinacest volum), si anume regimul pasapoartelor s-a liberalizat, deci iesirea dintar a devenit pentru multe categorii de cetteni romni neproblematic. n schimb,trile de destinatie dezirabile au introdus variate restrictii (un regim de viz relativsever) menite a limita accesul cettenilor din Romnia (mai larg, din Europade Est), ajungndu-se la restrictii care justificau ntru totul metafora de .Europafortreat/Fortress Europe. (Fassmann si Mnz, 1994). n acest context deconstrngeri, si posibilittile de a dobndi un status legal erau reduse, ca atare ceicare reuseau s intre n aceste state si asumau riscurile unei situatii nedefinitedin perspectiva procesului de integrare: o rezident ilegal, prelungit silipsit de orice orizont al certitudinilor posibilelor evolutii viitoare. Deci nregimul migrator din anii nouzeci ai secolului trecut, comparativ cu perioadacomunismului, iesirea din tar nu ridica probleme, ns intrarea n trile dedestinatie ntmpina probleme semnificative si . n contextul unei rezidenteilegale prelungite . erau excluse nu numai sprijinul, ci si protectia autorittilor.Asadar, nssi ideea de regim migrator scoate n evident natura schimbtoarea frontierelor, modificri n permeabilitatea si penetrabilitatea lor si relativizeazdistinctia dintre migratia intern si cea extern. Astfel, ca urmare a integrriieuropene a Romniei, schimbarea statusului juridic implicat de trecerea granitei,are un sens cu totul nou si inedit. Noua dimensiune de cettean al Europeiimplic un set de drepturi ce rmn neschimbate n alte state nationale, practiccettenii romni, n calitatea lor de cetteni europeni, chiar dac trec variategranite rmn subiecti ai unor regimuri normative relativ permisive si nudevin strini n sensul absentei unor restrngeri semnificative ale unor drepturi.