Susan Johnson Prizonieri Iubiri

8/10/2019 Susan Johnson Prizonieri Iubiri

http://slidepdf.com/reader/full/susan-johnson-prizonieri-iubiri 1/203

Prizoniera iubirii-Susan Johnson

Cartierul general al armatei francezeSargans, Elvetia2 martie 1799 — Beauve-Simone a adus-o pe sotia lui Korsa ov!"eneralul #uras $si ridica, de pe %&rtiile rasp&ndite pe

masa lui de lucru, privirea patrunzatoare a oc%ilor lui$ntunecati!

— Sotia lui Korsa ov' — (n toata splendoarea ei, $ntari, cu un r&n)et,

ag%iotantul sau! Se afla $n camera dumneavoastra de primire! Beauve-Simone nu a fost $n stare sa se g&ndeascala o alta $ncapere din ta*ara care sa i se potriveasca uneicontese ruse $nvesm&ntata $n *lanuri de samur!

— Cum dracu+ de-a aparut la cincizeci de mile $nspatele liniilor inamice' — #in c&te se pare, cazacii au apucat $n directia gresitala Bregenz! Ec%ipa)ul ei este foarte *ine dotat — un pat,alimente, o camerista —, e celent prevazut pentru a-isatisface toate nevoile proprii! u aveau nevoie sa facavreo oprire undeva, astfel $nc&t nu si-au dat seama degreseala lor! Escadronul lui Beauve-Simone a dat peste ei la

capul de pod din partea de nord a orasului!#uras se spri)ini pe spatarul scaunului sau si ofta! — .emeia asta si-ar fi putut alege un moment mai *un!

/este trei zile vom $ncepe atacul de-a lungul $ntreguluifront! #oamne, tocmai acum nu o pot trimite $napoi!



— /oate ca de azi $ntr-o saptam&na trupele luiKorsa ov vor fi $n retragere!

— Si'

— 0a g&ndeam!!! reau sa zic ca!!!Su* ascutisul privirii scrutatoare a generalului, glasulcolonelului Bonna se stinse!

— Ca as putea s-o trimit $napoi prin %aosul unei armaterusesti $n retragere' (nrtre*a #uras cu raceala, $nalt&ndu-sispr&ncenele cu o e presie de $ndoiala cinica, $ntr-oasemenea anar%ie nici c%iar cazacii ei n-ar fi $n stare s-oapere! C&ti are cu ea'

— /atru! — /atru amar&ti de oameni $ntre ea si gloata! /erfect3

Bom*ani 4ndr5 #uras pe un ton dispretuitor! — -ar putea avea gri)a de ea contesa "onsan a' — u cred, replica el cu sarcasm! atalie nu este

renumita pentru ama*ilitatea ei fata de femei! #e fapt —adauga generalul ridic&ndu-si rapid privirile spre ceasul de

pe perete — va tre*ui foarte cur&nd sa a*ati atentia ataliei! 6ntentioneaza sa ia peste putin timp cina $mpreunacu mine!

— u le acorda ea atentie unor *ieti colonei! — ransmite-i un *ilet din partea mea, zise generalul,

lu&nd %&rtie si un toc! ei am&na cina!!! si nu pomeni defaptul ca sotia lui Korsa ov se ala aici!

— E posi*il sa fi aflat de)a! 4semenea vesti circula cuiuteala!

— Ceea ce $nseamna ca spionii vor detine $n cur&ndaceasta informatie! 0erdef $n)ura generalul #uras, e pri-m&ndu-si regretele catre amanta sa de moment prin c&teva



r&nduri m&zgalite cu rapiditate! -am nevoie de pro*lemaasta tocmai acum! /&na $n dimineata zilei cinei, totioamenii si toate proviziile tre*uie sa se afle la locul

cuvenit, declara el, flutur&nd cu vioiciune %&rtia vreme dec&teva clipe, pentru a face sa i se zv&nte cerneala $nainte da o $mpaturi si a i-o $nm&na lui Bonna ! Constructia podului mo*il de la ru**ac% va fi $nc%eiata la timp'

— e%nicienii au fagaduit s-o termine p&na pe cinci, lamiezul noptii!

— Bine! #a-i ataliei *iletul meu si transmite-isincerele mele regrete! C&t de puternice apreciezi ca vor fiapararile nordice ale fortului, la St! 8uzisteing' Continuael, alung&ndu-si din minte amanta si $ndrept&ndu-si din no privirea spre %artile din fata lui!

(n ultimele doua luni, $si consumase $ntreaga energie cu pregatirea ofensivei!

— Spionii spun ca este de necucerit!"eneralul mai studie vreme de c&teva clipe sc%itele

topografice, si apoi $si $nalta capul si $i sur&se t&narului ssu*altern! — (n acest caz, va tre*ui sa conduc eu $nsumi atacul! — #aca-i asa, fortul este ca si al nostru, domnule!

&m*etul lui :enri Bonna ilumina ca un fulger$ncaperea $ntunecata de caderea amurgului de iarna!

— 4sta ar fi de dorit! 4vem nevoie de trecerea aceasta peste r&u! Si acum, ia-o din loc! u vreau ca doamnacontesa sa soseasca acasa la mine c&nd sotia lui Korsa ovs-ar afla acolo!

— /oate ca se cunosc! — Sa speram ca nu! Si asa e destul de greu sa ne



descurcam cu na*adaioasa noastra contesa rusa! — 4r tre*ui totusi, domnule, sa va duceti s-o vedeti pe

femeia aceea!

— ;cupa-te dumneata de asta, Bonna , riposta #uras,re$ntorc&ndu-se la %artile sale! — u e ista nici un alt loc $n care s-o gazduim,

domnule! — 4tunci eu o sa dorm $n locuinta dumitale! Ce parere

ai' — /area $nspaim&ntata, domnule, replica ag%iotantul,

$n al carui glas se simtea un foarte usor repros! — Ei *ine, $n cazul acesta, consoleaz-o! 4re oamenii ei

care s-o serveasca, nu-i asa' u ma )oc de-a dadaca sotieilui Korsa ov, Bonna , oric&t de )alnica ar fi privirea pe carmi-o arunci!

— Ce rau ar fi $n a-i oferi a)utorul dumneavoastra' (n a-i spune ca va fi trimisa $napoi imediat dupa $nc%eiereaofensivei' Korsa ov ar face acelasi lucru pentru sotia

dumneavoastra! — Sotia mea nu calatoreste $n afara /arisului, dragulmeu :enri! 4sa ca — e cept&nd eventualitatea ca rusii sainvadeze orasul — Korsa ov nu s-ar afla $n situatia de a se purta curtenitor fata de ea! Ceea ce nu $nseamna ca ea n-arfi $ndatoritoare, daca el s-ar dovedi a fi $nvingator $naceasta lupta, adauga generalul cu glas scazut!

#e)a de multa vreme, casnicia lui fusese vaduvita deorice altceva $n afara de o politete rece< indiscretiile sotieisale erau nenumarate! (nsa nu divortezi de nepoata lui

alle rand, consilierul politic at&t al Bour*onilor c&t si al#irectoratului, fara a pune $n pericol o cariera



do*&ndita cu greu! 6ar sotia lui se $mpauna cu statutul deconsoarta a celui mai victorios general al .rantei!

— Cinci minute, domnule! (i voi spune ca veti trece pe

la ea!Buzele lui #uras sc%itara un senin sur&s! — ot mai $ncerci sa faci din mine un gentleman,

:enri' — Sunteti mai gentleman dec&t Bour*onii, domnule!

4t&ta doar ca t&nara doamna parea $ngri)orata! — /e *una dreptate, *anuiesc! .oarte *ine, :enri,

spune-i ca $i voi prezenta respectele mele! — /este cinci minute!#uras r&n)i, c%ipul lui frumos capat&nd o e presie

strengareasca, $n timp ce povara functiei sale dispareavreme de o clipa!

— ece minute, :enri, deoarece, deocamdata, eu suntcel care comanda aici, dar nu-mi pretinde sa-i fac o placaciune doamnei, adauga el, cu oc%ii sclipind de

amuzament! Corsarul de taica-meu n-ar fi de acord cu asaceva! — u, domnule! .oarte *ine, domnule< $i voi spune

doamnei, domnule!Cu toate acestea trecura mai mult de zece minute! #e

fapt, colonelul Bonna fu nevoit sa-i reaminteasca de douaori lui #uras de fagaduiala facuta, $nainte ca acesta sa-sistr&nga %artile si sa-si paraseasca *iroul provizoriu3+

#e)a se $nserase c&nd el stra*atu noroiul $ng%etat caretrecea drept strada $n micul oras de frontiera situat pecursulsuperior al =inului! 4erul noptii era umed si rece!"&ndurile $i erau $ndreptate spre genistii sai care lucrau zi



si noapte $n apele glaciale ale =inului! #oua zile de soarecalduros topisera $ndea)uns de multa zapada pentru ca r&ulsa fie revarsat, vadurile fiind impractica*ile! 4vea o nevoie

disperata de podul acela, ca sa-si deplaseze oamenii simaterialele peste r&u si sa atace trupele rusesti alegeneralului Korsa ov, cele mai recente aliate ale 4ustriei!

Ce-i spui sotiei omului pe care speri sa-l distrugi pestetrei zile' Cu siguranta, nu adevarul!

8a intrarea principala a casei primarului, folosita de elca $ncartiruire, se aflau trei oameni de stra)a! Bonna era$ntodeauna scrupulos — o cerinta de prima importanta laun ag%iotant! #uras sc%im*a c&teva vor*e cu oamenii, *unele sale relatii cu ostasii lui constituind motivul pentrucare acestia $l urmau oriunde! Ceea ce si facusera de c&nd$si c&stigase el stelele de general, la v&rsta de douazeci sinoua de ani, ca si de mai $nainte, succesul lui dator&ndu-se$n parte devotamentului lor! 4sta c%iar daca aceia care-lcunosteau *ine $si dadeau seama ca, $n afara de loialitatea

ostasilor sai, el poseda anumite $nsusiri naturale de *uncomandant> puterea unor decizii rapide, o )udecata corecta,$ndrazneala, o iscusinta tactica dinamica, si o fermitate denezdruncinat!

oate acestea alimentau gelozii nu numai $n inima lui apoleon, ci si $n 0inisterul de =az*oi, unde avansarile sinumirile erau motivate mai adesea de catre intrigi politicedec&t de merite! #ar aveau nevoie de el aici, $n Elvetia! Eraconstient de asta, iar ei stiau acest lucru!

6 se $ncredintase comanda singurei pozitii ce $naintadincolo de linia ce despartea .ranta de dusmanii sai<stap&nirea Elvetiei era de o importanta vitala!



Si peste trei zile urma sa-si $nceapa ofensiva! Batu odata $n usa salonului sau, dupa care pasi $n stralucirealuminii date de lum&nari! u-si daduse seama ca poseda

at&t de multe, dar la a doua privire vazu ca nu aceasta erarelitatea — lum&narile conice erau toate $nfipte $ncandela*re rusesti, din argint masiv!

#e l&nga semineu, o servitoare $l privi cu oc%i tematoritrasaturile $i erau asiatice, iar costumul — rusesc! u sevedea nici urma de contesa!

— ?nde-ti este stap&na' — 4ici, $nauntru, generale, raspunse $n franceza un glas

limpede si nesovaitor! 4i m&ncat' @oci sa%'Si, c&nd el stra*atu covorul ce acoperea pardoseala si se

opri $n pragul usii desc%ise ce dadea spre mica sufragerie, vazu pentru $nt&ia oara pe contesa, st&nd la o masuta de sasi )uc&nd, dupa c&te se parea, at&t cu piesele al*e c&t si cucele negre!

Spr&ncenele ei negre, contrast&nd cu tenul palid, se

arcuira usor c&nd $si $nalta privirea spre el! — "ravurile $n care esti reprezentat nu te $nfatiseazacum se cuvine, generale #uras! Esti mult mai t&nar!

— Buna seara, contesa Korsa ova! 6ar eu constat ca nu pari a fi $nspaim&ntata! Bonna m-a facut sa cred ca prezenta mea era necesara pentru a-ti domoli temerile!

#aca ma considera t&nar, ea $nsasi este si mai t&nara, sicu o $nfatisare e otica, reflecta el! Stiind ca familiaKorsa ov avea legaturi str&nse la curtea rusa, 4ndr5 nu se$ndoia ca generalul Korsa ov avea de unde alege cremafemeilor!

— &narul colonel a luat reticenta mea drept teama,



riposta contesa, ai carei oc%i de un verde stralucitor seluminara de un usor z&m*et seducator!

— 4sadar, nu esti $nspaim&ntata!

Ea sc%ita o mica grimasa $n semn de negare! — #esigur, generale, cunoastem am&ndoi regulile! 0avei $napoia $n sc%im*ul unuia dintre ofiterii vostri care sec%inuiesc $n m&inile austriecilor!!! atunci c&nd se va ivi uasemenea prile)! El se va *ucura sa se $ntoarca iar eu!!! voireveni $n caminul sotului meu! @oci sa%'

— #a!Colturile gurii ei se $naltara, e prim&nd amuzamentul! — rei sa )oci sa%' — (mi pare rau! /oate alta data! — 4i luat masa'El sovai, caut&nd o minciuna! — -ai luat-o, nu-i asa' re*uie sa man&nci c&ndva $n

seara aceasta, generale! #e ce nu acum'#uras era un gentleman, $n ciuda negatiilor facute lui

Bonna , si ar fi fost o grosolanie sa refuze c&ta vremeam&ndoi stiau ca, la un moment dat $n acea seara, va tre*uisa cineze!

— /oate ceva rapid, conveni el!Bat&nd din palme, ea $si c%ema camerista si $i dadu

instructiuni pentru a-l servi pe general! — 6ti voi tine companie la masa, spuse ea cu gratie, A

ridic&ndu-se din fotoliul ei, $ntr-o sclipire de catifea verde!(i indica locul din fata lui cu o fluturare de m&na, dar

ea, netin&nd seama, se aseza $n st&nga lui! — 6ti recomand tocana si, desigur, vinurile de aici sunt

e celente! Sotul meu e foarte sigur de victoria sa, sa stii!



4t&t de sigur $nc&t m-a trimis aici pentru a-i tine tovarasie — Continua ea, aplec&ndu-se cu dezinvoltura peste

masa si $nt&mpin&ndu-i cu un z&m*et privirea scrutatoare

.ac pur si simplu conversatie! El nu mi se destainuieste, darcameristele mele stiu totul!=idic&nd spre gura o lingura plina cu tocana, el $ntre*a> — C&ti ani ai'Ea raspunse cu o candoare tinereasca, pe care el nu se

putu decide daca s-o considere drept coc%etarie saunaturalete>

— #ouazeci si opt! — /ari mai t&nara!(si afunda iar lingura $n savuroasa m&ncare! enul ei ca

de portelan si parul negru, privirea ingenua a oc%ilor marisi zveltetea plina de vioiciune evocau fragezimea tineretii!

— 4sa-i place lui!;are tonul ei sa fi fost tipic pentru o )eunesse doree, sau

era doar cinic'

— (ti este dor!de sotul tau' ; $ntre*a de-a dreptul! — #umneata duci dorul sotiei dumitale'; privi fi vreme de c&teva clipe graitoare, timp $n care

$si mesteca $m*ucatura si apoi o $ng%iti! — Sotul dumitale va dori sa te recapete' 6nsista el $n

soapta, ignor&ndu-i $ntre*area! — (n mod categoric da, afirma ea, $n ton simtindu-i-se

o r! oua raceala! Sunt prea valoroasa pentru a ma pierde!Si sotul meu are propriile lui motive egoiste pentru!!! — Sa oprim discutia aici, interveni #uras! u ma

intereseaza ne$ntelegrile de familie! — 8arta-ma, generale! 0i s-a mai spus ca-mi lipseste



reticenta!C&teva clipe el continua sa man&nce fara a replica,

nesimtindu-se $nclinat sa discute despre reticenta sau lipsa

de reticenta a unei persoane relativ straine, si, c&nd vor*i,tonul sau fu impersonal> — $n actualul stadiu al raz*oiului,nu pot efectua acum sc%im*ul persoanei dumitale, dar nevom stradui sa te facem sa te simti conforta*il!

— C&t timp ma voi afla aici' — (ntre doua saptam&ni si o luna, poate! e vom tine $n

siguranta! (si lasa pe masa lingura, g&ndurile fiindu-i din nou

invadate de campania militara! (si deplasase trupele p&na laSargans $n urma cu doar doua zile, si, $nainte de $ncepereaofensivei, mai era necesar un volum imens de munca!

— 0ultumesc! -ai m&ncat prea mult!El $nalta din umeri si $si $ndeparta de masa scaunul! — oi m&nca mai t&rziu! #aca ai nevoie de ceva,

apeleaza la Bonna , adauga, ridic&ndu-se $n picioare!

oapte *una, contesa! 0i-a facut placere sa te cunosc!Si, cu o $nclinare a capului, se rasuci $n loc si parasi$ncaperea! 4sta o sa-l multumeasca pe Bonna , $si zise $ng&nd, $ndrept&ndu-se spre camera lui de lucru!

recuse *ine de miezul noptii! 8a cartierul generalramasesera numai #uras si Bonna , c&nd un stra)er senapusti $n camera %artilor, cer&ndu-si scuze si *&l*&induse, $n mod vizi*il agitat! (n cele din urma, cr&mpeiele lui dfraza alcatuira o relatare inteligi*ila!

Contesa "onsan a se afla $n dormitorul lui #uras,atac&nd-o pe sotia generalului Korsa ov!

(n)ur&nd, #uras decise ca atalie tre*uie sa fi fost



ispasirea pentru numeroasele lui pacate si, apoi, $ntrerup&nistorisirea dezlantuita a omului de garda, spuse pe un tonenergic> — $ti multumim, caporale! Bonna si cu mine ne

vom ocupa de asta! — /entru ce eu' /rotesta Bonna ! — .iindca asa $ti ordon eu, zise #uras, cu prefacuta

asprime, si pentru ca nu ma pot descurca simultan cu douafemei!

— vonurile sugereaza contrariul, murmura cu ironiesu*alternul sau!

— otusi, nu $n seara aceasta, replica pe un ton taios#uras! Si acum, misca3

gomotul ce se auzea de la $ncaperile ce dadeau sprestrada, la al doilea cat al casei primarului, atrasesera omultime de oameni, si c&nd #uras si Bonna se apro- piara$n goana, fura $nt&mpinati de comentarii o*scene!

— Spectacolul s-a $nc%eiat3 Spuse #uras, alerg&nd pricoloarul pe care si-l croia $n gloata!

— Sau poate ca a*ia $ncepe, generale3 =eplica un glasvoios! — oata lumea acasa3 Striga Bonna ! — 8e vrea pe toate numai pentru el3 =asuna o alta

voce!Si multimea iz*ucni $n %o%ote de r&s! — E un ordin, *aieti3 ise 4ndr5 #uras, vor*ind pe un

ton normal, de l&nga *alustrada portalului! (napoi la$ncartiruire3

=&setele se stinsera $ntr-o clipa, si ostasii $ncepura sa se$mprastie!

— Sper ca doamnele sa se supuna tot at&t de lesne, zise



Bonna cu %az, $ndemn&ndu-l pe #uras sa intre $naintea l$n casa!

— ?n g&nd foarte de dorit, $n ceea ce o priveste pe

atalie, replica #uras! C&teva clipe mai t&rziu, la zgomotufacut de intrarea celor doi *ar*ati $n dormitor, contesa"onsan a se rasuci spre ei, parasindu-si prada!

— #racu+ sa te ia, 4ndr53 ipa ea, azv&rlind spre elstatueta de *ronz pe care i-o destinase sotiei lui Korsa ov!Blestemat fie sufletul tau ticalos3

8as&ndu-se rapid $n )os, #uras evita sa fie strapuns de *ratele $naltate ale unei zeite grecesti reprezent&nd Avictoria, si se gra*i sa prinda m&inile ataliei $nainte caaceasta sa poata $n%ata alte munitii! (i apuca $nc%eieturilem&inilor $ntr-o str&nsoare ca de otel!

— 4i gri)a cum te porti, atalie, $i porunci rece! — Care va sa zica nu poti lua cina cu mine $n seara

asta3 ipa ea cu glas strident, lupt&ndu-se sa scape dinstr&nsoarea lui! Si acum stiu care-i motivul, + nemernicule,

ticalos $nselator si usuratic ce esti3 4i $n pat o prospatura3 — 6suse, atalie, potoleste-te3 #&nsa $mi este oaspete,afirma el, straduindu-se sa n-o lase sa-i scape $n timp ce ease z*atea $n m&inile lui!

— Stiu totul $n legatura cu musafirele tale, suiera ea printre dinti, zv&rcolindu-se $n $ncercarea de a-l iz*i cugenunc%iul $n vintre! 0ereu sunt prospaturi $n patul tau, nui asa'

— 4)unge, atalie3 Se rasti el, $mping&nd-o spre u a!Bonna te va conduce acasa!

Contesa "onsan a depasise $n seara asta p&na si$ndoielnicul lui simt $n ceea ce priveste ce anume se cade s



ce nu! 4vea oroare de Dscene ! — 4sa $nc&t sa poti sa te culci nesting%erit cu nevasta

lui Korsa ov' Scr&sni ea!

— u, ci asa $nc&t toata lumea sa se poata odi%ni pestenoapte, raspunse el, a*ia reusind sa-si controleze m&nia!Si,trec&ndu-si prizoniera $n m&inile lui Bonna , o privi cuatentie pe contesa rusa, care $i tinuse $n mod at&t de placutcompanie $n decursul ultimelor c&teva luni din viata lui! Seva asigura ca, $n dimineata urmatoare, ea avea sa fie pedrumul de $ntoarcere spre /aris!

— e-a ranit' (ntre*a, $ntorc&ndu-se catre sotia luiKorsa ov, care se adapostise $n spatele unei mo*ile!

— 4sta ti se $nt&mpla des' ise ea $n gluma, iesind dedupa *aricada sa din lemn de nuc!

— u, niciodata, replica el pe un ton taios! ad ca arati perfect!

#e cum pronunta cuvintele, $si dadu seama ca n-ar fitre*uit sa-si e prime cu glas tare g&ndurile! #ar silueta ei

supla nu putea fi ignorata — era iz*itor de vizi*ila printesatura fina a roc%iei ei! — #a, asa ma si simt!

ocea ei era prietenoasa, neseducatoare, si ciudatanepotrivire dintre atentia senzuala pe care o e ercita siraspunsul ei franc $i trezi *rusc interesul!

— Cum te c%eama' (ntre*a el, desi n-ar fi tre*uit s-ofaca!

— eo! F"lasul ei suna sincer si melodios, cu toate ca era posi*il

ca, prin contrast, tipetele artagoase ale ataliei sa-i fi scos$n evidenta dulceata!



— Care-i numele tau adevarat' — %eodora ;stiu ! — u Korsa ova'

— u, niciodata, rosti ea cu un z&m*et! — i-ar face placere un capot' ; $ntre*a el cu *rusc%ete, deoarece, pe neasteptate, sur&sul ei i se pareafascinant!

— 4m nevoie de asa ceva' =eplica ea, iz*ucnind apoi$n r&s — un sunet $nviorator! e rastesti asa deseori'

— atalie reprezinta o amintire prea proaspata! — (nteleg! 4i fost vreodata doar prieten cu vreo

femeie'#ura at&t de mult timp p&na ce el sa raspunda, $nc&t ea

spuse, neca)indu-l $n gluma> — Cu siguranta nu-mi dai atentie, generale, desi

reputatia dumitale te precede! #e fapt, $i sunt credincioasasotului meu, asa ca nu am de g&nd sa te seduc! ederan)eaza'

— u, c&tusi de putin! — Ce lipsa de ama*ilitate3 Comenta ea cu ironie! — oiam sa spun nu, nu c&nd tipetele ataliei $nca $mi

rasuna $n urec%i! #e ce $i esti fidela sotului dumitale'4sa ceva constituia o atitudine noua $n o*isnuitul mers

al societatii! — rei sa )oci o partida de sa% cu mine' — 4cum'=aspunsul era evaziv dar nu c%iar o negatie, decise ea,

si constata ca nu avea c%ef sa fie singura $n mi)locul noptiicu imaginea sotului ei proaspat re$nviata $n minte,

! 4sa ca $l $m*ie>



$n vatra, ticaitul orologiului rasuna cu putere $n tacerea$ncaperii, atmosfera capata *rusc o $ncarcatura $na*usita, sapoi generalul z&m*i — un z&m*et cald, fermecator!

— ; sa-ti pierzi ne*unul, eo!Ea nu fu capa*ila sa-i raspunda cu aceeasi suavitate,deoarece i se oprise respiratia $n g&t, si $i tre*ui o secunda pentru a depasi ciudata senzatie fier*inte ce-i invadasimturile!3

/rivirea lui aluneca de-a lungul o*ra)ilor ei $m*u)oratisi $n )osul pieptului, oprindu-se o scurta clipa pe sf&rcurileei $ntarite, vizi*ile prin capotul de casmir al*, si generalulse $ntre*a ce i se $nt&mpla oare, pentru ca o priveliste at&tde modesta sa ai*a un efect at&t de uimitor asuprali*idoului sau! Se gra*i sa-si puna la loc turnul, trase aer $n piept, se spri)ini pe spatarul fotoliului, de parca faptul de acrea o distanta $ntre el $nsusi si o inocenta at&t de fragila afi fost de a)uns pentru a-l face sa-si recapete ratiunea!

— E r&ndul dumitale sa muti, zise morocanos!

— /oate n-ar tre*ui sa mai )ucam! — E mutarea dumitale!.olosise glasul lui scazut, cu care comanda! — u primesc ordine! — i-as fi recunoscator daca ai face mutarea! — u sunt sigura ca mai stiu ce fac!El se apleca spre ea, peste masa, suplu, puternic, cu

oc%i de animal de prada, cu cel mai *l&nd glas cu putinta, cu puterea de a o face sa tremure!

— E doar un )oc! — e referi la acesta! — #esigur! 8a ce! 4ltceva m-as referi'



— 4m fost casatorita la v&rsta de cincisprezece arii,dupa doi ani de educatie rafinata la institutul pentru feleno*ile din Smoln&i, declara ea cu *una intentie, voind ca el

sa stie acest lucru! — Si esti foarte rafinata, replica el cu curtoazie, $ntre- !B&ndu-se c&t de multe stia ea despre dragoste, dupatreisprezece ani de fidelitate $ntr-o casnicie $nc%eiata cuforta! ;c%ii i se $ndreptara din nou $n )os, g&ndurile depar-t&ndu-i-se cu totul de la sa%!

— Sotul meu nu este deloc rafinat! — 0ulti rusi nu sunt!Simtea cum $ncepe sa intre $n erectie, g&ndul de a-i

arata o alta latura a dorintei pasionale av&nd ?n efctdezastruos asupra autocontrolului sau>

— Se face t&rziu, sopti ea, cu voce tremuratoare! — e voi conduce la eta), zise el cu glas scazut!C&nd se ridica $n picioare, dorinta $i fu evidenta>/antalonii militaresti i se mulau pe trup precum o a

doua piele!/rinz&nd $n m&ni *ratele fotolului, ea rosti> D u , siglasul nu-i mai era dec&t o soapta!

El dadu ocol masutei si apoi o atinse, deoarece nu se putea a*tine de la acest gest, fiindca ea tremura de dorintaasemenea unei tinere virgine, si pentru ca imagineaametitoare a unei dorinte at&t de sfioase era mai carnaladec&t orice alta e perienta traita de el vreodata! 0&na lui selasa usor pe umarul ei, transmit&ndu-i o caldura ispititoare!

Ea $si ridica privirile spre el si, $nalt&ndu-si gura catre lui, se auzi spun&nd>

— Saruta-ma!



— 8a-ma de m&na, murmura 4ndr5!Si, c&nd ea se supuse, o a)uta sa se ridice $n picioare si

trase aproape de el, astfel $nc&t mireasma ei $i patrunse $n

nari, si caldura trupului ei $l $nvalui! — #aruieste-mi un copil! u se stie ce glas interior o $ndemna sa rosteasca

vor*ele pe care, vreme de ani de zile, doar le visase! — u, spuse el calm, de parca ea nu ar fi cerut unui

strain ceva de neimaginat!Si apoi gura lui o acoperi pe a ei, iar ea suspina, lipita

de *uzele lui! Si, $n timp ce sarutul lor devenea tot maiintens, $ncalzindu-le s&ngele si alung&%du-le ratiunea,am&ndoi avura senzatia unei *inecuv&ntari de nedescris —arzatoare si languroasa, sincera si, $n mod foarte ciudat, plina de speranta, pentru doi oameni care de multa vreme$si pierdusera $ncrederea $n speranta!

ocmai atunci glasul cameristei se auzi de la eta)<intonatia lim*ii ei materne rasun&nd fara nici o infle iune>

— ; sa va ucida, declara ea!8a auzul zgomotului, #uras $si desprinse *uzele si A$ntoarse capul!

— Ce-a zis' — 0i-a amintit de consecinte! — Care anume' — 0&nia sotului meu!El fu la un pas de a spune cu egoism> D u-ti face gri)i

dar ca urmare a admonestarii taioase a cameristei sale,trupul ei devenise rigid $n *ratele lui, si, $n cele din urma,fu mai prudent! Stia ca nu avea sa fie de fata ca s-o apere defuria sotului ei, si stia si ca ea era mult prea inocenta pentru



o noapte de dragoste $nt&mpla-toare! — amir este pentru mine vocea ratiunii!El o eli*era din $m*ratisare si se trase un pas $napoi, ca

si cum nu s-ar fi crezut capa*il sa renunte at&t d linistit laun sentiment asa de puternic! 1 — oti avem nevoie de o voce a ratiunii, declara pe un

ton neutru! (ti multumesc pentru partida de sa%! — (mi pare rau! — u mai mult dec&t mie, rosti #uras, cu un z&m*et

scurt! — e voi mai vedea'! — Cu siguranta!Se mai retrase cu un pas, dorinta care-l strapungea fiind

aproape coplesitoare! — Si, daca pe durata sederii dumitale la noi, $ti doresti

ceva, adauga el, apeleaza la Bonna ! — u pot apela la dumneata' — /rogramul meu este $nne*unitor si, pentru a fi mai

e act, s-ar putea ca vocea cameristei dumitale sa nu fie$nvstare sa ma stap&neasca a doua oara! — (nteleg! — 6arta-mi grosolania! — Esti iertat, $l asigura ea cu *l&ndete! — oapte *una, doamna contesa, zise el, $ncli- n&ndu-

se cu gratie! — oapte *una, 4ndr5! A — (n alte $mpre)urari!!! $ncepu generalul, dar apoi $nal

din umeri, renunt&nd la o e plicatie inutila! — Stiu, sopti ea! (ti multumesc!El se $ndeparta $n gra*a — o retragere neo*isnuita



=usia s-a marit $n detrimentul urciei si /oloniei Nn!t!O! (ncursul pedepsei aceleia sal*atice, soldatul murise, moment$n care Korsa ov $i $nm&nase, pur si simplu, *iciul

ag%iotantului sau, $si stersese cu *atista sa *rodatatranspiratia si s&ngele care-i $mproscase fata, si se$ndepartase cu pasi linistiti, duc&ndu-se sa-si ia miculde)un!

4cea amintire de demult nu iesise la suprafata odata cucresterea li*idoului sau la niveluri de v&rf, $n dormitorul lu

eo, dar acum #uras recunostea ca eo ;stiu nu era delocindicata pentru o legatura $nt&mplatoare! Cu un sot ca al eifidelitatea constituia o optiune prudenta!

/acat, totusi, reflecta el, oftatul lui de regret cristali-z&ndu-se $ntr-un a*ur $ng%etat $n aerul rece! .emeia era adracului de ispititoare! /e de alta parte, cu cei doua sutedouazeci de mii de oameni ai fortelor celei de-a douaCoalitii dispusi la frontiera .rantei, nu mai avea timp pentru femei!

?rc&nd cu un salt agil treptele din fata locuintei luiBonna , $mpinse usa si intra $n noua sa $ncartiruire!

Spre deose*ire de general, care se cufunda imediat $ntr-un somn ad&nc, eo constata ca nu reusea sa-si gaseascaodi%na! 4gitata, preocupata de emotiile ce o fram&ntau, seaseza $n fata semineului cu grila) din salonul primarului,$ncerc&nd sa-siA limpezeasca tumultul sentimentelor!

u ignora ispitele lumesti! 4ristocratia rusa era plina devicii si scandaluri, coc%etaria si flirtul constituiau un mi)locde a domoli plictiseala vietii, iar frumusetea ei atrasese$ntotdeauna *ar*atii $nclinati spre cuceriri! (nsa, p&na $n



seara asta, sentimentele ei nu fusesera niciodata afectate! ;usoara tresarire $i rascoli simturile, ca o amintire fier*inte,notiunea de flirt fiind prea sla*a pentru a e prima dorinta

captivanta pe care o simtise $n *rate lui #uras! Si $nca $lmai dorea — $n ciuda oricarei ratiuni — cu o disperare ce ofacea sa se $nfioare si care, prin intensitatea ei, eraametitoare si $nspaim&ntatoare!

remura!4mintirea lui era e trem de vie> oc%ii lui $ntunecati,

mai cur&nd negri dec&t al*astri, arz&nd de un foc interior,trupul lui $nalt, viril, musculos, at&t de diferit de forta *rutala, de taur, al lui Korsa ov< senzatia m&inilor lui pe e *l&nda, oferind ispita cu o atingere $ngereasca< felul $n ca$l simtise — tare l&nga trupul ei, cu *ar*atia lui lunga, $nerectie, apas&ndu-se pe a*domenul ei! .ara a-si da seama,gemu c&nd dorinta se aprinse $nlauntrul ei, nemaireusindsa-si $nvinga nevoia coplesitoare, dorindu-l cu o asemeneaintensitate $nc&t se parea ca fusese prinsa $n farmecele

vreunei vra)itoare! =idic&ndu- se *rusc din fotoliu, um*lacu pasi mari $ncoace si-ncolo, ca o tigroaica $n cusca, pradasimturilor ei aprinse, $ntre- *&ndu-se cum ar putea sa-lgaseasca, unde dormea el $n noaptea aceea, si, d&ndu-siseama, c%iar $n timp ce asemenea g&nduri $i goneau prinminte, c&t de nec%i*zuite erau astfel de speculatii!

#ar emotia de nestap&nit nu voia sa se lase contrazisasi, $ncapat&nata, eo se %otar$ sa iasa din casa si sa-l cauteea $nsasi! (ndrept&ndu-se spre usa, z&m*i cu ironie lag&ndul nemaicunoscutei senzatii de a dori pe cinvea cu o patima at&t de ne$nfr&nata! Este o placere rar $nt$lnita, $szise $n sinea ei, iesind din camera pentru a-si cauta pelerina



8a scurta vreme dupa aceea, amir $i $mpiedica iesireadin camera de toaleta, trupul ei scund si v&n)os *loc&nd uscu picioarele-i $ncaltate cu g%ete de p&sla rosie $nfipte

zdravan $n pardoseala! — u poti pleca3 ; sfida ea!eo se uita la femeia care-i fusese servitoare $nca din

copilarie!/astr&ndu-si cu gri)a o privire lipsita de e presie zise> — 0a duc sa ma plim*! elas&ndu-se amagita, amir replica taios> — 8ui Korso ov $i place sa ucida! 4cum scoate-ti

pelerina si vino la culcare! Bunicul tau se asteapta ca eu sate feresc de prime)dii, iar #uras va pleca $n cur&nd!

— u am nevoie de sfatul tau, protesta eo, str&ng&ndmai *ine $n )urur ei esarfa din *lana de samur, de parca s-arfi putut apara de rautatea sotului ei!

— ici mama ta n-a avut nevoie de el, si, p&na la urma,tatal tau n-a putut face altceva dec&t s-o iu*easca< n-a reus

sa salveze vietile lor! — /oate ca pentru prima data $nteleg ce simtea ea, soptieo, cu o neo*isnuita umilinta $n glas!

— u-i da lui Korsa ov un motiv pentru a te-ucide! — #ar el nu este aici!!! si eu nu sunt prizoniera, nu-i

asa' — 4sta n-ar constitui o scuza suficienta, atunci c&nd el

ar descoperi ceva! Spionii lui se afla pretutindeni!eo $si $nalta *ar*ia, si vocea ei capata o usoara

asprime! — /oate ca nu mai vreau sa fiu ostatica lui! — #in cauza lui #uras!



— /resupun ca nu mi-ar multumi daca l-as trezi dinsomn!

#upa aceea se aseza pe un scaun si $i scrise *ar*atului

care-i trezise $n suflet o *ucurie at&t de mare, cer&ndu-i savina la ea, descarc&ndu-si inima ca si cum l-ar fi cunoscutde o viata $ntreaga! (n timp ce cuvintele i se asterneau pe pagina at&t de nestavailit, se $ntre*aI/rizoniera iu*irii

6 Gv #aca nu cumva avea fe*ra, $ntr-at&t de ametitoare era

senzatia ei de placere! #ar peste c&teva secunde, $n cursulcarora se lasase din nou $n voia acelui sentiment *inecuv&ntat, tumultul navalnic al cuvintelor ei sterse p&nasi urmele oricaror considerente legate de vreun motiv sau ocauza!

amir nu preda *iletul $n dimineata respectiva, si nici pe cel de-al doilea, scris $n dimineata urmatoare, deoarecevoia sa-si salveze stap&na dintr-un dezastru! Catastrofal! Si$ntre timp, o consola si o dascalea pe eo, pe masura ce

m&%nirea acesteia sporea, $nsiruind toate posi*ilitatile ce afi )ustificat lipsa unui raspuns din partea lui #uras —$ndatoririle lui de comandant $n a)unul unei campanii,situatia delicata a lui eo, ca sotie a inamicului sau, precumsi alte motive — unele pe care eo nu voia sa le auda>relatii de netagaduit referitoare la scurtele si trecatoarele luilegaturi!

— u-mi pasa, declara eo pierz&ndu-s$ ra*darea, c&nse plictisea sa asculte despre toate precautiile pline deinventivitate, toate zvonurile si *&rfele o*scene! u-mi pasa ce a facut #uras acum o saptam&na, sau luna trecuta,sau ieri, deoarece nimic din toate astea nu conteaza c&ta



vreme urmatorii treisprezece ani ma $nspaim&nta mai multdec&t as putea suporta! 0i s-a oferit $n dar fericirea, si eu oiau, fiindca e posi*il sa nu mai mi se dea niciodata o alta

sansa!#ar cum orele se prelungeau si lasau locul zilelor, eonu mai fu $n stare sa pretinda ca el ar fi putut sa-i raspundala scrisori, si se pra*usi $ntr-o posomoreala deznada)duita,nefericirea propriei sale vieti par&ndu-i-se dintr-Q data preaapasatoare! ;are singura mea sperantaconsta $n a trai maimult dec&t sotul meu' u, pot astepta nimic altceva dec&taceasta sla*a rasplata pentru martiriul vietii mele' #e ceeu' Striga ea, coplesita de autocompatimirea pentru soartacruda care facuse ca privirile lacome ale lui Korsa ov sacada asupra ei! Si, pe masura ce orele de singuratate sescurgeau una c&te una, melancolia ei devenea tot maiad&nca, si sentimentul de pierdere ce o $ncerca seintensifica! Ce ironie, sa fi cunoscut $n cele din urma pasiunea!!! zadarnic3

/entru #uras, zilele acelea au fost o suuccesiunetul*ure si lipsita de somn, de $ntruniri si $ntocmiri de planuri privind desfasurarea campaniei! /rezenta siconducerea lui erau solicitate pentru o multitudine desarcini, necesitatea de a asigura ca toate unitatile armatei safie gata de lupta $n dimineata celei de a cincea zile, fiindimperativa! #esi criticase planul de ofensiva al#irectoratului pentru diversitatea o*iectivelor lui si pentrulipsa unor teluri clare, conform&ndu-se simtului de datoriece-l caracteriza, el $si $ndrepta toate enegiile catre punerea$n practica a atacului! 8a nord de Sargans, ar%iduceleC%arlesH $nainta $mp*triva lui @ourdan+ cu optzeci si cin



de mii de oameni! ;rdinele lui #uras, primite imediat,cereau sa se apere flancul drept al lui @ourdan si sa seefectueze o deplasare $mpotriva celor douazeci de mii de

ostasi ai lui von :otze $n muntii "risons! Cu cei douazeci sisase de mii de oameni ai sai $mpartiti $n doua forte, e ista prime)dia suplimentara ca, daca $naintarea lui @ourdan ar fdat gres, el sa fie lasat $ntr-o pozitie lipsita de aparare!

or*ea cu asprime, $ncredint&ndu-se ca fiecarecomandant de regiment $si $ntelegea misiunea — e plic&nd&nd amanunte, discut&nd $n stilul acela de comandadesc%is pe care-l prefera, p&na c&nd fiecare om era pedeplin lamurit $n privinta functiunii sale, a conditiilornecesare pentru a face fata imensei forte armate austriece!4ramata lui era rasp&ndita prea mult, frontul lor prea lungcu c&teva mile, posi*ilitatea de a fi depasiti de fortesuperioare fiind o realitate clara! E6 personal facuse

; recunoastere pe malul vestic al r&ului, calarind de la=agaz p&na la aduz, familiariz&ndu-se cu tinutul, neo*osi

$n pro*leme de detaliu< vazuse prea multi comandantialcatuind $n cartierele generale planuri care nu luau $nconsiderare mlastini sau munti, sau $ntariri de aparare denecucerit! Constructia podului $nainta si ea su* propria luisupraveg%ere, pionierii sai lucr&nd $n cele mai potrivniceconditii, $n apele reci ca g%eata! ingea din nou c&nd a iescalare, spre seara, sa vada podul aproape terminat sisantinelele postate care pazeau trecerea, ce a*ia puteau fizarite prin ceata de fulgi! #upa ce #uras dicta ordinelefinale, la ora zece, ultimele depese fura transmisecomandantilor sai si apoi Bonna $i $ndemna pe toti sa plece si insista ca generalul sa se $ntinda vreme de c&teva



ore!6 se paru ca trecuseia doar c&teva secunde c&nd Bonna

$l zg&lt&i ca sa-l trezeasca din somn si $i v&r$ $n m&na u

*ilet! Scrisul cursiv pluti $n fata oc%ilor lui, p&na ce priviri se atinti asupra cuv&ntului disperare!D e rog, doresc cu disperare sa te vadG, scrisese ea,

cuvintele acestea limpezi arz&ndu-i lui #uras creierii! u, $si zise imediat $n g&nd, granitele fiind *ine trasate

si! de nedepasit! ici nu putea fi vor*a despre a facedragoste cu frumoasa eo! (nsa pe urma se pomeni ca seuita la ceas, socotind orele p&na dimineata!

— Camerista ei l-a adus acum c&teva ore! Spune ca dedoua zile frumoasa a fost numai lacrimi!

— #ar nu mi l-ai dat! — /areati preocupat, replica ag%iotantul, cu

ama*ilitate!Spr&ncenele lui #uras se $naltara usor! — Ce te-a facut sa te razg&ndesti'

— 8a ora asta din noapte!, cu atacul devenind iminent!!!Bonna ridica din umeri, nestiind nici el prea *ine pentru ce $l trezise pe general!

— rei sa spui ca ar fi posi*il sa nu ma mai $ntorc! — 4sta i s-ar putea $nt&mpla oricaruia dintre noi,

domnule! .ortificatiile localitatii Saint 8uzisteing suntformida*ile!

— 4i citit *iletul' — #a, domnule! — Esti al dracului de impertinent, :enri! — 4m sovait daca sa va trezesc sau nu, domnule! 4ti

dormit foarte putin!



— Se pare ca nici doamna n-a dormit! — #a, domnule! /oate aveti posi*ilitatea de a-i acorda

c&teva minute!

— Ca s-o consolez! — 4sta e pro*lema, dumneavoastra, domnule! oi venisa va iau la timp!

4runc&nd $nca o privire rapida spre ceas, #uras se$ncrunta si o e trem de intensa senzatie de asteptare $iinvada simturile! ;car$ cu glas scazut si apoi, trag&nd ad&naer $n piept, zv&rli la o parte cuverturile si se ridica $n sezulegan&ndu-se pe marginea patului $ngust de campanie,cuprins de neast&mpar, ne%otar&t, uit&ndu-se cu o privirevaga spre cizmele perfect lustruite ale lui Bonna !

— 6suse, Bonna — *om*ani el, cu glas g&tuit deefortul de a-si $na*usi sentimentele — femeia asta e ca oafurisita de virgina!

— 4 pl&ns $ntr-una vreme de doua zile! — Ceea ce nu ma $ncura)eaza prea mult! 0erde3

#umnezeu stie ca n-ar tre*ui sa fac asta! — Considerati-o ca pe o fapta *una, rosti Bonna cu *l&ndete!

#uras $si privi su*alternul cu cinism! — u de $ncura)ari am nevoie, :enri! Ceea ce-mi

tre*uie este $nfr&narea! — 6ar ea are nevoie de dumneavoastra!

acerea ce urma era palpa*ila, puternic $ncordata ca sinervii lui, si apoi el se ridica $n picioare, facu semn sa-i fieaduse cizmele si $ntinse *ratul sa-si ia tunica!

— ino sa ma iei la trei si )umatate, zise pe un tontaios! amir desc%ise usa $ncrunt&ndu-se si mormaind un



protest, dezapro*area ei fiind evidenta! — Stiu, zise #uras, $mpaciuitor! -ar tre*ui sa ma aflu

aici! #ar nu m-am putut $mpiedica!

/rivirea ei $l scruta de parca i-ar fi verificat sinceritatea! — u-i voi face nici un rau, spuse generalul cu gals -calm, fara a fi sigur ca ea pricepe!

(nsa ea raspunse printr-o $nclinare a capului, rostic&teva cuvinte $n lim*a ei materna — instructiuni de prudenta, asta fu clar c%iar si pentru urec%ea lui ignoranta

— Si se trase la o parte, fac&ndu-i semn sa porneascaspre scara!

(i simtea privirea atintita asupra lui $n timp ce urca $nfuga treptele, recunoscator pentru loialitatea ei fata de eo!#adea impresia ca stie cum sa foloseasca micul cutit $nfipt$n cizmele ei de p&sla!

4)uns la usa lui eo, nici nu ezita, nici nu ciocani, ciintra pur si simplu, de parca ar fi avut vreun drept de a seafla acolo, nera*dator, prada unei e citari tot mai mari!

Ea statea $n picioare, cu fata spre usa si cu spatele sprefereastra, cu *ratele lasate rigid pe l&nga trup, straduindu-se sa-si pastreze calmul, c&nd la vederea lui, trupul $i fustra*atut de un tremur de nestap&nit!

— /riveam strada, a fost mare agitatie toata ziua! (timultumesc ca ai venit!

— -ar tre*ui sa fiu aici, spuse el cu *rusc%ete,$nc%iz&nd usa $n urma lui si st&nd $n picioare, nemiscat, numai c&tiva centimetri dincolo de prag, devenit dintr-odata constient de ceea ce ar putea face, c%inuit dene%otar&re!

— Cu at&t mai mult $ti multumesc!



— /lecam $n zori! — Stiu! (n ultimele c&teva ziie, amir a $ncercat sa ma

tina su* control, astept&ndu-ti plecarea!

— #upa c&te se pare, Bonna mi-a slu)it si mie dreptguvernanta! #oar cu putine clipe $n urma am primit *iletuldumitale, pro*a*il ca altminteri as fi venit mai cur&nd!

— i-am trimis trei mesa)e pline de rugaminti! u am pic de m&ndrie, dupa cum vezi!

Spr&ncenele ei se arcuira delicat, si o usoara nuanta deironie $i $nviora vocea!

— umai ultimul a a)uns p&na la mine! N?n z&m*etfugar lumina c%ipul lui frumosO! 4vem un personal care neapara de propriile noastre imprudente! 6ar eu $ncercam sama port onora*il, adauga el, desc%iz&ndu-si *ratele $ntr-ungest sugestiv! 4propo, amir nu parea foarte $nc&ntata!

— Este $mpotriva a ceea ce facem! — (n mod ciudat, zise el cu un sur&s trist, si eu sunt

$mpotriva!!! si niciodata nu mi se $nt&mpla asa ceva!

— #umneata nu tre*uie sa porti nici o raspundere,generale #uras! — Bine$nteles ca voi purta! u se departase de usa, dar asta numai datorita vointei,

stiind ca o punea pe ea $n pericol! /area mai frumoasa dec&si-o amintea — a*ia ascunsa su* o camasa de noapte ce selipea de trupul ei suplu si zvelt, asemenea lui enus laconcursul de frumusete, ispititoare, delicios mar al paradisului! 8i*idoul lui era $n plina alerta!

— (l cunosc pe sotul dumitale, spuse el, ca pentru a; avertiza! e-am $nt&lnit de c&teva ori! — Servitorii mei $mi sunt credinciosi doar mie!



— Stiu asta, dar zvonurile se rasp&ndesc si $n altemoduri!

— u-mi pasa!

— ?nuia dintre noi ar tre*ui sa-i pese! — e rog, nu! u-mi tine predici despre ce se cuvine sice nu! iciodata p&na acum n-am mai facut asa ceva< nu cuusurinta ti-am trimis mesa)ul!

— u sunt sigur ca as vrea sa-mi asum o o*ligatie at&tde afurisita!

— =eputatia dumitale lasa sa se $nteleaga ca, mai$nainte, ai trecut cu vederea astfel de o*ligatii! ;are nu ti sespune D#uras cel din serai ' Considera-ma ca atare

— ; alta din trecatorul dumitale %arem!El nu comenta veridicitatea poreclei ce i se dadea,

multumindu-se sa spuna> — 4s vrea sa pot face asta!"lasul $i era scazut, aproape amenintator! oile si

ciudatele lui sentimente $l tul*urau< $ntreaga lui putere de

concentrare ar fi tre*uit sa se $ndrepte spre *atalia ce aveasa $nceapa! 4sa cum se $ndreptase $ntotdeauna $n trecut! — 4tunci o sa-ti $nlesnesc lucrurile, zise ea cu *l&ndete

dezleg&nd funda de la g&tul capotului ei! Cu siguranta $mi poti face pe plac vreme de c&teva minute, adauga apoi,eli*er&ndu-si un umar de su* tesatura fina! ei mai aveatimp sa dormi dupa aceea, murmura ea, scot&ndu-si printr-oalunecare *ratul din m&neca si las&nd la vedere un s&n plicu sf&rcul $ntarit de erectie! #in c&te $nteleg, esti foarte priceput la asa ceva!

;*ra)ii $i erau $m*u)orati, nuanta trandafirie co*o-r&ndu-i 6n )osul g&tului, $ncalzindu-i paloarea tenului!



Cealalta m&neca $i aluneca $nt&rziind o clipa pe $nc%eietm&inii, dupa care si-o scoase si, peste c&teva clipe, camasade noapte zacea la picioare!

eo pasi peste ea si $ncepu sa $nainteze spre el, careastepta, tremur&nd ca un t&nar novice, ceea ce nu6 se $nt&mplase nici c%iar la vremea respectiva! C&nd

se apropie $ndea)uns de mult, el o atinse mai $nt&i cuv&rfurile degetelor, urmarind cu o nespusa delicatetecur*ura umerilor ei! 4poi o trase l&nga el si spuse>

— 4r fi tre*uit sa ne $nt&lnim $n urma cu treisprezeceani!

HR H — #ar ne-am $nt&lnit acum, sopti ea, simtind aceeasi

nemaitraita senzatie de comunicare, de dorinta, toate piedicile par&nd a fi $nlaturate! =am&i cu mine p&na $n z

— 0i-ar placea sa te pastrez l&nga mine o mie de ani!"ura lui o atinse pe a ei cu o tandrete desav&rsita — Sarutul unui amant care ofera dragoste, iar ea $l

saruta cu sinceritatea unei fete tinere si cu o $nflacararenavalnica ce $i aduse lacrimi $n oc%i! — e voi speria oare cu dragostea mea' u se putea a*tine< timpul era at&t de scurt3 — u, raspunse el, pentru care $n trecut, c&nd auzise de

o mie de ori aceste cuvinte, efectul fusese doar de a-i facesa-i z*oare g&ndurile $n alte directii!

4poi adauga cu glas foarte scazut, $n asa fel ca vocea$i vi*ra l&nga gura ei>

— 4sadar asta e dragoste' — 4sa cred! — /oate, zise el, aproape pe soptite, deoarece totul era



at&t de diferit! #ar pe urma scoase o $n)uratura, odata cu unoftat de dezamagire fata de ironia unei situatii at&t deincredi*ile — acum, c&nd timpul era at&t de scurt, c&nd

viata era at&t de scurta3 — u vreau sa astept, murmura ea, sentimentul uneinevoi imperioase afl&ndu-se $ndaratul fiecarui g&nd,fiecarei respiratii! re*uie sa-ti scot eu $m*racamintea'

El iz*ucni $n r&s si ciudata vra)a se spul*era! — 8asa-ma pe mine sa le dau )os! 4m mai multa

practica!Si facu trea*a cu o iuteala uluitoare< apoi o lua de m&na

si o conduse spre pat cu o $ncredere lipsita de opricesovaire, care ei i se paru fermecatoare! Era foarte sigur deiscusinta lui $n a se face placut!

— 0-am g&ndit la clipa aceasta — declara el, $ntor-c&ndu-se spre ea cu un z&m*et — de o duzina de ori dupace ne-am despartit, $n timp ce .o H ma informa cu privirela pozitiile artileriei, de c&teva ori $n timpul discutiei

referitoare la constructia podului de la ru**ac%, de douaori c&nd $i dictam lui Bonna , si, din nefericire, $n clipa $ncare Com*aceres descria amplasamentele e acte aletragatorilor sai — ceea ce a $nsemnat ca am fost nevoit sa-icer sa repete dispozitiile! 4sa ca te avertizez, madame, canu-i pro*a*il sa ma opresc, odata ce voi fi $nceput! 4masteptat zile $ntregi!

— e rog sa nu te opresti, spuse ea, coplesita defericire, caci eu te-am asteptat toata viata!

.o N0a imilienO N177T-1J2TO> "eneral francez Nn!t!/ielea lui era *ronzata, cafenie ca a unui maur! — 4i stat la soare, murmura ea, $n timp ce el o facea sa



se culce pe pat, l&nga el!rupul $i era fier*inte, ca si soarele!

— 6ar pe tine se pare ca soarele nu te-a vazut niciodata,

replica el cu *l&ndete, st&nd proptit $ntr-un cot, alunec&ndcu degetul de-a lungul *ratului ei palid! — Soarele este mai sla* $n Si*eria!Salt&ndu-se spre el, $i depuse un sarut usor pe o*raz, cu

sentimentul profund ca a)unsese $ntr-un port sigur! — 4m fost acolo!!! $n vara lui IJ !(si aminti *rusc data< fusese nas al primului copil al

surorii sale, c&nd se $napoiase $n toamna aceea! — ?nde'4runc&ndu-se $n )oaca peste el, $l rasturna pe spate si,

culc&ndu-se peste pieptul lui, $i saruta gura z&m*itoare! — Spune-mi unde, insista $ntr-un murmur, fiindca

vreau sa stiu ca ai fost aproape de mine! — 8a Samorov si la roi oe, iar tu aveai doisprezece

ani, sopti el cu un sur&s usor, sarcastic, s Nerai mult prea

t&nara!!! — e aflam la o departare de cincizeci de verste, lav&natoarea de vara, $nc%ipuieste-ti, iu*itule, c&t de aproperam3

#e asta-data sarutul ei fu mai fier*inte!C&teva clipe mai t&rziu gura ei se dezlipi de *uzele lui! — 0ai spune o data3Spr&ncenele ei matasoase se $naltara $ntre*ator! — Spune, iu*itule3/almele m&inilor lui co*or&ra $n )osul spinarii ei! — Cu siguranta ai mai auzit si p&na acum cuv&ntul

acesta, iu*itule!



; luminita putin ironica stralucea $n oc%ii ei!! — #ar nu de la tine, murmura el, ale carui palme

pareau fier*inti pe fesele ei! 4re un efect profund asupra

mea!Ea $i simtea erectia alungindu-se, simtea apasaream&inilor lui tot mai puternica peste fesele ei!

— C&t de profund' (ntre*a $n soapta! — 4s putea sa-ti arat! — Speram ca asa vei face, zise ea a*ia auzit, inima

z*at&nd u-i-se $ntre coaste! — Esti sigura acum'Ea $ncuviinta din cap< oc%ii i se umplura de lacrimi, si

*rusc se temu ca nu va fi $n stare sa faca fata inevita*ilei pierderi!

— /oti ram&ne cu mine, spuse el cu *l&ndete, de parcai-ar fi citit g&ndurile! u esti nevoita sa te $ntorci la el!

; afirmatie de o $ndrazneala monumentala — $si daduel seama, c%iar $n timp ce o rostea!

— E necesar, replica ea cu calm! 4ltminteri tri*ul meuva avea de suferit!; saL ucid, g&ndi el! C%iar asa! Ce ciudat era totul!!!

ceva ce nu i se mai $nt&mplase niciodata, fara vreunelement de comparatie sau un indiciu $n $ntreaga lui viatade p&na atunci!

— #ar acum pastreaza-ma, zise ea, privirea arz&ndu-ide dorinta!

— 4t&t c&t vei dori, $i fagadui el!/e neocolite, decis p&na la capat, se $ntre*a c&t de *ine

aparat avea sa fie Korsa ov! Si, pe urma, nevoia care-latragea spre ea devenind imperioasa, o cuprinse $n *rate, se



rostogoli peste ea si $i patrunse trupul primitor!.aptul de a-l simti ad&nc $nlauntrul ei $i dadu impresia

ca se topeste toata, senzatia fiind at&t de placuta, at&t de

perfecta, $nc&t nu-si $nc%ipuise ca un e taz at&t devoluptuos ar e ista si $n alta parte dec&t $n rai! 0urmuranecontenit $ti multumesc su* sarutarile lui fier*inti, p&nac&nd ritmul $ncetinit al coapselor lui o facu sa treacadincolo de acea *inecuv&nta $nc&ntare languroasa, pur-t&nd-o spre un delir dezlantuit care-i arse creierul, $i devastterminatiile nervoase, si $n trepte c%inuitor de lente, o adusla un clima care $i smulse tipete!

Si, c&nd oc%ii i se redesc%isera dupa un timp foarte$ndelungat si c&nd respiratia ei e tenuata $si reveni c&t dec&t la normal, ea $si ridica privirile spre oc%ii lui z&m*itosi spuse, a*ia auzit>A

— 0i-a facut placere sa te cunosc!=&sul lui iz*ucni cu putere $n micul dormitor! — /lacerea a fost de partea mea, contesa, declara cu

voiosie, sarut&nd-o cu un farmec firesc, fac&nddemonstratie de curtoazie si maniere de *una-crestere! 4idori c&teva clipe de odi%na'

— 0ai urmeaza ceva' (ntre*a ea cu coc%etarie,$nc&ntata de nou descoperita ei se ualitate, de pasiunilevoluptuoase evocate de el!

— #aca nu te deran)eaza! Ceea ce era o politete din partea unui *ar*at cu reputatia lui!

— /oti sa-mi mai faci asta o data' — Cu placere! — Care va sa zica din cauza asta te urmaresc toate

femeile!



— Sunt convins ca orice *ar*at ar putea face acelasilucru!

(si dadu imediat seama de greseala comisa!

— 8arta-ma!(nc&ntarea disparuse din oc%ii ei, fiind $nlocuita de unvid posomor&t! 0ut&ndu-si greutatea trupului pe celalaltcot, el $i m&ng&ie usor o*razul catifelat!

— or*este-mi despre parintii tai, zise, $ncerc&nd sa-ia*ata g&ndurile $n alta directie! #u-ma $napoi $n tara ta, pevremea dinainte de a-i fi $nt&lnit pe toti ceilalti oameni dinvietile noastre! 4t&t de cu mult timp $n urma $nc&t sa nu me iste nimeni!!!

— #ec&t tu si cu mine!El $ncuviinta printr-o $nclinare a capului, ating&ndu-i

*uzele cu un sarut fugar! — umai noi, sopti! Este vara, si cerul este imens si

mereu al*astru!8a amintirea cerului din anii tineretii, *uzele ei sc%itara

un sur&s timid> — "rand-p5re sustine ca cerul $i apartine numai poporului nostru!

— 8a-ma cu tine la o plim*are prin padure, su* cerulvostru!

0&inile ei delicate se ridicara, $ncadr&nd frumuseteaascetica a fetei lui — fata unui sf&nt raz*oinic!

— ; sa te fur si o sa te pastrez numai pentru mine! —(n ad&ncul padurii!!! pe malurile unui %elesteu argintiu, $ncare pestii graiesc si unde locuiesc z&nele! Stii sa $noti' ;$ntre*a, glasul sun&ndu-i profund si co*or&t, cu accenteintime!



— Strainii nu suporta apele reci! — (mi vei pastra tu caldura!Soapta lui $i trimise un fior pe sira spinarii!

— 4rde de dorul tau, murmura el! Sunt at&t de e citat,$nc&t nu sunt sigur ca asa ceva mi se $nt&mpla dupa at&tatimp! re*uie sa ram&i cu mine!

— oata vara'Bucuria revenise $n oc%ii ei! — oata vara, confirma el, desi afara ningea si $ntreaga

lui armata era pregatita sa porneasca la lupta $n zori!(mpre)urarile acelea e traordinare imprimau o nuanta

neo*isnuita modului $n care facea dragoste! /&na acum,sentimentele lui de afectiuune nu fusesera implicate, si nicinu dorise vreodata sa ucida un *ar*at pentru o femeie! #esi$si dadea seama ca era posi*il sa-l ucida Korsa Uv pe el!4sa ca atunci c&nd eo zise D4steapta , $n timp ce el $siregasea locul $ntre coapsele ei, fu c&t pe ce sa spuna D -amtimp , si avu nevoie de c&teva clipe ca sa-si poata capata

autocontrolul! rag&nd ad&nc aer $n piept, zise> — C&t sa astept' — 8asa-ma sa te $nsotesc! — 4cum' u era sigur ca ar fi fost $n stare sa prelungeasca

)ocurile premergatoare, pasiunea impulsurilor orgasmicefiind foarte intensa!

— 8a-ma cu tine la fort, preciza ea! evenindu-i sa creada, el $ncerca sa treaca peste

momentul de uimire! — u-ti voi sta $n cale! 4m v&nat de c&nd ma stiu — 4t&t acasa c&t si $n =usia!



— #umnezeule, nu3 /rotesta #uras $ntr-un mormait!; iz*ucnire de furie $i spul*era li*idoul! 0etoda de a

face troc cu se $n sc%im*ul unor favoruri $i aducea prea

*ine aminte, cu oroare, de stilul sotiei lui! =idic&ndu-se iutedin pat, se duse sa-si adune $m*racamintea! — 4ndr5, te rog3 Striga eo, co*or&nd din asternuturi,

pe urmele lui! — Stiam eu ca n-ar fi tre*uit sa vin3 #eclara el cu

amaraciune, lu&ndu-si pantalonii de pe un fotoliu dinapropiere!

— (mi pare rau, starui ea! e rog!!!4puc&ndu-i $nc%eietura m&inii, $ncerca sa-l opreasca! — -am vrut sa spun asta3El $si eli*era *ratul printr-o scuturare! ;c%ii $ntunecati

$i erau plini de indignare! — oiai sa spui altceva' rei ceva mai mult' — /ur si simplu nu pot ra*da sa te vad plec&nd, zise ea

at&t de $ncet $nc&t el fu nevoit sa-si $ncordeze auzul ca sa

desluseasca vor*ele! u vreau sa ma parasesti!/arul ei negru cadea $ntr-o cascada matasoasa,rostogolindu-i-se pe umeri, curg&ndu-i de-a lungul spatelui

enul palid $nca mai pastra o usoara $m*u)orare, urmare aactului lor de iu*ire, goliciunea ei voluptuoasa se afla la odepartare de numai c&tiva centimetri! Si el simti o dorintaformida*ila, de nestap&nit — animalica, primitiva, netin&nseama nici de m&nie, nici de cea mai rudimentaramoralitate!

— re*uie sa plec, zise pe un ton calm! Ea sesiza micanunanta de regret!

— e rog, nu c%iar acum, rosti cu impetuozitate,



patimasa, nec%i*zuita! (mi cer scuze pentru tot!!! pentru totce e posi*il sa fi spus! 0ai stai $nca putin!!! te rog3

or*este-mi!

(si trase o clipa respiratia si $i atinse *ratul, privindu-lcu atentie, p&ndindu-i reactia! — Str&nge-ma la piept, adauga a*ia soptit, degetele ei

las&ndu-i d&re de foc de-a lungul *ratului! — u poti veni cu mine, zise el, fara a se misca,

$ncord&ndu-si fiecare musc%i al trupului sau puternic!re*uie sa $ntelegi asta, insista el cu glas grav! Este prea

prime)dios! — 0a tem at&t de mult pentru tine — sopti ea,

$nspaim&ntata la g&ndul apropiatei *atalii, $ngrozita de posi*ilitatea de a-l pierde!

(na*usindu-si un suspin, renunta la orice urma dedemnitate si $si arunca *ratele $n )urul mi)locului lui,lipindu-se de el! H

/arfumul parului ei invada narile *ar*atului, caldura

irezisti*ila a trupului ei $i lua cu asalt simturile, si instinctulor* $nvinse ratiunea! Bratele lui o $ncon)urara,! (nvaluind-oforta lui fiind ca un *astion $mpotriva $ntregii lumi!

— u ai de ce sa-ti faci gri)i, sopti el! iata $mi esteaparata de o vra)a!

— Bine, murmura ea, $nalt&ndu-si spre el privirileoc%ilor stralucitori de lacrimi! re*uie sa-mi fagaduiesti cavei reveni la mine — insista, fara macar a pune la $ndoialadreptul ei de a-i cere asa ceva — iar eu $ti promit sa nu maifiu at&t de pl&ngacioasa!

(ng%itindu-si lacrimile, se stradui sa z&m*easca! — Si voi $ncerca sa fiu mai rafinata, ca!!!



— Sst3 6nterveni el, trec&nd usor cu degetul mare peste *uzele ei tremuratoare! u e necesar sa fii sofisticata!

— (mi vei darui un copil'

— /e de alta parte — zise el $n soapta, cu un usorz&m*et — nu sunt sigur ca as fi pregatit pentru at&tanaivitate!

— u %u ai copii, spuse ea, cu glas $na*usit si scazut, csi cum asta ar fi constituit un motiv suficient de serios pentru ca el sa-i $ndeplineasca dorinta!

— Esti *ine informata, nu-i asa' ; neca)i el $n gluma,$n glas strecur&ndu-i-se un accent de caldura!

— e rog, 4ndr5, spuse ea sustin&ndu-i privirea! u-i *ine sa te )oci cu mine, c&nd eu te iu*esc at&t de mult!

— Cum poti stii ca asta e iu*ire' ; mustra el, daca p&na acum n-ai fost niciodata $ndragostita' S-ar putea ca p&na saptam&na viitoare sa ma si uiti!

— u fi crud! u te voi uita!!! niciodata!or*ea cu o fermitate aft&t de plina de certitudine, $nc&

el fu uluit!oata viata lui era alcatuita din am*iguitati, $n fiecare zifacea alegeri dintre sute de optiuni cinice! ; privi atent, cuo e presie indescifra*ila, venindu-i $n minte zeci — o mie — de motive pentru a o refuza!

— C%iar daca ar fi sa-ti fac pe plac, se auzi rostind — ; e perienta socanta, de parca ar fi vor*it altcineva,

din afara lui — s-ar putea sa nu ram&i gravida $n noapteaaceasta!

— Ba da, voi ram&ne, stiu asta3 =eplica eo $ntr-orasuflare, trupul ei cald apas&ndu-se cu putere de al lui,fier*inteala arzatoare a pielii ei simtindu-se intens su*



m&inile lui! — #aca s-ar $nt&mpla asa ceva — continua el lent, pe

un ton sceptic si $nc%iz&nd oc%ii — cum mi-as putea cres

copilul' 0i l-ai lua tu! — u! 4s gasi o modalitate ca sa ram&n aici! Suntsigura!

— Si ce ar fi cu tri*ul tau, ce consecinte ar urma'(ntre*a el, care $si petrecuse ani de zile evalu&nd riscurileunor actiuni si ale urmarilor respective, ale victoriei si ale$nfr&ngerii!

— Korsa ov se afla de partea cealalta a =inului'Era prima oara c&nd ea rostise numele sotului ei! — /otrivit zvonurilor, da! — 0&ine te vei $nfrunta cu el' — /osi*il! — Crezi ca s-ar putea sa moara' — 4i vrea sa fie asa' — #in toata inima3 Sopti ea!

4r fi tre*uit s-o $ntre*e de ce, ar fi tre*uit sa-i ceara sa-idezvaluie ce anume motiva o ura at&t de evidenta! #aca n-ar fi dorit-o at&t de mult, poate ca ar fi facut-o! Si tot asadaca nu l-ar fi cunoscut at&t de *ine pe Korsa ov!

— oi vedea ce pot face, spuse el calm! — u ma vei iu*i daca sunt at&t de $ngrozitoare!El se g&ndi la viata ei $mpreuna cu *ar*atul supranumit

D0acelarul ! — u esti $ngrozitoare! — Eram nevoita sa ram&n cu el! — Stiu!El ramasese casatorit din motive mult mai putin



onora*ile! #in apatie sau indolenta, sau, si mai rusinos, dininteres!

— C&nd se va termina raz*oiul, vom face sc%im*arile

necesare $n vietile noastre! — (mi ceri sa fiu sotia ta'(ntre*a ea, $n glas strecur&ndu-i-se o noua voiosie!8a $nceput el nu raspunse, dar apoi, cu o prudenta tipic

masculina, spuse> — u sunt sigur! — C&nd vei stii' (l tac%ina ea, dintr-o data e plod&nd

de fericire, ametita de proaspat aparuta posi*ilitate ae istentei unui viitor!

— 4minteste-ti ca aceasta e doar a doua oara c&nd tevad, zise el cu gri)a, cuvintele capat&ndu-i o nuanta deincertitudine!

u era o*isnuit sa faca cereri $n casatorie! — 4 treia, $l corecta ea cu voiosie!Si, tot at&t de imprudenta pe c&t era el de precaut,

adauga z&m*ind>

— Stii *ine ca ma iu*esti!/e c%ipul lui flutura licarul sla* al unui refle deuimire!

=&z&nd, ea se ridica pe v&rful picioarelor, si-l sarutausor!

— Spune-mi mai t&rziu, $i zise $n soapta! 4cum daru-ieste-mi un copil!

#e asta-data el fu cel care r&se — de $ncapat&narea cucare-si urmarea ea scopul si de fermecatoarea ei voiosie!

— Esti at&t de sigura de tine, doamna, zise,amuzamentul citindu-i-se $n oc%ii $ntunecati!

— C&nd tre*uie sa pleci'



— 8a trei si )umatate!Ea se uita la orologiul de pe polita semineului! — a fi timp $ndea)uns, o $ncredinta el $n soapta!

=idic&nd-o $n *rate, o purta spre pat, constient de faptul caceea ce urma sa faca era un act de ne*unie, $nsa unul pecare nu-l mai putea $mpiedica, dupa cum nu putea opri nicievenimentele care aveau sa $nceapa $n zori! Si, netin&ndseama de aspectele practice, de campania iminenta si defoarte reala posi*ilitate ca viata lui sa se sf&rseasca pestec&teva ore, zise cu glas linistit>

— Ce doresti> un *aiat sau o fetita' — u %otarasti, raspunse ea, prevazatoare si

$ndragostita, simtindu-se *inecuv&ntata ca nu-si $nc%eiaseviata fara sa cunoasca acest e taz pur!

— #e ce nu o perec%e, replica el, $nfier*&ntat si cu glaco*or&t! Sau o duzina, adauga $n soapta, astfel $nc&t sa numa parasesti niciodata!

#orinta arzatoare, speranta sincera, nevoia imperioasa

si generosul ei preaplin de iu*ire $i invadasera simturile si,trag&nd fata lui $n )os, spre ea, $l saruta cu at&ta $nflacara$nc&t el se opri la mi)locul drumului ca sa-i a*soar*a pasiunea arzatoare! C&nd, $n cele din urma, gura ei o eli*er pe a lui, captivat de candoarea ei patimasa, spuse>

— 0a *ucur mult ca ai gresit drumul, la Bregenz! — 6ar eu ma *ucur ca sunt $n viata, replica ea pe un ton

triumfator, si ca ma aflu $n *ratele tale!!! — Si su* mine, $i continua el vor*a cu glas ragusit,

stra*at&nd mica distanta ce-i despartea de pat, depu- n&nd- pe cuvertura din catifea verde si alatur&ndu-i-se printr-omiscare fireasca si plina de gratie!



— ?nde intentionez sa am gri)a sa ram&i — sopti apoi,las&nd cu lim*a o urma calda si umeda peste gura ei sistrecur&ndu-se cu iscusinta $ntre coapsele ei

— .oarte multa vreme! — C&t pentru o duzina de copii, raspunse ea a*ia auzit,$ncolacindu-si *ratele pe dupa g&tul lui si salt&ndu-se usor pentru a-i veni $n $nt&mpinare!

— Cel putin o duzina, murmura el, vi*ratia cuvintelorlui flutur&nd pe gura ei! /entru ca te pastrez!!!

;rgasmul ei $ncepu $nainte ca el sa-si sf&rseasca vor*a,$nainte ca el s-o fi patruns pe deplin, voluptatea$nflacar&ndu-se la g&ndul de a fi $m*ratisata, posedata de asemenea *ar*at si termina printr-o convulsie sal*atica,ne*una, care o sf&sie cu o violenta at&t de mare $nc&t dupaceea ramase cu oc%ii larg desc%isi, aproape fara suflare!

— /ro*a*il ca te doresc prea mult, zise c&teva clipe mait&rziu, uluita, $nca tremur&nd din cauza pulsatiilor carecontinuau sa-i stra*ata trupul!

— iciodata nu e prea mult, replica el cu *l&ndete, Valunec&nd mai ad&nc, dilat&nd-o, co*or&ndu-si capul ca s prinda sla*ul ei geamat de placere! .ii atenta acum, soptiapoi, rasuflarea a)ung&ndu-i fier*inte pe *uzele ei$ntredesc%ise! (ti place'

— E perfect!!! incredi*il!!! ca si cum!!!Cuvintele ei se presc%im*asera $ntr-un usor tipat ascutit

ung%iile ei patrunsera $n pielea *ronzata, si $n mai putin deo secunda el era cufundat cu totul $nauntrul ei, iar ea pulsa$n interior, p&ntecele ei cer&ndu-l cu mai multa insistenta,dorinta sal*atica umpl&ndu-i fiinta de parca nimic n-ar maifi e istat $n viata ei $n afara de simturi, ca si cum s-ar fi



nascut pentru a se $mpreuna cu el! Era umeda su* el, si $lcuprinse o du*la dorinta — aceea de a am&na, de a face sadureze c&t mai mult posi*il, de a savura< si cealalta, de a se

gra*i spre un orgasm or*itor, arzator ca focul!Ea avu un nou orgasm c%iar atunci, si el z&m*i usor, prada propriei sale pasiuni! #ecizia fiind luata independentde vointa lui, $si $ncetini ritmul, si musc%ii *ratelor i seumflara c&nd se salta putin deasupra p&ntecelui ei,cufund&ndu-se ad&nc $n trupul ei uluit, ce $nca mai pastraamintirea senzatiei clocotitoare!

4gat&ndu-se de el, ea scotea mici sunete nearticulate,asemanatoare cu un tors, coplesita de placerea aceea pura,de voluptuoasa revelatie a dorintei carnale!

Este toata numai dulceata si *unatate, g&ndea el, ametitde parfumul dorintei ei, de inocenta ei, si nevoia imperioasade a zamisli un copil deveni dintr-o data mai mult dec&t unflirt ama*il, destinat sa-i faca ei placere! reme de c&tevaclipe $nc%ise oc%ii si se $ntre*a ce i se $nt&mplase de se

pomenea ca realmente planuieste destinul unui copil!4sta era o ne*unie, c&t timp, dincolo de putinelemomente pe care le traisera $n noaptea aceasta nu e istanici un viitor< c&t timp era posi*il ca peste c&teva ore el safie mort! Si tu dispui $ntotdeauna de optiuni, $si reaminti el

#ar ea sopti D e ador!!! , cu un a*andon total $n oc%i $n glas, $n trupul ei fier*inte, agitat de orgasme, iar el stiuca tre*uia s-o umple iar si iar, sa se reverse si sa o umple$nca o data! Si, daca soarta va %otar$, sau daca stelele de pcer vor $ngadui, $n noaptea aceasta el avea sa zamisleasca$n ea un copil!

0arindu-se si mai mult la g&ndul unei asemenea



usurinte at&t de $ngaduitoare fata de el $nsusi, alunecamaiad&nc, m&inile lui musculoase si *atatorite tin&nd-o su* eldelicata frecare a pielii peste piele auzindu-se $ntre ei ca o

soapta, asemenea suspinului cu care-l $nt&mpina ea,desc%iz&ndu-si mai mult coapsele pe masura ce el $nainta!Si, cu perversitate, el g&ndea> 0a $nfig e act aici, si mamisc mai rapid, si apoi lent, $ncalzesc ceea ce este fier*intesi desc%id ceea ce e de)a larg desc%is, si-mi depun sam&ntc%iar $n centrul trupului ei super*!

(si arcui spatele, iar ea $si $nalta coapsele catre Wle lui, sopti> D e iu*esc cu at&ta tandrete, $nc&t cuvintele aproca-l facura sa se opreasca! oua lui $nclinatie spre paternitate era at&t de fragila, o*iceiurile $i erau at&t de$nradacinate, $nc&t, vreme de o scurta clipa, simti ca $ncamai putea sa aleaga!

(nsa clipa trecu repede, alungata de pradalnica poftacarnala si de neimagina*ilele dorinte de posedare, si el $sidadu seama ca nu mai era $n stare s-o lase sa plece, dupa

cum nu ar fi putut sa-si stavileasca frenezia orgasmica ce seapropia de punctul culminant! — Stai asa3 0urmura el, de parca ar fi fost gata sa cada

am&ndoi de pe un munte sau de pe marginea lumii!6ar ea paru ca $ntelege, deoarece $si $mpreuna mai str&

*ratele $n )urul g&tului 6ui si sopti> — 8a-ma cu tine oriunde3(n urmatoarele clipe el o lua $ntr-un loc $n care dansau

stele, si dorinta primitiva era ca un foc al*astru, iar ei numai aveau nevoie de nici o alta sansa pentru a se $mpreuna!

#upa aceea, $n tacere, el o tinu str&ns $m*ratisata, totasa cum $l tinea si ea, simtindu-se puternic si glorios!



— C&nd' — Sa speram ca peste c&teva zile, raspunse el, ridic&nd

din umeri! #epinde!

— Sa nu fi imprudent!El z&m*i usor! — #ar acesta-i modul $n care $nving! — u fi prea imprudent! — iciodata nu sunt!(si sla*ise str&nsoarea cu care $i tinea degetele! Bonna

astepta dincolo de usa! — (ti multumesc pentru copil!#e asta-data z&m*etul lui fu sincer! — 4i o $ncredere formida*ila! — #a, spuse ea cu simplitate, $n vreme ce m&inile lui

alunecau, $ndepart&ndu-se! (ntoarce-te acasa, la noi! —X at timp ati fost plecat, a sosit un curier de la

/aris, zise Bonna $ndata ce #uras pasi pe coridor! — .ara $ndoiala, alte ordine operationale din partea

0inisterului de =az*oi, indic&ndu-mi din *irourile lorconforta*ile de la /aris cum sa conduc aceasta campanie,replica #uras cu sarcasm, parcurg&nd coridorul! E ista $nrapoarte ceva care sa merite a fi citit'

in&nd pasul pe l&nga el, Bonna z&m*i! — Bine$nteles ca nu! Cu e ceptia notei cu instructiuni

transmise de sotia dumneavoastra, adauga el pe un tonine presiv!

/rivirea lui #uras se $ntoarse o clipa spre ag%iotantulsau!

— #in nou sfaturi de la unc%iul ei, V alle rand' — 4sta, si faptul ca i-ar placea c&teva *lanuri de samur,



daca se va $nt&mpla sa se confiste unele dupa ce veti pune$n deruta trupele rusesti, asa cum e de asteptat!

— ici o preocupare pentru sanatatea mea, presupun,

zise #uras strecur&ndu-si degetele $ntr-o manusa pentrucalarie! — -am o*servat nici una! — Banuiesc ca daca ar fi sa mor, te-ai putea ocupa ca

*lanurile rusesti sa-i fie trimise $mpreuna cu cadavrul meu,remarca el pe un ton dezinvolt, netezind cu gri)a pielea de-alungul fiecarui deget, manusa fiind un ec%ipament comod pentru m&nuirea sa*iei!

— (n sicriu, domnule'=&n)etul lui #uras $i dezvalui al*ul dintilor, $n contrast

cu tenul lui $ntunecat! — 4r fi o atentie draguta, la spune-mi, :enri, cum ai

reusit sa-ti gasesti o sotie at&t de potrivita, $n vreme ce pe amea n-o intereseaza dec&t numele si rangul meu'

(si aran)a cea de-a doua manusa cu aceeasi gri)a

meticuloasa! — 4malia si cu mine am copilarit $mpreuna, domnule!Ea era pupila matusii mele!

— 4%3!!!?soara e clamatie a lui #uras ramase $n urma lor, $n

timp ce cei doi *ar*ati co*orau cu pasi rapizi scaraasternuta cu covor!

— Eu, continua generalul, am cunoscut-o pe sotia meala /alatul din 8u em*ourg al lui BarrasH! 0em*rii maiconservatori ai societatii pariziene le numeau orgii, toatefemeile fiind suficient $m*racate, dupa noua modagreceasca! @ocurile de noroc cu mize mari si socantele



dansuri moderne contri*uiau si mai mult la condamnareaacelor petreceri!

— 6ar ea era foarte frumoasa, remarca Bonna cu

indulgenta! — #a! N imeni nu putea sa nege delicioasadragalasenie *londa a Claudinei!O Si la vremea aceea pemine ma interesa mai mult politica!

?rmare a instigatiilor lui Barras si alle rand, $nalegerile din 1797 #uras fusese nominalizat pentru un loc$n #irectorat!

— 4ici suntem $n afara sferei politicienilor, ziseBonna , desc%iz&nd pentru #uras usa casei!

Barras N/aul, viconte deO N17TT-1J29O> ;m politicfrancez, a contri*uit la caderea lui =o*espierre si a fostmem*ru al #irectoratului Nn!t!O!

— #in fericire!Cu toate ca mai multi politicieni de nivel $nalt, inclusiv

apoleon, nu-l iertasera niciodata pentru faptul de a le fi

luat locul $n lumina reflectoarelor! — Si suntem la distanta si de 0inisterul de =az*oi,continua #uras, trag&nd $n piept o gura de aer rece si$nviorator! 4i semnat de primire pentru rapoarte'

— Cu numele dumneavoastra si cu al meu! — 4i procedat *ine, ca de o*icei! Si, daca astazi vom fi

victoriosi, cei de la 0inisterul de =az*oi vor putea conta pe *inecuv&ntarile mele at&ta vreme c&t vor ram&ne la /aris,de unde nu ne pot face nici un rau!

— oate rapoartele astea pe care ni le trimit $ntruna artre*ui sa-i tina ocupati!

8uminile de la *irourile lor erau vizi*ile la capatul



strazii! — (ntre timp avem de pornit o ofensiva!!! peste c&t'

ece minute'

— Cinci minute, domnule! -am acordat cinci minute$n plus!#uras iz*ucni $n r&s! — Esti un adevarat romantic, Bonna 3/utin mai t&rziu, c&nd amir intra $n dormitor, eo $si

$m*raca pantalonii $m*laniti, vesmintele ei de v&natoare pentru iarna fiind puse $n teanc pe pat!

— /lec pe urmele lui p&na la r&u! Si nu-mi veni cu niciun argument, pentru ca-i port $n p&ntece copilul!

/e c%ipul durduliu al lui aniir nu aparu niYi o mirarevizi*ila!

— i-as sugera sa ai un plan de salvare pregatit pentruc&nd va $ncepe sa se vada copilul si c&nd te va zariKorsa ov!

— 4i uitat ca @a Salz*urg am $ndurat $m*ratisarile

sc&r*oase ale sotului meu, replica eo cu calm, aple-c&ndu-se sa-si ia cizmele din piele de ren! ;are si-ar ucide propriul copil' (ntre*a ea, arunc&ndu-i $nsotitoarei sale o privire speculativa!

— Copilul nu va avea parul *lond! — ici eu nu sunt *londa! Si Korsa ov are nevoie de

un mostenitor, nu-i asa' 4dauga eo, $ncalt&ndu-si cizmele! — 4i de g&nd sa ram&i cu el' — ici un minut mai mult dec&t va fi necesar, raspunse

ea, lu&ndu-si %aina din piele cu gluga! #ar $nselatoria cucopilul lui ma va apara!

— u poti fi foarte sigura $n privinta pruncului



acestuia, oric&t de mult ti l-ai dori! — #ar sunt, declara eo, $m*rac&ndu-si peste cap %ain

de *lana! Sunt a*solut sigura!

#iscutia $n contradictoriu era inutila, decise amir! iciodata nu o vazuse pe eo at&t de entuziasmata, aproapenesa*uita!

— Si #uras' El $si doreste un copil' — 8-am convins eu, raspunse eo z&m*ind! — /ricep! 4sadar, ram&nem aici' — #aca astazi $l va ucide pe Korsa ov e sigur ca vom

putea ram&ne! — /rin urmare, diavolul se afla dincolo de r&u' — 4sa crede #urasr! Ei, vii cu mine, sau nu'8ui eo nu-i placea sa se g&ndeasca la sotul ei, nici sa-i

auda numele sau sa i se reaminteasca faptul ca el continuasa ai*a autoritate asupra vietii ei!

amir $si tuguie *uzele-i su*tiri! — e-am lasat eu vreodata neaparata'

— (mi pare rau, *a*usca, $si ceru eo iertare!Bine$nteles ca nicic&nd nu m-ai parasit! — Bunicul tau mi-a dat sarcina de a avea gri)a sa fii $n

siguranta, declara femeia pe un ton calm! — S-ar putea ca m&ine sa fim li*ere, am, draga mea,

spuse eo cu $nc&ntare, si atunci nu voi mai avea nevoie de protectia ta!

— Cum vor voi spiritele! — Si pe urma nu vom mai trai cu teama! — #iseara o sa ard niste musc%i dulce si o sa vor*esc

cu spiritele! — =oaga-le, am, sa-mi $ngaduiasca sa pastrez aceasta



fericire! — u fi prea $ncrezatoare, copila! S-ar putea ca pe

#uras sa nu-l intereseze iu*irea!

— e $nseli! Este minunat, cald si *l&nd, si e posi*il sama fi cerut $n casatorie, continua eo, cu voiosie, amintireaaceea placuta fac&nd-o sa z&m*easca! 4sa ca nu ai voie safii negativista, adauga $nveselita, de parca vreme de o clipa$ntreaga lume ar fi fost supusa vointei sale! Si, daca l-aicunoaste, ai $ntelege!

?ltimul cuv&nt $l pronunta fara nici un ec%ivoc! — :m3 Bom*ani amir! Ca si cum tu l-ai cunoaste,

dupa c&teva ore3 — #ar sunt cu adevarat fericita, am! u-mi invidia

fericirea3 — 0a tem ca te va face sa suferi, copila, at&ta tot,

spuse cu *l&ndete $nsotitoarea ei! .emeile nu ram&n multavreme $n viata lui!

?it&nd totul $n afara de *ucuria ei intensa, eo z&m*i>

— Sunt mai fericita ca niciodata $n viata mea, si voiavea copilul pe care mi l-am dorit $ntotdeauna — copilullui4sa ca nu tre*uie sa-ti faci gri)i, continua ea, trec&nd cuusurinta peste avertismentele cameristei sale! Si daca vii cumine, ar fi *ine sa te gra*esti, adauga cu vioiciune, lu&ndu-si m&nusile, altminteri vom rata trecerea r&ului!

?n corn de luna si c&teva stele sclipeau prin patura denori si posi*ilitatea continuarii ninsorii plutea umed $n aer,c&nd eo si amir sosira la un punct de pe malul $nalt alr&ului, care permitea o vedere *una asupra terenului!?nitatile de infanterie usoara treceau pe $ntuneric podul dinestacade, $mprastiindu-se de-a lungul malului rasaritean,



sta*ilind o linie de aparare pentru patrunderea trupelor peteritoriul austriac! 4poi, c&teva campanii de cavalerietraversara zanganind r&ul, pentru a acoperi desfasurarea de

forte — dragoni, %usari, ostasi $n zale — ?rmati de artileria calare! Spre a se deplasa fiecaretun pentru g%iulele de sase ilograme erau necesare c&tedoisprezece cai, iar rotile c%esoanelor fusesera $nvelite $nc&rpe pentru a $na*usi zgomotul! /e urma infanteria defrontiera trecu =inul, suvoiul de trupe scurg&ndu-se fara ase micsora vreme de aproape doua ore!

#uras si statul sau ma)or, calari, $nfofoliti $n paltoane,cu armele lucind mat $n lumina sla*a, urmareau cu privirea procesiunea care traversa r&ul! /utin desprins din grup,#uras vor*ea rar, o*serv&nd trecerea trupelor cu un c%iplipsit de e presie! #in c&nd $n c&nd $l saluta c&te un soldsi #uras $i raspundea printr-un comentariu care aducea pefata infanteristului lumina unui z&m*et rapid!

#uras credea $n principiile repu*licane referitoare la

egalitate, prietenia cu care $l trata pe soldatul de r&nd fiindnesilita, fireasca — o calitate rar $nt&lnita c%iar si $narmat postrevolutionara! C&t de mult se deose*este el, reflecta $nsinea ei eo, fata de *ar*atul care m-a luat de sotie cu forta!4verea familiei lui Korsa ov $i c&stigase rangul, lingaii $i$mplineau poruncile si, cu aroganta, el considera ca nici unom nu era egalul lui! #ar, $n timp ce statea cu amir $nspatele scutului oferit de c&tiva pini $ntunecati, privind cumaramata franceza patrundea $n 4ustria, spera ca apropiata *atalie avea sa puna capat vietii demne de dispret a sotuluiei! Si nici constiinta, nici mila, nu-i sc%im*au ura plina de%otar&re!



0otivele ei de a-i dori moartea erau mai numeroasedec&t ale multora!

C%iar cu putin timp $nainte de $naintarea detasamentelo

de ariergarda, #uras intra pe pod $n fruntea statului sauma)or, calul lui de lupta pasind agitat pe podeaua nesigura aestacadei! 4pa navalnica se vedea printre sc&nduri, speriindno*ilul animal, care $si scutura capul si se rasucea $n loc!

in&nd fr&iele cu o m&na ferma, #uras se apleca $nainte svor*i $n soapta l&nga urec%e, $i m&ng&ie grumazul putersi calul se linisti imediat!

0iscata de o omenie at&t de plina de *l&ndete, eo simticum oc%ii i se umplu de lacrimi! (si aminti de propria eiiapa favorita, ucisa de sotul ei cu un an $n urma pentru ogreseala mult mai mica!

— Se va $napoia, o consola amir, interpret&nd gresitlacrimile lui eo! Se zice ca nici un glont dusman nu-l poate atinge!

— =oaga-te sa fie adevarat, murmura eo a*ia auzit, $n

vreme ce pinii um*rosi de pe malul opus ascundeau ultimaimagine a *ar*atului care $i facuse cunoscut miracoluliu*irii! apada care cazuse toata noaptea dadea padurii$ntunecate o $nfatisare magica< pinii $nalti, cu mantia lor d pul*ere sclipeau palid pe fundalul cerului cenusiu! /oteca$ngusta ce urca $n panta usoara se desfasura neatinsa,imaculata, $n fata unitatilor de avangarda! (n al*ul $ng%etasi tacut, cu greu parea posi*il ca la capatul drumului lor sa$i astepte macelul *ataliei!

ori m&niati de v&nt pluteau deasupra localitatii Saint8uzisteing< doar c&teva santinele somnoroase patrulau de-alungul zidurilor acesteia! /&na si fumul cosurilor se $nalta



$n f&sii lenese, lente, spre cerul $ntunecat! .ortul se afladeasupra unei depresiuni a*rupte, uriasa lui constructiemasiva *loc&nd drumul principal care lega .eld irc% de

C%ur! 8a st&nga lui, muntele .al nis se $nalta *rusc p&na lmai *ine de doua mii cinci sute de metri, alcatuind o *arieranaturala, $n timp ce $n dreapta lui, coastele mai micului.lasc%er*err co*orau a*rupt p&na la =in!

Era $nca $ntuneric c&nd aramata franceza din Elvetiasosi la liziera padurii ce marginea pov&rnisul acoperit dezapada aflat vizavi de fatada nordica a fortului! (n tacere,artileria $si instala tunurile si mortierele $nfofolite $n c&rpec%iar $n interiorul lizierei de copaci, $n afara *ataii oricarei piese de artilerie a fortului Saint 8uzisteing1! intasiiscusiti si tragatori fura trimisi sa escaladeze $naltimile de laestul si vestul fortului, si c&nd toti $si ocupasera locurile,#uras dadu semnalul pentru $nceperea *om*ardamentului!

acerea ce precede ivirea zorilor fu sfar&mata de *u*uitul asurzitor al o*uzelor ce e plodau, $n vreme ce

ec%ipa)ele de artilerie, *ine antrenate, trageau rapid, $ntr-oordine sincronizata! "%iulelele tunurilor iz*eau $n zidurilefortului, fac&nd sa se caste gauri mari acolo unde proiectilunimerea o portiune sla*ita a zidariei, sfar&m&nd totul, $ntr-un macel s&ngeros, revars&nd un *ara) ucigator pe toatalungimea flancului nordic!

"arnizoana se trezi *rusc $nspaim&ntata, atacul fiind cutotul neasteptat! Consiliul Curtii din iena tocmairec%emase $n a)un c&teva regimente de la fort, anticip&ndatacul francez avea sa se desfasoare $n zona "risons! Secrezuse ca #uras avea sa atace capitala — C%ur — situatala treizeci de mile mai la sud!



&r&ndu-se ca sa a)unga la posturi, artileristii austriecise repezira la tunurile lor si le pusera $n functiune, flacarafitilelor ilumin&nd gurile tevilor! /e metereze $ncepura sa se

vada soldati alerg&nd, siluetele lor detas&ndu-se ca niste persona)e pe scena, $n contrast cu stralucirea intensa a *om*ardamentului de artilerie!

Cu armata lui aflata $n siguranta, departe de *ataiatunurilor mai mici ale fortului Saint 8uzisteing, #urasstatea $n sa, supraveg%ind frenetica c%emare la arme si%ara*a*ura ce se dezlantui ulterior $n fortul austriac, stiindca acum nu mai era vor*a dec&t de un )oc de ra*dare!4rtileriei lui avea sa-i ia ceva timp p&na sa sla*easca acea pozitie puternic $ntarita!

#uras ataca frontul dupa regulile unui asediu standard,artileria fiind prima care desc%idea focul cu *ataie lunga, *om*ardamentul av&nd scopul de a dezorganiza! C%iar sisoldatilor veterani, focul artileriei li se parea cel mai greude suportat! ?riasele g%iulele de fier cadeau des, fiecare din

ele taind $ntr-o clipa un fagas $ns&ngerat prin r&ndurileoamenilor, sf&rtec&ndu-i $n *ucati!?cigatoarea canonada se prelungea, presar&nd moarte

$n urma sa, impun&nd pierderi grele austriecilor, nevoiti sanu se miste din pozitia lor fi a si neput&ndu-se opune dec&trag&nd focuri ce nu reuseau sa a)unga p&na la pozitiilefranceze! (n tot acest timp, oamenii lui #uras asteptauordinul de atac!

#upa o vreme, #uras $i facu semn lui Bonna ! — 4sigura-te ca tunarii sa regleze pozitia tunurilor

patru si sapte, $i dadu el dispozitie! 4u ratat tinta cu aproape patru metri!



#epozitele de pul*ere raportate de iscoadele lui erau$nca intacte! &r&ndu-si oc%eanul $n suportul fi at la sa,adauga>

— Si deplaseaza un alt tun $n fata portii! reau ca usileacelea sa fie sfar&mate!#upa alte cinci minute, fu evident ca #uras nu mai avea

ast&mpar, degetele lui $nmanusate *at&nd ritmic $n o*l&nseii< de zece ori $si pipaise de pro*a sa*ia din teaca, iar pistoalele $i erau armate!

#epozitele de munitii continuau sa fie intacte! — Bonna 3Striga at&t de tare $nc&t glasul i se auzi domin&nd<

tumultul si iritarea $i era evidenta! Si atunci, ca la unsemnal, un depozit de pul*ere fu lovit $n plin si e ploda$ntr-o v&lvataie de foc care ilumina cerul zorilor p&na la )umatatea drumului spre C%ur!

#&nd pinteni murgului, #uras porni imediat atacul,uriasul lui cal de lupta repezindu-se $nainte, si toata colina

nordica se $nnegri $ntr-o clipa de navala oamenilor sai!o*ele *ateau specificul ritm de Dpas de atac , un sunet pecare putini oamenii, c&t de vite)i sa fi fost, erau $n stare sa-auda fara o clipa de teama — acel *um-*um, *um- *um, *ada*um *um, *um, amintindu-le tuturor c&t de precaraeste viata! ?n imens grup compact de oameni, m&nati$nainte de un irezisti*il val de elan, se av&nta $n susul pant$nzapezite $ntr-o $nvaluire de fum, se revarsa pestemarginea santului de aparare si se rostogoli co*or&nd $ncrevasa plina de zapada, $n vreme ce rapaitul to*elor sisunetul sal*atic si puternic al trompetelor se $naltau sprecerul diminetii precum urletul apocalipsei! (ntr-un rastimp,



care aparatorilor $ngroziti nu li se paru sa dureze mai multde c&teva secunde, genistii raz*isera prin zapada grea siaruncau scarile de escaladare, proptindu-le cu precizia unui

dans cu coregrafie perfect pusa la punct pe zidurile din pam&nt $nalte de patru metri, si masa frematatoare deoameni trecu panta si urca pe scari, rasp&ndind groaza!

Calarind peste liniile frontului, #uras $si $ndemnaoamenii, si o ciudata sete de s&nge $i $nfier*&nta venele, ioamenii lui raspunsera printr-un strigat si se napustira$nainte!

C&nd primele companii a)unsera ia zidurile frontului,#uras $si rasuci $n loc murgul si-l sili sa urce pe malul cemarginea poarta principala! ?sile masive fuseserasfar&mate de tunurile lui cu g%iulele de sase ilograme!?nitatile sale de cavalerie asteptau, cal l&nga cal, ordinul deatac! #uras $si scoase sa*ia din teaca si o ridica multdeasupra capului, *u*uitul tunurilor fiind prea puternic pentru ca sa-i poata fi auzita comanda! 4poi, d&nd pinteni

murgului, porni atacul asupra amplasamentelor tunuriloraustriece! ropotul cavaleriei sale rasuna cu zgomot detunet $n spatele lui, trei sute de calareti gonind de-a lungulaleii $nguste ce ducea spre santul puternic aparat! #uras seav&nta primul peste *aricade, oamenii sai urm&ndu- v 6$ndeaproape, sarind peste amplasamentele pieselor deartilerie precum participantii la o cursa cu o*stacole, iz*indsi sf&rtec&nd, macelarindu-l pe inamic, mortii si ranitii fiincalcati $n picioare de urmatorul val de careti!

C&nd cavaleria franceza se revarsa $n interiorul fortuluiaustriecii $ncepura sa cedeze! 4tacul provoca %aos, iarodata cu %aosul se instala panica! /aralizata de violenta



coplesitoare a atacului, deoarece canonada facuse un macella scara larga, vointa de a com*ate sla*ea! ?nitatile militarese amestecasera, oamenii $si pierdusera ofiterii, nu e ista

nicaieri un loc unde sa poti fugi! Cavaleria sf&rteca $ndreapta si-n st&nga cu un s&nge rece $nspaim&ntator,infanteria se revarsa peste ziduri cu *aionetele scoase, sirezistenta se topi dintr-o data! Spre deose*ire de francezi,care se luptau pentru tara si pentru gloria lor, soldatiiaustrieci erau mem*rii unei armate $n care serviciul militarnu era considerat nici

;nora*il, nici de dorit! 4pararea ceda $n mod rusinos si,c&teva minute mai t&rziu, comandantul $n functiune se iviflutur&nd un steag al*! Comandantul de *atalion fusese uci$n cursul asaltului artileriei, si, c&nd colonelul ce preluasecomanda $si preda sa*ia, #uras o primi cu o $nclinarerapida, g&ndurile fiindu-i $n alta parte! (n timpul $ncaierarinu fusese vizi*ila nici o trupa ruseasca, nici macar o unitate

tarista printre aparatori! — Korsa ov se afla aici' (ntre*a cu glas aspru,cercet&nd cu privirea redutele din spatele ofiterului!

— u!;fiterul austriac statea $n picioare, cu o respiratie usor

g&f&ita, si fata *u%aita $i devenise rozalie $n urmaneo*isnuitului efort fizic! efamiliarizat cu lupta, sosisedin cartierul general de la iena a*ia de doua zile!

— 4 fost aici' — #a! (nsa *uzele colonelului se tuguiara $ntr-o

str&m*atura dispretuitoare la vederea tunicii de cavalerie pecare #uras o purta peste pantalonii sai de calarie! ;fiterii



repu*licani ai .rantei erau considerati de comandantiiaustrieci ca fiind niste %uligani!

— C&nd a plecat' 6nsista cu glas calm #uras, a carui A

nera*dare se vadea $n asprimea cu care $si rostea cuvintele! — 6eri, fu raspunsul dat pe un ton de semetie rece! — C&nd anume, ieri' — (n cursul dupa-amiezei! — Cu ce destinatie' — u am calitatea de a v-o spune!/edant afurisit, clocoti de m&nie #uras! ;fiterimea

austriaca, aristocratica, lipsita de imaginatie si fidelarutinei, continua sa functioneze dupa depasitul manual dereglementari ce data din 17P92! 6ndividul $nca mai credeaca $nsemnele %eraldice de pe coiful familiei sale aveau vreimportanta! Batr&n nat&ng si incompetent3

4rat&nd spre colonel, #uras facu semn sa fie luat deacolo si se $ntoarse catre Bonna , d&ndu-i instructiuni>

— rimite-i pe prizonieri si pe raniti la *aza, $nsotiti de

o companie de paza! Si vreau ca $n zece minute sa se pregateasca un detasament de cavalerie, $n vederea uneiurmariri! Cei mai *uni cai si calareti pe care-i avem!

— =usii au un avans de douazeci de ore fata de noi! — E posi*il ca el sa se deplaseze $ncet, daca este $nsoti

de trupele sale! — Sau se misca rapid, daca este cu cazacii lui! — om afla $ndea)uns de cur&nd, replica #uras, fara a

se lasa descura)at! Continua $naintarea $n amonte, spreC%ur! a vom $nt&lni undeva pe traseu! Si spune-iluiSacerre ca m-a dezamagit felul $n care s-a ocupat deinformatii! 4r fi tre*uit sa ai*a aici pe cineva $nca de ieri!



— in$nd seama de iminenta atacului, toate iscoadeleerau utilizate!

—- /e viitor se va tine minte acest lucru, zise #uras cu

glas scazut! 4r fi tre*uit sa am informatii cu privire la rutalui Korsa ov! — /entru ce sa nu asteptam' Cu siguranta $l vom

$nt&lni $n cur&nd! — /refer sa nu astept!Cuvintele fura rostite cu calm si precizie, privirea $i era

ca de g%eata!Bonna $l mai vazuse asa doar o data — c&nd unele

pro*leme personale $l m&niasera pe c&mpul de lupta! Cu a$n urma, la "uardolia, fusesera puternic depasiti numeric, oarmata alcatuita din dro)dia societatii fiind $n)g%e*ata pentru a tine $n loc fortele primei Coalitii, $n 4peninii8ingurieni, si generalul regalist, plin de arogantaaristocratica, trimisese un mesa) prin care fagaduia ca p&nala caderea noptii avea sa ai*a capul lui #uras $nfipt $ntr-o

teapa!D e vom nimici3 , m&gzalise #uras drept raspuns!Si asa facusera! 6ar de atunci #uras nu mai fusese

niciodata su*estimat! — 0acar luati mai mult dec&t un singur detasament,

insista Bonna ! u sunteti *ine aparat, calarind $n teritoriuinamic!

— 0a intereseaza viteza, replica #uras calm, si unminimum de discretie! #e aceea vreau un numar de oamenilimitat! X!

— =iscati prea mult pentru un afurisit de capriciu,declara Bonna !



- — .a-mi pe plac, dragul meu :enri, murmura #uras! u e posi*il sa ne regrupam si sa fim gata de drum $n mai putin de doua ore! Calarind rapid, p&na atunci pot a)unge 6

)umatatea distantei p&na la C%ur si $napoi! — /oate ca generalul Korsa ov s-a $ndreptat catre nord,spre .eld irc%! ?m*la zvonul ca un alt corp de armata rus aintrat $n "alitia!

#uras scutura din cap! v — #aca ar fi luat-o spre nord, Sacerre nu l-ar fi ratat la

ru**ac%! Korsa ov este $n drum catre C%ur! — Sau spre irol! — 0a faci sa-mi pierd timpul, :enri, zise #uras cu un

z&m*et scurt! 4du-mi detasamentul! — #a, domnule, raspunse cu diplomatie ag%iotantul

sau, d&ndu-si seama ca %otar&rea lui #uras nu putea fizdruncinata! -ar placea ca odata cu prizonierii si ranitii satrimit la *aza si un mesa)'

— Cel o*isnuit- catre cartierul general, Bonna , infor-

m&ndu-i pe cei de acolo cu privire la victorie! Stii asta! — 0a g&ndeam la contesa! — il, replica #uras, dar $ti multumesc ca m-ai

$ntre*at! u ai de ce sa arati at&t de usurat, Bonna ! u amuitat nici $ndatoririle mele de comandant, nici misiuneanoastra! 4sta este o actiune de recunoastere *ine calculata — adauga ei, z&m*ind usor — si, $n timp ce noi vomcerceta teritoriul inamic $n vederea $naintarii spre C%ur, s- putea sa dam peste generalul Korsa ov!

Bonna n-ar fi tre*uit sa-si faca gri)i! 6ndiferent desentimentele lui personale, #uras era, $nainte de toate, uncomandant! C&t despre Korsa ov, daca avea sa fie gasit si



ucis, o asemenea fapta meritc)rie ar fi slu)it si ea cauza.rantei! ZF)pa -amiaza de primavara la /aris era placutcalduta, spre deose*ire de vremea rece de la Saint

8uzisteing, si razele soarelui revars&ndu-se prin ferestrele *udoarului Claudiei #uras, adaugau un plus de calduratrupurilor $mpreunate de pe patul ravasit! =&vna cu careurmareau placerea era mai domoala $n aceasta dimineata,simturile nefiindu-le $nca pe deplin treze, si ritmul celordoua corpuri trada o ardoare apatica, lipsita de vlaga, o cutotul altfel dec&t $m*ratisarile lor patimase din noaptea precedenta!

— #ispozitia ta sufleteasca se potriveste $ntotdeauna cua mea, sopti *ar*atul de v&rsta mi)locie!

— e $ntelegem unul pe altul, raspunse Claudine cu unusor oftat de placere!

— iata e dulce! — 4morul este dulce, draga unc%iule, si el face ca viata

sa fie dulce!

.ostul episcop de 4utun, C%arles de alle rand, z&m*isi apoi saruta *uzele fragede $naltate spre ale lui!(n dimineata urmatoare luara micul de)un la o ora

t&rzie, $n intimitatea retrasa a unui mic *alcon adiacent cu *udoarul! 4parati de adierile primavaratice cu a)utorul unuiaran)ament de ienuperi ornamentali dispusi de-a lungul *alustradei, discutau despre un su*iect drag inimilor lor!

— /ierre Collot! 4 adus ieri $nca o contri*utie dragutala contul meu *ancar, spuse Claudine! 4m avut posi- *ilitatea de a-i da scrisori de recomandare catre sefulintendentei lui 4ndr5!

— .oarte generos din partea lui! 4devarul este ca /ierre



cunoaste la perfectie regulile! 4ltminteri n-ar fi cel maimare furnizor al armatei franceze!

alle rand potrivi cu meticulozitate pozitia linguritei

sale! — 4sta ma face sa-mi amintesc de =apinat — un alt *ar*at priceput $n finante!

#upa ce lingurita fusese aran)ata spre satisfactia 6ui, $siridica privirile!

— (mi scrie ca are pro*leme cu 4ndr5! u crezi ca ai putea sa pui o vor*a *una!!!'

— 4i un ciudat simt al umorului, C%arles, $i taie vor*aClaudine, arcuindu-si cu dragalasenie o spr&nceana! #aca il-as recomanda lui 4ndr5 pe =apinat, pro*a*il ar dadispozitie sa fie $mpuscat! u esti cel care a e ercitat presiuni asupra $ncapat&natului meu sot si l-ai facut sa deaascultare $mputernicitului trimis de la /aris! u estiministrul afacerilor e terne!

alle rand sc%ita un z&m*et vag peste marginea cestii

sale de cafea! — /oate mai t&rziu! /entru momnent nu m-as o*osi sa-iadresez reprosuri lui 4ndr5! Sotul tau este singurul dintregeneralii nostri care are sanse pro*a*ile de a

H c&stiga victorii $n apropiata campanie! — imeni nu $nclina spre solutia de a-l rec%ema pe

Bonaparte'alle rand scutura din cap!

— #irectoratul prefera ca un om $nzestrat cu o am*itieca a lui sa se afle $n siguranta $n Egipt, com*a- t&ndu-i penecredinciosi!

— Cat%erine mi-a spus ca el i-a trimis un colier care,



din c&te se zice, i-ar fi apatinut Cleopatrei! — Corsicanul asta t&nar este un politician iscusit!

Cat%erine nu-i singura *eneficiara a darurilor sale! @umata

din mem*rii 4dunarii — )umatatea cu influenta, su*linie cusarcasm alle rand — au fost destinatarii unor suveniruridin tara piramidelor!!! $nsotite de rapoarte e ageratereferitoare la victoriile lui!

— C&t de mult va dura #irectoratul, dupa $ntoarcerealui' (ntre*a Claudine, deprinsa cu amanuntele politicii puterii!

— (nteleg ca ai discutat cu Sie es lovituri de stat ,!Spuse e -episcopul referindu-se la fortul iezuit careactualmente stap&nea imaginatia acelor fractiuni politice pregatite sa treaca dincolo de =evolutie, la o adunareconstitutionala! Este $n cautarea unei Dsa*ii pentru acealovitura de stat a sa!

— #ar generalul :oc%eH a murit, iar BernadotteH nu edispus sa-si asume riscuri! 4sadar nu ram&n $n discutie

dec&t @ou*ertH, 0ac#onaldH, si 0oreauA,Sie ds NEmmanuel @osep%O N17LJ-1J PO> ;m- polifrancez, mem*ru al 4dunarii Constituante, al Conventiei, aConsiliului celor Cinci Sute si al #irectoratului! 4 organizat$mpreuna cu Bonaparte lovitura de stat din Brumar, anul

666! #evenit consul provizoriu, a fost $n cur&nd $nlaturatde la putere, Nn!t!O!

+ :oc%e N8azareO N17PJ-1797O> "eneral de *rigada $ntimpul =evolutiei .ranceze, s-a distins prin nenumarateacte de vite)ie! 4runcat o vreme $n $nc%isoare, ca suspect $timpul teroarei, a primit ulterior sarcina de a pacificaregiunea endeo si apoi pe aceea de a conduce e peditia



$mpotriva 6rlandei Nn!t!O!H Bernadotte NC%arles @ean-BaptisteO N17P -1JLLO

maresal al .rantei, devenit rege al Suediei, s-a aliat-cu

=usia $mpotriva .rantei si a unit regatele Suediei si orvegiei N1J1J-1JLLO Nn!t!O! — #intre care pe nici unul nu-l intereseaza acel rol, din

c&te am auzit! Eventual ar putea fi convins 4ndr5, adaugaalle rand cu viclenie!

— Ce placut ar fi, zise Claudine, las&nd sa-i scape unoftat plin de dorinta!

"&ndul de a conduce .ranta $n rolul de consoarta o$nc&nta! ?rmatorul ei ofatat e prima regretul>!

— #ar el detesta politica3 — Si este nefiresc de cinstit, remarca alle rand cu

tristete! u sunt sigur ca s-ar adapta cu un agent provocatorde felul lui Sie [s, c%iar daca ar fi ademenit sa primeasca postul! #e fapt, ma mira ca $nca mai este casatorit cu tine,ma c%ere!

— u ma compara cu un ipocrit ca Sie [s, protesta eafara prea multa energie, oprindu-se cu o pra)itura cu friscala )umatatea drumului spre gura!

— Bine$nteles ca nu, draga, $si ceru el scuze imediat,deoarece $nclinatia lui spre diplomatie se ascutise $n focul G politicii clericale! (ntotdeauna ai trait cu o fermecatoareimprudenta fatisa!

— ;are n-am fost educata de un maestru, dragul meuepiscop' (ntre*a ea cu coc%etarie, resturile de frisca de pegura ei cu *uze pline accentu&ndu-i senzualitatea!

— E -episcop, din fericire, sopti el>reme de c&teva clipe ea $l privi g&nditoare, plina de



viclenie su* fatada ei de stralucitoare frumusete *londa! — C&t de mult $l urasti pe tatal meu pentru faptul ca ti-

luat dreptul de prim nascut' (l $ntre*a pe un ton linistit,

putin mirata de nuanta de rautate din glasul lui alle rand,deoarece p&na acum nu-i mai auzise acea infle iuneL! — /e vremea aceea tatal tau era un t&nc! #usmania mea

se $ndreapta asupra tutorilor familiei! 6ar raz*ii-< narea mi-am cerut-o cu prea mult timp $n urma pentru a mai staruiasupra acelei perioade din viata mea, replica el pe un tondezinvolt, dupa ce-si primise scurta iz*ucnire de rautate!

8as&ndu-se pe spate $n fotoliu, ea $i arunca o privire provocatoare!

— =az*unare' Ce g&nd necrestinesc din partea ta3 — Cu siguranta esti nervoasa, draga mea, daca re$nvii

amenintari at&t de neplacute, comenta el cu cordialitate! (tieste dor de $ndraznetul si cura)osul au sot'

Ea r&se usor! —< u zau, mon c%erFce remarca provocatoare din -

partea ta3 4t&t 4ndr5 c&t si eu avem vieti foarte pline, zise pe un ton afa*il, dupa cum prea *ine stii! #ar prin el eusunt foarte *ogata, fapt pentru care $i multumesc! Banc%erisi furnizorii armatei ma curteaza cu asiduitate!

I — u numai pentru accesul tau, ca sotie, la marele *ar*at!

I mon c%er NF*! fr! $n originalO> dragul meu Nn!t!O! — Cum te pricepi sa flatezi, murmura ea! #in fericire — 4daugaA usor, cu o nuanta de modestie teatrala —

e ista cei c&tiva din statul sau ma)or care, realmente, $ncama mai aprecieaza!

— /rostul acela de .uret continua sa-ti scrie zilnic'



— #esigur, draga! 4 fost a*solut uluit de vacanta pecare am petrecut-o $mpreuna la Saint-Cloud!

— Esti o vulpoaica sincera, draga mea! H

— Ceea ce tie $ti place foarte mult, riposta ea cuvoiosie! — .oarte mult, $ntr-adevar, replica ministrul afacerilor

e terne, cu un z&m*et! \]Catre sf&rsitul acelei dupa-amieze, trupa de cavalerie a

lui #uras se $nt&lni cu armata sa $naint&nd rapid $n amontcatre C%ur! ereusind sa-l prinda din urma pe Korsa ov,#uras era $ntr-o dispozitie foarte proasta! 0er- sera calarespre sud c%iar p&na la periferia orasului Cfrur fara a vedeanici urma de rusi!

— re*uie sa se afle $n cetate, spuse #uras sau maideparte, spre sud, $n drumul sau catre irol! #ar cetatea e *ine aparata! ;amenii sunt pregatiti'

— #a, domnule, raspunse Bonna ! Sunt pregatiti pentruglorie si *ani, domnule! #e doua luni n-au mai fost platiti!

— /arisul $si $nc%ipuie ca putem trai doar din glorie,replica #uras cu asprime, lupta pentru o*tinerea de fonduride la cartierul general constituind o constanta sursa defrictiuni! 4i mai aflat ceva despre ratii'

;stasii efectuasera tot marsul acela fiind aprovizionaticu %rana doar pentru cinci zile!

Bonna scutura din cap! Susan @o%nson iGF\! — =apinat ar tre*ui sa fie sp&nzuratT! — Si, daca n-ar fi fratele ministrului de finante, asta ar

fi posi*il, replica Bonna , sarcastic! — "&ndeste-te, :enri, c&t de simplu ar fi, daca n-am fi

nevoiti sa luptam dec&t cu dusmanul, nu s) cu lepadaturile



prea *ine ca, $n dispozitia lui actuala, era mai *ine sa nuraspunda! (n decursul ultimei ore, pasii lui sapasera o poteca pe coasta $nverzita a colinei!

— 8ecour*e+ ma informeaza ca vreme de opt zile aripamea dreapta n-a avut alimente! Este imposi*il sa traiesti de pe urma unei tari lipsite de resurse! 8a nai*a3 8ocuitoriiasteapta sa-i %ranim noi3 Se presupunea ca transporturile arfi tre*uit sa livreze proviziile $nca de acum doua saptam&n

reau capul lui =apinat3(n fata acestei tirade, statul sau ma)or pastra tacerea,

imposi*ilitatea de a continua $naintarea armatei fiindu-leevidenta tuturor! 4cum nici nu mai putea fi vor*a de a aveao sansa de a-si spori numarul victoriilor si de a a)unge dinurma regimentul lui Korsa ov!

! — Si din partea mea se asteapta sa le dau pedepse

disciplinare oamenilor mei pentru ca $si iau singuri %ranade care au nevoie ca sa supravietuiasca' Sunt convins ca

cetatenii din #irectorat, st&nd pe fundurile lor grase la/aris, dispun de c&teva predici morale $n acest sens!Blestemate fie pieile lor inutile3 Bonna , ce ne-a mai ramas$n trezorerie, la Sargans'

— Cinci sute saizeci de mii de! .ranci, domnule! u era suficient, desigur — nici pe departe destul!;prindu-se *rusc $n loc, pe creasta colinei, #uras,

coplesit de frustare, privi cu atentie orasul )efuit ce se$ntindea $n fata lui!

— rimite detasamente, sa se duca sa-i scoata de acolo pe )efuitori, zise oft&nd! u vreau sa fie $mpuscat nici unom! 4i gri)a ca populatia sa capete compensatii prin



c%itante pentru pierderile suferite! Spune-ie — adauga mai$ncet, cu un glas plin de dezgust — ca saptam&na viitoare,$n sc%im*ul c%itantelor vor primi *aniv Si acum, domnilo

zise calm, pornesc spre Sargans, sa storc acesti *ani dinst&rvul murdar al lui =apinat! 4step- tati-ma sa revin pestetrei zile!

— 4m pregatit o escorta, domnule, se gra*i Bonna saintervina, $n timp ce #uras se $ndrepta catre calul sau, priponit de un vagon de munitii!

— 0a dadacesti prea mult, :enri, remarca #uras,z&m*ind! ; sa uit cum sa-mi port singur de gri)a!

— E posi*il ca prin apropiere sa se afle trupe 4ustriece, soldati rataciti de unitatile lor, sau dezertori!"ontaut, adu-ti aici trupa, $i ordona unui capitan t&nar,

care sari imediat sa-i $ndeplineasca porunca!#ar p&na ce oamenii din trupa sa-si $ncalece caii, #uras

le-o luase de)a cu o )umatate de mila $nainte, si numai"ontaut si sergentul lui reusira sa tina pasul cu generalul!

4cesta calrea $n ritm sustinut, crut&nd forta calului saude lupta, deoarece satele mici dintre 0artins*ruc siSargans nu aveau statii de posta! .uria lui $mpotriva lui=apinat $i alimenta starea de spirit pe durata primelorc&teva ore! Ciocnirile lor avusesera loc fara $ncetare $nca dc&nd preluase comanda armatei, $n ianuarie! ici o suma d *ani $ncredintati lui =apinat pentru intendenta si provizii nuera )ustificata prin acte asa cum se cuvenea, si gradul decoruptie era at&t de revoltator $nc&t $ntreaga armata a lui#uras s-ar fi putut %rani cu trufe si pateude la Craciun si p&na acum! #uras adresase fara $ncetare consiliului militar pl&ngeri cu privire la =apinat, $nsa fara nici un rezultat!



evoia de *ani si de provizii impunea o lupta continua, pe l&nga cele pe care le purta generalul $mpotrivaaustriecilor si, ca de o*icei, lui $i revenea sarcina de a avea

gri)a ca armata sa fie %ranita si platita! (n anul precedentfusese nevoit sa faca un $mprumut personal pentru a ac%itaarieratele trupelor sale! #racu+ s-o ia de *irocratie3

#ar pe masura ce se apropia de Sargans, imagini maiintense ale lui eo ise strecurau $n minte! Simtea o voiosiecresc&nda, un dor irezisti*il — am*ele senzatii fiind at&t d placute $nc&t z&m*ea $n um*rele tot mai ad&nci ale$nserarii!

4r fi tre*uit sa a)unga la Sargans catre ora opt sau noua,si su* imperiul acestui g&nd ce-l umplea de fericire, lui#uras i se facu mila de ostasii sai si facu %alta $n curteaunei taverne! ;amenii si caii lui aveau nevoie de %rana!

Scriind la repezeala un *ilet, $n timp ce li se pregateacina, $l trimise $nainte printr-unul din gra)darii de la %an,d&ndu-i acestuia instructiuni sa i-l predea contesei! 6ar c&n

sosi m&ncarea, se *ucura de o masa calda pentru prima oaradupa mai multe zile!rei ore mai t&rziu, #uras si oamenii sai intrau calare $n

Sargans, o*ositi, murdari si $nfrigurati! insoarea amenintasa $nceapa din nou!

— :ai cu mine $nauntru — $i spuse t&narului capitanc&nd descalecara $n fata spatioasei locuinte pe care oocupase =apinat! 4m nevoie de un martor! Si da-le li*ercelorlalti< le-ar prinde *ine-putin somn! (ndrept&ndu-se cu pasi mari spre intrare, se $ntoarse o clipa ca sa lemultumeasca oamenilor sai, si apoi, desc%iz&nd usa printr-$mpingere, patrunse m&n)it de s&nge si murdar de noroi $n



lu oasa locuinta a lui =apinat! 8a zgomotul $nc%iderii usii prin tr&ntire, doi servitori venira $n goana si, ca raspuns la$ntre*area lui taioasa, am&ndoi aratara spre sufrageria

iluminata cu lum&nari! — Cine $ndrazneste sa ma deran)eze c&nd $mi iaumasa'3 8atra =apinat, asprele cuvinte de repros raz*at&ndde-a lungul coridorului p&na $n %ol! 4m dat porunci clare

— 0a anunt eu $nsumi, zise #uras, netin&nd seama de protestele ce rasunau $n coridor!

onul sau ca de g%eata $i opri $n loc pe cei doi servitori privirea rece a generalului fiind mai! (nspaim&ntatoaredec&t amenintarile stap&nului lor!

— ino, "ontaut, spuse #uras linistit! :ai sa vedemdaca-l putem deran)a!

(ncaperea era stralucitoare de lumini, nefac&ndu-seeconomie de lum&nari si nici la focul care ardea $n semi-neu, aduc&nd temperatura camerei la o caldura ca de vara!?nicul mesean instalat la masa $ncarcata de m&ncaruri era

*ar*atul *ine %ranit si $ndesat care tocmai se pregatea sa *ea din pa%arul sau cu vin!Costisitorul *ordeau se varsa peste marginea cupei

c&nd =apinat si-o puse repede pe masa, pata de vin rosuaprins largindu-se pe tesatura al*a!

#uras, $n uniforma $ns&ngerata si cu o *ar*a crescuta d patru zile, se contura $n cadrul usii, cu spr&ncenele-inegre$m*inate $ntr-o $ncrunatura amenintatoare si cu *uzelestr&nse $ntr-o linie posomor&ta! =apinat fu scuturat de unfior> $n pragul casei sale statea un spectru m&nios, iesit parca din infern! "ura i se desc%ise si se re$nc%ise $nainte reuseasca sa traga aer $n piept c&t sa vor*easca>



— "enerale!!! ce!!! placere!!!4poi se facu al* ca varul! /istolul lui #uras — tinut cu

o fermitate neclintita $ntr-o m&na a carei manusa purta pete

$ntunecate de s&nge austriac — era atintit spre capul lui! — ;amenii mei nu au %rana!;ric&t de $nceata fusese vocea lui #uras, =apinat fu

cuprins de un tremur si fata $i deveni si mai palida!=eputatia de cel mai *un tintas din armata de care se *ucura #uras era legendara!

— Sunt sigur ca tre*uie sa fie o greseala! #aca ati vreasa luati $n considerare!!! 1

— u te o*osi, m&r&i #uras! i-am auzit si p&na acumtoate minciunile si n-am c%ef sa mai aud vreuna!

u-i pasa de repercursiuni politice sau de putereainfluentei e ercitate de rudele lui =apinat! /ivelistea$nsarcinatului cu aprovizionarea armatei g%iftuindu-se $ntimp ce oamenii lui ra*dau de foame $l facu sa nu mai tinaseama de nici o ratiune cu privire la oportunitatea

interventiei sale! — 0i-ar placea sa am capul tau pe o tava, ticalosule,dar ma voi multumi cu numerele tuturor conturilor tale *ancare! oate conturile, preciza el cu *rusc%ete! C%iar si pe cele pe numele familiei sotiei tale! reau ca fondurileacestea sa fie transferate prin trate *ancare catre armata dinElvetia, si documentele necesare sa fie pe *iroul meu $nzece minute! #egetul sau se deplasa cu un milimetru petragaci, si =apinat scoase un fel de sc%eunat, sunetul acela$na*usit, de teroare, par&nd ca rasuna puternic $n $ncapere

— ei ram&ne $n stare de arest p&na 6a sosirea *anilor,continua #uras cu un glas at&t de rece $nc&t "ontaut reiata



ulterior ca-si $nc%ipuise ca =apinat avea sa moara de fricac%iar su* oc%ii lui! Si, daca vreodata le vei mai face asaceva oamenilor mei, $nainte de a te ucide o sa te )upoi de

viu! /ricepi'Su* privirile lui #uras, *ar*atul acela mata%alos paru sase micsoreze! 6ncapa*il sa vor*easca, dadu din cap pemuteste $n semn ca Dda !

— icalosule3 Bom*ani #uras printre dintii $nclestati,si apasa pe tragaci!

=apinat scoase un tipat!/rin parul negru si lucios al responsa*ilului cu

aprovizionarea -armatei, glontul taiase o carare c%iar pemi)locul capului! emernicul se pra*usi lesinat pestecotletul sau de vitel!

— Super*a lovitura, domnule, aprecie! "ontaut plin deadmiratie!

— /acat ca nu-mi permit sa-l ucid, dar $mi suntnecesare tratele acelea *ancare! Si nu-i e clus ca m&ine,

spuse #uras z&m*ind usor, sa-mi reconsider indiferentanesocotita fata de postul ocupat de fratele sau! — #irectoratul are nevoie de dumneavoastra, domnule!;rice soldat stia ca numai #uras era capa*il, sa tina la

distanta Coalitia! — Sa speram ca politicienii $si vor aminti asta atunci

c&nd =apinat $si va recapata cura)ul si va $ncepe sa tipecer&ndu-mi demiterea! 4cum ai gri)a ca ticalosul sa-sigoleasca toate conturile! (ti va fi de folos 8auzun, elcunoaste importanta fiecarui *anut de partea asta aCanalului! 4poi ia un detasament de paza p&na la ^ric%,$ncaseaza tratele *ancare, si adu $ncoace *anii c&t mai



repede! #esi n-ai dormit mai deloc $n ultimele c&teva zile!Sa gasesc pe altcineva'

— u, domnule, pentru mine va fi o onoare, domnule,

replica repede "ontaut, radiind de m&ndrie! — Era timpul sa-nceteze sa-si *ata )oc de mine, zise#uras cu glas scazut, $nfig&ndu-si pistolul $n teaca fi ata psold!

Servindu-se cu un cotlet de vitel din platoul de pe masa,$i propuse lui "ontaut sa man&nce si el ceva!

—H Servitorii pot sa-i scoata mutra din m&ncare, rosti,musc&nd cu pofta din carnea frageda!

4leg&ndu-si si un al doilea cotlet de pe farfurie, adaugaz&m*ind<

— ; sa-i trimit aici c&nd voi pleca, capitane! (ti urez ocalatorie plina de succes!

#upa aceea se opri la cartierul general, dadu ordine cu privire la escorta lui "ontaut p&na la ^ric%, si ceru sa i se$nm&neze ultima corespondenta!

eancul mesa)elor si scrisorilor era formida*il, tin&ndseama de faptul ca tot ce prezentase importanta fusesee pediat $n sud, armatei de la C%ur!

— Sunt cele mai recente, domnule, e plica t&narulag%iotant, C%olet, aleg&nd c&teva din teanc! 4ceasta tocma sosit de la 0ainz!

Si, c&nd spr&ncenele lui #uras se ridicara a mirare lavederea scrisorii, C%olet $i $nm&na un document cu aspecoficial, care purta gravat vulturul du*iu al armatei rusesti!0ainz se afla foarte departe de irol, reflecta #uras!

0esa)ul era scurt, scris $n termeni diplomatici, refe-rindu-se pe ocolite la eo ca la sotia generalului< cit&nd



e emple precedente de purtare aleasa si onoare< cer&ndeli*erarea ei imediata!

u, decise #uras $n sinea lui, ca si cum el singur ar f)

%otar&t raspunsul, de parca $n raz*oi n-ar fi e istat astfel d precedente si uza)e! u $nca, nu acum!!! poate ca niciodata(nalt&ndu-si privirile spre ag%iotantul sau, spuse> — rimite la asta un raspuns plin de tact! .a aluzie la

dificultatile pe care le-ar prezenta efectuarea unui sc%im* $momentul acesta!!! la mi)locul campaniei, etcetera! #upa ceai facut parte din statul ma)or al fui Bernadotte, stii desigur,C%olet, cum sa *rodezi ceva din nimic! 4sigura-i — adaugaz&m*ind — ca sanatatea contesei este e celenta! Semneazacu numele meu! rimite-o la iena!

u la 0ainz, domnule' — 8a iena, ordona #uras cu glas scazut!Si apoi, vreme de $nca o zi, studie cu atentie cele mai

recente rapoarte sosite de la armatele lui Bernadotte si@ourdan! 4r%iducele C%arles se apropia zilnic tot mai mul

par&ndu-se ca @ourdan avea sa duca greul atacului! onulmesa)elor lui @ourdan era remarca*il de optimist, ca si cumnu ar fi fost constient de marimea pericolului! 4rmata de la#unare a generalului @ourdan, cu un efectiv de patruzeci siuna de mii de oameni, trecuse =inul la Ke%l pe 1 martie si$nainta spre est prin /adurea eagra, fara a $nt&mpina nici o$mpotrivire! Sistemul de spiona) al lui #uras stia ca trupele printului Sc%_arzen*ergH, care formau avangardele armatear%iducelui, se apropiau de Stoc ac%, la numai! C&teva mdistanta de ultimul *ivuac al armatei de la #unare! #urasdicta o nota scurta catre @ourdan, adu- c&ndu-i la cunostin pozitia lui Sc%_arzen*erg, desi era de neimaginat ca el sa



n-o fi stiut de)a!4poi dadu ordine pentru ca un tren de aprovizionare sa

fie $ncarcat cu alimente si trimis $n zori spre sud! #upa

aceea $si c%ema iscoadele si le ceru amanunte cu privire lacele mai recente rapoarte ale lor referitoare la zona nordica!#oi dintre informatorii sai nu se prezentasera la $nt&lnirea presta*ilita din a)un — o $mpre)urare $ngri)oratoare, desi n$ntotdeauna era posi*il ca ei sa a)unga $n locurile de$nt&lnire conform programului! Si totusi!!! asta constituia uavertisment! #uras lasa ordine ca toate mesa)ele ce aveausa soseasca p&na dimineata sa-i fie remise la casa primarului!

Sc%_arzen*erg NKarl /%ilipp, print deO N1771-1J2QO"eneral si diplomat austriac, a comandat armatele aliatecare au luptat la #resda si 8epzig, si a invadat .ranta Nn!t!O!

\ i Susati @oftnson Stiletul pe care i-l trimise #uras lui eo nu era o) i!! \ ))

scrisorica de amor! Cu un ciot de creion si pe o foaie de +

%&rtie rupta din carnetul lui de note de campanie, scri- )sese> D/une sa se pregateasca o *aie pentru ora noua! A Si,d&ndu-si seama ca asa ceva semana prea mult cu o ) porunca, adaugase> D#aca nu te superi!G 0acar numele Hlui fusese un element personal! Semnase> D4ndre!G

(nsa nu sosi la noua, si, la ora zece, eo sf&rsiseFprin a trimite pe amir sa vada daca nu cumva el seF$napoiase!?surata la aflarea vestii ca #uras se $ntorsese M cu *rio, ease agita asigur&ndu-se ca se prepara ) m&ncare pentru el sica *aia $i era pregatita! Se simtea 1 at&t de nemaipomenit dfericita la g&ndul ca el era $n viata, $nc&t o $ncerca mila fade $ntreaga omenire care nu $mparta-sea o *ucurie tot at&t



de mare! (si sc%im*a i roc%ia de trei ori, si apoi o a patraoara, si c&nd o puse pe amir sa-i scoata $nca una din dulapaceasta zise cu asprime>

— El nici n-o sa remarce3 — #ar vreau sa arat perfect! reau ca totul sa fie faracusur, declara eo r&z&nd si $nv&rtindu-se prin $ncapere,ametita de *ucurie! reau ca el sa fie tot at&t de fericit ca simine, tot at&t de nespus de fericit3 reau sa se $ntre*e cumde a putut sa traiasca fara mine, continua plina de $ncredereSi odata aici, va ram&ne, si va ram&ne, si va ram&ne!!!

/recauta fata de o sfidare at&t de nesocotita a sortii,amir zise>

— Sst, domoleste-te, copila, altminteri vei atrageatentia zeilor asupra unei *ucurii at&t de nestavilite!

— eii mei nu sunt at&t de tiranici, declara $n glumaeo, r&z&nd $nc&ntata si las&ndu-se prada $ngaduitoarei

placeri de a-si crea iluzii! Si ei $l iu*esc, am3(n cei saizeci de ani de viata ai sai, *atr&na doica

trecuse prin prea multe ca sa ai*a $ncredere $n durata uneiasemenea *une dispozitii! #ar cum sa-i poarte pica lui eo pentru prima data c&nd aceasta gusta adevarata fericire'

— Sunt $nc&ntata, copila, ca zeii va iu*esc pe am&ndoizise cu *unavointa, dorindu-si din toata inima ca fata la acarei educatie contri*uise sa gaseasca $ntr- adevar odragoste profunda si de durata!

4sa ca *aia lui #uras se raci, ca si m&ncarea, dar eoasteptaAc&t se poate de ra*datoare, constienta de o*ligatiilefunctiei de comandant, stiind ca #uras nu putea sa-si paraseasca toate $ndatoririle pentru a veni la ea! (ncerca saciteasca, apoi um*la $ncoace si-ncolo prin camera de zi,



oprindu-se deseori la fereastra dinspre strada $n speranta cal va zari $n cladirea cartierului general!

=emarca activitatea fe*rila c%iar la acea ora t&rzie, vazu

diversi *ar*ati, $n uniforma sau civilir sosind la usa pazitade santinela, o*serva mica trupa de cavalerie care se posta$n )osul strazii, si se $ntre*a daca lui #uras $i era dor de eamacar pe )umatate c&t $i era ei de el, daca astepta cu aceeasnera*dare $nt&lnirea lor! 4poi iz*ucni *rusc $n r&s, cuprinsde un val de *ucurie pura, la g&ndul ca el era c%iar aici,numai la c&tiva metri departare — nu lupt&ndu-se cuaustriecii sau cu sotul ei, neafl&ndu-se $n prime)die demoarte, nici $n vreo ta*ara rece si umeda, la o departare demai multe leg%e — si ca la un moment dat, $n noapteaaceea, ea avea sa-l cuprinda $n *rate! /entru prima data$ntelese cu adevarat ce $nseamna! /uterea dragostei,deoarece universul ei era complet transformat, sine$nsemnatul sat Sargans, cu ulitele lui $nguste si culocuintele lui modeste, era paradisul, nirvana, C&mpiile

Elisee din visurile ei! -ar fi sc%im*at nici o *altoaca de pestrada noroioasa si nici un volan de catifea rosie din celecare $mpodo*eau salonul de prost gust al primarului si nicimacar o singura piatra din castelu8care domina localitatea!

6ar el era cu adevarat aici! .ara ast&mpar, nera*datoare,$ntoarse spatele ferestrei! ]

— Bucatareasa a preparat ceva proaspat, amir' Si pune sa se str&nga farfuriile de pe masa! Cum sa man&ncem&ncarea rece' u te $ncrunta asa la mine! Bucatareasa nuse supara! 4sa mi-a spus! Crezi ca lui 4ndr5 i-ar placea mai$nt&i prepelita, sau peste, sau friptura de vita' Continua ea,rostind cuvintele $ntr-un suvoi navalnic! Bar*atilor



$ntotdeauna le place carnea, nu-i asa' 4s vrea sa stiu caresunt felurile lui preferate, dar nu l-am vazut m&nc&nd dec&c&teva linguri de tocana, si nu stiu ce vinuri $i plac, sau

daca prefera sapun parfumat sau neparfumat! Si$m*racamintea lui3 ;are ar tre*ui sa-i pregatescvesmintele' ;%, am, a)uata-ma3 Se ruga ea! u le stii petoate3

4stfel ca m&ncaruri proaspete erau $n curs de preparare$n *ucataria primarului, su* oc%ii atenti ai lui amir c&nd#uras pasi $n sf&rsit afara din cartierul general! St&nd $n picioare la fereastra, eo scoase un tipat de $nc&ntare lavederea lui si iesi $n goana din $ncapere! (n c&teva secundefu la usa de intrare si co*or$ la iuteala treptele fac&nd saltuimprudente! .ara a simti frigul noptii, ignor&nd apa care-i patrundea prin talpile papucilor, fugi spre el, strig&ndu-inumele!8a auzul vocii ei, #uras $si $nalta privirile si o vazucu roc%ia de culoare desc%isa flutur&nd $n urma ei, cuz&m*etul stralucitor de la acea departare, cu *ratele larg

desc%ise pentru a-l $nt&mpina! ?n vai de placere $l iz*i cuat&t putere, $nc&t se opri $n mi)locul strazii si, c&teva clip$si tinu respiratia!

4poi, z&m*ind, sopti> — #raga mea eo3(ntr-o secunda ea fu $n *ratele lui, si el $ntr-ale ei, si

vreme de c&teva clipe civilizatiile s-ar fi putut pra*usi sicontinentele ar fi putut fi acoperite de ape fara ca ei sao*serve!

Sunt acasa, g&ndi el — o senzatie fara precedent pentruun *ar*at care $si petrecuse cea mai mare parte din viata $ntrecere!!



— C%iar si c&nd n-ar fi tre*uit! Bonna $ndeplinea rolde constiinta a mea!

— re*uie sa-i multumesc ca te-a pastrat $n viata!

— 4veam toate motivele din lume pentru a ma $napoia!#ar *rusc, $si aminti de scrisoarea lui Korsa ov! — Esti fericita aici' — 4cum sunt! — ici un regret' — umai $n legatura cu numele copilului nostru,

replica g%idusa eo! amir $mi spune ca nu-i pot da numelde Sargans!

— Cu siguranta ti-e frig, zise el, sc%im*&nd tonul! g voia sa se g&ndeasca la copil ca la ceva real, la

nume si la locuri $n care era posi*il ca ei sa nu fie niciodatala eventualitatea unor *atalii pierdute, si a unor vieticurmate, la un viitor prea nesigur pentru a si-l imagina!

— 6ar eu ar tre*ui sa-mi scot uniforma asta! — #esigur, raspunse ea politicos, speriata de raceala

din vocea lui! — 4i primit *iletul meu' ; $ntre*a el, pornind sprecasa primarului!

onul $i era curtenitor, de parca s-ar fi $nt&lnit cu prile)ul unei partide de carti!

— #a, $ti multumesc ca m-ai $ncunostiintat ca eraiteafar, raspunse ea, uluita de *rusca lui sc%im*are deatitudine!

- — $mi cer scuze pentru scurtimea mesa)ului! 0-amg&ndit ulterior ca era posi*il sa te fi )ignit!

— u, *ine$nteles ca nu! 4m zis eu ceva $n acest sens'(ntre*a ea, privindu-l cu $ndoiala!



— Sunt o*osit, asta-i tot, minti el! #e c&nd am plecatde-acolo, n-am dormit deloc!

— u esti nevoit sa-mi tii companie! .a *aie, man&nca,

si du-te la culcate! — 4sa ceva e putin pro*a*il, spuse el cu glas scazut,$ntorc&ndu-se spre ea, z&m*itor!

Caldura $i revenise $n oc%i! Ei i se paru ca soarelestralucea din nou peste universul ei!

O!eo $l a)uta sa se dez*race, uimita de

$nspaim&ntatoarele urme lasate de raz*oi, petele de s&ngeiesind $n evidenta pe uniforma lui! unica nu mai putea firecuperata, caci taieturi de sa*ie $i despicasera m&necile $nmai multe locuri, iar o *ucata de camasa sf&siata dindreptul coastelor trada evident sla*a parare $n fata uneilovituri!

— 0artins*ruc ne-a luat mai mult timp dec&t ne$nc%ipuiam, raspunse el cu dezinvoltura la $ntre*area ei cu

privire la vesmintele sf&siate! 4ustriecii aveau $n orez o *rigada! v&rle %aina, arunc-o afara, pe coridor! ?ita, osa liau pe toate astea — adauga el, adun&nd restul$m*racamintii sale si $ndrept&ndu-se spre usa!

Ea $si ceru scuze pentru apa rece din cada de *aie si propuse sa porunceasca sa se mai aduca alta, $ncalzita!

— u-mi pasa daca e sau nu calda, zise el, intr&nd $ncada de cupru din fata semineului, las&ndu-se $n sezut,cufund&ndu-si imediat capul, si ridic&ndu-se peste o clipa,siroind de apa!

Se $m*aie si se *ar*ieri rapid, recunoscator pentru posi*ilitatea de a $ndeparta murdaria raz*oiului,



recunoscator ca era asteptat pe pat de frumoasa femeie pecare cu o saptam&na $n urma nu o cunostea!

=efuzase oferta ei de a-l a)uta sa se spele, nesimtindu-

se $nclinat sa faca dragoste $n apa aceea rece, si peste scurttimp se ridica din cada3 Sterg&ndu-si repede parul cu un prosop, se $ndrepta spre pat, las&nd sa picure apa pe covor

— 4i prea multe vesminte pe tine, sopti, cu oc%ii$ntunecati, mareati de promisiuni!

— Esti minunat de frumos, murmura eo, cu privireaatintita spre pielea lui sclipind umeda, admir&ndu-i simetriasi gratia trupului!

0uscultatura lui puternica se reliefa super* $n luminalum&narilor! 4vea $nfatisarea unuia dintre zeii nordici ai lui

amir, $nalt, viril, cu umeri lati, purt&nd cicatrice asemeneaunui raz*oinic — taieturi de sa*ie, vindecate, ce-i *razdau pieptul, vec%i dungi prelungi pe am*ii umeri, urme de rani pe coapse si pe ante*rate si una proaspata, din care i se prelingea s&nge pe $nc%eietura m&inii!

?sorul ei tipat de disperare $i atrase atentia asupraacelei rani, si, aplec&ndu-se $n fata unei comode dindormitorul care p&na de cur&nd fusese al lui, scoase o *atista pe care si-o $nfasura $n )urul $nc%eieturii m&inii!

— 4*ia daca a crestat pielea, zise eK fac&nd un nodsimplu si str&ng&ndu-l cu dintii!

.u c&t pe aci sa spuna> DSotul tau n-a fost ranit'#ar stia ca n-avea rost sa strice acea noapte petrecuta

$mpreuna, care se putea sa nu se mai repete vreme foarte$ndelungata sau poate niciodata, asa ca-si zise ca nu-i pasadaca ea avea un sot saIu daca individul era o *estie, saudaca era posi*il ca ea sa poarte copilul lui!



#esi aceasta posi*ilitate se insinuase cu tarie $n mintealui, de c&nd cu comentariile facute $n gluma de ea pe strada — un g&nd s&c&itor, tul*urator, $ncarcat cu un mare grad

$ngri)orare pe care nu fusese $n stare sa si-o potoleasca!;*serv&ndu-i $ncruntatura, ea spuse> — u fi nefericit, c&nd eu sunt at&t de $nc&ntata ca

suntem $mpreuna3El se opri c%iar l&nga patul pe care ea statea precum un

copil, legan&ndu-si picioarele peste margine, las&nd sa i sevada talpile goale pe su* tivul murdarit al roc%iei!

— u sunt nefericit! Cum as putea fi, c&nd te amalaturi' =eplica el cu sinceritate!

&m*etul ei contri*ui mult la risipirea proastei luidispozitii! Sur&sul ei, $si zise $n sinea lui, e $n stare satopeasca zapezile!

— (n mod categoric, el nu este nefericit, remarca eo,arunc&nd o privire rapida spre penisul lui, $ntr-o erectiesuper*a!

— S-a g&ndit la tine tot drumul catre casa, zise #urascu glas scazut! Si $nca mai ai multe vesminte pe tine! — Sa le scot eu, sau ti-ar placea s-o faci tu' — e-ar supara' (ntre*a el, privirea strecurata printre

pleoapele pe )umatate $nc%ise trad&ndu-i o*oseala! Suntaproape gata sa adorm!

— C&t de aproape' (l tac%ina ea! — u c%iar $ntr-at&t, replica el cu un z&m*et usor

ironic, aplec&ndu-se s-o sarute $nainte de a se lasa sa cada pe pat! #ar vad lumea ca printr-o ceata tot mai deasa, de parca s-ar $nsera!

— (n cazul asta ar tre*ui sa ma gra*esc!



— e rog!Era prea o*osit c%iar si pentru a-si trage o perna su*

cap, cele patru zile fara somn $ncep&nd sa-si ceara pretul!

Ea nu reusea totusi sa a)unga la nasturii de pe spateleroc%iei sale, si c&nd sugera s-o c%eme pe amir, #uras zisecu asprime> D u3 $n timp ce ea se spri)inea de pat, el sestradui sa-si concentreze privirea asupra minusculilornasturi $m*racati si iz*uti sa desc%ida $ndea)uns de multic&t sa-i $ngaduie lui eo sa-si scoata roc%ia! edereacamasii si a )upoanelor ei transparente $l e cita rapid,aduc&ndu-l la un nou nivel de trezie!

C&nd ea se urca $n pat, el se trase $napoi c&t sa-i lasesuficient loc pentru a se aseza l&nga el! Si, $n timp cesoldurile li se atingeau, ea $si desfacu panglicile de ladecolteul camasii, sufletul fiindu-i cuprins de un sentimentde multumire! =eusise cumva sa-l gaseasca, $n tot acestunivers, si nu-si dorea nimic mai mult dec&t sa stea asa,l&nga el, si sa sima privirea lui asupra ei! /este c&teva clipe

m&na lui se ridica si facu sa alunece o *retea dantelata $n )osul *ratului ei! Ca raspuns, un*rusc val de caldura serevarsa prin trupul ei, modific&nd caracterul multumirii ei!!

— C&t timp ai fost plecat, ma g&ndeam la tine, cum maatingeai, murmura ea! 8a ce ma faceai sa simt!!!

El se g&ndise la caldura ei voluptuoasa c&nd $ndurasefrigul si fusese o*osit, astept&nd atacul de la C%ur si de la0artins*ruc , mai $nainte de a porni, dornic de raz*unare,$n cautarea lui Korsa ov!!! si $ntotdeauna $n ceasurile$ntunecoase si reci ce preced zorile!

— 0a g&ndeam la asta, se multumi sa spuna! — oi fi talismanul tau, raspunse ea, $nteleg&ndu-l!



- Esti! 1!C%iar fusese! ; senzatie ciudata si noua! 4poi

$nc%eietura lui dreapta $ncepu sa zv&ncneasca! Stia ca

lovitura de sa*ie era $ndea)uns de ad&nca $nc&t sa necesitec&teva cusaturi, $n dimineata urmatoare, si nu era sigur caavea destula energie c&t pentru a mai ram&ne mult timptreaz! .olosindu-se de m&na zdravana, facu sa alunece ceade-a doua *retea peste umarul ei, si matasea fina za*ovic&teva clipe aninata pe s&nii ei plini, $nainte ca el s-o traga$n )os, peste formele ei voluptuoase!

eo desc%eie cu degetele tremuratoare micii nasturi,apropierea erectiei lui rigide fiind un stimulent si o ispita<simtea cum dorinta ce-o $ndemna spre el $i pulseaza $ntrecoapse! "ra*a o facu sa smulga cu totul ultimul nasture, si,las&nd sa-i alunece vesm&ntul $n )urul mi)locului, $ntinsem&na spre legaturile )uponului ei!,!

— Ca sa-ti scoti )uponul, ridica-te $n picioare!;rdinul fu dat $ncet, cu o autoritate catifelata!

— 4ici' — 4ici, $n asa fel $nc&t sa te vad, confirma el, indic&ndzona de pat printr-o usoara atingere cu degetele! Scoate-ti-l peste cap!

"lasul lu) era lipsit de infle iuni, dar nuanta de poruncao facu sa i se accelereze pulsul, desi niste cuvinte rostite$ncet n-ar fi tre*uit s-o afecteze at&t de mult, desi n-ar fitre*uit sa reactioneze la cuvinte ce sunau ca niste ordine!

— /oate ca nu vreau, zise ea! — #ar te supui!;c%ii lui sustinura c&teva clipe privirea- ei, apoi #uras

z&m*i!



— u fi at&t de sigur, sopti ea, simtind ca i se$nfier*&nta o*ra)ii!

— Sapte zile au $nsemnat un timp $ndelungat' 0urmura

el, urmarind cum roseata co*ora de-a lungul pielii g&tuluiei, peste rotun)imea $ndrazneata a s&nilor ei! =idica-te $n picioare, sopti, ating&ndu-i usor sf&rcul $ntarit cu dosul palmei! Sa vedem daca esti gata pentru mine!

— Sunt, spuse ea, $ntr-o suflare $na*usita! — 4rata-mi!Soapta lui $i m&ng&ia simturile!C&nd ea se salta $n genunc%i, el o spri)ini sa nu cada,

pun&ndu-si m&na pe soldul ei rotund! — ine-te de m&na mea, se oferi!; a)uta sa-si mentina ec%ili*rul pe salteaua moale,

prinz&ndu-i $nc%eietura piciorului! — (ti poti ridica )uponul' ; $ntre*a cu *l&ndete!Ea dadu din cap $n semn ca da, dorinta devenind

atotcoplesitoare! rase de panglica ce-i lega mi)locul,

desfac&nd-o, $nsfaca matasea fosnitoare, o ridica, si el vazufluidul sidefiu ce aluneca pe interiorul coapselor ei!(nc%iz&nd o clipa oc%ii, rezista impulsului *rusc si imperide a o trage $n )os si de a se cufunda $n ea!

C&nd $si $nalta privirile, ea tocmai $si ridica vesm&ntu peste s&nii $mpinsi $nainte, trec&ndu-si-l apoi peste cap siarunc&ndu-l la o parte!

— Si acum e r&ndul meu, rosti ea $ntr-o soapta$nfier*&ntata! u te misca!

/este o clipa, $ncalec&ndu-i soldurile, $si petrecu usordegetele peste v&rful umflat al erectiei lui, $ncon)ur&ndcapatul catifelat si marit! #upa o vreme, pernitele degetelor



ei alunecara $n )os, apuc&nd mem*rul tare si rigid sifort&ndu-l sa se ridice vertical!

El nu se misca, $ntregul lui sistem nervos st&nd $n

asteptare, e citat, cu atentia $ncordata asupra femeii! /rivicum se ridica putin $n genunc%i, o privi cum potriveste cugingasie capatul crestat al erectiei lui $ntre tesuturilealunecoase ale la*iilor ei, o simti misc&ndu-se usor, cu oinfima frecara at&tatoare, si simti o noua crestere a pofteicarnale c&nd ea se lasa aproape impercepti*il $n )os!

Si *rusc, asteptarea lui lua sf&rsit!0&inile lui se ridicara, durerea taieturii de sa*ie fu

uitata, degetele lui lungi si suple se rotun)ira peste soldurileei, curpinz&nd-o cu at&ta putere $nc&t lasara urme pe pieleei palida!

?n geamat sla* $ntrerupse zgomotul $na*usit alrespiratiei $nfier*&ntate!

El $i arunca o privire rapida! ;c%ii ei erau $nc%isi, si unsemisur&s $i rotun)ea *uzele voluptuoase! 4lung&ndu- si

$ngri)orarea de o clipa, $i apasa $n )os soldurile, $n acelasitimp arcuindu-se $n sus cu o $mpingere puternica, patrunz&nd-o cu o violenta clocotitoare! ipatul ei umplu$ncaperea — un strigat ascutit, sal*atic, ne*un, care $le cita si care $i mari erectia, fac&ndu-l sa a)unga, tare, p&n$n uterul ei!

u $ntre*a daca o duruse< nu-i pasa! /rea $ndelungasteptase sa fie acolo, sa faca asta! Sa simta ceea ce simtea!

(nsa o secunda mai t&rziu reveni putin la realitate si,$ntre*&ndu-se daca nu fusese prea zelos, murmura>

— 8arta-ma!#ar de)a o ridica din nou, $m*oldit de nevoi ce nu



"enele lui se ridicara $ncet, si el o privi cu atentie! — C&t timp' 0urmura, pofta trupeasca aprinz&ndu-i

oc%ii!

H — u m-am %otar&t!; seducatoare enigmatica, o 4frodita supla, *runa, ce-icalarea penisul!!! oferind paradisul!

— u ne ram&ne dec&t sa speram!!! sopti el, z&m*ind — Stai asa! ; sa ma misc eu!El se mari $n interiorul ei! — u, zise ea, pun&ndu-i pe a*domen o m&na $n semn

de opreliste! — u' — 4i ra*dare!=eactia lui imediata o desc%ise si mai mult, dilat&nd-o

si, cu respiratia taiata de ?luitorul e taz cen sfredeleacreierul, ea $si $ngadui un ragaz, sa-si recapete respiratia!

— u cooperezi! — u stiam ca tre*uia s-o fac! E ista reguli'

— 0a g&ndeam la c&teva, spuse ea cu un sur&s sla*! (nmod evident!!! — 0ie nu-mi plac regulile, trase el concluzia,

invers&nd repede pozitiile lor!?surinta cu care e ecuta manevra era rezultatul unor

musc%i *ine formati, si al unei gratii fara cusur! — Ei, si-acum — murmura, $n glas simtindu-i-se un

z&m*et — sa vedem cum e rolul pasiv!Salt&ndu-si soldurile, ea apasa $n sus $ntr-un ritm lent,

de ispitire, apoi se lasa iar $n )os, pielea ei alunecoasa$nvaluindu-l, eli*er&ndu-l, lipindu-se de a lui, at&t&ndu-isimturile! rag&ndu-i capul spre ea, $i musca *uza,



retin&nd-o $ntre dintii ei!0&na lui se ridica, introduc&nd un deget *ronzat si

suplu $ntre *uzele ei, o sili sa $ntredesc%ida dintii,

desclest&ndu-i!Strecur&ndu-si v&rful degetelor su* *ar*ia ei, i-ocuprinse $n causul palmei!

— Sunt novice $n aceasta cooperare, sopti eHl, cu pleoapele pe )umatate lasate, misc&ndu-si partea inferioaraa trupului $ntr-un *alans continuu, adapt&ndu-se ritmului ei

— ; sa te-nvat eu! — e vom $nvata unul pe altul! — /erfect, murmura ea!Se miscara $mpreuna $ntr-un fel nou, cu o armonie

catifelata care la $nceput i se paru ciudata unui *ar*atrafinat, o*isnuit numai cu aventurile sal*atice, si de onoutate voluptuoasa unei femei tinere careia pasiuneacarnala $nca i se mai parea minunata! Ea tremura de dorintaarz&nd de dragoste pentru el, iar el simtea o emotie de

neuitat, de parca ar fi fost prima luiv $nt&lnire amoroasa!0&inile lui aspre m&ng&iau pielea ei al*a si frageda, guralui gusta savoarea gurii ei, musca, rontaia, se $nfrupta, iarea $l primea $n inima ei virgina si $n trupul ei, $mping&nduse $n sus ca sa vina $n $nt&mpinarea ritmului cu care semisca el, tremur&nd su* el! (ncaperea paru sa devina maifier*inte, pielea lor aluneca $n unison, umeda, $ncinsa, sifoarte cur&nd nera*darea lua locul armoniei, si ritmulrespiratiei lor se modifica!

/icioarele lui puternice zv&cnira $nainte, si am&ndoitrasera ad&nc aer $n piept, resimtind senzatia ca pe un soc!0iscarea de du-te-vino a partii inferioare a trupului lui era



efectuata cu o iscusinta perfecta, iar reactia fireasca a luieo era spontana, plina de nera*dare si lipsita de

constr&ngeri!

Se av&ntau si se rostogoleau, fe*rili, cu s&ngele$nfier*&ntat, umpl&nd, lu&nd, devor&ndH 8ui i se parea cniciodata nu reuseste sa a)unga $ndea)uns de ad&nc,$nfig&ndu-se iar si iar, cu privirea $ncetosata, ratacita, doar pe )umatate constient de prezenta ei, pierdut $nimperioasele cerinte carnale! Ea se freca de el din ce $n cemai presant, las&ndu-l sa se $ndeparteze doar pentru a-ltrage iar $napoi, fiecare patrundere fac&nd-o s-o doreasca purmatoarea cu si mai multa disperare! 4ntena lui primitiva,su*constienta si sensi*ila, evalua e citatia ei, tot maiaproape de punctul culminant, astept&nd acel prim tremural $nceputului de orgasm! Si c&nd acesta veni si ea $si saltacu frenezie pelvisul pentru a-l a*sor*i mai profund,sc&ncind, el ramase ferm $nauntrul ei, tintuindu-i trupul cum&inile, si se cufunda ad&nc, termin&nd odata cu ea, $ntr-

clima puternic, cutremurator! — 6suse3!!!Spri)init $n coate, lucind de transpiratie, g&f&ind, cu

*uclele lui negre umezite, a*ia mai era $n stare savor*easca!

8a auzul vocii lui, eo desc%ise oc%ii si apoi $i $nc%isdin nou, ultimile urme ale e tazului continu&nd sa radieze$n afara de miezul ei launtric, $nca puls&nd! u remarcas&ngele! C&teva picaturi se zdro*isera pe umarul ei mai$nainte ca ea sa desc%ida oc%ii si sa zareasca pata aceearosie! (nca ametita, o*serva cu indolenta p&r&iasul staco)iuce se scurgea peste clavicula lui! Si deodata simturile $i



redevenira constiente, si ea se trezi de-a *inelea, tresarind! — S&ngerezi3Concentr&ndu-si alene atentia, el mormai o scuza, lua

un capat de cearsaf sa-si stearga s&ngele si, trag&ndu-se la parte, se pra*usi fara vlaga alaturi de ea!4sa cum zacea cu fata $n )os pe pat, rana fu e pusa

vederii— o parte din crusta se )upuise! — u te misca! 0a $ntorc numaidec&t, porunci eo,

ridic&ndu-se de pe pat!Cu oc%ii $nc%isi, #uras *&igui un raspuns neinteligi*il

si, c&nd ea reveni cu un lig%ean cu apa calda si cu un *anda) improvizat, el era de)a cufundat $n somn! `ftatutreaza toata noaptea, veg%indu-l, precum o leoaica pazindu-si ultimul pui supravietuitor, rease- zandu-i perna daca elHse misca, potrivind paturile $n )urul lui c&nd se rostogoledezvelindu-se, apar&ndu-l de curentii de aer si de tot rauldin lume! Culc&ndu-se uneori l&nga el, $i supraveg%earespiratia sau $i privea deA aproape lungimea genelor negre

si perfectiunea nasului, a gurii sau a o*razului cu trasaturi pline de gratie — splendoarea *ar*atului $n $ntregul sau sau pe parti!

.ericirea ei era nemasurata, tot at&t de nemarginita ca si$ntinderea universului! El era alaturi de ea!

C&teva ore mai t&rziu, c&nd um*rele parasisera$ncaperea si lum&narile se consumasera, amir desc%ise usi, prin mimica, puse o $ntre*are $n legatura cu micul de)un

eo scutura din cap si-i facu semn sa plece! (nsa a douaoara c&nd desc%ise usa, camerista intra $n camera tin&nd m&na c&teva %&rtii, si eo ofta!

Cu toate acestea nu-l trezi, nu $nainte ca amir sa fi



plecat cu porunca sa revina cu un mic de)un si cu apa pentru *aie! 6ar eo! (si spuse $n sinea ei> 4zi este 1Lmartie, din cel de-al douazeci si optulea an al meu! Si se

apleca sa-l trezeasca printr-un sarut, voind sa-si aminteascavesnic prima lor dimineata petrecuta $mpreuna!El se trezi $nainte ca gura ei s-o atinga pe-a lui, cu

simturile atente, iar c&nd oc%ii i se desc%isera *rusc, privirea lui facu o evaluare calma $nainte sa-si aminteascaunde se afla culcat! 4poi, apropiind capul ei de *uzele sale,o saruta de parca n-ar fi vazut-o de o mie de ani!

— Buna dimineata, murmura $n cele din urma, z&m- *indu-i! 4 reusit universul sa supravietuiasca, $n timpul c&tam dormit'

Stia, $si zise ea $n g&nd! — C%iar adineauri ti-au sosit c&teva mesa)e!El se salta $n pozitie sez&nd, iar ea $ntinse m&na sa ia

documentele pe care amir le pusese pe pat! ; clipa mait&rziu, el i le lua si cerceta la iuteala paginile, spr&ncenele

$ncrunt&ndu-i-se usor la vederea c&torva, revenind lanormal cu prile)ul altora! =etin&nd doua dintre mesa)e, le puse pe masa de l&nga pat, si, arunc&ndu-le pe pardoseala pe celelalte, spuse cu un r&n)et strengaresc>

— #eocamdata suntem $n siguranta! — Esti al meu' — Cu totul al tau! — Ce ti-ar placea sa faci' FEl iz*ucni $n r&s si se lasa pe spate, spri)indu-se pe

perne! — "%iceste3 Si are legatura cu a ram&ne $n patul acesta — #oar $n pat' (l tac%ina ea!



"enele lui se co*or&ra cu discretie! — Ei *ine, $n camera aceasta, daca esti dispusa pentru

ceva mai aventuros!

#esi, dupa ce $n ultimele c&teva zile, *a c%iar luni siani, $si riscase viata $ncontinuu, aventura nu ocupa un locde frunte pe lista lui de prioritati, paturile moi si pieleacatifelata si noutatea %ranei $l atrageau mai mult!

— Sa $ncui usa' — Esti rusinoasa' — u nu'R El se g&ndi la tovarasia *ar*atilor cu care $si

petrecuse cea mai mare parte din viata, la lipsa deintimitate, la grosolanie si la petrecerile desfr&nate!

— Bine$nteles ca sunt, minti!(si petrecura dimineata $n spatele usilor zavor&te,

desc%iz&ndu-le doar c&teva clipe pentru micul de)un si apde *aie! Si c&nd, dupa plecarea servitorilor, eo $ntre*a$nalt&nd o spr&nceana> D0&ncare sau *aie' , #uras

raspunse fara ec%ivoc> D0&ncare! Ea $l %rani $n pat, ca pe un copil, si desi era *ar*atul cemai putin indicat pentru a neces)ta $ngri)ire, el $i satisfacucapriciile pentru ca asa $i placea ei, si printre A $m*ucaturi saruta ca sa-si faca lui $nsusi pe plac! C&nd foamea i se ma potoli, spuse>

— 4cum e r&ndul tau sa man&nci!!

u o %rani d&ndu-i m&ncarea $n gura, deoarece nu erao*isnuit sa ofere — prea $ndelung fusese general! #ar $iumplu o ceasca de ciocolata si, fara nici o retinere, $i oferisarutari si o ispiti mai presus de orice ratiunea nuditatea



trupului sau zvelt, si cu evidenta lui erectie!Statea lungit pe perne, precum un monar%, privind-o

cum $si $nmoaie $n ciocolata p&inea de la micul de)un!

— Cum $ti $nc%ipui ca pot sa man&nc, c&nd tu stai,acolo, culcat asa' - — oi astepta! — u stiu daca eu sunt $n stare sa astept, replica ea, cu

privirea atrasa de super*a lui erectie! — 4r tre*ui sa man&nci!A — ocmai la asta ma g$ndeam, murmura ea, pun&n-

du-si )os ceasca! — (mi place cum suna ce spui! — 6ar mie $mi place ceea ce vad!4sa cum statea culcat pe asternuturile ravasite, cu capul

*run rezemat pe pernele *rodate, frumusetea lui $ti taiarespiratia! Bratele lui *ronzate erau larg desfacute pestemaldarul de perne, musc%ii lor $ncordati si venele ce-i$nveleau oferind o imagine a fortei, ca si trunc%iul lui

ro*ust si zvelt, si picioarele-i viguroase, acoperite cu parnegru si aspru, larg desfacute de-a lungul patului primarului!

#in vremuri $ndepartate, *ar*atii zacusera asa, dupa *atalii, $n paturile unor femei, reflecta ea, C? Q incon-funda*ila calduri $n oc%ii usor sfidatori, $n mod evidentli*idinosi, ca si cum, odata $ndatorirea $ndeplinita, si-ar fiasteptat rasplata!

Si, daca erectia ce-i atragea atentia n-ar fi fost at&t deimpresionanta, ea ar fi fost $n stare sa am&ne momentul $ncare avea sa cedeze unei sigurante de sine de o asemeneadezinvoltura! (nsa prin vaginul ei tremura un frison se ual<



$n mod inconstient $si linse *aza inferioara! /enisul lui $nerectie era cu o nuanta mai desc%isa la culoare dec&t pielealui *ronzata! ;rganul lung si rigid ce se ivea dintr-un nor de

par negru, statea culcat si arcuit pe a*domenul lui,a)ung&nd la nivelul *uricului, cu venele puternic reliefate s puls&nd, cu capatul mare si umflat lucind precum satinul!

Si singurul lucru la care se putea g&ndi ea era sa-l ai*aad&nc $nauntrul ei!

— Sunt gata oric&nd vei fi si tu, zise el, z&m*ind!Ea simti un nou fior rapid, si z&m*etul lui se accentua!Stia — $si dadu ea seama — deoarece toate femeile

reactionau fata de el $ntocmai ca si ea! — Suntem toate la fel'(n tonul ei stra*atea o oarecare iritare! =idic&ndu-se

repede $n sezut, el spuse> — u!!! nici sa nu te g&ndesti la asa ceva! 4plec&ndu-s

spre ea, $i apuca m&na si o trase mai aproape de el, e preside amuzament dispar&ndu-i de pe fata!

— oate acestea sunt nemaicunoscute pentru mine — 4ceasta dorinta, aceasta o*sesie!!! aceasta iu*ire,sopti $n cele din urma!

=idic&ndu-si m&na spre gura lui, $i m&ng&ie cu *uzel$nc%eieturile degetelor, privind-o drept $n oc%i!

— 4rata-mi ce doresti, $l privi fi !Eu sa-ti arat tie' HA — u stiu prea *ine — murmura el $ntr-o soapta

catifelata, m&ng&indu-i dosul palmei cu v&rful unui deget — Ce anume sa fac!/e su* gene, ea $l privi cu atentie, c&ntarind ec%ivocul

din vor*ele lui, si un tremur de asteptare $i $ncalzi simturile



— /&na acum niciodata n-am mai fost cu o femeie, ziseei cu timiditate!

; tacere teatrala vi*ra $n aer! ;c%ii lui $ntunecati $i

$nt&lnira pe ai ei cu o privire casta, angelica! ?n z&m*etaparu $ncet pe *uzele lui eo! — iciodata' — iciodata, confirma el, cu glas ragusit si scazut! #esi

$ntotdeauna mi-am dorit asta!/rivirea ei trecu repede de Na c%ipul lui la penisul $n

erectie si puls&nd! — S-ar parea ca asta doresti acum! — .oarte mult, murmura el! Ea se minuna de virtutea

tinereasca a e presiei lui, de tonul lui sfios, de respectul dinatitudinea lui — era un actor e traordinar!

— 4i sarutat vreodata o femeie' (l $ntre*a, urmarind 7su*tilul )oc de emotii de pe fata lui!

Cu genele plecate, el clatina usor din cap $n semn, denegatie!

— 4i stat vreodata asa, gol, cu o femeie'8a $nceput el nu raspunse, apoi, ca $mpotriva vointei,zise> V

— umai cu guvernanta mea!Spr&ncenele lui eo se $naltara! — C&ti ani aveai' — /aisprezece!; declaratie lipsita de orice caracter teatral, fara nici un

pic de ezitare!E oare posi*il ca raspunsul lui sa se *azeze pe realitate'

Se $ntre*a eo, a carei curiozitate fu at&tata! — Ce v&rsta avea guvernanta'



El ridica putin din umeri! u sunt sigur! #ouazeci sau treizeci!/area sa spuna adevarul! (n oc%ii unui adolescent, o

diferenta de zece ani n-ar fi fost sesiza*ila! — e-a atins' (l $ntre*a, cunosc&nd de)a raspunsul!El confirma printr-o $nclinare a capului!?n fior pervers stra*atu trupul ei! — Credeam ca ai zis ca n-ai fost niciodata cu o femeie! — -am fost realmente cu ea, preciza el, e pri- m&ndu-

si cu simplitate am*iguitatea! — Cum o c%ema'#eodata, privirea lui se tul*ura — $ntre*area pusa de ea

fusese nepotrivita! — u-mi amintesc, zise pe un ton normal, cul- c&ndu-

se pe perne! — e mai )ucam' (ntre*a ea, $ndoindu-se de detasarea

din comportamentul lui! — 4t&t c&t vei dori, draga mea, murmura el, $nsotindu-

si cuvintele cu un z&m*et care de asta-data nu mai eravirtuos, ci rautacios! — 0a g&deam sa te ating eu $nsami! — i-as fi foarte recunoscator, replica el! — /oate ar tre*ui ca mai $nt&i sa te sarut!!! daf fiindca

esti un novice $n dragoste! Ce parere ai' A(nc%iz&nd oc%ii, el se salta printr-o $ntindere elastica -

musc%ilor, si ea $i contempla c&teva clipe frumusetea purafetei si a trupului, si nu se mira ca acea guvernanta a lui nufusese $n stare sa-si tina mintea concentrata asupra$ndatoririlor ei!

C&nd gura ei o atinse pe a lui, $i $nt&lni *uzele calde,



catifelate, si $nc%ise cu castitate! =idic&ndu-se $n genunc%cauta sa-si resta*ileasca ec%ili*rul pun&ndu-si m&inile peumerii lui, si simti $ncordarea din trupul *ar*atesc! Ceea ce

$i crea un ciudat sentiment de putere!E ercit&nd o usoara apasare pe gura lu), $i $ntredesc%icu forta *uzele, $si strecura printre dintii lui lim*a, si o linse pe a lui, ca o m&ng&iere de o clipa! El scoase un sunet — umormait sla* din g&tle), care $si trimise ad&nc $nauntrul evi*ratia ispititoare!

El avea un gust de cafea dulce si pofte trupesti, de placeri fagaduite, si vreme de o clipa ea se g&ndi sa seopuna unei asemenea sigurante de sine! #ar li*idoul ei aveacerinte mai puternice, depasind forta retinerii, $mping&nd-o$nainte, $ntr-o aplecare molatica si nesigura, care $i aduses&nii plini $n contact direct cu pieptul lui! C&nd m&inile luse ridicara sa-i fram&nte usor s&niiH< ea se zv&rcoli ca efal senzatiilor clocotitoare ce XH agitasera, si un fluspontan izvor$ dintre vulvele eii "eamatul ei sla* se stinse

$n gura lui, si el recunoscu< acel sunet, stiu ca rolulnovicelui se $nc%eiase!Strecur&ndu-si degetele $n )urul sf&rcurilor ei, 6e)

str&nse delicat, le masa cu gingasie v&rfurile p&na deve-inira tari, le freca si le linse cu o iscusinta de e pert care )trimise de-a lungul trupului ei un val de caldura ce co*or$b$n spirala, desc%iz&nd-o si umezind-o, fac&nd ca respiratisa-i devina un sunet audi*il $n tacerea $ncaperii! 4lu-)nec&nd cu gura $n )os, el $si freca *uzele de g&tul ei, sspun&ndu-i cu glas ragusit si grav ce anume avea sa-i< faca — vor*ele fiind e plicite, e citante, amintind de> supuneresi de necesitate! 0usca pielea catifelata de> dupa urec%ea



ei, $nsemn&nd-o, tin&nd-o asemenea unui< animal masculcale sa $ncalece o feme$a — $ntr-un mod primitiv, posesiv!

!

— 4r tre*ui sa spun Dnu !remura su* atingerea lui, constienta de faptul ca el stiade ce tremura, $ntre*&ndu-se daca e istase vreodata ofemeie care sa-i reziste!

— #ar nu poti!(si aluneca usor un deget peste clitorisul ei, si uluitoarea

senzatie o facu sa i se arcuiasca spinarea! .ara a oferi platitudini sau scuze, el $i m&ng&ia s&nii si clitorisul,coapsele si fesele, patrunz&nd $ntre coapse si ud&nd intrarei dulce si parfumata, p&na c&nd intensitatea cu care $ldorea aproape ca o lasa fara cunostinta!

Si atunci *rusc, el facu ceea ce constituise scopulvenirii lui aici! ; rasturna pe spate, pe pat, si se $nfipse $nea tare, cu putere, $nspaim&ntator de $ncordat, ritmul noluiintens antren&ndu-l pe al ei, tipetele ei g&f&ite par&nd

muzica pentru urec%ile lui, $ndemn&ndu-l, $m*oldindu-l<rotirile lui *rutale, aspre, fiind Yu totul diferite de finetea decare daduse dovada $n toate *udoarele din trecutul sau! #arsi o*sesia lui era alta, fara vreo e plicatie si fara nici oegalare! Si se napustea $n ea ca un ne*un, iesit din minti,lu&nd-o cu forta, posed&nd-o!

Ea $ncepu sa se apropie de punctul culminant, scot&ndun tipat frenetic, pe care el $l recunoscu deoarece gemeteleei faceau ecou strigatelor facute ce rasunau $n capul lui!4stfel ca raspunse clima ului ei printr-o disperare violenta,de parca ea n-ar fi putut continua fara el! Si o $nsoti $ntr-oeli*erare lunga, care $i taie respiratia si $i zv&cni trupul,



las&ndu-l sa g&f&ie $n cautarea aerului!gomotul unor pasi $n mars se auzi de pe strada — un

semn prevestitor, un avertisment, realitatea patrunz&nd

nepoftita $n tacerea lasata peste sentimentul de multumire ssatietate!El $i curpinse capul $n causul palmelor si linse lacrimile

de pe fata ei prin atingeri usoare cu lim*a, si printreresipratii aspre, ragusite, cu oc%ii $nca patimasi,$nfier*&ntati, o asigura de dragostea lui! 4poi sopti> D u temisca , si, desprinz&ndu-se din $m*ratisarea ei si din pat,se duse de la o fereastra la alta, $nc%iz&nd draperiile grelede catifea, las&nd afara amenintarea picioarelor cemarsaluiau! (nainte de a reveni $n pat, $nainte de a se culcal&nga ea, si de a o cuprinde iar $n *rate, aprinse douacandela*re pentru a ilumina $ncaperea!

— u vreau sa aud asta, mormai!"ura lui o acoperi pe a ei, si ea $i simti penisul ridi-

c&ndu-se $ntre ei printr-o lenta miscare ondulatorie, st&nd

din nou sus, $ntarit, dorind-o! eput&nd rezista valuluidenespusa placere ce o inunda, se $ntre*a daca avea sa sesature vreodata de el, daca focul fier*inte dinauntrul ei aveas-o topeasca deodata, vaporiz&nd-o!

— "ra*este-te, gra*este-te, sopti ea, desfac&ndu-sicoapsele, agat&ndu-se de el! reau sa termin!

— "ata, sufla el, cu oc%ii plini de o flacara $ntunecatasi prada unei nevoi imperioase ce-i stra*atu trupul $n clipa$n care o patrunse! Suntem aici, adauga, simtind cum ea $la*soar*e, cum el se cufunda ad&nc $n ea, cum creierul$ncepe iar sa-i pluteasca, senzatia de suprema fericirerasp&ndindu-i-se $n corp, intensific&ndu-se $ntr-una,



urec%ile fiindu-i atente la sc&ncetele ei dulci, lipsite deaparare!

#e asta-data felul $n care termina fu *l&nd — cald, si

lent, si pur! #upa aceea el o tinu pe genunc%i si spuse> — 4 fost frumos!eo iz*ucni $n r&s si $si freca multumita o*razul de al

lui! — Cred ca o sa te pastrez! — 4m fost supus unei pro*e' (ntre*a el cu nerusinare! — Si daca ai fi fost' =iposta ea o*raznica, neia- s&ndu-

se mai pre)os! — 4s mai fi adaugat c&te ceva repertoriului meu! — 8ucruri pe care le-ai $nvatat de la guvernanta ta'El nu replica! — ?nde se afla ea acum'#in nou, ea crezu ca el nu va raspunde, dar dupa o clipa

#uras spuse posomor&t> — u stiu cu siguranta!

Stia — eo ar fi putut g%ici dupa tonul lui! — u te cred!El statu pe g&nduri o vreme, $ncerc&nd sa decida ce

c&ntarea mai mult> politetea sau retinerea lui! — S-a $napoiat $n .ranta, zise cu simplitate! — Si' — Si nu vreau sa discut despre asta! — #ar daca insist' — #e ce ai face-o' — #in pura gelozie! — u e ista nici un motiv de gelozie! — 4i tinut la ea!



#aca n-ar fi tinut, n-ar fi fost nevoie s-o apere at&ta! — u stiu ce anume simteam, minti el, &mintindu-si

cum o astepta $n fiecare noapte pe Camille, sa vina la el, c&

o adora! — Cum arata' — Ce importanta ar avea' — reau sa stiu, pentru ca glasul ti se sc%im*a c&nd

vor*esti despre ea, replica ea calm!El o ridica de pe genunc%ii sa8 — Eu nu-ti! /un $ntre*ari $n legatura cu trecutul tau! — (ntrea*a-ma daca vrei! — u vreau, replica el, ridic&ndu-se de pe pat si

stra*at&nd $ncaperea pentru a se apropia de un dulapinstalat l&nga perete!

Ea $l privi cum scoate dinauntru un %alat de matase si $$m*raca, amintindu-i de o femeie rationala care doreste saa*andoneze su*iectul discutiei!

— Spune-mi cum o c%ema!

— 6suse3 Bom*ani el, arunc&ndu-i o privire furioasa si$ntinz&nd m&na sa ia o sticla! rei si tu putin' ; $ntre*a, $ntimp ce scotea dopul!

Ea scutura din cap! $nalt&nd din umeri, el umplu cuconiac un pa%ar si $l goli pe )umatate, dupa care se aseza pun scaun $n partea cealalta a camerei!!

— ;are ne certam' — u! — Esti suparat' — u! — 0a iu*esti'El ezita doar o fractiune de secunda!



— #a, spuse apoi, z&m*ind! — 4sta-i o usurare, murmura eo, $ntinz&ndu-se alene!

0a g&ndeam ca s-ar fi putut sa fiu nevoita sa-ti implor

iertarea, zise ea, rostogolindu-se si adopt&nd o atitudine provocatoare, ca $n ta*lourile lui .ragonard! — 4m vazut-o $n original pe 0ademoiselle ;+Brian,

remarca #uras, un semisur&s $nfrumuset&ndu-i gura perfecta! Esti prea sla*a!

— Era grasa' Se interesa eo ridic&ndu-se $n sezut, si privindu-l drept $n oc%i!

— #urdulie la modul placut! — Cunosti toate femeile de seama' — lu c%iar! — (n c&te tari ai calatorit' (ntre*a ea, co*or&nd din pat!El r&se de felul pasnic $n care interpreta ea intine- rariil

calatoriei lui, pline $n realitate de tot soiul de raz*oaie! — (n prea multe, declara, urmarindu-i cu atentie stilul

de a*ordare!'

— 4i calatorit $mpreuna cu guvernanta ta'AStatea $n picioare $n fata lui, astfel ca el fu nevoit sa seuite $n sus, o usoara $ncruntare $mpreun&ndu-i spr&ncene

— .amilia mea calatorea $mpreuna cu ea — sora mea,tata si mama, eu $nsumi — de la "i*raltar laConstantinopol, de la 4le andria $n Sicilia si $n fiecare portde pe traseu! 4cum te simti mai *ine'

— Si tu o iu*eai! — /respun ca da! — ?nde este'El ofta, amintindu-si $n mod dureros toate dorurile lui

de adolescent, toate visurile imposi*ile!



— (n 4nti*e! S-a casatorit cu un )udecator< — e-a parasit ca sa se marite cu un )udecator'Se casatorise cu un )udecator dupa ce o parasise e8

— #a, zise! — Si ti-a fost dor de ea! — 0-am $nrolat $n armata! — Si-ti era dor de ea! — #a! — Ce romantic, murmura eo cu *l&ndete!#uc&ndu-si pa%arul la gura, el dadu pe g&t restul de

coniac, g&ndindu-se la consecintele *rutal!de nero- manticeale aventurii lui din tinerete! Camille ramasese gravida<tatal lui nu voise sa-i $ngaduie s-o ia de nevasta, si ea fuseselasata pe uscat, la 0arsilia, pl&ng&nd si singura! 4verea pecare tatal lui o pusese pe numele ei $i permisese sa-siDcumpere un sot de vaza, care fusese de acord sa se uite $alta parte atunci c&nd se nascuse un copil cu c&teva luni$nainte de termen!

— Si acum, conversatia aceasta s-a $nc%eiat, declara#uras *rusc! — (ti multumesc ca mi-ai spus!#rept raspuns el $nclina capul, apoi $ntinse m&na sa-si

mai toarne coniac! #ar fu nevoie sa mai *ea c&teva pa%are,$nainte ca vec%ile amintiri sa fie puse iar su* lacat, $nsiguranta, si p&na c&nd eo reusi sa-i smulga un z&m*et!

#upa ce pe l&nga casa trecusera toate trupele, eo trasela o parte draperiile si desc%ise ferestrele, las&nd o luminaaurie sa inunde $ncaperea! 4erul primavaratic aduse cu elun sentiment pur, limpede, de re$nnoire, ca si cum $ntreagalume ar fi fost spalata si proaspata! Si Camille se retrase ding&ndurile lui constiente, p&na si aran)amentul $ngrozitor a



lui @ourdan nu rezista $n fata unor mai placute senzatiic&rpe diemA!

Statura $mpreuna $n fata feresrelor desc%ise, $ncalziti d

soare, sarut&ndu-se cu gingasie, vor*ind $n mod deli*eratdespre su*iecte *anale! Si nu peste mult timp facuradragoste, deoarece dorinta carnala, nesting%erita de trecutsau de viitor, ardea nedomolita $n ei, si nici unul nu puteasa uite c&t de disperat de vremelnic era

— =efugiul lor, c&t de putine ore le mai ram&neau!/rea cur&nd, asa cum stiau ca avea sa se $nt&mple,

lumea e terioara interveni c&nd C%olet aduse un mesa)urgent din partea lui @ourdan! Scuz&ndu-se, presiunea$mpre)urarilor simtindu-se de)a $n glasul lui, #uras $m*racla repezeala un %alat si co*or$ la parter, unde $l asteptaag%iotantul sau! eo se gra*i sa-l urmeze, leg&ndu-sicordonul capotului $n timp ce co*ora scara!

C&rpe diem N6*! 8at!O> Cuvinte folosite de :oratiuN;dele, 1,11,JO pentru a reaminti ca viata e scurta si tre*uie

sa te gra*esti sa te *ucuri de ea! (n traducere li*era> D/rofitde ziua de azi! Nn!t!O!C&nd ea aparu $n pragul sufrageriei, el nu-i ceru sa

plece, dar $i facu semn sa ia loc $ntr-un fotoliu! Cu atentiaconcentrata asupra %artii aduse de C%olet si ale carui coltuerau de)a prinse $n pioneze pe masa, #uras se aplecadeasupra unei zone, $nsemn&nd-o cu linii groase decerneala rosie!

(i dicta lui C%olet $n timp ce desena sageti si %asurari,marc&nd traseul marsului si modul de dispunere acoloanelor sale!

— 4i gri)a ca Bonna sa lase o mica garnizoana la



dezinvoltura, arat&nd *anda)ul lui improvizat, $m*i*at des&nge! ezi ca mesagerii calari sa porneasca la drum pestezece minte! E de o importanta ma)ora! S-a $nteles'

— #a, domnule, raspunse t&narul su*altern si dupa unsalut regulamentar, parasi $ncaperea! — ?n nou a*solvent de la .ontain*leau, remarca

#uras, cu o sclipire amuzata $n oc%i! icic&nd n-am fostat&t de formalist, dar adevarul este ca niciodata nu era deasteptat ca oamenii $nrolati $n armata regala sa fie asa derafinati, iar corsarii-duceau o viata mai degra*anedisciplinata!

— Si, totusi, $nvingi $n toate campaniile!=eputatia lui era *inecunoscuta $n $ntreaga Europa, ca

si zvonul cum ca odinioara el ar fi fost corsar! — (mi place sa $nving! ata era $n favoarea aceluiasi

crez! — atal met< $si $nc%ipuia ca poate $nvinge puternicu

imperiu rus!

— Si n-a putut!Ea scutura din cap, contrazic&ndu-l> — Cu toate acestea a tinut piept unui regiment vreme

de sase luni!/irivirea 6ul #uras deveni mai atenta! — ?nde' — /e o mica peninsula, $n apropiere de r&ul ;*i! El si

mama mea, si o m&na de raz*oinici! — 8a ;*dors ' 4cela era tatal tau' =usii au adus acolo

un tun nu-i asa' — 4u t&r&t tunul pe o distanta mai mare de cinci sute d

mile, prin mlastini si tundra! /entru asta le-au tre*uit sase



$nselator, ar%iducele afl&ndu-se $ntr-o pozitie puternicfortificata si astept&ndu-i de partea cealalta! #uras sioamenii lui n-ar fi putut a)unge la fata locului mai devreme

de trei zile! ;are @ourdan avea sa poata rezista at&t de multH(n noaptea aceea nu dormi, si desi #uras nu si-o aseza

pe eo pe genunc%i, o tinu de m&na tot timpul consiliului,care dura p&na $n zori! St&nd alaturi de el la masa dinsufragerie, ea $i urmarea $n vreme ce ofiterii discutau pro*lemele de strategie si logistica! #uras $si asculta politicos su*alternii, dar cea mai mare parte a statului sauma)or se afla $nca $n irol, si, $n ultima instanta, cu sau farstatul sau ma)or, el fu cel care lua deciziile finale privitoarela campanie! C&nd soarele $ncepu sa se $nalte, sarcinile leerau distri*uite diversilor ofiteri, secretarii erau pusi latrea*a, scriind numeroasele mesa)e necesare pentrucoordonarea a patru coloane ce urmau sa marsaluiasca sprenord, si #uras se retrase, adres&nd personalului sau o

plecaciune plina de curtenie! — Sunt disponi*il oric&nd pentru orice $ntre*ari saucomentarii, spuse pe un ton politicos!

— umai lapte si miere, deloc $n stilul lui o*isnuit,remarca maiorul igee $nalt&nd spr&ncenele, dupa ce #urasi eo parasisera $ncapere! #oamna tre*uie sa fie ceva cutotul deose*it la pat!

— 0i-am $nc%ipuit ca e al dracului de greu sa fiedepasita Claudine, rosti un alt *ar*at, z&m*ind!

— u-mi place asta, declara cu aprindere t&narul .uret!#oamna #uras este o femeie foarte rafinata!



— 4sta-i foarte adevarat, replica un alt ofiter! Cea mairafinata $n materie de arta carnala!

— u accept sa aud asemenea calomnii3 /rotesta .uret!

/onegresti pe cine nu tre*uie! Claudine este o femeiefrumoasa negli)ata de sotul ei! — otusi, nu si de ceilalti *ar*ati din /aris, zise C%olet

pe sleau! #oamna s-aH)ucat cu tine, .uret, si continua s-ofaca $n propriul ei folos!

— (mi pare rau, *aiete, interveni igee, consol&ndu-l pe.uret printr-o usoara *ataie pe umar! C%olet are dreptate!(ntrea*a pe oricine!

— 4tunci de ce n-a divortat #uras de ea' 6nsista .uretcu indignare!

— /oate din cauza ca unc%iul ei e alle rand, replicaC%olet!

— 6ar ea este prote)ata lui Barras! — Sau poate ca el n-are timp, zise igee, daca ne

g&ndim ca $n ultimii c&tiva ani i-a $mpiedicat pe englezi s

pe austrieci sa marsaluiasca pe C%apms El sees! — 8as&nd deoparte reputatia doamnei #uras —interveni C%olet, pe care nu-l interesa continuarea aceleidiscutii — $n ceea ce o priveste pe contesa Korsa ova, $mi permiteti, domnilor, sa fac o sugestie' 6ndiferent de stareacasniciei generalului, pentru moment el este $ndragostit decontesa! 4sa ca, doar dacaH vreunul dintre dumneavoastranu are o pro*lema e trem de presanta, v-as sfatui sa nu-ideran)ati p&na la $ntoarcerea lui Bonna cu armata de laC%ur! -ati primit cu totii ordinele! Sunt convins ca va puteti descurca!

— #ar daca avem totusi de pus o $ntre*are'



— .ireste, daca este ceva important $l vom $ntrerupe!#aca nu este, va vom a)uta fie 8auzun, fie eu! #e acord'

Si, cu e ceptia lui .uret, care dadu din cap nemultumit,

toti $si e primara acordul! as stia ca aveau pentru a fi$mpreuna cel mult ziua si noaptea aceea! Si, desi lui eo nui spusese nimic, ea $ntelegea ca $n cur&nd el va fi o*ligat s plece!

— Este rau, nu-i asa' ise cu calm, $n vreme ce el$ncuia usa dormitorului $n urma sa!

Statea $n picioare, complet nemiscata, la apro imativ unmetru de el, cu fata foarte palida, si cu oc%ii plini detristete!

El $nalta din umeri! — /oate ca nu, zise, $ntinz&nd spre ea o m&na!C&nd ea i-o atinse si el o trase $n *ratele sale, #u ras se

simti din nou $ntreg, si se $ntre*a ce capriciu al sortii $iadusese laolalta din parti ale lumii at&t de departate! Si cumde era el $ndragostit cu o asemenea disperare de o femeie

pe care o cunoscuse a*ia cu doua saptam&ni $n urma! — -ar tre*ui sa fii nevoit sa pleci, sopti eo, str&nslipita de pieptul lui! Cum poti fi salvatorul tuturor'

— Sunt dator cel putin sa $ncerc! u stii asta —murmura generalul, nefiind nici el $nsusi sigur ca ar fie istat multa speranta de reusita — @ourdan se poticnise$nfrunt&nd $ntreaga forta a armatei ar%iducelui!

— /oate ca *atalia se va $nc%eia p&na c&nd $ti vei ducarmata acolo!

— #eocamdata, replica el pe un ton neutru, nucunoastem amploarea pro*lemei $n discutie!

4devarata pro*lema consta $n a sti unde avea sa-si



fi eze .ranta urmatoarea linie de aparare! Si, desi $n cadrulconsiliului de raz*oi nu sugerase nimic care sae prime oatitudine at&t de negativa, #uras facea de)a planuri $n

vederea unor $mpre)urari neprevazute! — u vom sti, continua el, p&na c&nd nu vom a)unge laBregenz, sau p&na c&nd @ourdan nu ne va trimite informala zi! 0i-ar placea sa te iau c&ndva cu mine la isa, spuse,nedorind sa vor*easca despre raz*oi $n rastimpul ce le mairam&nea! 4m acolo o vila!

— #u-maacum3#&ndu-se cu o )umatate de pas $napoi, $l tinu la

departare de un *rat! — Spune Dda 3 Sopti! — 4s vrea sa pot! — 8asa-6 pe Bernadotte sa se duca sa-l a)ute pe

@ourdan3 — (mi $nc%ipui ca o va face!#esi cu Bernadotte nu puteai fi niciodata sigur de

actiunile lui! =areori $si risca armata, daca nu putea o*tinevreun avanta) politic! Si $ncercarea de a-l salva pe @ourdan prezenta toate semnele distinctive ale unui dezastru!

;c%ii lui eo se umplura de lacrimi! — Ce-o sa ma fac, c&nd vei pleca' — Scrie-mi zilnic, spuse el, $mpletindu-si degetele cu

ale ei! — 8a-ma cu tine3 — u!Curpinz&ndu-i mi)locul, o duse $n *rate p&na la pat! — Sa te amenint'Scot&ndu-i papucii, o privi pe su* spr&ncene, cu sclipir



de amuzament $n oc%i! — 4i putea $ncerca! — Sa te mituiesc' #e asta-data z&m*etul lui fu

rautacios! — Cu placere, zise, $ncep&nd sa-si desc%eie nasturiicamasii!

— 0-as fi putut g&ndi la *ani! — u ai destui!#upa ce purtase raz*oaiele =epu*licii vreme de ani de

zile, el era un om *ogat< generalii erau *ine rasplatiti! — (n cazul asta, vreun alt soi de mita, murmura ea!El se apleca sa-i depuna un sarut fugar pe v&rful

nasului! — Ceva mai personal, raspunse $n soapta, las&nd sa-i

alunece de pe trup camasa! — Ceva facut de mine'El scutura din cap, un semisur&s $nfrumuset&ndu-i gur

$n vreme ce camasa $i cadea pe covor!

— Ceva carnal' — S-ar putea sa fiu tentat!!!Ea zv&rli $n el cu o perna! — #esfr&natule3El prinse proiectilul cu usurinta! — umai cu tine! — 0inti3 oate femeile si toate povestile acelea!!! le

auzim si la /eters*urg, $l tac%ina ea putin! — iciodata n-am avut timpul necesar pentru a fi

desfr&nat! N#esi femeile fusesera mereu prezente, el nu lecautase niciodata!O #esi nu sustin c-as fi un calugar,marturisi cu sinceritate!



— orocul meu! — (n vreme ce tu, $ngerul meu, ai un talent natural, zise

el $n gluma, asez&ndu-se l&nga ea! rei, te rog, sa ma a)uti

cu cizmele astea'(nc%eietura m&inii $i zv&cnea dureros! — Cu3 Ca-te pe spate, $i propuse eo, si voi $ndeplini

cu placere rolul de valet! S-ar putea sa reconsideri ideea dea ma lua cu tine, adauga ea cu coc%etarie, si te-as puteaa)uta sa-ti scoti cizmele $n fiecare!!!

/rivirea lui $i $ntrerupse rugamintea! — /e de alta parte, $si relua ea vor*a cu vioiciune, am

putea pur si simplu sa facem dragoste p&na c&nd vei pleca,fara a ne mai g&ndi la raz*oi sau la prime)dia de

a fi nevoiti sa ne parasim unul pe altul!&m*etul lui #uras fu plin de recunostinta!

— (ntocmai asa ma g&ndeam si eu! — (mi place sa fac dragoste cu tine! —X #in fericire, zise el, taragan&nd cuvintele!

— E ceva cumplit de lispit de rafinament' — u e nevoie sa fii rafinata pentru mine, iu*ito! ilele pe care le petrec eu $n societate sunt rare!

— #e c&ta vreme ai tot fost ostean' (l $ntre*a ea,trag&ndu-i cizmele din picioare!

— #e c&nd aveam saisprezece ani! ata a reusit sa ma$nroleze $ntr-un regiment din apropiere de isa, $n asa fel$nc&t, $n permisiile mele, sa ma pot duce pe mare $mpreuncu el!

Ea $si ridica privirile spre el! — avig%ezi' — 4m un ia%t la isa!



— Sotiei tale $i place sa navig%eze' u se putea retine — tre*uia sa stie! ;are si ea $i scotea

cizmele' Se $ntre*a, fac&nd-o si pe cea de-a doua

- Sa alunece de pe picior! — Claudine n-a fost niciodata la isa! 4cum te simtimai *ine' =eplica el, caruia nu-i scapase nota de invidiedin glasul ei!

— 0a *ucur, se multumi eo sa raspunda! — Eu sunt si mai *ucuros, crede-ma!8inistita datorita iesirii lui sarcastice, ea $si sufleca fusta

si se aseza cu picioarele $ncrucisate pe pat, alaturi de el! — #e ce te-ai casatorit cu ea' Cu siguranta ca n-a fost

constr&nsa, asa cum am fost eu! — C&nd m-am implicat pentru prima data $n politica,

am cunoscut-o pe Claudine acasa la Barras! Se parea ca peam&ndoi ne interesa viitorul .rantei revolutionare! 4sa cums-a dovedit, ea vedea numai avanta)ul de a fi casatorita cumine!

— Si totusi n-ai divortat7! — 8a o saptam&na dupa nunta noastra am plecat $ncampania din 6talia, si timp de aproape un an n-am maivenit acasaJ! 8a vremea aceea auzisem toate povestiledespre purtarea Claudinei $n a*senta mea! Ea mi-a spus caaveam o mentalitate provinciala daca ma asteptam lafidelitate, si poate ca asa si era! Stilul casniciei noastre nu ec%iar at&t de neo*isuit! Sunt sigur ca ai vazut aceleasilucruri la curtea =usiei!

— ;%, da! arul da tonul si el depaseste conceptiaoricui despre conventionalism!

— Cred ca depravat este cuv&ntul cel mai frecvent



folosit!- u-i puse $ntre*ari referitoare la casnicia ei, desi

cuv&ntul depravat i-l aduse instantaneu $n minte! #e fapt nu

prea $i pasa! — 4m terminat cu $nsiruirea vietii mele' (ntre*a #uras,alene! recutul nu are prea mare importanta pentru mine!

Ca un om al armelor, traia pentru clipa prezenta<dincolo de aceasta nu e ista nici o certitudine!

— 0i-ar placea sa stiu totul despre tine! — #e ce'/entru ca s-ar putea sa nu mai am niciodata vreo sansa

de a te $ntre*a, raspunse ea $n g&nd! .iindca dorea sa stiedespre el mai mult dec&t c&teva anecdote scurte! #ar stia cnu era *ine sa-l preseze!

(n sc%im*, r&sera si se %&r)onira si facura dragoste, siramasera culcati unul $n *ratele celuilalt $ntr-un pat care nuera a lor, $n casa altui om, $n a)unul unei *atalii cumplite! Sse prefacura ca ar fi avut un viitor $mpreuna!

8a un moment dat, $nainte de ivirea zorilor, ea se trezi *rusc, simtind lipsa caldurii lui alaturi de ea, si $nne*unita,$l striga!

— Sunt aici, o linisti glasul lui cu intonatie calma! u puteam sa dorm!

(l vazu st&nd cu picioarele larg desfacute $ntr-un fotoliude l&nga semineu, stralucirea sla*a a focului pe cale sa sestinga ilumin&nd trupul lui gol!

— 4i vrea putin coniac'(nc%eietura m&inii lui, *anda)ata, se odi%nea pe *ratul

fotoliului! #uras ridica pa%arul cu alcool pe care $l tinea $ncealalta m&na!



— /rescriptiile doctorului, murmura, z&m*etul dezve-lindu-i pentru o clipa dintii sclipitor de al*i!

rag&nd cuvertura de pe pat, ea si-o arunca pe umeri si

stra*atu $ncaperea $n picioarele goale! — Stai cu mine, zise el, pun&nd la o parte pa%arul sioferindu-i o m&na!

4poi, $nfasur&nd cu gri)a patura $n )urul ei, o aseza pegenunc%ii lui, cu capul rezemat pe umarul lui!!

— e durea $nc%eietura m&nii' (l $ntre*a ea, ating&ndi usor *ratul *anda)at!

— /utin! Si Bonna ar tre*ui sa se $napoieze $n cur&nd — C&t de cur&nd' (ntre*a ea, neput&ndu-si ascunde

teama din glas!Bratul cu care o $ncon)ura $si $ntari str&nsoarea! — ;ric&nd, $ncep&nd din aceasta clipa! a veni calare

$naintea celorlalti, cu unitatile de cavalerie! — u cred ca pot fi cura)oasa, spuse ea cu voce

tremurata, larta-ma! u vreau sa pled!

— u am $ncotro! #aca nu voi a)unge la timp, @ourdano sa-si piarda armata! — e rog, 4ndr5, ia-ma cu tine3 e implor3(si $ndrepta trupul $n asa fel $nc&t sa-l poata privi drept

$n fata! — u-ti voi sta $n cale, $ti fagaduiesc, si!!! — #a! — u voi vor*i p&na nu mi se va adresa vreo vor*a, ma

voi ocupa de calul tau de lupta si voi avea gri)a sa nu ducilipsa de %rana! u-ti voi crea nici o pro*lema, indiferent ces-ar $nt&mpla, nici c%iar!!! #a' 4i spus da'

C&teva clipe el tacu, anar%ia din creierulA lui necesit&



stap&nire! — #aca accepti restrictiile, rosti $n cele din urma,

privirea fiindu-i $n mod evident tul*urata!

— Bine$nteles, consimti ea $ndata, cu impresia ca-ifusese daruita $ntreaga lume! ;rice! 4*solut orice3 — u-ti va fi permis accesul $n zona de lupta, spuse el,

cu un glas at&t de crispat $nc&t ea se temu sa nu serazg&ndeasca! oi avea gri)a sa ti se atri*uie o locuintasigura $nainte ca noi sa $naintam! #ar p&na atunci ne poti$nsoti! Sper ca esti $n stare sa calaresti mult!

— #a, da, sigur ca da, $l $ncredinta ea, gata satagaduiasca orice!

— Si sa te astepti ca-ti vor fi adresate comentariio*scene! u le pot evita pe toate, si nu voi fi $ntdeaunaacolo!

— u ma voi simti )ignita! — Si te previn, nu stiu c&t de mult timp voi putea

petrece cu tine, c%iar daca vei fi cu mine!

— (nteleg, zise ea cu calm, A desi sufletul $i era plin de imensa *ucurie! — 4m descoperit ca nu te pot parasi, zise el cu glas at&t

de co*or&t $nc&t ea tre*ui sa-si $ncordeze auzul pentru a-lauzi! 4m stat treaz multa vreme, $ncerc&nd sa ma convingca as putea!

— (ti sunt foarte recunoscatoare, sopti ea, ne$ndraznindsa-l atinga, $n dispozitia sufleteasca $n care se afla el acum!

— E posi*il sa urmeze repercursiuni, *om*ani el! 4vemordine sa nu $ngaduim prezenta unor femei $n cadrularmatei! Ceea ce nu $nseamna ca aceste ordine suntrespectate! #ar sunt pregatit sa aud comentarii neplacute



din partea acelor ofiteri care si-au lasat amantele $n spateleliniilor!

— Eu sunt amanta ta'

— u, tu esti iu*irea vietii mele, spuse el e trem de$ncet!4poi z&m*etul $i reaparu, plin de farmec rautacios! — #aca ai fi amanta mea, te-as lasa $n urma! — 0a *ucur, replica ea, $napoindu-i z&m*etul!El $nalta o spr&nceana $ntre*atoare!- 7 /entru ca te-ai $ndragostit, preciza ea! — 4cum te-ai $ndragostit si tu' 0urmura el! — u vei scapa de mine, te previn3 (l ameninta ea $n

gluma!! — ici o teama $n privinta asta, iu*ito! — e voi face fericit, spuse ea, privirea fiindu-i limpede

si sincera, ca si cuvintele! — 0-ai facut de)a!C&nd ecoul agitatiei provocata de sosirea lui Bonna

a)unse la eta), #uras spuse>

— =estrictiile $ncep acum, iu*ito, campania este $n plina desfasurare!Si co*or$ singur, ca sa discute cu seful statului sau

ma)or!#upa ce se salutasera reciproc si $si $mpartasisera pe

scurt temerea $n legarura cu iscusinta lui @ourdan de a facefata armatei ar%iducelui, #uras, cu concizie *ar*ateasca,spuse>

— eo este la eta)!.elul $n care Bonna dadu din cap $nsemna luare de

cunostinta si $ntelegere! #upa aceea se apucara saorganizeze actiunea de salvare> desemnarea companiilor si



a comandantilor< sta*ilirea graficului de $naintare<$ncercarea de a prevedea desfasurarea evenimentelor! Si, $ncele din urma, c&nd toate detaliile fusesera g&ndite $n mod

satisfacator, #uras anunta> — eo va veni cu mine! — -ati pierdut mintile, desigur, replica Bonna , calm! — /ro*a*il! — 6deea aceasta mai poate fi discutata' — u! — Stiti ca ordinele referitoare la femei sunt stricte! — Cunosc toate argumentele, :enri! oata noaptea m-

am straduit sa-mi sc%im* convingerea! — Ea ar putea constitui un pricol enorm! — Se va afla mult $n spatele liniilor! — C%olet m-a informat ca generalul Korsa ov a cerut

sa-i fie $napoiata! — eo nu vrea sa se duca! — #umneavoastra sunteti cel care nu vrea ca ea sa

plece! — Si asta! — 4cum, 4malia va voi sa vina cu mine $n campanie!

; sa ne $ngreunati tuturor foarte mult situatia! — Sunt convins ca te poti descurca lesne cu sotia

dumitale, Bonna , raspunse #uras $n gluma! — u ma pot descurca deloc cu ea, $nsa din fericire, cei

patru copii ai nosti se vor dovedi a fi o opreliste! eti aveanevoie de paza pentru contesa, adauga Bonna !

— 4i aflat ca acum Korsa ov se afla la 0ainz! — C%olet a pomenit despre asta! ;are trupele sale se

vor alatura englezilor sau armatei ar%iducelui'



— 4s zice ca armatei ar%iducelui! /entru paza lui eo $ivreau pe oamenii lui igee, spuse #uras pe un toncategoric! 4u mai putine scrupule!

— oi da de $nteles limpede ca orice rusi care vor fizariti sa fie ucisi! — ; sa vor*esc eu $nsumi cu igee, dar sa-i dai

dumneata instructiuni! u vreau ca ea sa fie vreodata $n pericol!

— 4m $nteles! — Ei, si acum! — 0urmura #uras, trag&nd ad&nc aer $n

piept — cursa pentru salvarea lui @ourdan a $nceput!rupele de avangarda pot porni la drum odata cu caderea

noptii' A — Cu putin noroc, da! ; ersera toata noaptea, un

mesager calare din partea lui @ourdan $ntampin&ndu-i lascurt timp dupa miezul noptii, pentru a le transmite ourgenta c%emare $n a)utor!

(n decursul a doua zile de lupte continue, toate unitatile

sale franceze fiindu-i cu mult depasite numeric, @ourdan$ncercase sa tina $n loc la ;strac% ofensiva austriaca,trimit&nd $n fata $ntariri pentru a $mpiedica $naintareadusmanului! C&nd una dintre *rigazile franceze fuseseizolata si $ncercuita, o divizie $si croise drum spre a-i veni$n a)utor! (n vreme ce acoperea retragerea *rigazii, prin$nsasi aceasta operatiune flancul trupelor franceze aflate lanord de ;strac% ramasese lipsit de aparare! /entru a evita$ncercuirea, unitatile nordice se alaturasera actiunii deretragere a generalului! 4rmata lui @ourdan dadea $napoi ptoata lungimea frontului!

#esi fortele armatei lui @ourdan produsesera austriecilor



mai mult de doua mii noua sute pierderi de vieti omenesti, pierdusera la r&ndul lor doua mii cinci sute dintre oameniilor, si descoperisera cu durere ca armata ar%iducelui,

departe de a fi $mprasitata $n mici detasamente, asa cum secrezuse, $nainta $ntr-o ofensiva unica si puternica!=aspunz&nd $ndata c%emarii lui @ourdan, #uras $l

informa ca nasul lor $i va aduce la Bregenz odata curasaritul soarelui! 0oment $n care avea sa atace imediat!

@ourdan se ocupa de sta*ilizarea liniei sale la vest de/fullendorff, av&nd localitatile Stoc ac% $n dreapta siEmmingen $n st&nga! C&nd primi mesa)ul lui #uras, facu planuri sa atace din nou si dadu ordine pentru ca armata sasa se deplaseze $nainte! @ourdan urma sa conduca el $nsusflancul drept!

8a portile unei manastiri situate la c&teva mile spre vestde Bregenz, eo $si lua la revedere de la #uras! St&ndcalare pe cai alaturati, erau $ncon)urati de personalulstatului-ma)or si de oamenii de paza,! (n vreme ce armata

trecea pe drum, dincolo de porti, marsaluind $n noapte $ntr-un pas fortat $n care se simtea presiunea momentului! — Esti su* comanda maiorului igee, rosti #uras calm,

pe un ton politicos, neutru, intimitatea fiind oimposi*ilitate! e rog sa-i urmezi ordinele!

— #a, desigur!Ea desc%ise gura sa mai adauge ceva, apoi, cu af&t de

multi oc%i atintiti asupra lor, se razg&ndi! — #aca nu voi putea sa ma $ntorc eu $nsumi la tine,

cineva din personalul meu va aduce ordine! u te departa$n afara $mpre)muirilor cladirii!

(ntinse *ratul si atinse fugar m&na ei $nmanusata!



limitat la austrieci, riposta el r&n)ind! u mi-o luati $n numde rau, contesa!

— ici o suparare, domnule maior! (nrudirile mele se

limiteaza la o foarte mica zona din Si*eria! — 4sadar, veti ram&ne $n Elvetia' eo nu se putu decide daca el era impertinent sau

st&ngaci, si c&nd ea ezita, igee se gra*i sa adauge> — "eneralul pare sa fie $ndragostit de dumneavoastra,

doamna, si noi toti $i dorim numai *ine, asta-i tot! — Si eu $i doresc *inele, spuse ea! Si sper din toata

inima sa pot ram&ne! — Suntem aici pentru a avea gri)a sa nu vina cazacii sa

va ia, asa ca nu aveti de ce va teme! — Cazacii' Se mira ea, deoarece aceia care o

escortasera de la /eters*urg se aflau $n $nc%isoare, lauric%!

— ;amenii sotului dumneavoastra, contesa!Sesiz&nd groaza aparuta imediat $n oc%ii ei, $si dadu

seama ca #uras nu-i spusese nimic despre asta! — u stiati, zise cu glas scazut, repros&ndu-si scaparea!6ertati-mi gafa, 4ndr5 n-a precizat!!!

— ?nde este sotul meu'0aiorul arunca o privire rapida $n )ur, de parca ar fi

sperat sa fie salvat din acea dilema, dar doi calugari careveneau sa-i salute se aflau $nca la o distanta prea mare!

— -ar fi tre*uit sa va spun nimic, *&igui! — 4s prefera sa stiu cu ce fel de prime)die ma confrunt,

zise eo, straduindu-se sa ram&na calma! — om avea gri)a de dumneavoastra! u tre*uie sa va

faceti gri)i!



— Korsa ov e $mpreuna cu ar%iducele' — /e cinstea mea ca nu stiu! — #umneavoastra credeti ca este cu ar%iducele'

6nima $i *atea $nne*unita! 6mpulsul de a scapa prin fugera coplesitor! — u stiu, raspunse el, sustin&ndu-i c&teva clipe

privirea! =ealmente nu stiu! — #ar #uras crede asta< caci altminteri nu v-ar fi spus

sa ma paziti de cazaci! 8a ce departare se afla Bregenz' — u va alarmati, $ncerca ig5e s-o linisteasca,

remarc&nd agitatia ei vizi*ila! E mult mai pro*a*il caar%iducele sa fie la Stoc ac%!

— u la Bregenz!!!eo fu cuprinsa de un sentiment de usurare, si se $ntre*a

— acum c&nd era scoasa de su* stap&nirea lui Korsa ov —cum de supravietuise $n trecut! 4semenea unui animaleli*erat din cusca, simtea groaza patrun- z&ndu-i $n sufletdoar g&ndindu-se la perspectiva re$ntoarcerii $n $nc%isoar

ei! — C&t timp sunteti $n paza mea, nimeni nu va va facevreun rau, contesa! a dau cuv&ntul meu de ofiter!

— a multumesc, domnule maior, zise eo, cuglasulFa*ia soptit si cu c%ipul palid! "&ndul de a ma $napola /eters*urg mi se pare e trem de ne*inevenit!

— #uras vrea sa fiti $n siguranta, doamna, si ordinelelui vor fi respectate!

— a multumesc, murmura eo! a multumesc foartemult!

Si, dupa ce calugarii $i urasera *un sosit $n congregatialor si dupa ce fusese condusa $n $ncaperile destinate ei, o



g&ndire mai calma $i domoli teama irationala! /azaasigurata de igee era puternica — saizeci de oameni —manastirea $nsasi arata ca o fortareata medievala, iar

camerele ei erau situate $n ceea ce parea sa fi fost un turn principal!#aca e ista undeva un loc $n care cineva sa se poata

simti $n siguranta c&ta vreme Korsa ov *&ntuia viu prinlume, acela ar fi fost acest sanctuar *ine aparat!

#ar ea nu dormi *ine, fiind c%inuita de cosmaruri siamintiri *rutale, $nspaim&ntata de um*re pe pereti, trezin- du-se *rusc la zgomote venite din afara, vaz&nd c%ipul luiKorsa ov, precum un vampir fantomatic, apar&nd $n luminlunii de dincolo de fereastra ei!

#upa c&teva ore de z*ucium, renunta la orice alta$ncercare de a dormi si $si gasi un scaun l&nga semineu,sper&nd ca flacarile calde si stralucirea )ucausa aveau sa-itina la distanta demonii! 4vea nevoie acum de m&ng&ierilelui amir, dar camerista ei fusese lasata la Sargans! C%iar si

mai mult avea nevoie de #uras, dar el nu putea fi a)uns nicimacar de dorinta ei, viata fiindu-i $n m&inile zeilor!(n timpul noptii, #uras $mpreuna cu sase mii de oameni

trecuse peste mlastina care apara Bregenz-ul, si acum seafla $n fata pozitiilor puternice $ntarite ale austriecilor!4rtileria lui era $nca la o departare de treizeci de mile sprevest, $naint&nd cu greu prin tinuturile mocirloase, $nsa ceamai mare parte a cavaleriei lui reusise sa navig%eze pe potecile $nguste care sta*ateau mlastina, si, pregatita,astepta ordinul lui ca sa atace! #uras nu prea avea timp sastudieze posi*ilitatile< $n orice caz, $n afara unui atac frontucigator, acestea erau putine! Si, *lestem&ndu-l $n g&nd pe



unor noi trupe austriece, revars&ndu-se $n )osulfortificatiilor! Cum francezii erau respinsi metru cu metru,ultimele rezerve fura c%emate $n a)utor, si aceste $ntariri

intensificara atacul! /entru fiecare palma de pam&nt furasacrificati o multime de oameni, at&t de o parte c&t si decealalta, dar $n cele din urma austriecii se retrasera $nspatele fortificatiilor!

#uras $ncerca acum sa ia cu asalt zidurile, dar un puternic foc secerator, desc%is asupra lui din *astioane si de pe $naltimile $nvecinate, $i su*tie serios r&ndurile! 4tuncivru sa c&stige teren spre st&nga fortificatiilor, $nsa se pomeni prins $ntr-un foc $ncrucisat ucigator! =ealca-tuindu-si r&ndurile $mputinate, #uras conduse el $nsusiatacul, c%iar mai departe spre st&nga, dar c&nd a)unse cugreu si cu mari pierderi aproape pe creasta fortificatiilor,trupele austriece iesira navalnic pentru a-i prinde din flanc!.rancezii fura nevoiti sa se retraga din nou, $n dezordine!

/e la ora unsprezece a acelei dimineti, $n ta*ara

austriaca venisera $ntariri proaspete, si noul atac francezfuo repetare a ceea ce se $nt&mplase mai $nainte! 0acelul fu$nspaim&ntator! #e sase ori $naintara francezii,! #oar pentrua fi secerati de o ploaie de foc< de fiecare data siliti sa seretraga, si de fiecare data r&ndurile rarite ) se reformara!Spre pr&nz, dupa cinci ceasuri de lupta cr&ncena, franceziierau respinsi cu pierderi grele, las&nd $n urma lor o miecinci sute de morti si trei sute de prizonieri!

#in fericire, austriecii erau tot at&t de e tenuati ca sioamenii lui #uras, si nu aveau puterea de a-i urmari $nretragere! 4dun&ndu-si trupele epuizate, generalul se$napoie la Constance, unde afla pentru prima oara despre



$nfr&ngerea lui @ourdan la Stoc ac%! 4r%iducele lovise puternic armata lui @ourdan, si dupa ce suferise cinci mii d pierderi de vieti oamenesti, generalul fusese $mpins $ndarat

dincolo de =in! — "asiti-6 pe igee, ordona #uras imediat, teamasfredelindu-i maruntaiele!

#upa $nfr&ngerea lui @ourdan, austriecii aveau sa$nainteze rapid spre vest — eo putea sa cada $n m&na lor!

(n timp ce Bonna c%ema ostasii care sa plece! (ncautarea maiorului, #uras statea $n picioare la fereastra *iroului primarului, urmarind tumultul si %aosul de su* el!/iateta orasului Constance gemea de carute si furgoane$ncarcate cu raniti, grupuri de soldati odi%nindu-se care peunde puteau< $nvalmaseala de trupuri si mi)loace detransport fiind tot ce mai ramasese din armata lui!

4cum ca @ourdan era pe deplin $nfr&nt, francezii aveausa fie nevoiti sa se retraga si mai mult pentru a-si aparafrontul vestic si a-l face sa reziste $mpotriva armatei

victorioase a ar%iducelui! 4vanta)ul numeric fusese $ntot-deauna de partea acestuia< toata lumea stiuse asta $nca de la$nceput! ; forta mai mica $ti cere prudenta $n alegerealocului si momentului *ataliei, sa stii c&nd sa $naintezi sic&nd sa stai $n loc! /acat ca @ourdan era at&t de prost!

C%ipul lui #uras avea o e presie ratacita, *ratul drept $iera prins $ntr-o esarfa $ns&ngerata, fata, parul si uniforma $erau $nnegrite de praf de pusca! 8a o masuta de l&nga usa,C%olet se ocupa cu transcrierea unui raport ce urma sa fietrimis la /aris!

— reti sa-i mentionez pe rusi' (ntre*a!0ai devreme, #uras nu fusese sigur daca dorea sa



=ezemat de geam, atipi vreme de c&teva minute, sic&nd, dupa scurt timp, Bonna navali $n $ncapere, sunetul *inecunoscut al vocii acestuia $l trezi *rusc!

— 4i gasit-o' (ntre*a, dintr-o data vioi, $ntorc&ndu-sespre Bonna ! — ?nul dintre ostasi l-a gasit pe igee! — Ce dracu+ vrea sa-nsemne asta' 0&r&i #uras,

cuprins de neliniste! — Contesa este $n siguranta, e plica ag%iotantul, dar

igee a mutat-o la spitalul provizoriu care a fost instalat $n *iserica! Ea $i a)uta pe raniti si, din c&te se pare, a iesit,trec&nd $n alta $ncapere! 4m lasat instructiuni pentru ca

igee s-o aduca aici! — ?nde se afla *iserica' — #upa colt, l&nga!!! — 4rata-mi3Era prea prime)dios ca, $n dezordinea agitata a

retragerii, eo sa fie singura undeva — indiferent daca era

vor*a de o *iserica sau de un spital! — Ce nai*a l-a apucat pe igee' (ntre*a #uras, iesinddin $ncapere cu pasi at&t de repezi, $nc&t Bonna aproapefugi pentru a nu ram&ne $n urma!

— Contesa, pur si simplu, a plecat pe furis, domnule!ig5e spunea ca, la un moment dat, ea era colo, si $n

urmatorul!!!?n musc%i de pe ma ilarul lui #uras tresari, tra- d&ndu-

i supararea! #ar $n momentul scurtei lor treceri prin strazileaglomerate nu mai e prima nici un alt repros!

A — 4sta e'.atada *isericii se $nalta $naintea lor de cum dadura



coltul! — #a, domnule! — ?nde a vazut-o ultima data'

— (n nava principala, domnule! ocmai de aceea nu si-& facut gri)i ca ar fi putut s-o piarda din vedere! Contesastatea de vor*a cu preotul, si cine altul ar fi fost mai de$ncredere, zicea igee!

#ar nici ig5e, nici eo nu se zareau nicaieri c&nd eiintrara $n narte si contemplara o scena tragica sidominanta de dezordine! =anitii zaceau pe culoarele dintrestrane, cei cu vatamari mai putin grave stateau pe scaunesau rezemati de pereti! /aiele proaspete asternute pe pardoseala de piatra erau de)a $m*i*ate de s&nge, si )alnicalarma a strigatelor care cereau apa si a)utor rasuna prinuriasa nava!

— ?nde sunt cei care tre*uie sa acorde $ngri)iremedicala' (ntre*a #uras!

— Sunt pe drum! 4m ordonat sa ni se asigure provizii si

personal medical! ig5e si-a trimis oamenii sa aduca apa!E ista si un preot, domnule! E posi*il ca el sa stie ce s-a$nt&mplat cu contesa! /reotul nu stia si, dupa ce-l$ncredintase pe cleric ca a)utoarele aveau sa soseasca $ncur&nd, #uras cerceta navele laterale si a*sida, oprindu-seca sa stea de vor*a cu ranitii, asigur&ndu-i ca vor fi trimisiacasa, multumindu-le pentru cura)ul lor la Bregenz! .u otrecere lenta prin gramada de soldati ce zaceau de-a valma pe pardoseala, si totusi privirea lui #uras ram&neavigilenta, p&ndind semne care sa-i tradeze prezenta lui eo!.iecare minut ce se scurgea fara a o fi vazut $i sporeanelinistea!



0ult prea t&rziu o gasira $ntr-o mica gradina$mpre)muita de ziduri, $n spatele *isericii, a)ut&ndu-i unuicleric sa *anda)eze un ostas ranit! ig5e statea $n genunc%i

l&nga eo, tin&nd piciorul omului, $n timp ce ea si t&narul preot $nfasura str&ns resturile )uponului ei $n )urul uneitaieturi s&nger&nde!

— -a vrut sa vina, domnule, declara $n gra*a ig5e,cu o nuanta de scuza $n glas, de cum $l vazu pe #uras!

— u da vina pe el, 4ndr5, zise eo, ridic&ndu-sic%ipul z&m*itor spre #uras! N=oc%ia ei era patata, m&inilm&n)ite de s&nge!O am vrut sa plec, c&nd aici sunt at&oameni care au nevoie de $ngri)ire!

— C%irurgii si medicii au pornit de)a $ncoace, declara#uras! /este scurt timp vor fi la datorie! 4cum, vino, te voiduce la o alta locuinta!

— om ram&ne multa vreme $n localitate' — Sper sa plecam $nainte de caderea serii! — rimite pe cineva sa ma ia c&nd vei fi gata de

plecare! /&na atunci voi da a)utor, replica ea, re$ndrep-t&ndu-si atentia asupra $ndeletnicirii $ntrerupte!Soldatul pe care-l $ngri)ea devenise de o paloare

cadaverica! — eo38a auzul unicului cuv&nt, rostit *l&nd, ca un ordin

stap&nit, ea $si $nalta iar privirea! — igee va ram&ne cu mine, nu-i asa, domnule maior'

(ntre*a ea, uit&ndu-se la acesta pe deasupra piciorului ranital soldatului!

— #a, doamna! 4dica, adauga, constient de $ncrun-tatura lui #uras — daca asa doriti sa fac, domnule!



@ourdan a disparut' — #eocamdata sunt, dar la nopate vom continua sa ne

retragem! 4sta nu-i o discutie despre siguranta mea, iu*ito,

adauga z&m*ind! — ici despre a mea, iu*itule, replica ea cudragalasenie!

?rma o foarte scurta tacere si apoi, cu un oftat e tremde sla*, #uras spuse>

— #aca nu vrei sa vii cu mine, tre*uie sa ram&i la *iserica, $n asa fel $nc&t sa stiu unde te afli!

— #e acord, zise ea $n gluma!4poi, ridic&nd m&na, trecu usor cu degetul peste

o*razul lui! — 4i nevoie de un *ar*ierit si de o *aie! — /oate diseara vom reusi sa gasim undeva apa calda!"lasul-$i era scazut, privirea intima, si vreme de c&teva

clipe nenorocirile din ultimele zile disparusera! — ?n g&nd paradisiac, replica ea $n soapta!

— #a, zise el, imediat constient de e trema luio*oseala! igee ram&ne l&nga tine clipa de clipa! .ara nicio e ceptie!

4dun&ndu-si puterile pentru a-si $nvinge epuizarea,continua cu vioiciune> — E posi*il ca $n valmasagul acestasa e iste agenti ai dusmanului! reau sa $ntelegi eventualulrisc!

— #in c&te $nteleg, s-ar putea ca si Korsa ov sa se afle prin apropiere!

— u dispunem de o verificare, dar nu-i cu neputinta! u-ti asuma nici un risc!

— ei veni sa ma iei, c&nd va fi timpul de plecare'



— #aca nu voi putea, $l voi trimite pe unul dintreag%iotantii mei! Sunt $ngri)orat $n legatura cu tine, zise cuun glas soptit! =etragerea ar putea fi prime)dioasa, daca

ar%iducele C%arlie se %otareste sa ne urmareasca! — oi ram&ne cu ig5e si voi astepta c%em&rea ta! — ei avea nevoie de $m*racaminte!Ea arunca o privire rapida spre fusta ei murdara — nu

remarcase $n ce %al era! — ; sa vad ce pot face! u te fram&nta!El z&m*i cu amaraciune! — oi $ncerca sa ma a*tin!

esmintele pentru eo constituiau pentru moment unadintre cele mai ne$nsemnate preocupari ale lui!

Cu un semn Catre Bonna , $i sopti lui eo, despar-tindu-se de ea>

— =am&i cu ig5e! — #a, domnule general3 =aspunse ea, fac&nd $n gluma

cu oc%iul!

El $i imita gestul — o fluturare lenesa si ispititoare agenelor negre, am&ndoi simtind un dulce val de speranta!Bar*atii, care se $ntrunira la scurta vreme dupa aceea $n

*iroul provizoriu al lui #uras, erau cei ce mai ramaseseradin statul sau ma)or! Bastoul si =u* fusesera ucisi $ncursul asaltului, "azan era grav ranit, iar 8oisonse afla lac%irurg, care $i trata o rana de srapnel! ici unul dintreoamenii lui nu scapase nevatamat!

u e istara discutii $n contradictoriu cu privire lanecesitatea de a se replia spre ^ric%! 0ica armata dinElvetia era izolata $ntr-o pozitie avansata, risc&nd sa fie-$ncercuita dinspre nord de catre oamenii ar%iducelui si de



armata austriaca $n 6talia! 4veau sa fie nevoiti sa-sia*andoneze pozitiile din irol si sa-si retraga toategarnizoanele de pe malul estic al =inului superior! C&tiva

ofiteri propusera sa plece cu totul din Elvetia si sa faca un popas $n muntii @ura si $n 4lpii Savoie8 #ar #uras seopuse!

Ef $si petrecu restul zilei $mpreuna cu Bonna ,organiz&nd retragerea! Se trimise ordin celor de la cartierulgeneral de la Sargans sa-si str&nga *aga)ele si sa se retragaspre vest! "rosul armatei care $nca $si continua marsulvenmd din irol, tre*uia sa fie $ndreptat $n alta directie!6nstructinile lui adresate sefului intendentei erau ample, si$ntregul personal ocupat cu aprovizionarea lucra oresuplimentare rec%izition&nd de la localuri cele necasare!

oti cei patru mii doua sute de oameni care supravi tuiseraluptelor de la Bregenz aveau nevoie de ratii alimentare si demedicamente, iar pentru ranitii care mergeau pe )os eraunecesare mi)loace de transport suplimentare!

.oarte t&rziu $n acea dupa-amiaza, c&nd se sta*ileauordinele finale $n vederea evacuarii terenului, de la /arissosi un mesa) dezolant> austriecii, su* conducera lui Kra ,$nvinsesera l&nga erona armata din 6talia a lui Sc%erer si$mpinsesera pe francezi $napoi, p&na la 0incio!CumSuvorovH era asteptat sa li se alature $n cur&ndaustiecilor din 6tal)a, aduc&nd cu sine un surplus de soldatirusi, pentru .ranta situatia din sud devenea disperata! (naceste conditii, $mpre)urarile $n care se aflau ei $nsisicapatau o nuanta mai grava!

#aca armata din 6talia ar fi fost $nfr&nta, armata dinElvetia s-ar fi aflat, singura, $ntr-o e trem de mare



nu cunosc regiunea, vor fi nevoiti sa se *azeze pe noi $ncalitate de g%izi!

— Si nu vor*esc lim*a de pe-aici!

— 4*ia daca vor*esc $n vreun fel! Este ceva foarte$nspaim&ntator, zise 0ingen, cu un z&m*et de o clipa! 0avoi ocupa sa-i mentin multumiti, oric&t ar costa, $nc%eieapoi pe-un ton sarcastic!

— #aca ar muri Korsa ov, .rederic ar avea ceva dec&stigat' (ntre*a farmacistul, iscusit $n $ntelegereasu*tilitatilor politice! \

— /une-le $ntre*area asta superiorilor tai de la/otsdam! (ntreaga lume ar avea de profitat de pe urmamortii lui, dar aceasta-i doar opinia mea personalaH-declara cu vioiciune 0ingen!

— 4i nevoie de *ani' — #a, *ine$nteles! Banii lui Korsa ov intra $n contul

meu! Cineva tre*uie sa plateasca pentru calatoria astacumplita prin tara nimanui! Sunt momente $n care cred ca

ar fi tre*uit sa-mi continui profesiunea medicala, zise0ingen, oft&nd o*osit! — #ar regele are nevoie de tine! A &narul spion se ridica greoi $n picioare, g&ndul la

misiunea lui par&ndu-i amenintator! — ?reaza-mi noroc, 0a ! (mi va fi necesar $n aventura

asta!C&teva minute mai t&rziu, era cu mult mai *ogat, aurul

prusac c&ntarind greu $n punga lui, atunci c&nd iesi din pravalie! 4)uns $n locuinta sa, $si puse $n *aga) c&teva armdintre care doua erau destul de mici pentru a putea fiascunse pe trupul sau! Calatoria cu ucigasi e perimentati si



total lipsiti de constiinta necesita o putere de focsuplimentara!

"rupul cu totul nepotrivit al celor trei *ar*ati parasi

Bregenz-ul $n acea seara! =etragerea din Constance $ncepu pe $nserat, evacuarea ranitilor efectu&ndu-se cu vitezafoarte mica, vagoanele $nsir&ndu-se de-a lungul a mile$ntregi pe drumul catre vest! 4riergarda lui #uras nuraporta nici o activitate $n urma lor, oferind un oarecaresentiment de usurare, desi doar pentru o vreme> ar%iducelenu pornise $n urmarire! 0ersera p&na aproape de miezulnoptii, si a*ia atunci facura o pauza de odi%na! (n cur&nd,de-a lungul $ntregii vai muntoase se aprinsera focurile deta*ara, $n sute de puncte luminoase!

?n mic %an situat la intrarea $n vale dispunea de camere pentru #uras si statul sau ma)or, cu toate ca $nlesnirile degazduire erau rustice!

— ici o pro*lema, spusese #uras, o*osit, c&ndBonna se $napoiase cu vestile! ;rice pat va fi *un!

(ncaperile erau mici, si camaruta $n care fura condusieo si #uras avea un pat cu saltea de puf, un semineu, sicam at&t! #ar era curata, focul fu aprins repede, si pestec&teva minute sotia %angiului $si facu aparitia $n camasa ede noapte, peste care aruncase $n gra*a o *ro*oada! /latageneroasa facuta de Bonna $n avans fusese efectul de a leasigura ofiterilor francezi gratiile ei, $n ciuda orei t&rzii!Sc%it&nd o plecaciune catre #uras, femeia spuse pe un ton prietenos>

— (nteleg ca v-ar placea sa va ofer apa pentru spalat sio cina!

— #a, te rog!



/rea murdar ca sa se c?lce pe pat, #uras se tr&ntise pe pardoseala, cu spinarea rezemata de perete!6

6

6 — 0ai $nt&i apa de spalat, preciza el!:angita arunca o privire mirata spre trupul care zacea +

pe pat! Silueta su*tire, $n uniforma, era greu de deslusit< $nlumina lum&narilor si $n um*ra, desi ag%iotantul folosise pronumele Dea !

— 4r dori apa si!, aa!!! persoana care va $nsoteste'$ntre*a femeia!

— #a, tare mult, zise eo, pe care privirea evidentscrutatoare a %angitei o facu sa z&m*easca!

— 4pa de *aie pentru doi, e plica #uras! =epede, dacase poate!

— #esigur, domnule! .etele de la *ucatarie o $ncalzescc%iar acum! Ce v-ar placea sa va ofer la cina'

— /entru mine, a*solut nimic! Spune-i ce ai dori tu,

iu*ito, spuse #uras, $ntorc&nd alene capul spre eo! — Slanina si oua! 4sta poftesc! ;c%ii lui #uras se $ngustara putin, privirea lui

za*ovind c&teva clipe pe a*domenul e) plat! (nsa glasul $i f *l&nd c&nd zise>

— oi m&nca acelasi lucru! =epede, te rog, adaugamorocanos, neav&nd nici o placere sa poarte o conversatielunga $n miez de noapte, c&nd era mort de o*oseala si *ratu$l durea ca dracu+!

#upa plecarea %angitei, eo murmura> — u stiu daca o sa pot ram&ne treaza p&na soseste

m&ncarea!



sa nu se miste, caci durerea zv&cnea de-a lungulterminatiilor lui nervoase!

8u&nd repede sacii, eo $ngenunc%e l&nga el si desc%

cataramele sacilor! Caut&nd prin ei, scoase o sticluta si,$nlatur&nd dopul-, i-o $nm&na lui #uras! — (ngerul meu salvator, sopti el, duc&nd sticla la *uze

si d&nd pe g&t o sor*itura prelunga! Suferinta i eraevidenta!

— Sa ma uit la *ratul tau' — u acum! 0ai t&rziu! #upa ce voi fi *aut sticla asta,

raspunse el, cu un z&m*et sla*! — -ar tre*ui sa c%emam un c%irurg' — u! u poate face nimic! ezi-ti roc%iile, o $ndemna

vr&nd sa sc%im*e vor*a! Spune-mi ce parere ai!Si, %otar&t sa-si calmeze durerea, $ng%iti $nca o portie

*una de coniac!eo scoase din saci una dintre camasile curate, dir

olanda, ale lui #uras!

— (n partea cealalta, $i dadu el indicatii!#esc%eind celalalt compartiment, eo dadu la iveala oroc%ie vaporoasa din dantela neagra! 4proape transparenta,garnisita cu o panglica de satin rosu petrecuta $r )uruldecolteului, semana $n mod cert a len)erie de corp!

— ?nde a gasit C%olet asta' — #umnezeu stie! 8-am certat! — #ar le-ai adus aici! — 0-am g&ndit ca ar arata super* pe tine! otusi nu

atunci c&nd calatoresti calare, $mpreuna cu armata! — Ce de retineri, iu*itule, $l tac%ina ea! Constat ca nu-

meriti reputatia!



— u esti de vazut numai pentru oc%ii mei, zise e cuglas scazut, *autura alcoolica rasp&ndindu-se ca ur *alsamcalmant prin trupul lui, domolindu-i )ung%iuri durerii! 0ai

este una! A4ceea era purpurie! ;c%ii lui eo se desc%isera larcc&nd despaturi matasea stralucitoare!!

— ;are C%olet a )efuit un *ordel' (ntre*a ea, cu c privire amuzata! ; curtezana ateniana ar fi fost avanta)ata$n acea roc%ie $n stil grec! Corsa)ul ei se ad&ncea faramodestie aproape p&na la talie, iar fusta era crapata $nam*ele parti pentru a lasa sa se vada, fara nici un ascunzis,at&t piciorul c&t si coapsa!

— 4sa se pare, desi, din c&te se stie, c&teva frumuseti pariziene se e puneau aproape $n pu*lic aproape nude!

— 4devarat' ise eo, cu o nota clara de raceala $nglas!

— 4sa am auzit, replica #uras cu $ntelepciune! Eu personal n-am fost implicat!

— (ti multumesc! A — "elozia ta ma farmeca, murmura el! — (n sc%im*, tie nu ti se $ngaduie sa farmeci pe nimeni

$n afara de mine! — Cu placere!; *ataie $n usa puse punct oricarei alte conversatii, si

apa pentru *aia lor fu adusa $n camera!C&teva clipe mai t&rziu, stateau ating&ndu-si genunc%

$n cada comoda din cupru, plina cu apa a*urinda, caldurace-i $nvaluia dinspre semineu sporindu-le placerea! #upalipsa de confort si dezastrele din ultimele c&teva zile, eraude acord ca situatia de acum se asemana foarte mult cu



paradisul! Sg aflau la caldura, rela ati, astept&nd a cina caravea sa le fie servita $ntr- un viitor e trem de apropiat!!! si$mpreuna!

— Sunt mai mult dec&t fericita, murmura eo,e taziata! — Sunt $n viata, remarca #uras succint!

inea oc%ii $nc%isi, capul i se odi%nea pe margineacazii, vinovatia si regretul pe care le simtea $ntotdeauna$nlegatura cu moartea soldatilor sai $mpovar&ndu-i inima!.ericirea lui era vesnic contra*alansata de tragediileimplicate de profesiunea lui!

— Si sunt cu tine! @4sta era de a)uns! 0&ine avea sa $nfrunte iarasi sortiib4menintatori, $nsa $n noaptea aceasta nu voia dec&t sab

uite! - @Si cauta uitarea $n *ratele lui eo!b#ar adormi $n timpul cinei, si eo lua tava de pei

genunc%ii lui si o puse pe pardoseala! u stia cum sa-l +

miste din pozitia lui, cu trupul culcat pe perne, fara a-i< produce durere, asa ca trase usor cuvertura peste el si-l< lasaasa cum era!

reme de c&teva clipe $l privi cum doarme,recunoscatoare ca scapase cu viata la Bregenz, $nalt&ndofranda rugaciunilor ei de multumire catre zeii pe care-icunostea din copilarie! 4cestia locuiau $n copaci si $n cer, $apele navalnice si $n $ntinsele spatii desc%ise din patria ei,dar eo spera ca $n noaptea aceea o auzeau, pentru ca doreaca ei sa ai*a gri)a de *ar*atul acesta pe care-l iu*ea! Statea$n picioare, la fereastra mica, $n valea de munte situata lamii de mile departe de casa ei, si $si ridica privirea spre



cerul $nstelat, cer&ndu-le favoarea! — Salvati-l de dusmanii lui, se ruga ea, si de macelul ce

nu tine seama de nimic! ineti-6 teafar, $n noaptea asta si

$ntotdeauna!Spera ca stelele de deasupra ei straluceau la fel de puternic de partea cealalta a ?ralilor, spera ca ele $i! or purta rugaciunile p&na la *unicul ei, pe care nu-l vazuse deat&t de multa vreme!

— reau sa-l aduc acasa la tine, grand-p[re, murmuraea $n tacerea $ncon)uratoare, si sa-l fac sa te cunoasca!

reau ca pruncul nostru sa creasca puternic $n patria poporului meu! reau sa vin acasa!!!

8inistea era prea mare, prime)diile care $i asteptau eraunemasurate! Se simtea $nfricosata si tlupa ce #uras $idomolise temerile, $n timpul cinei!

.ranta se afla $n pericol, remarcase ea cu teama! otulera un %aos, retragerea — monstruoasa, $nspaim&ntatoare

D4veau sa se replieze si sa se regrupeze , replicase el

calm1Q! D;ricum, ar%iducele C%arlie nu era un adversarformida*il< $n I97 $l silise sa se retraga aproape p&na la portile ienei , spusese el z&m*ind! D u ai $ncredere $nmine'

DBa da , raspunsese eo! D#a, sigur ca da! #ar cum ar putea el sa $nvinga' Se g&ndea eo acum, $n

$ntunericul noptii, privind afara, spre sutele de focuri deta*ara! 4rmata lui $n retragere nu mai e $ndea)uns de puternica pentru a purta *atalia! Cum ar reusi sa $nvinga$mpotriva tuturor armatelor, c&nd 4ustria, 4nglia,nemilosul meu sot si trupele lor le depasesc numeric pe alelui, c&nd superioritatea lor este coplesitoare'



impul petrecut de noi $mpreuna z*oara prime)dios derepede, g&ndi ea cu teama!

(ntorc&ndu-se de la fereastra, se uita la #uras! enul 6ui

parea $ntunecat $n comparatie cu astemuturile, *uclelenegre i se rasp&ndeau $n dezordine pe perna, trasaturile fete$i erau calme, linistea respiratiei lui contrasta puternic cu propriul ei z*ucium interior! .rumusetea si forta lui,nesf&rsitul lui farmec, iu*irea lui, toate erau ale ei!!! cel putin deocamdata!

u $ndraznea sa se g&ndeasca la viitor!Se trezi c&ndsimti caldura trupului si sarutul lui, soarele diminetiistralucind $n camera, demonii dispar&nd! 4sta nu o putearealiza dec&t sarutul lui, decise ea, scal- d&ndu-se $n luminacelui z&m*et!

— 0a tem ca aseara am negli)at sa fac ceva, sopti el!A — -am vrut sa te trezesc! — /entru asta sa ma trezesti $ntotdeaunaA, zise el, cu un

z&m*et larg! 8a-o ca pe un ordin permanent!

— Erai epuizat! #esi acum pari a fi pe deplin odi%nit,remarca ea cu malitiozitate, simtind cum erectia lui $i$ng%ionteste coapsa!

— /e deplin, confirma el! C%iar si durerea din *ratulmeu a descrescut p&na la o intensitate suporta*ila!

— Banuiesc ca nu-ti este foame'; cuprinse o *rusca si imperioasa pofta de ciocolata si

frisca! — Este un fel de a vor*i! — Ce dragut, murmura ea, potolindu-si nevoile

digestive, si $ntinz&ndu-se sa-l sarute! #ispunem de multtimp $n dimineata aceasta'



— #aca Bonna nu ne $ntrerupe cu un mesa) din parteaariergarzii noastre! re*uie sa ma $nstiinteze imediat $ncazul $n care am fi urmariti!

— 4sadar, daca ar%iducele decide sa nu te v&neze $nvizuina ta!!! — Ceea ce nu este pro*a*il! "eneralii austrieci au doar

putina autonomie! oate ordinele lor vin de la iena! — ?ri dezavanta)!#uras z&m*i> — u pentru noi! — /rin urmare, s-ar putea sa avem!!! o multime de

timp, rosti ea, $ntr-un fel de tors! — (n mod clar e ista aceasta posi*ilitate, replica el,

r&n)ind! A — (n cazul acesta, ma $ntre*am!!!6maginea unui mic de)un cu ciocolata reaparu $n mintea

ei, fac&nd sa-i lase gura apa! — reau sa zic, at&ta vreme c&t nu e necesar sa plecam

imediat, adica!!! te-ai supara daca as comanda mai $nt&iciocolata si frisca' 4m o pofta ne*una de ciocolata si!!! — .risca, $nc%eie el cu *l&ndete! /ofte' (ntre*a apoi cu

glas $na*usit si cu o e presie $nc&ntata! #e c&nd ai $ncepusa ai pofte'

— u sunt sigura, raspunse ea, simtind cum un usorfior $i vi*reaza de-a lungul sirii spinarii! -am remarcatrealmente desi, daca stau sa ma g&ndesc, igee mi-a cerutsocoteala pentru faptul de a-i fi m&ncat toata sunca si p&inea pe care ne-au dat-o calugarii la pac%et, c&nd am plecat! #in fericire, $n urmatoarea statie de posta a gasitmai multa m&ncare pentru noi am&ndoi, deoarece mi se



facuse iar foame! 4m m&ncat ca doi ostasi, zicea el! Suncasi p&ine suna foarte *ine si acum, spuse cu un z&m*et dulcsi linistitor! E prea devreme ca s-o c%emam pe %angita'

#uras c%icoti! — Bonna a platit at&t de *ine, $nc&t niciodata nu-i prdevreme, replica el, *at&nd-o usor pe umar, cu indulgenta!

v&rlind la o parte cuvertura, se ridica din pat, se dusela usa, o desc%ise si striga sa vina proprietarul! 4sa cumstatu o vreme $n cadrul usii desc%ise, *uclele luiravasiteatingeau pragul de sus, $naltimea lui fiind impresionanta $nmica $ncapere cu plafon )os!

— "ata, spuse $nc%iz&nd usa si $nvaluind-o pe eo $nto privire afectuoasa! 0&ncare pentru iu*ita mea!

— 8-ai trezit pe toti din casa, $l mustra eo $n gluma! — Sunt sigur ca sunt de)a sculati!

onul lui era dispretuitor! — /rea $ndelung timp ai fost general, iu*itule! E foarte

devreme!

— 4tunci se vor duce iar sa se culce, zise el cunepasare, scotocind prin desagii sai!Scot&nd o perec%e de pantaloni, $ncepu sa-i $m*race! — #oar nu te $m*raci3 — umai provizoriu, iu*ito, desi nu mi se $nt&mpla

deseori sa fiu negli)at $n favoarea unui sandvis cu sunca! — 8arta-ma, zise ea, z&m*ind rusinata, dar sunt $ntr-

adevar moarta de foame!4sez&ndu-se l&nga ea pe pat, se apleca si o saruta, iar

apoi spuse foarte $ncet> — #aca vrei, vom aran)a ca $mpreuna cu noi sa

calatoreasca un *ucatar, $n asa fel $nc&t sa nu-ti fie



niciodata foame! — u esti $nc&ntat de copil' Sopti ea, $n voce simtin-

du-i-se un soi de adoratie si de mirare!

— u am $ncrederea ta, si deocamdata e prea devreme,replica el, pragmatic! #ar, daca tu esti $nc&ntata, sunt si eu! — Cu siguranta lui $i place frisca! — Sau eiO i place p&inea cu sunca! — Sau lor le plac frisca si p&inea cu sunca!Spr&ncenele lui se $naltara! — ;are $mi daruiesti gemeni' — Eu am avut un frate geaman! 4 murit la o v&rsta

frageda! — Copilul nostru nu va muri! — u, $ntari ea!Si, c&nd %angiul sosi la usa, #uras comanda un mic

de)un $n stare s-o multumeasca c%iar si pe o iu*ita c%inuitde o foame devastatoare!

— Esti foarte dragut, rosti ea dupa plecarea omului,

strecur&ndu-si *ratele de su* cuvertura pe care si-o trasese p&na la *ar*ie ca sa-si ascunda goliciunea de oc%ii%angiului!!,!

— (mi poti multumi mai t&rziu!! Scot&ndu-si pantalonii, se urca iar $n pat, z&m*etul

deveriindu-i rautacios! — Sau acum, sopti ea!Erectia lui splendida crea *rusc o foame tot at&t de

devastatoare! — u avem mult timp, zise el, cu glas! (na*usit,

reaction&nd la dorinta ei! — u ne va lua prea mult, murmura ea, apropiindu-se



de)a de el, lacoma, pofticioasa, erectia lui super*a aprin-z&nd o voluptate instatanee, si doua secunde mai t&rziu,calarea pe soldurile lui, caut&nd sa-l cuprinda!

; a)uta, caci si el era la fel de nera*dator ca si ea,e cesul se ual fiind modul de descarcare dupa o *atalie!#ar, infinit mai e perimentat, el $i dadu usor m&inile la o parte si $si facu el $nsusi cu usurinta loc $ntre tesuturilealunecoase si pulsante ale la*iilor ei! Cu un suspin, ea selasa $n )os pe mem*rul lui rigid, nera*datoare, fe*rila!.ericita c&nd se simti $nfipta $n penisul lui enorm, i-l atinsec%iar la *aza, acolo uride trupurile lor se $m*inau, si Dsopt

— (ti ador cocoselul3 — 6ar noi te adoram pe tine, replica el $ncet, tin&nd-o

ferm $n loc, str&ng&ndu-i cu putere soldurile, opun&ndu-smiscarii ei initiale de ridicare, coplesit de o volputate asacum nu tinea minte sa mai fi trait vreodata, apas&ndu-semai ad&nc, $n trepte lente!

— u, sopti, c&nd ea se z*atu $mpotriva captivitatii

sale! u $nca! 4steapta!!!El se $nfipse patrunz&nd-o p&na $n profunzime,> fac&o sa geama si sa sf&rseasca $ntr-un icnet smuls de placereaaceea c%inuitoare! Si atunci mai $nainta cu o distantarafinata, at&tatoare! 4proape incapa*ila sa respire, ametita,simtind ca se topeste, ea scoase un tipat sla*, g&tuit!

(n cele din urma, cu trupul ei parca topindu-se $n )urullui, el o ridica $ncet, si suspinul ei de dor $l $nvaluiH Sinimic $n lume nu mai avu vreo importanta $n clipele aceleadesav&rsite $n care ea tremura $n cel mai $nalt punct alretragerii lui — nici $ndatoririle, nici ratiunea — cacisimturile $i erau coplesite de o dorinta de nesuportat!



Ea este mai formida*ila dec&t o mie de victorii, g&ndiel, cu li*idoul $ncins la ma imum, si degetele lui $nclestate pe soldurile ei efectuara o usoara apasare $n )os! (n timpul

$ncetei co*or&ri, ea $ncepu sa se apropie de momentulculminant, printr-un orgasm ispititor de lent care seintensifica treptat, $n zv&cniri e altate, tumultuoase!"&f&ind, $nne*unita, ea se agata de el, $na*usindu-sigemetele $n grumazul lui, las&ndu-se prada e tazuluicutremurator c&nd el $si $mpinse soldurile $n sus!

— 8-al de tot, sopti #uras, $ncord&ndu-si picioarele,av&nt&ndu-se $n sus, ating&ndu-si clima ul cu o gra*afe*rila, o gra*a de nestap&nit!Cu oc%ii $nc%isi, cu g&tul e palid arcuit, eo g&f&ia la fiecare $mpingere a puterniceie)aculari, senzatia cre&ndu-i o stare de e taz, $ncing&ndu-simturile, ung%iile ei las&nd urme pe *ratele lui!

El nu o*serva, dupa cum nu-si dadea seama nici dezv&cnirile ranii sale! Era constient doar de socul gra*it alorgasmului sau, de senzatiile sale, primitive, carnale

— 6ntensitatea acestora fiind de asta-data mai acuta,mai sal*atica, de parca fiecare senzatie puternica ar fi fost orafinare perversa a vietii lui!

#upa ce trecu tumultul e ploziv, ramasera g&f&f%d $ncunul $p *ratele celuilalt! ici unul din ei nu era $n stare safaca vreo miscare! ?n c&ntec de pasare, dincolo de ferestre,$si lansa cu tarie trilurile $n linistea ce $nvaluise *rusc$ncaperea, a carei atmosfera era $ncarcata de mireasma pasiunii si a trupurilor $ncinse!

— Cu tine, voluptatea capata un nou $nteles, murmura#uras, reusind cel dint&i sa vor*easca, desi oc%ii $i erau$nca $nc%isi!



— u stiam c e ista voluptate!8ing&ndu-i lo*ul urec%ii, eo rezista im*oldului de a

spune Dvoluptatea mea ! =ostogolindu-se peste pieptul lui

$i z&m*i! — (ti multumesc, iu*itule, pentru lectiile introductive!4m capatat o noua conceptie despre vec%ile religii ale

preoteselor, si un nou mod de a aprecia viata, reflecta $nsinea lui, $n timp ce o a)uta pe eo sa se $ntinda pe el $ntr-o pozitie conforta*ila!

— #aca as fi o preoteasa $ntr-un templu — declara ea,spri)inindu-si m&inile pe pieptul lui — tu ai fi singurul meuslu)itor!

6— 6ar eu le-as multumi zilnic zeilor pentru favoarealor, replica el, sc%it&nd un z&m*et rautacios! Sau, cu tine,ceas de ceas!

— 4sta nu-i ceva neo*isnuit, nu-i asa' — u! — om supravietui %aosului' (ntre*a ea $n soapta,

vr&nd sa-l ai*a vesnic, desi aveau de luptat cu at&tiadusmani!#uras era prea cinstit, ca sa raspunda cu superficialitate

unei $ntre*ari puse cu at&ta sinceritate! #ar, dupa o scurtaezitare, zise>

— 4vem sanse foarte mari!4poi, pentru a $ndulci gravitatea raspunsului sau,

adauga z&m*ind> — (l pot $nvinge pe C%arlie!Ea $i $ntoarse sur&sul! — .oarte *ine, fiindca am nevoie de un tata pentru

copilul meu!



— 8a asta ma g&ndeam si eu!.u scutit de necesitatea de a domoli temerile lui eo sau

de a discuta despre prime)diile implicite din viata lui prin

sosirea micului de)un — $mpre)urare pentru care furecunoscator! 0ultitudinea dusmanilor ce-i amenintauimpunea sa ai nervi de otel si un optimism de nezdruncinat!Ca sa nu mai amintim de proviziile suplimentare, de la8 on, care-i fusesera fagaduite $nca din fe*ruarie!

0&ncara $n pat, sau mai degra*a #uras m&nca, iar eo$si dovedi capacitatea stomacului, care se dovedi a fi egalacu pofta ce i se citea $n oc%i! C&nd el $si puse deopartefarfuria si $ntre*a> DEsti sigura' , vaz&nd-o ca ia o a treia portie de omleta cu *r&nza si o a doua ceasca de ciocolata,ea se multumi sa confirme d&nd din cap, cu o lingura defrisca dusa la gura! ; priveliste $nc&ntatoare, decise el, ca sicum ea $nsasi ar fi fost o ispititoare delicatesa nuda!

Ceva mai t&rziu, c&nd el o $ntre*a politicos dacarealmente ar putea devora o a patra felie de p&ine pra)ita

unsa cu miere, ea spuse> — 4r tre*ui sa te %ranesti mai *ine, iu*itule! 4seara ti-ai lasat nem&ncata cea mai mare parte din cina!

aind o *ucata de sunca destinata sa $nsoteasca $nca o$m*ucatura de omleta cu *r&nza, adauga>!

— 4u la *ucataria de aici pe cineva foarte priceput! 4igustat p&inea din faina de ovaz'

— Sa ma interesez daca ea, sau el, pot fi momiti sa ne$nsoteasca la ^ric%' (ntre*a el cu ama*ilitate, zic&n- du-si$n g&nd ca ea constituia deliciul vietii lui!

— 4i vrea sa $ncerci' =eplica ea, cu oc%i$ sclipindu-ide interes!



— 4s fi fericit s-o fac!4r fi pus sa se demonteze %anul acela sc&ndura cu

sc&ndura si l-ar fi transportat prin toata lumea, daca asta ar

fi fost dorinta ei! — Esti un scump! — (ti multumesc, zise el calm, aplec&ndu-se sa sarute

mierea de la colturile gurii ei! — 0mm3 oarse ea, desc%iz&nd gura, atrag&nd

$nauntru lim*a lui, oferindu-se cu o neprefacatorie$nc&ntatoare!

Si c&nd, dupa o vreme, gura lui se desprinse de a ei si se$ndrepta $n )os, alunec&nd de-a lungul g&tului ei sculpturasi mai departe, ea suspina de placere! El, saruta fagasuldintre s&nii ei, $nfior&ndu-le carnea generoasa, lim*a luiating&ndu-i, calda, pielea! Stre- cur&ndu-si palmele su*s&nii ei, $i ridica si, asez&ndu-se iar $n sezut, se uita cudorinta la frumusetea lor durdulie si trandafirie, lasf&rcurile lor suculente si ascutite, cupele lor voluptuoase

at&rn&nd greu $n m&inile lui! — /e care sa-l sarut primul'Str&nse usor carnea docila, si sf&rcurile si aureolele $si

intensificara culoarea, lu&nd pozitie de drept! — ?ite3 Sopti el! Sunt nera*datori! — Eu sunt nera*datoare, spuse ea $ntr-un murmur a*ia

auzit, trupul reaction&ndu-i instantaneu, s&nii fiindu-i at&tde sensi*ili $nc&t putea simti aerul ce-i atingea! Suntflam&nda de se tot asa cum sunt flam&nda de m&ncare!

— (ti pot da se , murmura el, aplec&ndu-se si lu&nd$ntre dinti unul din sf&rcurile ei!

?soara apasare a dintilor se rasp&ndi prin trupul lui eo



de parca ea ar fi fost o sclava a iu*irii! #egetele i sestrecurara printre *uclele lui negre si, ridic&ndu-i cu puterecapul p&na c&nd se privira $n oc%i, rosti>

A — e vreau acum3 — Esti sigura' Sopti el, pun&ndu-si usor m&inile pesteale ei, $ndepart&ndu-i-le de capul lui si asez&ndu-le cu odelicata precizie pe s&nii ei!

C&nd simti pe palme apasarea propriilor ei sf&rcuri, ease $nfiora, si avu senzatia ca trupul i se desc%ide, ca si cumel ar fi actionat un declansator senzual!

— Cum $ti simti s&nii' ; $ntre*a el, strecur&ndu-si om&na (ntre coapsele ei, m&ng&ind marginile umede siumflate ale la*iilor ei! H R

Ea gemu sla* si se cutremura su* m&na lui, $n timp ce odevastatoare durere pulsanta urma $n spirala, st&rnita decontactul senzual al degetelor lui!

— 0&ng&ie-ti sf&rcurile pentru mine, o $ndemna el,strecur&ndu-si $nca doua degete $nauntrul ei, $mpin- g&nd

si m&na mai sus, dilat&nd-o! Ce suculenta esti, sopti el,simtindu-si degetele ude! /erfect pregatita pentru mine!!!#ar nu ti-ai atins sf&rcurile, adauga, rostindu-si rugamintea$ntr-o soapta a*ia auzita!

#&ndu-i imediat ascultare, ea si le apuca, str&ng&nd! — 4sa e mai *ine, murmura el, scot&ndu-si degetele

printr-o alunecare si urmarind cum v&rfurile sf&rcurilor sealungeau si se $ntareau, ating&ndu-le usor cu fluidul perlatde pe degetele lui!

C&nd se apleca spre ele, luceau ca doua nestemate! — E otica mea zeita a fertilitatii, sopti el, ling&ndu-le

dragalas, cu lim*a! remuri!



=ontai! #elicat, e cita cu lim*a lui, fac&nd-o sa g&f&iede dorinta imperioasa! 4poi $si $ndrepta trupul si, cuprin-z&ndu-i fata $n m&ini, o $ntre*a cu *l&ndete>

— 4i vrea se ul meu acum';c%ii lui erau pe )umatate $nc%isi! — ?ita-te la mine si spune Dda , $i porunci el! — #a! #a3 — 4tunci culca-te pe spate, $i spuse el calm, si desfa-ti

larg picioarele!Cuvintele lui atinsera nu se stie ce coarda sensi*ila, caci

oc%ii ei $si pierdusera e presia vaga, privindu-l *rusc drep$n fata!

— .ara ordine3! — -a fost un ordin! — re*uie sa ma rogi! — 4i vrea sa te culci pe spate, de dragul meu, iu*ito'

ise el cu tandrete!

Ea sur&se — o priveliste seducatoare, voluptuoasa! — /e astea' (ntre*a, uit&ndu-se la ramasitele miculuide)un $mprastiat pe pat!!

&m*etul prin care-i raspunse el! .u rautacios,nerusinat!

— (ngaduie-mi o secunda!0atur&nd c&t colo m&ncarea, printr-un gest larg al

m&inii, o a)uta sa se culce si apoi $i desfacu coapsele,depart&ndu-le si mai mult cu palmele, m&ng&ind rotun)imcatifelata a interiorului coapselor ei, $naint&nd mai sus,ating&nd miezul ei fier*inte si vi*rant! Strecur&nd cudelicatete v&rful unui deget $n susul pielii lucioase si



patrunde mai ad&nc $n momentul $n care se $mpl&nta $n estiind cu o certitudine de nezdruncinat ca eo constituia uncapriciu! 6mprudent si nesocotit!

#ar intentiona s-o ai*a acum, mai t&rziu!!! $ntotdeauna!Rermina rapid, o data, de doua ori, de trei ori, uit&nd

orice $n afara de senzatie, transportat, o*sedat asa cumdeseori i se $nt&mplase sa fie c&nd era cu ea, desprins detoate $n afara de nevoia lui de a o poseda! 6ar orgas-GG meei se $m*inau unul $ntr-altul, delirul $m*atator devenindfe*ril, c%inuitor, las&nd-o incapa*ila sa respire, $nnesimtire!

Si dupa aceea, c&nd zaceau $mpreuna, el $i reaminti deroc%ii, imaginatiaFuFA, puterea mintii si a trupului sau fiino*sedate de se !

— Crezi ca s&nii acestia $nc&ntatori vor $ncapea $nroc%ia de dantela neagra a lui C%olet' 0urmura, trec&n- dusi lenes v&rful unui deget $n )urul unui sf&rc!

— 0ai t&rziu, sopti ea, sensi*ila la atingerea lui, nes-tiind daca simturile ei puteau sa suporte $nca o stimulare! — 4cum, riposta el cu glas scazut, aplec&ndu-se mai

mult spre ea, sarut&nd-o, cerintele li*idoului arz&nd ca oflacara $n interiorul lui!

/oate ca e plicatia era timpul sau lipsa acestuia, faptulde a nu sti niciodata c&nd avea s-o mai vada, daca avea s-omai vada! /recum un lacom care se teme sa nuflam&nzeasca, voia sa-si umple simturile cu ea, s-o simta $nm&inile lui si su* el, $n )urul lui!!! acum c&nd putea!

=ostogolindu-se peste ea si )os din pat, puse! /icioarele pe pardoseala si, trag&ndu-si desagii de o*l&nc de su* pat,



scoase din unul dintre compartimente far&ma de dantelaneagra, si matasoasa!

4sez&ndu-se pe marginea patului, puse pe trupul ei

tesatura vaporoasa, si oc%ii ei se desc%isera lent! — .a-mi placerea, zise el, z&m*ind usor! Sunt lacom! — #e acord, at&ta vreme c&t nu ma trezesti, murmura

ea, cu o privire amuzata si incapa*ila sa se miste! — #ormi, $i propuse el, stiind la ce sa se astepte,

cunosc&nd-o *ine! — 0mmm3!!!/leoapele ei se $nc%ideau de)a, salteaua de puf fiind

$nc&ntator de moale!; $m*raca asa cum ar fi procedat cu un copil, spri)i-

nindu-i cu gri)a ceafa pentru a-i trece peste cap peticul dedantela, petrec&ndu-i m&i $nt&i un *rat lipsit de vlaga si a pe celalalt $n micile m&neci *ufante, ridic&nd-o cu *l&nde pentru a face roc%ia sa-i alunece delicat peste umeri, pesterotun)imea s&nilor plini, oprindu-se c&teva clipe ca sa-si

admire opera $nainte de a-i trage fusta peste solduri si picioare!C%ole$ s-a priceput sa aleaga masura, g&ndi #uras!

=oc%ia se potrivea perfect, proiala fiind la modadar$ndrazneata, si conceputa pentru a seduce! #antela eraat&t de transparenta $nc&t nuantele pielii $ncalzeau oc%iul prin voalul negru, parul negru dintre coapsele lui eo$ntrezarindu-se precum o sugestie um*roasa, ca o ispita, $nvreme ce picioarele ei palide si zvelte se conturau su* fustaampla! #ar centrul de atractie cel mai captivant eradecolteul, ad&nc si larg, conturat cu o panglica de mataserosie, legata $n funda la *aza cur*urii elegante! ; funda-ce



putea fi desfacuta cu usurinta ca sa permita accesul,atingerea!

6ar ea nu mai dormea, de asta era sigur— ritmul

respiratiei i se modificase!#antela transparenta parea $nc&ntator de senzuala pe pielea ei, trezind o e trem de usoara senzatie, asemeneav&rfurilor unor aripi, sau ca o *riza varateca, arz&nd devoluptate, calda! Suprafata pielii ei se $ncinse de e citare,caldura urc&nd $ntr-o spirala interioara, gonind prin s&ngeei! eo se $ntre*a daca era posi*il ca purtatoarea aceleiroc%ii sa se $nece $ntr-o senzatie at&t de puternica!

— #e ce nu te ridici $n sezut' /ropuse #uras, petrec&ndu-si m&inile pe su* *ratele ei!

— 4m de ales' 0urmura ea, genele ascunz&ndu-i pe )umatate verdele $nc%is al oc%ilor!

Cuv$ntele fura rostite cu o nuanta senzuala! — u ai $ntotdeauna de ales, micuta mea!"lasul lui era o soapta, privirea oc%ilor lui $ntunecati

stralucea de vadita dorinta! — :ai, ridica-te de dragul meu3; salta fara efort, nevoile lui carnale depasind durerea

de moment din $nc%eietura m&inii lui, $n clipa $n care sesmulsera3 Copcile! Si, dupa ce o rezemase cu gri)ameticuloasa de ta*lia vopsita $n rosu de la capat&iul patulu potrivindu-i perne de o parte si de alta, ca sa-si spri)ine *ratele, spuse>! A t

— /ui $n valoare roc%ia, draga mea! — (mi da o senzatie!!! delicioasa! A — C%iar si aici'!, AF$si strecura m&na $ntre picioarele

netezindu-iA



#antela peste muntele lui enus, $naint&nd cu degetele<mai )os, mas&nd cu o apasare insistenta tesatura pestela*iile ei umflate!

Ca raspuns la acea frectiune provocatoare, ea gemu, <simturile e cit&ndu-i-se rapid su* atingerea lui! @ — Cum te simti'< — .ara ast&mpar, raspunse ea, negasindu-si locul!

era*datoare!!, < — 4i vrea sa atingi iarasi punctul culminant' @) Ea se

trase putin mai departe, pielea fiindu-i prea'"ingasa dupa ce facuse dragoste! 1 — u sunt $n stare!/rin rnatasea fina simti degetele lui ude, si corpul i i se

e cita, umezindu-se! 1 — /oate ca esti $n stare, murmura el! /oate ca esti $n

stare sa ai orgasm $nca de zece ori!alul de voluptate ce-i $nfiora vaginul o facu sa $nc%ida

oc%ii!

— ; sa mor!!!4plec&ndu-se spre ea, el $si puse cu gingasie *uzele peale ei, $si strecura m&na pe su* dantela neagra a fustei si $slasa degetele sa alunece $nauntrul ei!

— u, nu vei muri, sopti, m&ng&ind pielea moale sifier*inte! u te voi lasa eu! Cuvintele $i vi*rara l&nga guraei, linistitoare, iz*avitoare, $n timp ce degetele lui secufundau ad&nc A $nauntrul ei, si ea se $nfiora cuprinsa dedorinta!

— #esc%ide-te mai mult pentru mine, zise el!/icioarele ei se departara unul de altul, ca si cum ea i-ar

fi apartinut, supun&ndu-se poruncilor lui!



— 0ai mult, ordona el peste c&teva clipe, desfa- c&ndu-i el $nsusi mai larg picioarele, asez&ndu-i-le comod, cugenunc%ii usor $ndoiti, cu gleznele $ncrucisate, $n asa fel

$nc&t partea inferioara a trupului ei ramase $nc&ntator dedezgolita, e pusa vederii!8as&ndu-se putin pe spate ca sa admire pozitia ei

lu*rica, $i potrivi fusta pentru ca se ul sa-i fie pe de-a-ntregul vizi*il!

— 4i vrea o p!!! aici, $nauntru' (ntre*a cu *l&ndete,ating&nd despicatura ei pulsanta!

Ea se agita su* m&na lui, $na*usindu-si un tipat! — u te aud, murmura el, misc&ndu-si degetele $n sus

si $n )os! 4i vrea p!!! mea'Cu oc%ii $nc%isi, ea facu semn din cap ca Dda ! — u sunt foarte sigur ca esti pregatita!;c%ii ei se desc%isera mari! — 4%, asa da3 (mi place sa vad nevoia asta avida! — u pot astepta!!! e rog3

— (nca doar c&teva minute!!! 0a g&ndeam ca mai $nt&sa-ti sarut sf&rcurile! — u!, te rog3=espiratia ei era aspra, pielea i se $m*u)orase, vulva $i

pulsa $n mod vizi*il! Era at&t de al nai*ii de e citata, $nc&#uras se $ntre*a c&t timp putea el $nsusi sa astepte! #ar elera mai iscusit la )ocul acesta, talentele lui erau maiinventive, si $ntelegea ca am&narea nu facea dec&t sasporeasca placerea!

— 4sta nu-mi va lua mai mult timp, zise!#ezlega funda rosie care sustinea decolteul roc%iei,

d&nd la o parte tesatura si las&ndu-i s&nii la vedere!



— 4sa e prea frig' (ntre*a fara a fi necesar, m&ng&ind pielea ei $ncinsa!

— #racu+ sa te ia3 4*ia sufla ea, disperata!

— Esti prea impetuoasa, o mustra el cu *l&ndete,fac&nd sa alunece inutilul corsa) de dantela su* si $n )uruls&nilor ei, las&nd din nou funda rosie pe su* rotun)imile pline, durdulii, $n asa fel $nc&t acestea sa stea sustinute si$ncadrate de dantela neagra, $mpinse $n sus cu putere, cadoua glo*uri proeminente si $nc&ntatoare!

4plec&ndu-se spre ea, el $i linse cu gingasie s&nii,descriind cu lim*a un cerc $n )urul fiecarui sf&rc, sigeamatul sla* al lui eo $ntrerupse, tremurator, tacerea!0&inile lui se ridicara si cuprinsera ferm un s&n plin,voluptuos, pentru a o face sa se retina p&na ce gura lui se$nc%ise peste v&rful $ntarit! eo tremura su* m&na tui,cutremur&ndu-se de dorinta, si c&nd el $ncepu sa suga cu oapasare dura, delicioasa, ea scoase un tipat si avu unorgasm $nsotit de un suspin sal*atic, g&f&it! Eli*er&n- du-

sf&rcul c&nd ultimul fior se domolise $n trupul ei, el $i luafata $ntre palmele sale calde si sopti> — E mai *ine c&nd sunt $nauntrul tau! — ;ric&nd3!!! sopti ea, o flacara verde aprinz&ndu-i- se

$n ad&ncul oc%ilor!El c%icoti! — =a*dare, iu*ito! a fi cu at&t mai *ine! — "arantat' 0urmura cu o insolenta, capricioasa,

sfredelindu-l cu privirea! — "arantat, raspunse efcu seninatate! — Blestemata fie-ti nerusinata siguranta de sine!

Spr&ncenele lui se $naltara!



$nainte de a putea raspunde, si, p&na atunci, si celalalt sf&ral ei fusese decorat cu o movilita de frisca!

— u sunt convinsa ca-mi place asta!

— 4devarat' =eplica el calm, ating&nd cu delicatete, prin frisca, unul din sf&rcuri! — -ar tre*ui sa arati at&t de multumit de tine, zise ea,

tuguindu-si *uzele, $ntr-o $m*ufnare strengareasca!\! — estemata dura, iu*ito, ce pot sa spun'(i atinse celalalt sf&rc, si ea trase ad&nc aer $n piept! El

z&m*i usor, urmarind cum roseata trandafirie serasp&ndeste pe s&nii ei, si foarte $ncet zise>

— Cred ca voi picta cu frisca si se ul tau! Cum ararata'

u era nevoie de raspunsul ei — #uras putu vedeatremurul care-i zgudui trupul!

— 8a asta ma g&ndeam, spuse! Si dupa aceea, daca nute deran)eaza sa astepti! — 4dauga pe un ton dulceag,tras&nd o linie cu degetul sau mi)lociu $n )osul crestaturii

se ului ei — o voi $ndeparta pe toata ling&nd-o!Ea se zv&rcoli, simtind ca se topeste, o dorinta denestap&nit cresc&nd $nauntrul ei!

— u ai voie sa te misti, $i sopti el la urec%e si pun&ndu-i o m&na pe a*domen ca s-o tina imo*ila! Bravo,asa, murmura, $ntinz&nd un strat lucios de frisca pestela*iile ei!

Ea nu fu $n stare sa vor*easca, senzatia dezlantuita par&nd ca-i dizolva oasele, zv&cnetul dintre picioarele eiating&nd o intensitate coplesitoare!

E pert $n reactia feminina, #uras nu avu nevoie saceara un raspuns, ci continua sa netezeasca frisca lucioasa



peste pielea ei, acoperind mai $nt&i toate suprafetelee terioare, p&na c&nd acestea fura iscusit glazurate $n al*,$ndes&nd mici cantitati de spuma dulce $n fiecare cuta si

crevasa sensi*ila! Cu restul de frisca umplu $n modconvena*il vaginul ei, adaug&nd pe r&nd c&te putin, p&naea fu at&t de plina $nc&t crema spumoasa dadea pe dinafar

— re*uie sa privesti, o $ndemna el cu *l&ndete,trag&nd-o usor $nainte $n asa fel $nc&t sa se poata uita $n $ntre picioarele ei! 4rata de parca ai fi plina cu sperma unui$ntreg regiment! re*uie sa fii foarte $ndatoritoare!

"lasul lui era catifelat, si privelistea dintre picioarele ei$ntr-at&t de lasciva $nc&t eo se cutremura de rusine!!! si se cita frenetic!

— Esti $ndatoritoare' ; $ntre*a el cu o voce aspra, care$i st&rni un tremur interior!

— u stiu, murmura, neputincioasa fata de propria-isenzualitate, murind de dorinta de a fi a lui!

— (n roc%ia aceasta revelatoare arati a fi $ndatoritoare,

sopti #uras! S&nii $ti sunt e pusi, asa ca sa-i poata vedeaoricine! Ce va g&ndi lumea — continua el pe un ton ursuz,grosolan — vaz&ndu-te cu sf&rcurile m&n)ite cu sperma!!cu se ul picur&nd de sperma!

El stie, $si zise eo $n g&nd, ca ma poate avea oriunde,oricum! Si se simtea ca si cum ar fi fost scufundata $ntr-omare de dorinta se uala, nesf&rsita, nelimitata,$nspaim&ntatoare, frumoasa!

— /ur si simplu te vreau, a*ia reusi sa sopteasca,$ncep&nd sa tremure, coplesita de dorinta! e rog, 4ndr5!!!te rog, nu-mi face asta3

0&inile lui se ridicara sa-i cuprinda umerii, sustin&nd-o



si $si co*or$ capul $n asa fel $nc&t oc%ii sa le fie la acelasnivel!

— oi $nceta, spuse, sterg&nd cu cearsaful frisca de pe

sf&rcurile ei! u tre*uie sa mai astepti!Cu *l&ndete, o culca iar pe pat! — =estul sa-l sterg, sau!!!Ea scutura din cap! — Sau sa-l $ndepartez ling&ndu-l' (nc%eie el, z&m*ind

usor! — 4sa, sopti ea, cuv&ntul fiind a*ia audi*il, dar

$ntelesul lui av&nd o limpezime de cristal! — Sluga dumneavoastra, doamna, replica el politicos,

asez&ndu-se $ntre picioarele ei!/este c&teva clipe, rezem&ndu-si *ar*ia pe vulva ei, $si

$nalta privirea spre ea, contempl&nd-o cu oc%i angelici, caaceia ai unui *aiat din corul *isericesc! -

— #aca este ceva ce nu-ti place, murmura cu *uzelerasfr&nte $ntr-un r&n)et, da-mi de stire!

— 6nsolent individ3 Sopti ea! — #ar competent! — om vedea!4plec&ndu-si capul, el linse o poteca spre clitorisul ei,

provoc&nd o reactie imediata si flagrant de patimasa! recuun oarecare timp p&na c&nd ea $si reveni $ndea)uns c&t sadesc%isa oc%ii!

— Cum a! fost' (ntre*a el, o*raznic si nerusinat! -/rivirea $ntunecata ridic&ndu- se putin deasupra munteluilui enus al lui eo!

— 0mm8! Suspina ea languros! — Suficient de competent' 6nsista #uras, cu o tresarire



cursul celor ce urmara, #uras avu mare gri)a sa acorde $nmod regulat atentie clitorisului ei, $nainte de a $ncepe sidupa ce $nc%eie delicata sarcina de a $ndeparta frisca din

vaginul ei! 8ucrarea necesita di*acia m&inilor, a gurii si alim*ii — o realizare simpla penrtru un *ar*at care $nvatasese ul oral de la o guvernanta ce-i $ngaduise s-o patrundavreme de trei luni!

#e fapt guvernanta nu rezistase persistentei si nevoilorlui carnale, dar p&na la vremea respectiva el devenisee trem de e perimentat! u, mai mult dec&t at&t> unvirtuoz, dupa nouazeci de nopti fier*inti! (nvatase la perfectie cum sa st&rneasca ma imum de senzatii $ntr-odoamna!

C&nd el termina, eo tremura, dupa ce atinsese clima ude un numar nesf&rsit de ori< c&nd el decise ca pentru eafusese de a)uns, dar nu si pentru el! 4tunci se urca peste easi se $mpl&nta $n ea, si o saruta, si o m&ng&ie, av&ndsenzatia ca magia dintre ei era $n armonie cu ritmul

universului sau cu nu se stie ce vra)itorie mai presus deorice $ntelegere — ceva necugetat, puternic, ne*unesc!;rgasmul lui fu e ploziv, cutremurator, devas- t&ndu-icreierul si trupul, si dupa aceea el se pra*usi, rostogolindu-se alaturi de ea $n asa fel $nc&t sa nu o zdro*easca! ac&n pe spate, cu m&inile si *ratele larg desfacute, vreme dec&teva clipe nu fu $n stare sa-si aminteasca unde se afla!

— 6suse, mormai cu glas ragusit, a*ia respir&nd!rase ad&nc aer $n piept, $ncerc&nd sa domoleasca

efectul zguduitor! — u mai vreau, sopti cu greu eo!!El $ntinse o m&na, s-o atinga!



— (mi pare rau, $si ceru scuze, glasul fiindu-i $nca sla*!#ormi, murmura, m&ng&indu-i degetele, pentru ca pestec&teva clipe sa se ridice $ntr-un cot ca sa traga o patura

peste ea!eo adormise de)a, si era at&t de frumoasa $nc&t el,uit&ndu-se $n )os, spre ea, z&m*i! ; dorea asa cumniciodatanu mai dorise vreo femeie! Era ceva $nspaim&ntator, dar elnu putea face nimic $n privinta asta> dorea ceea ce dorea! Enumea asta iu*ire< el nu stia foarte *ine ce anume $nsemnaceea ce simtea! #ar ea era a lui, asta stia cu certitudine, fieca ea dorea sau nu acest lucru! U h i 0ingen se integra *ine $n orice mediu, $nfatisarea lui fiind $n mod intentionatgreu de definit, iar talentul sau pentru lim*i straine fiindat&t de mare $nc&t vor*ea impeca*il numeroase dialecteregionale! Cu toate acestea, antecedentele mongole alececenilor $i situau $ntr-o categorie aparte, $n vreme cee presiile lor fioroase ar fi atras atentia asupra lor c%iardaca ar fi fost deg%izati cu iscusinta! 4stfel ca spionul

regelui .rederic a socotit ca era prefera*il sa calatoreascanoaptea si sa se odi%neasca ziua! u era greu sa prinda din urma armata $n retragere a lui

#uras! (mpovarata cu raniti, aceasta se deplasa foarte $ncet!4sadar, trei zile mai t&rziu, 0ingen si detasamentul lui dee ecutie trasera la acelasi %an care-l gazduise pe #uras $nnoaptea precedenta!

(n cursul cinei din acea seara, 0ingen intra $n vor*a cuservitoarea, compliment&nd-o pentru sortul ei *rodat, apoideclar&ndu-se multumit de m&ncare si $ntre*&nd, pestec&teva clipe, daca nu cumva ea $l vazuse $n carne si oase pilustrul general #uras!



- — oata lumea din sat vor*este despre el, adauga0ingen! "enerozitatea lui merge p&na la a plati %rana silocuinta pentru soldatii sai, remarca el pe un ton prietenos!

(n acel moment al conversatiei, fata deveni e trem delaudativa cu privire la farmecul si curtenia generalului! /aisigur, el locuise c%iar la eta), continua ea, relat&nd foarteamanuntit $nt&mplarile din a)un!!

— #in c&te am auzit, $mpreuna cu el calatorea odoamna draguta, remarca 0ingen!

Si pentru a domoli orice *anuiala ca ar iscodi, adauga> — "ra)darul mi-a spus ca era foarte frumoasa! — 4m&ndoi sunt frumosi, replica servitoarea, cu un

oftat plin de do)! Si z&m*etul generalului este de-a dreptulminunat! 0i-a multumit $n mod deose*it pentru ca i-amadus doamnei azi-noapte o a doua portie de *udinca!

(si co*or$ glasul $n mod conspirativ si oc%ii i se marira$nsufletiti de g&ndul detaliului picant ce urma>

— Si nu avea pe el dec&t pantalonii, daca pricepeti ce

vreau sa spun3 — 4%8! =eactiona 0ingen, cu $ntelegerea adecvata!Sunt amanti3

— ici o $ndoiala $n privinta asta, spuse fata fac&nd cuoc%iul! El i-a cumparat de la *atr&nul Calvin, care sta $n )osul strazii, un inel fantezist cu un diamant roz, mare c&tun ou de proum*el, si doamna nu s-a dat )os din pat dec&t l plecare, azi-dimineata!

— El se *ucura de reputatia de a avea succes la femei,zise 0ingen, cu un z&m*et strengaresc!

— 4r fi putut s-o ai*a pe oricare dintre noi, cele de-aici, doar arunc&ndu-ne o privire, declara cu convingere



draguta camerista! 4nnie voia sa-l $ntre*e daca n-ar fi vrutsa se desparta c&teva clipe de doamna lui ca sa serostogoleasca rapid prin f&n cu ea, dar noi am oprit-o,

d&ndu- ne seama ca el nu avea oc%i dec&t pentru contesa! — Este contesa' (ntre*a 0ingen, strecur&nd $n glasulsau o nota de respect sporit, si $ntre*&ndu-se daca #urasc%iar se referea la eo rostindu-i titlu8

— Ei *ine, el nu-i zice contesa! (i spune Ddraga siDiu*ito , si alte dragalasenii, dar soldatii care $i asiguragarda personala o numeau contesa! Cica ar ti rusoaica,sustineau ei, sopti camerista, ca si cum cuv&ntul ar fi fost prime)dios!

Si avea destula dreptate, deoarece privirile crunte alececenilor se $ndreptara *rusc spre ea, voca*ularul lor limita$ngaduind recunoasterea cuv&ntului Drusoaica ! Ca si cumrautatea lor ar fi fost o energie palpa*ila, fata le arunca o privire rapida si, al*indu-se la fata, se gra*ii sa-si cearascuze si pleca, prete t&nd ca avea trea*a la *ucatarie!

Seamana cu niste v&rcolaci $ntunecati, g&ndi 0ingenuit&ndu-se la cei doi *ar*ati cu priviri necrutatoare, pielea )lor oac%esa si vesmintele negre d&ndu-le o$nfatisareFsinistra! #esi dupa ani si ani de practicare ameseriei lui tainice nu era predis-pus la nervozitate! 8ecunostea destul de *ine talentele de ucigasi! iciodata nuseb $ntorcea cu spatele spre ei! 1

— Contesa rusoaica, *om*ani unul dintre ei, $ncles- A)t&ndu-si m&inile puternice pe %al*a lui de *ere!

— 4ici' (ntre*a celalalt, cuv&ntul fiindu-i $na*usit de$m*ucatura de carne de oaie fiarta!

— Sunt cu o zi de drum $naintea voastra, rosti 0ingen



Darmata #unarii ! Bernadotte, atent la directia din care *ateau v&nturile politice si dintotdeauna ostil lui #uras, $itrimisese acestuia o epistola insolenta, $n care spunea ca

intentiona sa se duca acasa pentru o vreme, ca sa-si revinadupa necazurile suferite cu pieptul, dar ca, atunci c&nd seva $nsanatosi, avea sa se $napoieze Dspre a muri glorios$mpreuna cu camarazii !

Bine$nteles ca si Claudine introdusese $n mapele#irectoratului propriile ei instructiuni!

— /e astea ti le las tie, i spusese #uras lui Bonna cuglas scazut, d&ndu-i scrisorile de culoarea levanticai!

4sa se face ca $ntr-o zi at&t de importanta, cu o avalansade scrisori si cu nou alcatuita armata necesit&nd oreorganizare imediata, un mesa) din partea unui spion futrecut cu vederea!

Ca urmare a recentei sale numiri, #uras raspundeaacum de apararea $ntregii frontiere rasaritene a .rantei, dela Ko*lenz p&na $n susul vaii =inului, la Basel< de! 4colo

de-a lungul frontierei la trecatoarea Splungen — o distantade mai *ine de patru sute de mile! #istrugerea, $n dreaptalui, a armatei franceze din 6talia, lasase e pus A atacului$ntregul sau flanc sudic, adaug&nd $nca o suta de mile lalungimea frontului pe care tre*uia sa-l apere!

; parasise pe eo la pr&nz, c&nd sosisera mesa)ele, sinu reusi sa se $napoieze la ea dec&t la ora cinci! #ar c%iar atunci ramase doar putin, c&t sa man&nce, si se scuza$nainte de a se servi desertul, e plic&nd ca e nevoit Sa se$ntoarca la cartierul sau general, sta*ilit provizoriu la.rauenfeld!

— oi reveni diseara, zise, pun&ndu-si servetul pe



masa! Sunt incredi*il de multe sarcini de $ndeplinit!Spr&ncenele i se $m*inara $ntr-o usoara $ncruntare c&n

adauga>

— otul va fi *ine cu tine $n lipsa mea'Ea z&m*i! — u, dar du-te! 0a voi descurca perfect!(ntinz&nd *ratul peste mica masa, $i atinse m&na,

diamantul trandafiriu de pe degetul ei sclipind $n luminalum&narilor!

— Spune-mi ca ma iu*esti! — e iu*esc!!! acum si $ntotdeauna, zise el, cuvintele

fiindu-i cu neputinta de rostit cu nu mai mult de doua zile$n urma! 0a voi $napoia de-ndata ce-mi va fi posi*il!

— /este sase luni, pro*a*il, $l tac%ina ea! — -as putea trai at&t de mult fara tine! /oate peste

sase ore, replica el, z&m*ind $n timp ce se ridica din fotoliuotusi, sa nu ma astepti!

(n acest timp, 0ingen si cecenii se aflau $n gra)durile

aceluiasi %an, d&ndu-i gra)darului aur $n sc%im*ul$ngaduintei de a-i lasa sa foloseasca locuinta lui dedeasupra surei pentru f&n! /referau anonimatul, desi, c%iardaca ar fi dorit sa fie *atatori la oc%i, ar fi fost foarte greusa-si asigure gazduire, $ntreaga armata fiind cazata la.reuenfeld! /rima sarcina a lui 0ingen avea sa fielocalizarea contesei si a lui #uras! Stia ca locuiau la acelasi%an, fiindca toata lumea se agita ocup&ndu-se de general sde personalul acestuia, dar tre*uia sa afle amplasamentule act al apartamentelor lor! 4stfel ca, $ndata ce - desagii deo*l&nc le fura carati sus, 0ingen $i lasa pe ceceni $nascunzisul lor si pleca $n recunoastere! (n plus, voia sa



descopere daca $i sosisera $ntaririle! 4cum, ca stirea desprenumirea lui #uras circula $n tot orasul, timpul deveneacritic!

?m*la zvonul ca #uras urma sa plece a doua zi pentrua face o inspectie a $ntregului sau front!;ric&t de rudimentare le erau talentele lingvistice, cei

doi asasini prinsesera fr&nturi din conversatiile purtate $n )urul lor c&nd intrasera $n oras si $ntelesesera ca se aflaufoarte aproape de locuinta generalului! 4sa ca, atunci c&nd pleca 0ingen, unul dintre ei $l urmari! Celalalt porni sacaute cartierul general al armatei franceze! 8ui 0ingen nu-itre*ui mult timp ca sa descopere ca deocamdata colegii lui prusaci nu a)unsesera in locul propus pentru $nt&lnirea lor — ceea ce $i lasa li*ertatea de actiune! ;arecum speriatdeoetatea de*ord&nd de) trupe, $si analiza optiunile $ndrumul de $napoiere la %an!

(ntre*&nd-o pe o t&nara servitoare durdulie pe care oO$nt&lni- pe coridor, 0ingen afla ca generalul tocmai

plecase! — Si doamna lui' Se interesa 0ingen cu ama*ilitate,d&ndu-i tinerei femei o moneda, pentru osteneala ei!

— (n camera din capatul scarii, domnule, zise ea,arat&nd $n sus cu capul! C%iar acum man&nca fructe de padure proaspete, de la /aris! ?n curier le-a adus $n dupa-amiaza asta, $mpreuna cu sampanie pentru noile distractiiale generalului!

?it&ndu-se $n susul scarii, 0ingen $i zari pe cei doiostasi st&nd de garda de fiecare parte a usii! efiind sigurdaca rostul lor era s-o tina pe contesa $nauntru sau pe altiiafara, scoase $nca o moneda, de asta-data mai mare!



— 4i vrea sa-i duci contesei un *ilet din partea mea,daca ti-as da aceasta moneda de aur' 4m cunoscut-oc&ndva, si mi-ar face placere sa-i prezint felicitarile mele!

— 4ti putea sa-i *ateti $n usa, zise servitoarea, masu-r&ndu-l din oc%i pe 0ingen cu o oarecare suspiciune!6ndividul nu purta uniforma franceza, si nici nu avea

$nfatisarea unui om *ogat! — Cum ai putea dumneata sa cunosti o contesa' — 4m lucrat pentru tatal ei, ca secretar, raspunse el! 0a

va sti ca pe unul din oamenii casei! — 8a /aris' (ntre*a ea!Ezit&nd c&teva clipe, 0ingen se g&ndi ce sa raspunda!

;are femeia cunostea povestea lui eo, sau presupunea cadoamna lui #uras era o frantuzoaica'

— #a, la /aris, se decise sa spuna! — 0i-ar placea sa vad $ntr-o zi /arisul!!!/ulsul accelerat al lui 0ingen reveni la normal! — #aca $mi faci serviciul de a ducs un *ilet, voi fi

fericit sa-ti dau destui *ani c&t pentru o calatorie la /aris!Ea $ntinse m&na si 0ingen z&m*i satisfacut!(n situatia aceea, de pregatire a raz*oiului, 0ingen stia

ca era cu neputinta sa ai*a acces direct la #uras! (n orice$mpre)urari cu greu se putea o*tine o audienta la ungeneral, acesta fiind $ntotdeauna aparat de o falanga desu*alterni si un $ntreg stat-ma)or!

ici nu era posi*il sa se prezinte pu*lic ca agent alregelui .rederic sau al lui Korsa ov! 4m*ele ipoteze l-arfi pus $ntr-o situatie riscanta! reun t&nar ag%iotant cuvisuri de glorie ar fi putut sa-l $mpuste mai $nt&i, pun&nda*ia pe urma $ntre*ari, sau ar fi fost posi*il ca el sa-si



petreaca tot timpul, p&na la sf&rsitul raz*oiului, $ntr-unlagar de prizonieri francez!

#aca totusi ar fi putut s-o convinga pe eo de prime)dia

care-l p&ndea pe general, ea ar fi fost mai $n masura sa-io*tina o audienta la #uras! Si, odata ce generalul ar fi aflatdespre planul lui Korsa ov, personalul lui s-ar fi pututocupa de cei doi ceceni!

0ingen nu tinuse seama de $ncapat&narea cu carececenii $si urmareau scopul! 6scusiti $n meseria lor, $ilocalizasera de)a pe #uras si pe eo, si $n timp ce 0ingense afla $n salonul %anului scriind *iletul sau catre eo,e plic&ndu-i pericolul care-l ameninta pe #uras, cecenii secatarau de)a pe galeria e terioara de la eta)ul doi, $n parteadin spate a %anului!A Cei doi *ar*ati stateau $n ec%ili*ru p *alustradaA verandei, scrut&nd cu gri)a gardero*a ce se zar prins f&sia de spatiu lasata de marginile draperiilor care nuse! M uneau complet! (ncaperea era doar sla* luminata, si s pustie! Se uitara unul la celalalt d&nd din cap si se apucara

de trea*a! AFCu a)utorul lamei unui stilet, fereastra fu desc%isa farazgomot, e act at&t c&t sa le $ngaduie! Celor doi sa sestrecoare $nauntru! ot at&t de repede, fereastra fu ) $nc%isla loc! Cel mai scund dintre intrusi trecu $n spatele ) usii partial desc%ise si se uita $n dormitor prin crapatura )$ngusta dintre usa si cadrul ei> ?n z&m*et vag $ncreti Ao*razul oac%es, si individul $i facu semn tovarasului d&ndo data din cap!b

/este o secunda t&snira peste pragul usii, napustin- ) du-se catreGpatul pe care eo statea culcata citind, apro-< pierelor fiind at&t de rapida si neasteptata, $nc&t< a)unsera la ea



aproape $nainte sa-i fi vazut!eo desc%ise gura sa tipe, vederea cecenilor fac&nd-o

sa-i $ng%ete s&ngele $n vene, dar o m&na negricioasa $i fu

pusa cu duritate peste gura! #esi se z*atu $mpotri- vindu-sestr&nsorii lor, iz*ind cu picioarele si zg&riind, $n c&tevasecunde fu legata fedeles, av&nd un calus la gura si o esarfa peste oc%i!

?imita de *rusc%etea atacului, $ngrozita, prada uneicoplesitoare senzatii de moarte ce-i invada simturile, eo$ntelese ca era rapita! .unctia de asasini a cecenilor era *inecunoscuta! ;are ma vor tortura $nainte de-a ma ucide'Se $ntre*a, c%inuitorul g&nd isc&nd o crestere a panicii cao paraliza! 4poi simti pe o*razul ei o *oare rece, auzi de )osc&teva vor*e mormaite, si inima $ncepu sa-i *ata ne*unestese afla $n fata unei ferestre desc%ise!

Scoase un tipat c&nd $si dadu seama ca era aruncata $ngoi, strigatul ei de groaza neauzindu-se dec&t ca un murmu$na*usit prin calusul care-i lega gura! (n cadere li*era, se

$ncorda instinctiv $n asteptarea iz*iturii, si apoi *inecuv&nuitarea care o curpinse si $si pierdu cunostinta, trupul eilipsit de vlaga caz&nd $n *ratele cecenului de dedesu*t!

C&nd $si reveni $n simtiri, narile $i fura invadate demirosul de f&n si cai, si, st&nd perfect imo*ila, astepta catumultul din creierul ei sa se domoleasca $ntruc&tva! u temi ca, se avertiza ea — cei care o tineau captiva putea sastea la p&nda! 4poi le multumi tuturor spiritelor *inevoitoare pentru ca o tinusera $n viata, desi $n clipaimediat urmatoare se $ntre*a daca avea vreo speranta desupravietuire de lunga durata! ;are unde ma aflu, se $ntre*a pe urma, si c&t timp am zacut pe pardoseala' u stia nimic



legatura cu ora sau cu locul! ici un zgomot apropiat nu-ia)ungea la urec%i! Sa fiu oare singura'

(ncerca sa-si roteasca picioarele, gleznele legate

$ngaduindu-i doar o foarte mica miscare, si astepta oreactie!acerea ramase netul*urata!

Se $ntre*a daca avea sa fie lasata sa moara asa! 4stadepinde, decise ea, silindu-se sa-si pastreze c&t de c&tcalmul, de ce anume urmareste Korsa ov, daca ma vreavie!!! sau c&t de multa nevoie are de mine vie! 4naliz&ndcele mai presante motive penrtru care el ar fi putut s-o prefere - vie, $si $ndrepta atentia catre eventualele mi)loace prin care sa scape din situatia prime)dioasa $n care se afla!St&nd la picioarele scarii, 0ingen o urmarea din oc%i pecamerista care se apropia de ostasii ce pazeau usa lui eo!8-ar fi dat monede de aur si pentru paznici, sper&nd caacestia ar putea fi mai usor convinsi sa predea mesa)ul lui!

C&nd *iletul lui trecu $n m&na unui paznic, 0ingen,

care-si tinuse respiratia, rasufla usurat! /rima piedica fusese$nlaturata!Co*or&nd scara, servitoarea $i facu cu oc%iul, m&ndra

de realizarea ei, $nc&ntata de noua ei avere!#upa ce paznicul se facuse nevazut trec&nd pragul usii,

0ingen aptepta, cu nervii $ncordati la ma imum! #ar omulreaparu doar dupa c&teva clipe, napustindu-se pe coridor, $mod vizi*il tul*urat, si $l trase pe tovarasul lui $napoi $napartament, $mpreuna cu el!

C&nd, peste c&teva secunde, iesira am&ndoi $n goana sse repezira $n )os pe scari, 0ingen avu senzatia ca-l!,ameninta moartea!



— 4 plecat' (ntre*a el, taindu-le drumul! u era timp pentru viclenii sau discutii — fiecare minut

conta!

— Stiu ca asa e, zise de-a dreptul c&nd un soldat $ncercsa-l dea la o parte! 4veti nevoie de mine pentru ca eu o potgasi! #uceti-ma la #uras!

(nsfacat cu *rusc%ete, fu silit sa co*oare scarile $n fatalor si apoi, printr-un coridor, cu o musc%eta proptita $nspate, fu $mpins p&na la usa de intrare!

(n picioare l&nga o %arta montata pe perete, cu statulsau ma)or ocup&nd scaunele din )urul unei mese din fatalui, #uras constituia o tinta foarte vizi*ila! 4scunsi $nspatele pilastilor *isericii de pe cealalta parte a strazii$nguste, cecenii cazusera de)a de acord cu privire la cine pecine avea sa $mpuste! Bar*atul mai $nalt $l avea pe #uras,iar colegul lui urma sa-i ucida pe cei doi ostasi postati degarda afara! .iecare cara*ina era $ncarcata cu doua gloante!/entru siguranta, #uras avea sa fie $mpuscat de doua ori!

"arzile c&te o data fiecare, $n cap!.usese planuita o cale de fuga, prin *iserica si de-adreptul aleii $nguste, $napoi spre gra)durile $n care se aflaucaii lor, gata $nseuati! #aca ar fi intervenit 0ingen, l-ar fiucis!

u tre*uia dec&t sa astepte ca #uras sa $ncon)oaremasa, asa $nc&t sa intre $n *ataia armei lor! /entru a fi c&tmai siguri de succes era necesar ca el sa se mai apropie cuvreun metru! Erau oameni ra*datori, si era $nca devreme!#aca 0ingen s-ar fi $napoiat la camerele lor, n-ar fi gasitnimic $n neregula — ei $si lasasera desagii de o*l&nc $nlocuinta gra)darului! /e eo o ascunsesera $n alta parte!!!



$ntr-o mica magazie, $n spatele gra)durilor!(n timp ce mergea, 0ingen vor*ea precipitat, dorind cu

disperare sa-i convinga pe scepticii si tacutii soldati de

pericolul care-l ameninta pe #uras! 8e vor*i despreordinele date de Korsa ov, despre propria-i misiunecontradictorie!!! dezvaluind mai multe dec&t ar fi vrut, darsilit de $mpre)urari sa transmita $ntreaga amploare avulnera*ilitatii lui #uras!

ici unul dintre soldati nu-i raspunse< se multumeau sa-l $ndemne sa $nainteze $mping&ndu-l cu capatul cara*inelo

— u pe usa din fata3 /rotesta 0ingen c&nd se @apropiasera de intersectia ce ducea spre strada pe care M seafla cartierul general! 6

;prindu-se *rusc $n loc, cu riscul de a primi un glontF$nspate, e plica $n fraze rapide ca cecenii aveau sa-i ) vada,sau ca era posi*il ca! El sa-i vada! u-si puteau ) permite sariste!! + L

Secundele fiind de o importanta vitala, $i venea sa ) tipe

de frustrare $n timp ce astepta ca soldatii sa ia o ) decizie! Ec%i*zuiau pe-ndelete, cu precautie! 4poi, 1 fac&ndu-i semnsa porneasca $nainte, cotira spre gra)-1 di ile din spatelecladirii, si 0ingen o lua la fuga, uit&nd ) de posi*ilitatea dea fi $mpuscat! #aca #uras murea, T consecintele ar fi fostdezastruoase pentru /rusia!

C%olet ceruse clarificarea unei fraze pe care o )transcria dupa cele e plicate de #uras, si ocolind masa s pentru a vedea ce scrisese C%olet, generalul a)unse$nFsf&rsit $n *ataia cara*inei!

— 4cum3 Spuse $n soapta unul dintre ceceni, ridi- )



c&ndu-si arma la umar!Colegul sau $l imita, lucrul lor $n ec%ipa fiind urmarea

unui *un antrenament! Cei doi vizara, $si potrivira c?

precizie pozitia corpului, oc%ira cu gri)a!!!#uras $si ridica privirile c&nd $n coridorul de afaraiz*ucni o puternica agitatie, si de)a se $ntorsese spre usac&nd aceasta fu data de perete!

— @os3 Striga 0ingen, plon)&nd spre #uras!?n foc de arma sfar&ma fereastra, urmat de un al doilea!

"eamul e ploda $n $ncapere, $mprosc&ndu-i cu cio*uri pecei doi *ar*ati ce se pravaleau unul $n *ratele celuilalt pe pardoseala!

— Korsa ov3 0&r&i 0ingen, rostogolindu-se ca sa sedeparteze de #uras!

4cel cuv&nt fu de a)uns pentru a-l face pe #uras sa saraimediat $n picioare, fara a-i pasa de focurile de cara*inacare se auzeau de afara! H

— /rindeti-i pe pistolari3 Striga el! "asiti-i si aduceti-i

$napoi3(ntorc&ndu-se spre 0ingen, care se ridica greoi $n picioare, zise *rusc>

— /ovesteste-mi totutt — 4u luat-o pe contesa!/ielea maura putea sa devina al*a ca varul! — C&nd' (ntre*a #uras, glasul fiindu-i ca o soapta! u-6 interesa sa stie cu cine vor*ea! — 4cum c&teva minute! — Cine a luat-o'"eneralul pornea de)a cu pasi mari spre usa, propria-i

siguranta neintr&nd $n discutie!



— Cecenii lui Korsa ov! — Este un om mort3 0urmura #uras, fac&nd semn

garzilor lui personale sa-l urmeze si lu&nd o cara*ina din

stela)ul de l&nga usa! ?nde o duc' (ntre*a pe un ton taios,$nsfac&nd un pumn de munitii si pun&ndu-si $n *uzunar pul*erea si gloantele!

— #aca reusesc sa scape, se vor duce la Bregenz! — u vor a)unge at&t de departe!(ndrept&ndu-se spre usa desc%isa, $si gontinua

interogatoriul> — ?nde le sunt caii' — 8a %anul D"rafen%ausen !H! #uras iesi $n goana afara, las&ndu-l $n urma pe

0ingen, las&ndu-si $n urma oameniiH cuprins de panica,ne$ngaduindu-si sa-si imagineze sinistra posi*ilitate ca eosa fi fost de)a moarta, g&ndindu-se $n sc%im* la gasirea eisi la raz*unare!

#upa ce va fi din nou cu mine, va tre*ui s-o prote)ez

mai *ine, $si zicea $n sinea lui! Condamn&ndu-se pentrunegli)enta lui, $si dadu seama ca ar fi tre*uit sa fie mai prudent! Korsa ov nu era un om pe care sa-l su*estimezi!

Si, de $ndata ce ar fi avut-o iarasi pe eo, avea sa-lucida!

C&nd 0ingen si garzile lui $l a)unsera din urma, #uras$i ameninta pe r&ndasi si pe gra)adari, interog&ndu-i pe unton taios, repezit si sacadat! ?nde erau caii cecenilor' (ivazusera pe ticalosi' eo fusese zarita' Si, c&nd 0ingenraporta ca am*ii cai ai cecenilor lipseau, #uras strigafurios>

— reau aici o *rigada de cavalerie, $n cinci minute3



- ;rdinul lui $i facu pe mai multi dintre oamenii sai s-oia la fuga!

— Cercetati gra)durile, le porunci cu *rusc%ete celor

ramasi!! 4poi porni $n fuga dupa 0ingen, care urca $n cea! 0aimare gra*a scara ce ducea spre veranda!

8ocuinta gra)darului era goala! — /entru cine lucrezi' (ntre*a #uras a*ia atunci!

0ingen nu risca sa minta! (n fraze $ntretaiate, g&f&ind, $imarturisi generalului motivul si ratiunile calatoriei sale!#uras $i ceru sa repete c&teva amanunte din conversatia luicu Korsa ov, dar nu puse nici o $ntre*are referitoare laaltceva!

— u tre*uie sa ne $nsotesti, zise cu vioiciune dupa ce primise raspunsurile la $ntre*arile sale si pregatindu-se de)asa paraseasca $ncaperea!

0intea i se concentra asupra drumurilor de scapare pecare le-ar fi putut alegene cecenii! El cunostea regiunea

mult mai *ine dec&t ei! Stia fiecare drum si fiecarescurtatura dintre =in si iena! — #aca!!! daca nu va supara!!! va voi urma si eu, spuse

0ingen, $ncerc&nd sa tina pasul cu #uras, care co*ora scara$n salturi!

— Cum poftesti, dar nu-mi sta $n drum!.raza continea o amenintare implicita! — u, domnule! NCu rasuflarea taiata dupa ce alergase

spre cartierul general si $napoi, 0ingen g&f&ia pe urmelelui!O #ar as vrea!!! sa-i raportez!!!A regelui!!! $nc%eiereaacestui!!! episod!

— 4sta nu-i un afurisit de episod, m&r&i #uras,



arunc&ndu-i lui 0ingen o privire ucigatoare! — u!!! desigur!!! domnule, scuzele mele!!! domnule!

as putea arata drumul!!! pe care am venit de la Bregenz! E

posi*il ca ei sa nu cunoasca alt drum $napoi! — Se pare ca ei stiu mai multe dec&t crezi dumneata!#uras iesi cu pasi mari $n curtea gra)dului, unde $l

asteptau de)a c&teva dintre trupele lui de cavalerie! — E plica-le drumul3/osomor&t, nera*dator sa plece, $ncepu sa um*le

$ncoace si-ncolo!(n timp ce 0ingen oferea informatiile, un soldat aduse

calul de lupta al lui #uras! "eneralul dadea din cap lamentionarea fiecarui sat sau statie de posta si, $n timp ce0ingen $si continua e plicatiile, $ncaleca iute si $si v&r$cara*ina $n suportul de la sa! .ac&nd semn sa fie adus uncal pentru 0ingen, #uras $si $nfipse pintenii $n coastelearmasarului sau, si, s $n galop, iesi din curte!

/icioarele lui eo fusesera dezlegate, asa $nc&t sa poata

merge calare, si statea $n fata unuia dintre cei care o luasera prizoniera, cu pieptul acestuia apasat $n spinarea ei, *ratullui tin&nd-o cu fermitate! ot legata cu esarfa peste oc%i sicu calus la gura, orientarea ei era empirica — stia doar ca pietrelor de caldar&m ale orasului le luase locul, dupa ovreme, un drum de tara! Se parea ca $nca era noapte, sau poate ca legatura de pe oc%ii ei era deasa, fiindca printesatura nu patrundea nici un strop de lumina!

Cu sotul ei la o departare de cel putin doua zile de drumsi cu situatia raz*oiului, singura ei speranta se *aza penevoia celor care o rapisera de a se opri ca sa doarma sau,uneori, sa man&nce! .iecare minut de $nt&rziere $i dadea lu



#uras timp s-o gaseasca! u se $ndoia ca acesta plecase $nurmarirea ei!

#aca nu cumva murise, g&ndi ea C? )ale! #ar 4ndr5

avea o paza, $si reaminti ea! Era $ntotdeauna $ncon)urat deofiteri si de statul sau ma)or! =ug&ndu-se ca el sa fisupravietuit talentelor ucigase ale cecenilor, $i implora petoti zeii copilariei sale!

#ar, dupa trecerea c&torva ore, starea ei de spiritdevenise mai putin plina de cura), si, pe masura ce trupul $io*osea, g&ndurile i se opreau la posi*ilitati mai deprimante6magini $ngrozitoare ale lui Korsa ov $i umpleau mintea, s$n melancolia ei, nu stia daca avea sa supravietuiasca rapiriia carei victima fusese! Sotul ei A era o *estie lipsita deconstiinta, si $n ciuda tri*utului $naur platit de ea anua3/entru cuierele lui, era posi*il ca de asta-data el sa nu fie $nstare sa-si stap&neasca m&nia! Cu siguranta, Korsa ov stiaca ea era $mpreuna cu #uras, si daca ramasese $ntr-adevar$nsarcinata, se $ndoia ca, $n valul de m&nie ce-l cuprinsese

ar fi putut sa-l convinga ca pruncul era al lui!8egaturile de la $nc%eieturile m&inilor $i taiau carnea p&na la s&nge< simtea pe piele racoarea, si ritmul infernal care mergeau o facea sa i se zv&rcoleasca p&ntecele, pradacrampelor! Si c&nd simti pentru prima data umezealaalunecoasa de pe sa, dupa ce calarisera $n forta un timp ce parea sa fi durat ceasuri $ntregi, fu cuprinsa de disperare!.ie ca $i venise ciclul — cu o $nt&rziere de mai multe zile,c&nd de o*icei nu-i $nt&rzia niciodata — fie ca era pe calesa piarda copilul lui #uras! (n spatele legaturii str&ns$nnodate, oc%ii i se umplura de lacrimi! Sperantele ei defericire se spul*erasera! Si daca #uras a fost ucis, g&ndi ea,



distrusa si deznada)duitaj nici nu mai tin sa traiasca!(n primul sat prin care trecura, #uras si @ onna

c%estionara o serie de oameni, $ncerc&nd sa capete

informatii despre ceceni si despre eo! #ar nimeni nu-ivazuse! — o, m merge mai departe, p&na la urmatoarea statie

de postalion, zise #uras! #aca n-au a)uns acolo, ne vom$napoia!

"lasul $i era posomor&t< ar fi pierdut un timp valorosdaca ar fi fost nevoiti sa refaca drumul!

— u e pro*a*il ca niste asasini platiti sa fie *atatori laoc%i, zise Bonna , vr&nd sa ofere o consolare!

— Sa speram ca acesta e motivul, replica #uras,e presia fetei ram&n&ndu-i $ntunecata!

8a urmatoarea statie de posta, doi *ar*ati care se potriveau cu descrierea cecenilor facuta de 0ingen $sisc%im*asera caii! Si, desi martorii nu vazusera nici ofemeie, unul dintre *ar*ati purta pe degetul mic un inel

femeiesc! ?n diamant roz! Si din $m*racamintea unuiadintre ei se dega)a mireasma de violete! — Ei sunt, spuse #uras $n soapta, oarecum usurat! C&t

de departe se afla urmatoarea statie de posta' — ece mile, raspunse gra)darul! — Bine, murmura #uras calcul&nd timpul si distanta! 4

auzit toata lumea' (ntre*a, $ntorc&ndu-se spre oamenii sai!(i avem $n m&na3

(n vreme ce goneau $n noapte, #uras era tacut, convinsacum ca avea sa-i a)unga din urma pe ceceni! Singura luigri)a era siguranta lui eo!

— u vreau sa fie ucisi cecenii, striga spre Bonna , $n



timp ce caii lor galopau unul l&nga altul!Bonna dadu din cap afirmativ!(si zarira prada c&nd iesira de pe un drum forestier,

unde peisa)ul se desc%idea $n fata lor, cfesfasur&ndu-se $ncoline unduitoare ce co*orau spre un lac argintiu! #oicalareti, la foarte mare departare, urcau creasta unui d&m*,sfertul de luna contur&nd sla* siluetele lor!

e$ndraznind sa-i urmareasca fatis, tem&ndu-se ca, ladisperare, cecenii i-ar putea face vreun rau lui eo, #uras $ifacu semn lui Bonna , apoi $si roti calul, a*a- t&ndu-l $nafara drumului! Calarind peste c&mpuri, puteau sa-iintercepteze pe ceceni cu putin $nainte de urmatoarea statiede posta!

#upa ceasuri $ntregi de calarit dur, eo se clatina $n sa,doar str&nsoarea puternica a cecenului tin&nd-o sa nu cada/area sa fi trecut o vesnicie de c&nd $ncepuse sa s&ngerezeCoapsele $i erau alunecoase pe sa, iar spasmelea*domenului c%inuitoare! 4metita, nu se putea concentra,

incapa*ila de o g&ndire logica, cu mintea o*sedata de pierderea copilului ei! C%iar si perspectiva pericolului ce oameninta pe ea $nsasi pierea $n fata pierderii mai mari pecare o suferea!

/e )umatate lesinata de durere, la $nceput nu o*serva ca,$n sf&rsit, caii se oprisera! #ar, c&nd fu ridicata din sa si pusa pe iar*a umeda, pam&ntul rece o readuse la viata! 4uztropotul copitelor sting&ndu-se $n departare si stiu ca Qvreme avea sa fie singura, $nsa stia si ca nu avea rost saspere> cecenii aveau sa se $ntoarca dupa ea, asa cum maifacusera si $nainte! remura $n capotul ei usor,temperaturile lui martie fiind racoroase, si umezeala dintre



picioarele ei $ng%et&nd-o!(si pierdea orice speranta cu privire la copilul ei,

deoarece durerile acelea cumplite erau ne$nduplecate,

$ncrederea ca avea sa fie salvata sla*ea si ea — de preamulta vreme erau pe drum! Si — $nca si mai cumplit — cufiecare ora ce trecea, posi*ilitatea ca #uras sa fi fost uciscapata mai multa credi*ilitate! #aca ar fi trait, p&na acum arfi a)uns> o din urma! Ced&nd disperarii, sug%ita si se $necde pl&ns, o durere sf&siindu-i g&tle)ul, dar p&na si lacrimise uscasera dupa at&tea ore de suferinta, de parca trupul eiar fi renuntat la lupta!

Ce frig $i era, c&t de singura se simtea3!!! 4scunsi $nspatele unui gard de malin negru, ce marginea drumul,#uras si Bonna asteptau $n afara satului, doar la c&tevaclipe de mers $naintea cecenilor, cu cara*inele atintite sprecotul drumului aflat la o distanta de cincizeci de metri!

— (mpuscam caii, sau pe ei' (ntre*a $n soapta Bonna ! — (i ranim pe oameni!

Bonna $ntelese! (n afara de interogarea agentilor 8ui Korsa ov, #uras avea planul lui de actiune personal!

(nsa, c&nd oamenii lui Korsa ov, calari, se zarira,c&teva secunde mai t&rziu, eo nu era cu ei, si #uras $n)ura printre dinti, o teama irationala invad&ndu-i mintea! 0irat, Bonna $l vazu ca-si $ndreapta calul spre mi)loculdrumului, e pun&ndu-se $n timp ce tintea cu cara*ina, de parca ar fi vrut ca cei doi sa-si vada atacatorul! Si, vreme deo secunda de neagra disperare, $nainte sa apese pe tragaci,#uras intentiona sa-i ucida!,

#ar logica fu mai puternica — pentru a o gasi pe eo



avea nevoie de informatiile lor! (n linistea noptii e ploda unfoc de arma, repede urmat de $mpuscatura aproapesimultana a lui Bonna , si am&ndoi cecenii se luptau din

greu sa se tina $n sa! Caut&nd o cale de scapare, $si$ndemnara caii spre st&nga si $i condusera prin gardul viu marginea drumul!

#uras se napusti dupa ei, calul sau plon)&nd prin sirulde tufe! ;amenii lui Korsa ov goneau catre liziera decopaci de la capatul $ndepartat al c&mpului, *iciuin- du-sicaii, $ncerc&nd sa a)unga la adapostul padurii um*roase!#i t t l> C ili $ i t g t i $ t

Susan Johnson Prizonieri Iubiri

Documents

Transcript of Susan Johnson Prizonieri Iubiri