Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
-
Upload
liviu-viorel -
Category
Documents
-
view
219 -
download
0
Transcript of Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
1/69
1
UNIVERSITATEA ECOLOGIC DIN BUCURETIFACULTATEA DE TIINE ECONOMICE
MANAGEMENTUL FINANCIAR AL MEDIULUI- SUPORT DE CURS
prof. univ. dr. Camelia Cmoiu
Bucureti
2010
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
2/69
2
CUPRINS
CAP. 1 - NEVOIA DE GANDIRE SI PRACTICA ECOLOGICA.....1
CAP. 2 FUNDAMENTE CONCEPTUALE ALE MANAGEMENTULUI
MEDIULUI...6
CAP. 3 MEDIUL SI DEZVOLTAREA.......9
CAP. 4 EVOLUTIA TEORIEI INTERDEPENDENTEI DINTREACTIVITATEA UMANA SI ECOLOGIE.....14
CAP. 5 DEZVOLTAREA DURABILA: CONCEPT SI DIMENSIUNI... .23
CAP. 6 INDICATORII DEZVOLTARII DURABILE....31
CAP. 7 STRATEGII SI POLITICI DE MEDIU..39
CAP. 8 MODALITATI DE REALIZARE A OBIECTIVELOR STRATEGICE....42
CAP. 9 STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI.47
CAP. 10 ORGANIZAREA SI DEZVOLTAREA UNEI PRACTICI PRIVATE IN
DOMENIUL MEDIULUI....53
CAP. 11 COSTURI SI ECONOMII ALE MEDIULUI58CAP. 12 CHELTUIELILE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI....62
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
3/69
3
Cap. 1 - NEVOIA DE GANDIRE SI PRACTICA ECOLOGICA
In traditiile civilizatiilor europene exista chiar si in prezent o credinta sau o
superstitie apocaliptica legata de trecerea de la un mileniu la altul. Este o credinta care
postuleaza ca dezastrele naturale si sociale nu se produc in fiecare an, ci la anumite
momente ale timpului care marcheaza aniversari insemnate. Asa a fost considerata
trecerea de la anul 999 la anul 1000, cand crestinismul primitiv al Europei are cuprins de
spaime: se arata ca domnia lui Christos era doar de un mileniu, dupa care va veni
Anticristul, care insemna de fapt sfarsitul lumii. Anul 1000 a trecut si sfarsitul lumii nu a
avut loc.
Astazi, la un mileniu dupa epoca groazei si a angoasei despre care au vorbit multi
specialisti, in mentalitatea oamenilor din Europa si America reapar elementele vechilor
spaime, evident nu in forma lor milenara. Notiunea de Anticrist nu mai are insemnatatea
de groaza pe care o avea in jurul anului 1000. Lumea este mult evoluata: cunoaste
cibernetica si genetica moleculara, zboara in cosmos si exploreaza abisul oceanului
universal. Prea putini sunt cei care mai cred in diavol ca realitate fizica. Pentru biserica
crestina diavolul este un simbol al raului.
Cu toate acestea, spaimele se raspandesc in mintea omeneasca mai repede decat
orice informatie transmisa electronic. Aceasta raspandire se petrece aidoma ca in trecut,
pentru ca din punct de vedere psihologic omul si-a pastrat aceeasi structura pe care o avea
in jurul anului 1000, iar motivele de spaima exista din belsus si in prezent, in lume. Sa ne
gandim la isteriile nationalist sovine sau la razboaiele locale purtate pentru cauze morale
indoielnice, la usurinta cu care sunt ucisi nu numai militarii, ci si populatia civila, cum a
fost razboiul din Bosnia-Hertegovina, Transnistria, Gruzia, Cecenia, Afganistan, Angola
si multe altele. Aceste exemple pot argumenta faptul ca spaima ca fenomen de psihologie
nu a trecut, ba dimpotriva s-a dilatat odata cu proliferarea terorismului international.
In acelasi timp, in diverse colturi ale globului au loc numeroase catastrofe
naturale: uragane, cutremure, explozii vulcanice, inundatii repetate. Toate acestea fiind
imprevizibile, sporesc sentimentul de nesiguranta individuala.
In aceasta suma de situatii apocaliptice, un loc aparte il ocupa degradarea
mediului inconjurator, provocata de catre om. Ecologii se plang de multa vreme ca
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
4/69
4
omenirea abordeaza, in mod iresponsabil, problemele legate de modificarea
ecosistemelor, fara o intelegere mai profunda a consecintelor. O serie de studii efectuate
de cercetatori si specialisti internationali au demonstrat pierderile imense provocate de
presiunile crescande fizice si chimice asupra ecosistemelor. Toate analizele si evaluarile
conduc la aceeasi concluzie: dac presiunile continua sa se intensifice, atunci ecosistemul
se va deteriora si pana la urma se va prabusi.
Daca in ceea ce priveste cauzele deteriorarii mediului inconjurator si ale iminentei
prabusiri, comunitatea internationala a ajuns la un consens al intelegerii acestora, in
privinta solutiilor practice, insa, raspunsurile clare intarzie.
Tot mai multe probe din domeniul ecologiei, agronomiei, silviculturii si
hidrologiei demonstreaza ca suprasolicitarea persistenta a sistemelor biologice poate
declansa mutatii, ce se consolideaza in procesul evolutiei proprii. Fiecare etapa a
degadarii mediului urgenteaza trecerea la o etapa urmatoare a degradarii, cu consecinte
mult mai grave.
Atunci cand schimbarile ecologice ditructive se combina cu un alt factor
perturbator si anume cresterea rapida a populatiei in conditii economice de subzistenta,
terenul este pregatit pentru declansarea unor mari tragedii umane si ecologice. Asa se
cunoaste cazul disparitiilor unor civilizatii, precum cea din Mesopotamia, Antarctida,
civilizatia incasa s.a.
Depasirea pragurilor naturale sau, cu alte cuvunte, depasirea pragului de
suportabilitate a ecosistemelor reprezinta cauza principala a prabusirilor catastrofice.
Dar ce este capacitatea de sustinere a ecosistemelor?
Conceptul de capacitate de sustinere sau de compatibilitate este folosit de multa
vreme de catre biologi, insa pana acum nu a fost luat in serios de catre economisti.
Acest concept exprima interactiunile dintre o anumita populatie, activitatile sale
economice si mediul natural in cadrul functioarii normale a sistemelor naturale. Astfel,
intr-o padure se gaseste o anumita cantitate de arbori, flori si fructe, intr-o anumita
structura, cu animale adecvate si cu posibilitati limitate de exploatare a acestora in
interesul omului. Un biolog calificat poate calcula, cu oarecare precizie, capacitatea de
sustinere a padurii, ca de altfel a oricarui sistem natural. Opadure poate sustine pe termen
nelimitat nevoia de lemne a unei comunitati. Tot asa o pasune naturala poate hrani pe
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
5/69
5
timp nelimitat un numar fix de vite, capre sau oi sau un bazin piscicol poate acoperi
nevoia de proteine umane.
Daca numarul de solicitari, respectiv de fiinte solicitante, creste excesiv, peste
anumite limite denumite praguri naturale, atunci sistemele naturale vor suferi o
distrugere lenta ce va conduce la prabusirea acestora. Taierea padurilor intr-o proportie
mai mare decat capacitatea lor de regenerare va conduce la disparitia arborilor, asa dupa
cum pescuitul excesiv va goli bazinele de peste, iar pasunatul cu turme prea numeroase
va decima pasunile. Deci prin prag natural se intelege limita minima de mentinere a
echilibrului ecosistemelor, respectiv limita in care se pot desfasura normal interactiunile
dintre o anumita populatie, activitatile sale economice si mediul natural. Depasirea
acestui prag atrage dupa sine disfunctionalitati in toate componentele sistemului mediului
inconjurator.
Interesul economistilor pentru intelegerea interdependentelor dintre viata
economica si mediul natural a crescut odata cu declansarea crizei energetice si de materii
prime din anii `70 ai secolului trecut. Pentru economisti a fost evident ca o societate nu
poate consuma mai mult decat produce si nu poate produce mai mult dacat
suportabilitatea naturala. Este meritul economistului roman de faima mondiala, N.
Georgescu-Roegen, care in lucrarea The Entropy Law and the Economic Process din
1971 a demonstrat ca bilanturile nu se fac numai in cadrul societatii, ci si intre societate
si natura.
Studiind prejudiciile aduse mediului de catre activitatile economice, specialisti din
diverse domenii stiintifice au caracterizat realitatea cu ajutorul unor concepte, notiuni si
metode comune. Notiuni precum fluxuri, cicluri,entropie, sistem autoreglat etc au fost
transferate in viata economica si sociala pentru a intelege mai bine consecintele cresterii
si dezvoltarii asupra viitorului in armonie cu mediul natural. Asa cum a remarcat un
scriitor francez Joel de Rosnay in lucrarea La macroscope vers une vision global in
1971, Criza energetica a pus in evidenta aspectul fizic al societatii umane care nu se
poate sustrage legilor implacabile ale naturii. Or societatea umana, ca orice masina sau ca
orice organism, este si ea supusa acestor legi.
Studierea interdisciplinara a perturbarilor economice si ecologice a facut posibila
evidentierea ansamblului de conexiuni dintre fenomenele multiple care se produc astazi si
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
6/69
6
mai ales gasirea cailor de solutionare. Astfel a aparut economia si protectia mediului ca
disciplina de granita intre ecologie si stiintele economice, care studiaza actele, faptele si
comportamentele economice ale oamenilor la confluenta cu mediul natural. Dintre
abordarile cele mai importante ale problematicii economiei mediului pot fi mentionate:
repartitia si utilizarea resurselor naturale, relatia entropie-proces economic, problema
externalitatilor, eficienta economica si ecologica, dimensionarea obiectivelor de
dezvoltare economica si sociala in convergenta cu protectia mediului etc.
In ciuda faptului ca se ocupa de sectoare diferite ale realitatii, ecologia si economia au
mai multe elemente comune. Din punct de vedere etimologic, ambele notiuni provin din
cuvantul grecesc vikos (sau oikia) in greaca veche) care inseamna casa, gospodarie,
loc de viata, habitat. Etimologic, ecologia ar insemna stiinta fiintelor vii acasa la ele
(logos inseamna stiinta). Economia ar fi stiinta ordinii sau a randuielii casei, stiut fiind
ca nomos inseamna a pune randuiala, ordine.
Ecologia si economia sunt inrudite nu numai sub raport lingvistic, ci si prin esenta
lor. Ambele domenii se ocupa cu relatiile multiple dintre fiintele cu diverse specializari,
care insa constituie elemente ale unor sisteme vii diferite: societatea formata din oameni
si biosfera formata din ecosisteme naturale.
In ambele categorii de sisteme se desfasoara patru procese fundamentale,
izomorfe in esenta lor: 1. productia; 2. acumularea; 3. circulatia sau distributia; 4.
consumul.
Pentru ca aceste procese sa aiba loc este necesara cheltuirea unei anumite cantitati
de energie si eliminarea reziduurilor.
Din mecanismul de realizare a metabolismului bioeconomic in cauza
(productie, acumulare, circulatie si consum) al ecosistemelor naturale, economistii invata
cum sa echilibreze cresterea cu descresterea resurselor naturale sau cum un sistem
economic si tehnologic poate traversa o perioada de criza prin mutatii succesive ale
resuselor energetice neepuizabile si eficiente.
Deosebirile dintre ecologie si economie sunt numeroase, insa cea esentiala consta
in faptul ca sistemele naturale desi se dezvolta conform unui plan si unui anumit scop
supravietuirea, nu constientizeaza nici scopul, nici dezvoltarea, nici relatiile cauzale.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
7/69
7
Constientizarea faptului ca planeta pe care vietuim nu este o mostenire de la
parinti, ci un imprumut de la copiii nostri asa cum spune un proverb amerindian a dus
la cristalizarea conceptului de dezvoltare durabila, in care se asigura armonia dintre
economie si ecologie, dintre prezent si viitor.
O economie pe termen lung va purta din ce in ce mai mult trasaturi ecologice, iar
gandirea ecologica va include si economic, dupa cum sustin unii ecologi, precum
profesorul G. Schaefer in lucrarea Umschau in Wissenschatt unt Technik
Mediul natural se caracterizeaza prin trei tipuri fundamentale de functii:
1. Suport general al vietii. Mediul natural contine elementele esentiale ale vietii,sanatatii si bunastarii societatii umane. O parte din acestea s-au pierdut, altele au
disparut sau au fost modificate prin cursul actual al dezvoltarii (de exemplu, stratul de
ozon, compozitia atmosferei, frumusetea peisajelor naturale s.a.), in timp ce o alta
parte a ingredientelor suport al vietii sunt pe sfarsite sau constituie subiectul unui
proces ireversibil de pierdere (de exemplu biodiversitatea);
2. Oferta de materii prime si energie. Resursele naturale servsc drept input-uri fiziceutilizate in procesul de productie si de consum, fie ca resurse regenarabile sau
nereinnoibile. Resursele neregenerabile (petrolul, gazele naturale s.a.) sunt
intotdeauna in curs de epuizare atunci cand intra in procesul de valorificare, pe cand
resursele regenerabile (solul, padurile etc) pot fi exploatate in mod durabil sau sunt
reduse de la folosirea in exces si intretinerea insuficienta;
3. Functia de asimilare a deseurilor provenite din activitatea economica si sociala. Panala un anumit nivel, mediul poate asimila reziduurile in siguranta, in orice cantitate.
Dincolo de acest nivel, sistemele naturale devin saturate si supraincarcate (de
exemplu substante chimice toxice, metale grele, substante radioactive) si nu mai pot
asimila deseurile.
Studierea relatiilor dintre activitatile economice si mediul natural este de data
recenta. Economia mediului reprezinta un domeniu nou al stiintei, creatie a generatiei de
economisti din ultima jumatate a secolului al XX-lea. Insa radacinile sale sunt mai vechi,
in teoriile lui Marshall si Pigou, in teoria echilibrului general al lui Walras, in domeniul
bunurilor publice, in teoria externalitatilor si in aplicatiile analizei cost-beneficiu.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
8/69
8
Cap 2 - FUNDAMENTE CONCEPTUALE ALE MANAGEMENTULUI
MEDIULUI
Studiile de Managementul Mediului au inceput in universitate. Cercetatorii, toti
cei care se ocupau de stiintele naturii, ecologii si nu numai ei, ci si specialisti ingineri,
pedologi, urbanisti, medici, au sesizat ca prejudiciile aduse mediului au o singura cauza
pacatul originar dizarmonia intr-un sistem autoreglat.
Caci intr-adevar, omul nu se poate sustrage legilor naturii, societatea umana, ca
orice organism viu, este si ea supusa acestor legi.
Astfel, se considera ca Mediul Inconjurator, ca sistem global al Terrei, deschis
spre Cosmos prin schimburi de materie, energie si informatie, este alcatuit din MEDIUL
NATURAL si MEDIUL ANTROPIC. In mediul antropic sunt puse in evidenta in mod
distinct MEDIUL ARTIFICIAL si MEDIUL SOCIO-ECONOMIC.
Mediul Inconjurator = totalitatea factorilor naturali si a celor creati prin
activitatea omului (factori antropici), care in interactiunea lor asigura mentinerea vietii pe
pamant.
Factorii de mediu sunt:
- apa -ape de suprafata-ape interioare
-ape subterane
-mari si oceane
- flora si fauna- aer- sol solul si subsolul, padurile, zone protejate.Mediul inconjurator este un sistem si deci are toate proprietatile caracteristice ale
unui sistem, adica:
1. o anumita alcatuire2. structura3. functionare4. organizare
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
9/69
9
A. In cadrul subsistemului MEDIUL NATURAL intra mediul neatins de om sau cel in
care prezenta omului este doar accidentala sau temporara. Este alcatuit din:
- mediul abiotic atmosfera, hidrosfera, litosfera- mediul biotic ansamblul fiintelor vii.Mediul natural are in structura sa cele patru elemente combinate. Intre aceste
elemente se stabileste un sistem de relatii bazate pe circuite biogeochimice si pe
interactiunibio-fizice. Intre biotic si abiotic sunt stabilite relatii de echilibru ecologic.
Componentele organice si anorganice ale biosferei nu sunt izolate in spatiu. Pe
fiecare fragment al scoartei terestre, intr-o balta dupa ploaie sau in adancurile marii sau
intr-o livada de pomi, viata se intrepartunde cu materia inerta, anorganica.
hidrosfera = invelisul de apa al pamantului
litosfera = invelisul pietros exterior constituind scoarta Pamantului
atmosfera = invelisul gazos al pamantului
biosfera = invelisul planetei in care se manifesta viata, cuprinzand hidrosfera, partea
externa a litosferei si partea inferioara a atmosferei
geosfera = sfera care reprezinta globul terestru
sinergie = asociere a elementelor organice si anorganice necesare producerii unui
eveniment, care genereaza o calitate intergativa a sistemului, care nu poseda nici unul din
elementele luate separat
entropie = gradul de dezorganizare a unui sistem, de nedeterminare a unei situatii.
Entropia unui sistem se afla in raport invers proportional cu cantitatea de
informatie de care dispune pentru organizarea acestuia.
Din interactiunea continua a organismelor vii cu mediul fizic, intr-un anumit
spatiu al scoartei rezulta combinatii ciclice care formeaza un sistem stabil, respectiv
ecosisteme.
Ecosistemele sunt unitatile functionale ale biosferei. Ele sunt combinatii de
sisteme organice si anorganice in care au loc transformari ale energiei si materiei. Sunt
alcatuite din doua cdomponente fundamentale:
Habitatul sau biotopul = sediul vietii este un sistem anorganic format din
elemente ale litosferei, hidrosferei si atmosferei intr-o configuratie specifica, un fragment
al mediului fizic populat de organisme vii.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
10/69
10
Biocenoza = comunitate de viata sistem biologic format din elemente ale
componentelor organice ale biosferei (populatii de virusuri, bacterii, ciuperci, plante
verzi, animale) atasate si adaptate la habitatul dat.
B. MEDIUL ANTROPIC
Mediul socio-economic este alcatuit din populatie, necesitati si aspiratii, perceptii,
atituduni si comportamente, mod de organizare, politici si strategii, legi si reglementari
etc. Intre oameni si comunitati se stabilesc relatii spirituale si materiale. Functionarea
sistemului se face prin crestere, concentrare, competitie, organizare, dezvoltare
economica, tehnologica si umana. Are loc cresterea entropiei. Organizarea se efectueaza
diferentiat, ierarhizat si de la nivelul sistemelor internationale (ONU) si regionale (UE),
nationale (globale, sectoriale si administrative) la cele locale ale comunitatilor.
Mediul Artificial este alcatuit din asezarile urbane si rurale, amenajarile si
constructiile din teritoriu destinate circulatiei, transportului, extragerii si prelucrarii
resurselor de suprafata si subterane, terenurile agricole, pepinierele, padurile-parc, plajele
amenajate, cursurile si bazinele de apa amenajate, deci tot ceea ce este realizat de om sau
prin interventia sa a fost scos prin artificializare din circuitul natural. Se mai numeste si
tehnosfera.
Relatiile dintre componente sunt de ordin fizic-spatial, functional si estetic-
semnificativ. Functionarea sistemului este este caracteristica prin creare, adaptare,
extindere, reconstructie, postutilizare). Organizarea mediului artificial se face in sisteme
si retele teritoriale, atat functionale, cat si administrative, ierarhizate, independente.
Prin integrarea sistemica a componentelor sale naturale si antropice, Mediul
Inconjurator este amenintat datorita crizelor create in functionarea acestora. Reglarea
constienta a intregului sistem este esenta principala a Dezvoltarii Durabile.
Zonele de interferenta dintre componentele Mediului Inconjurator au la randul lor
caracteristici sistemice. De exemplu, interferenta dintre Mediul Artificial si Mediul
Socio-Economic cuprinde cadrul conceptual, comportamental, socio-politic si
administrativ al activitatilor umane.
Interdependenta dintre Mediul Natural si Mediul Antropic Artificial si Socio-Economic
reprezinta de fapt locuirea in spatiul de existenta al omului.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
11/69
11
Cap. 3 - MEDIUL SI DEZVOLTAREA
PRAGURILE ECONOMICE
La inceputul acestui secol populatia mondiala numara 1,6 miliarde locuitori, cu un
venit de 400$ pe cap de locuitor (India de azi), iar produsul mondial global (PMG) era de
640 miliarde $, cu putin mai mult decat PNB al Frantei.
Populatia mondiala, productia economoca si consumul de combustibil
in perioada 1900 2000
Anul Populatia Produsul mondial global Consumul de combustibil fosil
( miliarde (mii miliarde $ 1980 ) (miliarde t.c.c.)
locuitori)
1900 1,6 0,6 4 1
1950 2,5 2,9 3
1990 5,2 13,7 12
2000 6,0 20,3 19,1
In urmatoarea jumatate de secol populatia a crescut cu 1 miliard de locuitori,
sporul demografic a fost de 56%. In acest timp, PMG respectiv productia de bunuri si
servicii a crescut modest pe cap de locuitor. Consumul de t.c.c. (tone combustibil
conventional) a crescut de 3 ori.
Ce a urmat in a doua jumatate de secol: mutatii spectaculoase. Populatia s-a
dublat, atingand un spor de crestere ce a echivalat cu cresterile populatiei din cateva
miliarde de ani. Veniturile pe cap de locuitor s-au dublat, produsul mondial a sporit de 4
ori, adica s-au produs de 4 ori mai multe servicii si bunuri fata de 1950.
Aceasta crestere s-a sprijinit in primul rand pe cresterea de combustibili fosili de 4
ori, desi un rol important l-a avut progresul tehnologic in perioada de dupa 1950.
Activitatea economica a fost de 20 de ori mai mare decat la inceputul secolului, calea
principala fiind cresterea extensiva, adica atragerea in circuitul economic a unor cantitati
tot mai mari de resurse naturale.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
12/69
12
In timp ce economia mondiala a crescut neincetat, sistemele naturale pe care se
sprijina au ramas insa neschimbate.
Oamenii de stiinta precum Lester Brown, atrag atentia ca daca economia creste
dincolo de dimensiunile sale fizice actuale, aceasta poate duce la o sporire a costurilor
intr-un ritm mai rapid decat cresterea beneficiilor si poate inaugura astfel o era a cresterii
neeconomice care mai mult ne saraceste in loc sa ne imbogateasca. In esenta se atrage
atentia asupra unui prag economic dincolo de care cresterea in continuare a Produsului
Mondial Global costa mai mult decat merita.
Pragul economic reprezinta limita minima in care costurile sunt mai mici sau cel
mult egale cu veniturile. In ultimele 5 decenii, analizele FAO (Organizatia Mondiala
pentru Agricultura si Alimentatie) arata ca productia alimentara a crescut intr-un ritm
impresionant de mare, de doua ori si jumatate intre 1950 si 1989, dar aceasta costa foarte
mult.
4/5 din acest spor s-a datorat folosirii intensive a pamanturilor, ingrasamintelor
chimice, irigatiilor. Noile tehnologii scad fertilitatea solurilor (dupa 1976 nu s-au mai
inregistrat cresteri de terenuri arabile). Agricultorii au arat terenuri in panta, au defrisat
paduri, ceea ce a generat schimbari climatice, fenomene de eroziune a solului si scaderea
fertilitatii solului.
Cresterea economica pe termen scurt pe seama consumului intensiv si extensiv de
resurse naturale este platita scump. Pe masura ce se deterioreaza sistemele naturale care
stau la baza economiilor, trebuie sa se tina seama de convergenta Actiunilor economice
cu actiunile rationale din punct de vedere ecologic. A aparut deci necesitatea corelarii
pragurilor economice cu pragurile naturale.
Depasirea pragurilor naturale inseamna in mod practic ca ritmul deteriorarii este
mai mare decat ritmul regenerarii.
Pragul natural = limita minima de mentinere a echilibrului ecosistemelor. Uneori
un prag natural poate fi definit cu o oarecare precizie, iar consecintele depasirii acestui
prag pot fi cunoscute cu destula siguranta. De pilda daca recoltarea de masa lemnoasa
depaseste cresterea anuala a padurilor, volumul arborilor vii se va diminua intr-un raport
direct proportional cu masura in care s-a depasit nivelul de exploatare rationala.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
13/69
13
In mod asemanator se pune problema cu alte resurse naturale. De exemplu, in
cazul pescuitului, in masura in care cantitatea de peste pescuit depaseste ritmul de
inlocuire, volumul de peste viu se va micsora treptat.
Studii ONU pentru Alimentatie si Agricultura (FAO 1982) au analizat capacitatea
pamantului de a suporta existenta populatiei din 117 tari in curs de dezvoltare. S-a
calculat evolutia afectarii pamantului pornind de la 3 nivele de input-uri in agricultura
(investitii) scazute / moderate / inalte.
Nivelul scazut in anul 2000 circa 65 de tari erau sub nivelul minim de nutritie
(1,1 miliarde de oameni) duce la import de alimente sau infometare.
Avand in vedere ca multe dintre sistemele naturale se afla in pericol, pragurile nu
sunt chiar atat de bine definite, iar consecintele abuzurilor sunt in mare masura
incalculabile. Efectele depasirii pragurilor ies acum la iveala in cadrul unor sisteme la
scara continentala si globala.
Dar care sunt consecintele climatice asupra continentului sud-american si chiar
asupra planetei date de distrugerea a 6000 ha de padure in Brazilia? In anul 2010 nu vor
mai exista paduri tropicale.
In Brazilia, jungla din bazinul Amazonului este distrusa zilnic pentru a face fata
nevoilor de spatiu vital pentru populatia saraca din orase, numeric mereu crescanda. In
acest scop se practica agricultura nomada, asa cum se facea in Europa in evul mediu
timpuriu si in America de Nord in sec. XVII XIX. Dupa arderea catorva sute de ha de
padure ce devin terenuri agrare si pasuni pentru vite, urmeaza cativa ani buni cand
recoltele sunt inalte. Apoi recoltele incep sa scada, iar noii tarani, fermieri, se afunda mai
departe in jungla si istoria reincepe.
Acest progres in distrugerea padurilor rezolva pentru moment problemele
demografice grave ale Braziliei, dar creaza altele noi, tot atat de grave ca foamea. Odata
cu inaintarea agriculturii si zootehniei in inima padurii este nevoie de sosele pentru
autocamioane si servicii de intretinere. Creste populatia suburbana ce duce la o
aglomerare neinstruita. Astfel stapaneste legea celui mai tare, care duce la criminalitate,
situatia tragica a populatiei aborigene care se afla si astazi in epoca paleolitica.
Patrunderea civilizatiei sub forma de arme de foc si alcool grabeste decaderea si
disparitia lor.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
14/69
14
Un alt exemplu ar fi cel al Etiopiei, care prezinta o degradare in cascade a
sistemelor biologice si economice declansata de disparitia padurilor. Oamenii cauta noi
terenuri agricole, defrisand suprafetele de paduri. In absenta padurilor, elementele
nutritive minerale din straturile mai profunde ale solului nu mai sunt reciclate. Din acest
moment fertilitatea solului incepe sa scada. Populatia rurala creste, se creaza o piata a
lemnului pentru constructii, pentru foc. Se taie mai mult, se erodeaza fertilitatea, scad
recoltele. Se ajunge la economia de subzistenta, nu mai este suficienta hrana pentru
oameni si animale, se produce un exod al populatiei rurale, adesea in perioadele de
seceta, rezulta foamete, morbiditate.
Problemele majore ale poluarii
La nivel continental, al Europei, exista 56 de probleme de mediu, la nivel planetar
12 probleme.
1. Schimbarile climatice efectul de sera, adica cresterea temperaturii medii aglobului si in consecinta cresterea nivelului marilor si oceanelor. Se datoreaza
cresterii globale a emisiilor de gaze (CO2, metan, protoxid de azot). Masurile
care se iau constau in stabilizarea emisiilor la nivelul anului 1990 in 2000
Protocolul de Kyoto;
2. Reducerea stratului de ozon. Stratulde ozon este localizat la 10-50 km desuprafata pamantului si contine 90% din ozonul atmosferic. Stratul de ozon
protejeaza viata pe pamant deoarece el absoarbe razele UV-13 radiate de
soare si care sunt periculoase pentru organism (cancer de piele, cataracte). In
ultimii 20 de ani s-a observat o reducere a stratului de ozon cu cca. 3%, iar in
unele zone ale Europei cu 7% in anii `90. Cauza o constituie concentratiile
crescute ale CFC (clorofluorcarburi), substante utilizate in industria
frigorifica, ventilatie, cosmetice. Actiuni Protocolul de la Montreal,
Copenhaga;
3. Acidifierea. Datorita emisiilor de substante ce provoaca ploile acide, SO2 sauoxizii de azot NOx in special de la arderea combustibililor fosili
devastarea padurilor in Europa Centrala si Canada, moartea unor lacuri din
Peninsula Scandinava si Canada;
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
15/69
15
4. Pierderi ale biodiversitatii;5. Accidente majore;6. Ozonul troposferic si alti oxidanti;7. Eutrofizarea apelor dulci;8. Degradarea forestiera;9. Managementul zonelor de coasta;10.Reducerea si managementul deseurilo;r11. Stresul urban;12.Riscul chimic.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
16/69
16
Cap. 4 - EVOLUTIA TEORIEI INTERDEPENDENTEI DINTRE ACTIVITATEA
UMANA SI ECOLOGIE
Progresele stiintifice si tehnice din a doua jumatate a secolului nostru noile
descoperiri din fizica (teoria cuantica, stiinta vidului), chimie (chimia de sinteza),
biologie (teoria celulara, biotehnologiile), au impulsionat enorm productia de bunuri si
servicii, creand ramuri industriale noi, de inalta tehnicitate, de varf (electronica, industria
fibrelor si maselor sintetice, petrochimia, mecanica fina, informatica). Toate acestea au
pus la indemana societatii umane parghii deosebit de profitabile pentru cresterea
productiei in general si a consumurilor de resurse naturale in special. Ritmurile
ingrijoratoare de epuizare a unor resurse neregenerabile, ca si cantitatea mare de deseuri
poluante rezultate din activitatile umane de toate felurile (de productie si de consum
individual) au condus la deteriorarea echilibrului ecologic.
Ce inseamna echilibru ecologic? Este acea situatie in care sistemul natural asupra
caruia se exercita presiuni nu-si modifica starea de miscare.
Declansarea crizei energetice la inceputul anilor `70 a polarizat intelegerea
corelatiilor dintre activitatile umane si natura, cu repercursiuni negative asupra
echilibrului ecologic.
Cand la acestea s-au adaugat pericolele pe care le reprezinta cursa inarmarilor
nucleare, explozia demografica, fenomenul subdezvoltarii, ca si prapastia crescanda intre
Nord si Sud, atunci abordarea acestora a cunoscut denumirea de probleme globale ale
civilizatiei umane. De ce s-au numit asa? Pentru ca:
- in primul rand, prin consecintele acestora care nu afecteaza numai un spatiu restranssi pe un timp limitat, ci intreaga comunitate internationala;
- atrage interesul crescand al fortelor politice si al comunitatii oamenilor de stiinta, lascara nationala si internationala pentru a gandi si elabora solutii;
- aceste probleme au devenit preocupari permanente pe ordinea de zi a ONU si a altorforuri internationale.
A) Este meritul Clubului de la Roma, animat de regretatul Aurelio Peccini de a fi initiato ampla dezbatere si colaborare internationala, pluridisciplinara pentru stimularea
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
17/69
17
studierii sistematice, integrate, a acestor probleme. Ca urmare a primei reuniuni a
acestui Club din 1968 s-a initiat realizarea unui proiect cu privire la situatia
omenirii care isi propunea sa abordeze cu instrumente stiintifice ceea ce s-a numit
problematica lumii, respectiv:
1. saracia in mijlocul belsugului;2. degradarea mediului inconjurator;3. extinderea necontrolata a urbanizarii;4. nesiguranta ocuparii unui loc de munca si somajul;5. alienarea tineretului;6. pierderea valorilor traditionale;7. inflatia si alte crize monetare si economice.
Se evidentiaza ca analiza separata a acestor probleme nu permite gasirea de
raspunsuri si solutii.
La solicitarea Clubului de la Roma, prof. Jay Forrester de la MIT, cunoscut pentru
lucrarile sale in domeniul dinamicii sistemelor (Jay Forrester Dinamica industriala, Ed.
Tehnica, Bucuresti, 1981) a prezentat in 1970 un model general al sistemului mondial. Pe
baza acestui model, un colectiv al aceluiasi institut, condus de prof. Denis Meadows, a
elaborat un prim studiu al sistemului mondial primul raport al Clubului de la Roma
Limitele cresterii.
Erau analizati 5 factori care influenteaza cresterea:
1. populatia;2. productia agricola;3. productia industriala;4. resursele naturale;5. poluarea.Autorii constatau cresterea exponentiala a acestor factori in deceniile precedente
si extrapoland aceste tendinte pentru viitor au ajuns la concluzii ingrijoratoare:
- consecintele vor fi catastrofale daca se continua cu cresterea necontrolata;- necesitatea interventiei immediate pentru stoparea cresterii - cresterea zero.
Problema fundamentala, spuneau ei, este problema cresterii intr-un sistem finit.
Increderea in progresele tehnologiei nu trebuie sa devina o acceptare a progresului orb.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
18/69
18
In orice sistem finit trebuie sa existe restrictii care sa opreasca cresterea
exponentiala (bucle negative de conexiune inversa). Autorii constata ca in sistemul
mondial analizat pe baza celor 5 factori:
-2 factori reprezinta bucle pozitive de conexiune inversa, anume cresterea
exponentiala a populatiei si cea a productiei materiale;
-3 factori reprezinta bucle negative: poluarea, epuizarea resurselor si foametea.
In cursul istoriei, tehnologia a fost folosita pentru a slabi presiunea buclelor
negative.
Tezele modelului Forrester-Meadows:
1. Lumea poate fi privita ca un sistem unitar omogen;2. Daca tendintele actuale continua, sistemul se va prabusi candva pe la mijlocul
secolului viitor;
3. Pentru a impiedica prabusirea, trebuie initiata o incetinire imediata a cresteriieconomice, care sa duca la echilibru intr-o perioada relativ scurta.
Studiul Meadows a aparut in 1972 in plin proces de expansiune a economiei
mondiale a provocat reactii puternice din partea cercurilor politice, stiintifice,
economice din cauza propunerilor facute.
Autorii propuneau de fapt constrangeri deliberate asupra cresterii economice si
demografice si trecerea treptata de la crestere la echilibru global. Care erau argumentele
care contestau raportul?
- modelul cuprinde un numar limitat de variabile, iar interactiunile sunt analizatepartial: prea siplist fata de diversitatea proceselor si fenomenelor in timp si spatiu;
- s-a minimalizat rolul progreselor stiintifice si tehnologice in solutionarea unorprobleme (productia de proteine sintetice, energii regenerabile etc);
- modelul este prea tehnocratic, nu include factorii social-politici.
B) Al doilea Raport al Clubului de la Roma, elaborat de un colectiv condus de MihayloMesarovici (SUA) si Eduard Pestel (RFG) intitulat Omenirea la raspantie 1974,
pleaca tot de la:
a. constatarea acumularii de factori explozivi;
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
19/69
19
b. existenta unor fenomene de criza: criza de energie, criza de materii prime.
Crizele nu erau ceva nou, dar acum caracteristicile erau altele:
- manifestarea lor simultana, interdependenta, dimensiunea lor globala;- nu mai au radacini negative ci pozitive, fiind consecinta procesului de crestere.
Cresterea de dragul cresterii care nu poate continua la infinit.
Elementul calitativ nou este adoptarea conceptului de crestere organica. Ei au
considerat drept gresit modelul Meadows bazat pe extrapolarea cresterii exponentiale. Au
considerat societatea umana ca un organism viu, cu o prima perioada copilarie si
adolescenta de crestere rapida, exponentiala; apoi perioada de maturitate cu o incetinire
a cresterii si apoi o plafonare fara a se opri functionalitatea organismului.
In plus ei au aratat ca in natura cresterea organica are loc pe baza unui plan sau
program conducator potrivit caruia fiecare organ evolueaza pe baza unor necesitati
proprii, cu o diversitate de celule, cu dimensiuni si forma diferita. Aceste specificitati isi
pun amprenta pe procesele de crestere diferita care sunt determinate de functiile acestor
organe, repartizate in ansamblul organismului, pe baza lui avand loc cresterea. Planul si
organismul sunt indeparabile sustin autorii. Un asemenea plan director lipseste din
procesele de crestere si dezvoltare a sistemului mondial si el trebuie elaborat prin
actiunea oamenilor sustine raportul Mesarovici.
O alta noutate este necesitatea definirii mai exacte si nuantate a fenomenului
cresterii, o tratare diferentiata, pe regiuni. Ei constata ca in regiunile dezvoltate consumul
a atins proportii egale cu risipa absurda, in alte regiuni din cauza lipsei de crestere
supravietuirea umana este in pericol. Impactul economiei mondiale in 10 regiuni
geografice (subsisteme interdependente) cu caracteristici cat mai omogene.
Analiza proceselor are loc dupa o schema stratificata:
1. stratul ambiental (procesele geofizice pamant, aer, resurse naturale siprocese ecologice natura vie);
2. stratul tehnologic (pentru activitati umane legate de transfer de energie simasa);
3. stratul demo-economic (pentru evidentierea populatiei, a produselor si aproceselor economico-sociale);
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
20/69
20
4. stratul socio-politic (pentru sistemele institutionale si procesele societale);5. stratul individual (pentru procesele psihologice, lumea interioara a
individului).
Analiza cantitativa s-a bazat pe un algoritm de optimizare care a operat pe
calculator un numar de 100000 relatii (fata de cateva sute in cazul modelului Forrester).
Sistemul global este format din mai multe subsisteme interdependente, din care reiese ca
nu numai tarile subdezvoltate sunt dependente de cele dezvoltate, dar si acestea din urma
de primele prin importul de materii prime.
TEZELE PRINCIPALE ALE MODELULUI MESAROVICI PESTEL
1. Lumea poate fi privita numai in diversitatea de cultura, traditie, dezvoltareeconomica, caun sistem interdependent de regiuni;
2. Este posibil sa se produca nu prabusirea sistemului, ci catastrofe sau prabusiripe plan regional, chiar cu mult inainte de mijlocul secolului viitor, in regiuni
diferite, la momente diferite. In conditii de sistem asemenea catastrofe vor fi
resimtite pe intreg globul;
3. Solutia de evitare a unei asemenea catastrofe poate fi gasita doar in contextglobal, prin actiuni globale corespunzatoare;
4. O asemenea solutie nu poate fi gasita decat printr-o crestere echilibrata,analoaga cresterii organice;
5. Nu pot fi acceptate intarzieri ce pot fi fatale. Este necesara elaborarea uneistrategii a supravietuirii. Se evidentiaza necesitatea unor restructurari pe
orizontala a sistemului mondial al relatiilor dintre tari si regiuni, ca si pe
verticala schimbari sociale si de atitudini individuale, prin modificarea
sistemelor de valori si de scopuri sociale.
C) Al treilea Raport al Clubului de la Roma, coordonat de prof. Jan Tinbergen (Olanda,premiul Nobel pentru economie) intitulat Restructurarea ordinii internationale sau
raportul Rio 1975, care a pornit de la rezolutia Adunarii Generale ONU din aprilie-
mai 1974 privind Stabilirea unei noi ordini economice internationale. Principalele
teze au fost:
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
21/69
21
- principala victima a perturbarilor economice din lume este Lumea a treia, dependentade marfurile si tehnologiile din tarile dezvoltate, iar foarfeca preturilor este in
dezavantajul tarilor sarace;
- incetinirea cresterii populatiei nu va putea fi realizata fara dezvoltare economica;- exista suficienta productie alimentara pentru a hrani tot globul, insa nu exista vointa
politica pentru a o pune la dispozitia celor ce au nevoie de ea.
Raportul are meritul de a fi dezvaluit confuzia creata de identificarea notiunii de
crestere cu cea de dezvoltare, care nu sunt sinonime.
Cresterea economica este o sporire cantitativa de bunuri si servicii. PIB, venit pe
locuitor.
Dezvoltarea o evolutie treptata spre o calitate superioara, deci in afara
acumularilor cantitative sunt necesare elemente calitative precum relatiile umane, valorile
sociale etc.
In acst sens raportul se pronunta impotriva cresterii de dragul cresterii si a
ritmurilor inalte de crestere care ascund deseori deteriorarea vietii oamenilor.
De asemenea, in locul indicatorului nivelului de trai sa se foloseasca bunastarea =
viata mai buna + umanism.
Este gresita conceptia ajungerii din urma ca obiectiv al tarilor sarace. Nu
trebuie copiate tiparele Occidentului. Scopul trebuie sa fie o dezvoltare bazata pe
autodeterminare si participare, in conditiile mentinerii mostenirii culturale si naturale ale
fiecarui popor.
Nu sunt necesare masuri cu caracter filantropic, ci noi relatii economice asezate
pe baze echitabile. Din comert Lumea a treia castiga de 10 ori mai multa valuta decat din
ajutoare, insa relatiile comerciale sunt tot in avantajul celor bogati.
Consumatorii finali din tarile dezvoltate platesc in medie 200 milioane de $ pentru
marfurile venite din lumea a treia, insa acestea primesc doar 30 de milioane $, restul
plata datoriilor.
D) Al patrulea Raport al Clubului de la Roma, coordonat de Dennis Gabor (Anglia,premiul Nobel pentru fizica) si Umberto Colombo (Italia), intitulat sa iesim din
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
22/69
22
epoca risipei (1976) a cautat sa dea raspuns criticilor adresate limitelor cresterii
printr-o analiza profunda a starii si perspectivelor resurselor naturale. Concluzii:
- cresterea actuala din tarile dezvoltate este insotita de o risipa aberanta de resursenaturale, iar dezvoltarea zonelor urbane este haotica si devastatoare;
- bunastarea si dezvoltarea unei societati nu pot fi garantate dacat prin folosirea dematerii prime larg disponibile si regenerabile, pe surse de energie practic
inepuizabile, pe reciclarea materialelor rare, pe tehnologii cu consumuri mici si
nepoluante.
Solutii:
- modificarea stilului de viata, a mentalitatilor privind scara valorilor sociale- reformarea urgenta a institutiilor la nivel national si international.
E) Studiul Catastrofa sau o noua societate un model latino-american al lumiicoordonat de prof. Amilcar O. Herrero (Argentina), 1976, se bazeaza pe un model
normativ si nu extrapolativ ca modelul Meadows, deferentiat pe 5 sectoare pentru
satisfacerea nevoilor umane fundamentale:
- hrana;- educatie;- locuinte;- mijloace de productie;- bunuri de consum si servicii.
Functia de optimizare nu este maximizarea vreunui indicator economic, ci
maximizarea sperantei de viata (sinteza a conditiilor generale de viata ale populatiei).
Modelul introduce variabile endogene, demografice si social politice: 1. tari
dezvoltate; 2. tari subdezvoltate America Latina, Africa, Asia.
F) Urmatorii 200 de ani un scenariu pentru America si restul lumii (1976), HudsonInstitute, coordonat de profesorul Hermann Khan (SUA) a fost replica cea mai
categorica la Limitele cresterii si la prognozele pesimiste privind viitorul omenirii.
Modelele si prognozele elaborate sunt grupate in 4 mari categorii:
- neomalthusieni convinsi;
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
23/69
23
- pesimisti prudenti;- optimisti prudenti;- entuziasti ai progresului tehnic si ai cresterii.
Autorii se situeaza in grupa entuziastilor, resping toate argumentele privind
pericolele cresterii epuizarea resurselor, energia, subalimentatia, poluarea,
subdezvoltarea convinsi fiind ca se vor gasi solutii pentru toate in urmatorii 200 de ani.
Adoptand periodizarea istorica folosita de Toffler in Al treilea val si anume ca
civilizatia a cunoscut pana acum doua mari mutatii istorice:
1. revolutia agricola, acum 10000 de ani si2. revolutia industriala acum 200 de ani (intai in Olanda si Anglia)
grupul Kahn considera ca omenirea se gaseste in fata unei alte mutatii in care se produce
aplatizarea curbei de crestere (dupa modelul cresterii organice) pentru urmatorii 200 de
ani. In viitorii ani se va extinde societatea postindustriala pe seama serviciilor
cuaternare si de expansiune a civilizatiei umane in cosmos.
Pana in 1776 toate civilizatiile de tip preindustrial;
- 1776 declansarea revolutiei industriale;- 1976 tranzitia spre societati de tip super si postindustrial;- 2176 expansiunea civilizatiei postindustriale pe intreaga planeta.
G) Viitorul economiei mondiale (1977) coordonat de profesorul W. Leontieff lasolicitarea ONU, ca baza pentru elaborarea propunerilor privind cel de-al treilea
deceniu al dezvoltarii:
- simulari la nivel mondial pe baza modelului input-output;- 15 regiuni de sectionare a economiei mondiale;- 45 sectoare economice analizate distinct;- 8 scenarii cu obiect reducerea decalajelor economice.
Concluzii:
1. Ratele de crestere stabilite de Deceniile pentru Dezvoltarea tarilor subdezvoltate nusunt suficiente pentru eliminarea decalajelor, fiind necesare ritmuri de doua ori mai
mari pentru tarile sarace si scaderea ratelor tarilor bogate care ar reduce la jumatate
decalajele in 20 de ani;
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
24/69
24
2. Principalele obstacole in calea unei cresteri sustinute si dezvoltarii nu sunt de naturafizica, ci de natura politica, sociala si institutionala;
3. Problema alimentatiei cea mai acuta se poate rezolva prin introducerea incircuitul agricol a unor mari suprafete de teren si cresterea productivitatii solului de
2-3 ori. Sunt realizabile din punct de vedere tehnic, dar sunt necesare reforme sociale,
politice si institutionale in tarile in curs de dezvoltare;
4. Zacamintele sarace, prin tehnologii de exploatare care sa fie cunoscute, pot devenibogate;
5. Poluarea nu este o problema nerezolvabila costul nu ar depasi 1,5-2% din PIB;6. Dezvoltarea tarilor sarace ar fi posibila cu alocarea a 35-40% din PIB pentru investitii
si cu o politica economica mondiala adecvata in domeniul creditelor, cresterea rolului
investitiilor publice si a sectorului de stat in sectorul infrastructurii si productiei;
7. Politica preturilor pe piata mondiala sa fie in ajutorul tarilor exportatoare de materiiprime.
Toate studiile converg spre aceeasi concluzie dezvoltarea economiei mondiale
nu se confrunta in primul rand cu limitele fizice ale resurselor, cat mai ales cu structuri
neadecvate economico-sociale.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
25/69
25
Cap. 5 - DEZVOLTAREA DURABILA: CONCEPT SI DIMENSIUNI
1. CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILADe peste un sfert de veac, mai precis de la Conferinta Mondiala asupra Mediului
uman de la Stockholm din 1972, omenirea a inceput sa recunoasca ca problemele
mediului sunt inseparabile de cele ale bunastarii umane si de procesele dezvoltarii
economice in general si ca multe forme prezente ale dezvoltarii erodeaza resursele
mediului inconjurator de care depind bunastarea si conditiile de viata ale omului.
Cu aceasta ocazie, Natiunile Unite au infiintat Comisia Mondiala asupra Mediului
si Dezvoltarii pentru a examina problemele aparute si pentru a face recomandari.
In raportul comisiei prezentat in anul 1987 intitulat Viitorul nostru comun,
cunoscut sub denumirea de Raportul Brutland, se concluzioneaza ca este necesara o
noua cale de dezvoltare, care sa sustina progresul uman nu numai in cateva locuri si in
cativa ani, ci pentru intreaga planeta pentru un viitor indelungat. Acest mod de
dezvoltare a primit numele de DEZVOLTARE DURABILA (sustainable development).
Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fara
a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi.
Inca de la lansare, comunitatea internationala a incercat sa precizeze diferitele
semnificatii ale conceptului de DD. Specialistii vorbesc despre cel putin 60 de definitii
care, in general, privesc laturile aplicative, concrete ale conceptului.
Conceptul de DD a aparut intr-o perioada in care efectele de mediu patrubsesera
in planul dezbaterilor politice, pferind o mare usurare in fata conflictului declansat de
limitarea cresterii economice din anii 1970.
Lansarea ideii ca mediul si dezvoltarea economica sunt potential compatibile sau
ca au obiective complementare a fost institutionalizata in cadrul Conferintei de la Rio de
Janeiro din 1992. Prin acordul international semnat de sefi de state si guverna din peste
170 de tari, concretizat prin Declaratia de la Rio si prin Agenda 21, DD a devenit singura
alternativa globala pentru secolul urmator.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
26/69
26
Societate in ansamblul sau aspira la realizarea dezvoltarii economice, pentru a
asigura standarde de viata mai ridicate in prezent, pe care sa le transmita si generatiilor
viitoare. In acelasi timp, orice societate are nevoie de un mediu natural protejat si cat mai
bogat in prezent si viitor.
Problema cheie a DD o constituie reconcilierea dintre cele doua aspiratii umane,
sustinand necesitatea continuarii dezvoltarii economice, cat si a imbunatatirii si
conservarii starii mediului, singura alternativa pentru cresterea calitatii vietii.
In acceptiunea cea mai larga a conceptului de DD, prosperitatea economica si
conservarea mediului trebuie sa se sustina reciproc.Satisfacerea uneia dintre cele doua
cerinte este conditionata de satisfacerea celeilalte si numai atunci se poate realiza
imbunatatirea calitatii vietii.
2. OBIECTIVELE DEZVOLTARII DURABILEPentru realizarea DD sunt definite sapte obiective de politica economica si sociala
ce trebuie urmate de toate tarile, obiective generale care capata conotatii specifice in
functie de factorii endogeni specifici fiecarei tari si regiuni.
Aceste obiective sunt urmatoarele:
1) redimensionarea cresterii economice. Pentru toate tarile subdezvoltatetrebuie impulsionata cresterea economica, iar pentru cele dezvoltate se
impune renuntarea la modelul traditional de a concepe cresterea, adica o
goana dupa nivele cantitative mari privind productia si consumul de bunuri
si servicii;
2) schimbarea calitatii cresterii economice, accentul punandu-se pe dezvoltareaeconomica, respectiv pe calitatea vietii;
3) satisfacerea nevoilor de baza (hrana, loc de munca, energie, apa, locuinta sisanatate) pentru toti locuitorii;
4) asigurarea unui nivel stabil de crestere a populatiei nivel durabil;5) conservarea si sporirea bazei de resurse naturale;6) reconversia tehnologica si punerea sub control a riscurilor tehnologice;7) unificarea luarii deciziilor privind mediul si economia.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
27/69
27
Dupa cum se constata, DD isi propune ca societatea sa satisfaca cerintele de
consum ale membrilor sai prin cresterea potentialului productiv. Acest potential se poate
realiza in conditiile unui proces de schimbare de care trebuie sa beneficieze toti membrii
societatii.
Satisfacerea necesitatilor si a aspiratiilor umane reprezinta, in general, obiectivul
principal al dezvoltarii. Ceea ce aduce nou DD consta in faptul ca presupune satisfacerea
necesitatilor de baza ale intregii societati atat in prezent, cat si pentru generatiile viitoare.
Despre ce necesitati este vorba si care este legatura acestora cu mediul?
Raspunsul il aflam din clasificarea nevoilor umane pe categorii si anume:
a) nevoi biologiceb) nevoi comportamentalec) nevoi spirituale
a) Nevoile biologice organice sau primare tin de structura metabolica sau morfo-fiziologica a fiintei umane. Acestea sunt formulate in sensul celor patru legitati
naturale pe care le propunea filoziful francez Ch. Montesquieu (1689-1785) si
anume:
1) sentimentul egalitatii si nevoia de libertate;2) procurarea hranei;3) atractia sexelor opuse;4) dorinta de a trai in societate.
Plecand de la aceste legi, nevoile biologice pot fi enumerate:
- nevoia de adapost si siguranta;- nevoia de aer si caldura;- nevoia de hrana;- nevoia de odihna si de mentinere a sanatatii si integritatii fizice;- nevoia de reproducere;- nevoia de teritorialitate;- nevoia de viata familiala si colectiva.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
28/69
28
b) Nevoi comportamentale- munca sau activitatea productiva;- adaptabilitatea sau nevoia de integrare;- apartenenta (la o anumita comunitate);- circulatia sau nevoia de miscare in spatiu;- comunicarea;- informarea;- libertatea de exprimare;- convietuirea sau nevoia de ocupare si utilizare a unui spatiu in colectivitate;- posesiunea sau nevoia de proprietate;- recreerea inteleasa ca destindere intelectuala, deosebita de odihna fiziologica
de la punctul a).
c) Nevoi spirituale- nevoile estetice sau arta;- cercetarea si cunoasterea lumii inconjuratoare;- credinta;- cultura si educatia;- nevoia de identificare si personalizare;- nevoia de valorizare sau de racordare la un sistem de valori generice etice,
estetice, politice, economice;
- pastrarea sanatatii psihice.
In modul de ierarhizare a nevoilor se observa o succesiune logica a celor trei
categorii, precum si o anumita intrepatrundere intre acestea.
Cele trei categorii de nevoi corespund celor trei dimensiuni ale fiintei umane si
anume:
a) omul ca vietuitoare, ca fiinta naturala nevoi biologiceb) omul ca parte a unei colectivitati, ca fiinta sociala nevoile comportamentale;c) omul ca fiinta superioara neviu spirituale.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
29/69
29
Daca nevoile din a) sunt vitale pentru supravietuirea omului ca specie, cele din b)
sustin dezvoltarea sa sociala indispensabila progresului, iar nevoile din c) confera
specificul uman sau ceea ce Constantin Noica denumea devenirea intru fiinta".
Scopul terarhizarii nevoilor este de a permite dimensionarea raporturilor om-
mediu din perspectiva presiunii pe care satisfacerea necesitatilor umane o exercita asupra
mediului (sau asupra teritoriului in sens restrans sau mai larg).
Prin prisma raportului om-mediu se evidentiaza urmatoarele caracteristici ale
celor trei categorii de necesitati:
- Nevoile biologice pot fi usor exprimate cantitativ si pot fi cuprinse in
anumite intervale limite. In toate cazurile exista posibilitatea de a cunoaste limitele
minime fata de care nevoile primare pot fi considerate satisfacute.
Parametrii geo-climatici, calitatea aerului si a apei, proprietatile solului,
formele de relief au un rol insemnat, chiar determinant pentru satisfacerea nevoilor
primare. Odata stabilite niste limite sau praguri cantitative necesare, se pot face evaluari
precise privind nevoile intregii comunitati, precum si evaluarea impactului direct asupra
mediului.
Nevoile comportamentale devin seminificative pentru mediu de la anumite
praguri ale dezvoltarii societatii in general sau a unor colectivitati. Impactul asupra
mediului se exprima in termeni de expansiune teritoriala - exista si in cazul a) dareste de
mai mica importanta, In acest caz presiunea asupra mediului este mai greu de evaluat si
cuantificat.
Pragurile pentru satisfacerea nevoilor spirituale sunt cel mai dificil de
apreciat. Limitele acestora pot fi duse pana la infinit, ele crescand permanent odata cu
cresterea nivelului general de dezvoltare a societatii. Desi presiunea asupra mediului este
relativ indirecta, aceasta poate fi deosebit de importanta. De exemplu, suportul meterial
(hartie, banda magnetica, celuloid) necesar realizarii si sustinerii actului cultural. In acst
caz presiunea asupra mediului are si o latura pozitiva. Pe masura ce nevoile spirituale
precum educatia, cultura, cunoasterea. credinta sunt satisfacute, fiinta umana evolueaza
spre o anumita integrare a sa in mediu si o mai buna relatie cu acesta.
Daca se afirma ca , in general, cultura il distanteaza pe om de natura, tot ea
este menita sa il apropie, sa il reintegreze in natura, in mod constient de data aceasta.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
30/69
30
3) DIMENSIUNILE DEZVOLTARII DURABILE
3.1. Dimensiunile economice sunt date de:
a. volumul si structura consumului de resurse naturaleAnalizand consumul de resurse naturale mondiale pe cap de locuitor, se vede ca
locuitorii tarilor dezvoltate folosesc de mult mai multe ori aceste resurse decat locuitorii
tarilor in curs de dezvoltare. Consumul de energie obtinuta din combustinili fosili este de
33 de ori mai mare in SUA decat in India si de 10 ori in medie in tarile OECD decat in
tarile lumii a treia.
Atunci nu este normal ca problema cea mai importanta sa fie in tarile dezvoltate
schimbarea modelelor de consum?
b) productia de deseuri. La actualul model de consum, productia de deseuri
urmeaza o curba exponentiala. In acest stadiu, dezvoltarea durabila inseamna insasi
schimbarea stilului de viata pentru a nu ameninta echilibrul ecologic si biodiversitatea
acestor zone;
c) alocarea resurselor mareriale, financiare si umane pentru crearea si
dezvoltarea tehnologiilor de productie mai putin consumatoare de energie si materii
prime naturale, precum si a tehnologiilor nepoluante: modernizarea instalatiilor
energointensive si material intensive, dar si realizarea de tehnologii complet noi,
nepoluante utilizarea benzinei fara plumb, spray-uri fara CFC;
d) directionarea resurselor financiare si tehnice in mediile sarace pentru
ridicarea pragului minim de existenta. Nevoile merg inaintea resurselor de satisfacere a
lor. Daca nu se vor asigura conditii economice si financiare facile credite cu dobanda
mica, scutiri de impozite, alocatii, burse accesul inegal va frana dezvoltarea, blocand
orice sansa de progres;
e) accesul fiecarui individ la educatie, ingrijire medicala, odihna, recreere si ale
servicii sociale. Intre saracie, degradarea mediului si cresterea rapida a populatiei este o
legatura de feed-back cu consecinte foarte importante asupra dezvoltarii durabile.
Oamenii ale caror nevoi de baza sunt nesatisfacute si a caror singura preocupare este
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
31/69
31
supravietuirea nu vor avea nici un motiv sa se gandeasca la viitorul planetei si nici sa se
preocupe de trainicia sau durabilitatea actiunilor lor.
3.2. Dimensiunile umane
a) DD inseamna un progres in directia unei populatii stabile. Este important pentrupresiunea exercitata asupra resurselor naturale, precum si pentru capacitatea de
gestionare a resurselor in scopul furnizarii bunurilor si serviciilor;
b) Distributia populatiei pe mediile urban si rural, care trebuie sa tina seama detendinta de crestere a urbanizarii orase foarte mari cu implicatii nocive (deseuri,
poluare). DD inseamna o dezvoltare rurala riguroasa pentru a incetini migratia
spre orase.
c) DD implica folosirea deplina a resurselor umane prin imbunatatirea educatiei,invatamantului, a asistentei medicale si protejarea diversitatii culturale. Deci DD
cere investirea in capitalul uman: pregatirea si invatarea educatorilor, a
lucratorilor societari, a oamenilor de stiinta si a altor specialisti de care este
nevoie pentru continuarea dezvoltarii.
d) DD cere sporirea rolului femeii. Femeia este manager al mediului inconjurator ingospodarie. O femeie educata are acces la contraceptie, rata scazuta de fertilitate,
copii mai sanatosi pe care ii poate educa in spiritul protejarii mediului
inconjurator.
e) DD implica participarea celor afectati de deciziile luate pe plan local privindplanificarea si executarea obiectivelor de dezvoltare.
3.3. Dimensiunile ecologice
a. DD necesita protejarea resurselor naturale de care depinde satisfacereanevoilor de alimente si combustibili ale unei populatii mereu in crestere:
- folosirea mai eficienta a pamantului prin adoptarea de practici si tehnologiiagricole imbunatatite ca randament, folosirea ingrasamintelor, pesticidelor si a
irigatiilor;
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
32/69
32
- conservarea resurselor de apa, prin incetarea poluarii cu deseuri siimbunatatirea folosirii sistemelor de suprafata si a celor subterane;
b. DD inseamna conservarea diversitatii, a zonelor salbatice in folosulgeneratiilor viitoare, prin incetinirea pe cat posibil a distrugerii habitatului
natural al ecosistemelor;
c. DD inseamnaprevenirea destabilizarii climei sau a celorlalte sisteme globalebiogeofizice, ca si a distrugerii paturii de ozon protective. Toate acestea sunt
datorate actiunilor umane ce ar putea afecta conditiile de viata ale generatiilor
viitoare cresterea nivelului marilor si cresterea radiatiilor ultraviolete.
3.4. Dimensiunile tehnologice
a. DD implica schimbarea tehnologiilor - mai eficiente, mai curate, eco-tehnologii spre procese inchise la emisii zero si care sa minimizeze
consumul de resurse naturale si de energie;
b. Conservarea acelor tehnologii traditionale care produc deseuri putin poluantesi recircula deseurile pe sisteme cu suport natural (in apa);
c. Cooperarea tehnologica si transferul de tehnologii curate sunt directiilepricipale de prevenire a deteriorarii calitatii mediului la scara globala.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
33/69
33
Cap. 6 - INDICATORII DEZVOLTARII DURABILE
DD inseamna reconcilierea intre doua aspiratii de baza ale societatii:
1. sa realizeze dezvoltarea economica pentru a asigura ridicarea standardelor de viataatat in prezent, cat si in viitor;
2. sa protejeze si sa imbogateasca mediul natural atat in prezent, cat si in viitor.
Putem spune ca DD inseamna castigarea unui capital asupra Terrei si nu erodarea
lui, inseamna pastrarea consumului de resurse naturale regenerabile in cadrul anumitor
limite de refacere a acestora, inseamna transmiterea catre generatiile succesoare nu numai
a sanatatii create de om, ci si a sanatatii naturale cum ar fi: surse de apa curata si potabila,
terenuri arabile bune, sanatatea biodiversitatii si paduri bogate. Pentru a pune in evidenta
obiectivele DD este necesara construirea unui set de indicatori.
Ce sunt indicatorii DD?
Indicatorii sunt informatii cuantificate care ajuta la explicarea schimbarilor
produse in timp. Pentru perioade de mai multi ani, pentru redarea performantelor, sunt
folosite anumite masuri economice, ca de exemplu: productia, nivelul ocuparii fortei de
munca, rata inflatiei, balanta de plati, gradul de indatorare al sectorului public etc. Pentru
acestea sunt agregatele statistice care dau un tablou general. acestea nu explica de ce au
loc anumite tendinte si nu reflecta in mod necesar situatia intr-un anumit sector al
industriei sau societatii sau intr-o arie geografica. Totusi, in general, indicatorii
macroeconomici furnizeaza decidentilor si publicului indicatii suficiente pentru
schimbarile din economie. Insa indicatorii DD trebuie sa reflecte imbunatatirea si
dezvoltarea fundamentarii procesului decizional si a prioritatilor actiunii politice in
directia cresterii bunastarii umane si a ecosistemelor.
Functiile de baza ale indicatorilor DD sunt de simplificare, cuantificare si
comunicare.
Indicatorii, in general, sunt masuri simplificate cu scopul de a face fenomenele
complexe cuantificabile, astfel ca informatia sa poata fi comunicata.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
34/69
34
Necesitatea indicatorilor:
- oamenii au nevoie sa fie informati ata despre starea mediului, cat si aeconomiei;
- indicatorii ofera mijlocul de a lega impactul de mediu de activitatile socio-umane;
- pot ajuta la dimensionarea obiectivelor DD;- pot servi la clarificarea confuziei create de popularizarea prin mijloace mass-
media a unor date disponibile privind mediul si economia.
In general, indicatorii trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
- sa fie reprezentativi;- sa fie validati stiintific;- sa fie simpli si usor de interpretat;- sa arate evolutii in timp;- sa fie sensibili la schimbarile de mediu si economice;- sa poata fi actualizati la diferite intervale de timp.In prezent se cunosc peste 120 de indicatori ai DD, grupati in 21 de familii de
indicatori, respectiv seturi care se refera la diferite aspecte precum: economia,
transportul, turism si recreere, producerea de energie, folosirea terenului, resursele de
apa, padurile, resursele piscicole, schimbarile climatice, ploile acide, biodiversitatea,
deseurile, radioactivitatea si altele.
OECD si alte state clasifica indicatorii interconexiunilor dintre mediu si
activitatile socio-economice intr-un model conceptual de tipul presiune stare raspuns.
Activitatile umane exercita presiunea asupra mediului si schimba starea in
termenii calitatii si cantitatii stocurilor de resurse naturale. Societatea raspunde la aceste
schimbari prin politici economice, de mediu, politici sectoriale si de asemenea prin
schimbari in comportament afectand presiunile cauzate de activitatile umane.
In modelul prezentat se arata ca sectoarele economice genereaza avutie si
bunastare pentru populatie, guvern si alti actori din tara si la nivel international. Totusi
activitatea economica si chiar gospodariile insele pot crea presiuni asupra mediului prin
consumul de resurse si producerea de poluanti. Calitatea mediului, la randul sau, poate
influenta bunastarea indivizilor si a altor actori. Actorii raspund la schimbarile produse in
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
35/69
35
starea economiei si a mediului, prin intermediul modificarilor de comportament si a
politicilor care fie ca afecteaza direct mediul, fie ca reduc presiunea din partea sectoarelor
economice. Raspunsurile care constrang activitatea economica in scopul protectiei
mediului pot fi considerate in acelasi mod ca presiuni, deoarece acestea pot micsora
capacitatea sectoarelor de a genera sanatate si bunastare care, in replica, pot stopa
dezvoltarea solutiilor la problemele mediului.
Indicatorii de stare reflecta starea economiei, ca si a mediului. Ei masoara
calitatea mediului si socul si calitatea resurselor naturale, ca si starea economiei, adica
sanatatea economiei si bunastarea populatiei.
Indicatorii de stare a mediului se refera la concentratii de poluanti in apa, in aer si
pe sol, stocurile de combustibili fosili, padurile, starea pisciculturii etc.
Indicatorii de stare a economiei include cresterea productiei (PIB), rata inflatiei,
nivelul de ocupare a fortei de munca.
Indicatorii de presiune sunt impacturile adverse, respectiv consumul de resurse si
cantitatea de poluare, iar indicatorii de raspuns sunt impacturile benefice si anume
actiunile de reducere a poluarii sau a consumului de resurse, ca si investitiile in protectia
mediului.
Concluzionand spunem ca modelul conceptual de reprezentare presiune stare
raspuns se concretizeaza intr-un ansamblu de indicatori care permit raspunsuri la un set
de intrebari si anume:
1. Care este starea mediului sau a resurselor naturale?2. Cine determina o asemenea stare?3. Ce se face pentru prevenirea sau remedierea unei anumite stari?
Indicatorii schimbarilor sau ai evolutiei in starea fizica sau biologica a lumii
naturale - indicatorii de stare raspund la prima intrebare.
Indicatorii impactului activitatii umane asupra mediului indicatorii de presiune
raspund la cea de-a doua intrebare.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
36/69
36
Indicatorii care evidentiaza masurile politice adoptate ca raspuns la problemele de
mediu indicatorii de raspuns raspund la a treia intrebare.
Desigur, indicatorii respectivi nu reprezinta niste elemente fixe date odata pentru
totdeauna. Mai degraba acestea reprezinta niste instrumente care utilizate cu intelepciune
si precautie pot constitui un suport pentru cerintele de schimbare si ghideaza actiunile
guvernantilor, ale organizatiilor internationale, a sectorului privat, ale organizatiilor
neguvernamentale si ale altor grupuri majore majore catre dezvoltarea durabila.
Pentru transpunerea in practica a indicatorilor prezentati un rol important il joaca,
in primul rand, statistica, care furnizeaza informatiile necesare. Se impune crearea de
baze de date operationale care sa faciliteze identificarea prioritatilor pentru combaterea
pagubelor de mediu si prevenirea problemelor viitoare si sa furnizeze bazele pentru
implementarea efectiva a politicilor de mediu. De asemenea, se impune abordarea unei
contabilitati verzi, care are menirea de a coordona informatiile in diverse domenii:
social, economic si de mediu si care exprimate ca indicatori pot fi utilizate drept
instrumente pentru politicile de DD.
In aceasta directie sunt posibile doua optiuni:
-modificarea conturilor nationale pentru calcularea indicatorului de sinteza PIB
prin integrarea aspectelor de mediu;
-crearea unui cadru de lucru separat sub forma conturilor satelit o notiune care
descrie autonomia relativa a contabilitatii mediului si stabilirea unui sistem
informational economic si de mediu.
Indicatori privind aspectele economice, sociale si ecologice
ale dezvoltarii durabile in Romania
Indicatori de presiune Indicatori de presiune Indicatori de raspuns
CATEGORIA: INDICATORI ECONOMICI
PIB/loc
Proportia investitiilor in
PIB
PIB ajustat cu elemente de
mediu
Cheltuieli de protectia
mediului pe activitati
caracteristice
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
37/69
37
Consumul energetic pe cap
de locuitor
Rezerve existente de
combustibil
Ponderea consumului de
resurse energetice
regenerabile
Teren arabil pe cap de
locuitor
Chimicale aplicate
Schimbari in utilizarea
terenurilor
Calitatea terenurilor
agricole
Productia agricola vegetala
Efectivul de animale
Subventii pentru
conservarea resurselor
naturale in agricultura
Volumul de masa lemnoasa
pusa in circuitul economic
Suprafete cu tateri
Cresterea anuala de masa
lemnoasa
Subventii pentru impaduriri
Prevenirea si atenuarea
catastrofelor naturale
Productia piscicola Cresterea anuala a puietilor
de pesti
Reglementari si controlul
pescuitului
Volumul de deseuri produse
Emisii de poluanti in aer
Volumul apelor reziduale
Consumurile de materii
prime, materiale,
combustibil, energie
Concentratiile de substante
poluante in aer, sol si apa
Calitatea apelor uzate
Suprafete de teren cu
depozite de deseuri
Cheltuieli pentru controlul
si reducerea poluarii aerului
Cheltuieli pentru epurarea
apelor uzate
Cheltuieli pentru
gestionarea deseurilorNumar de turisti
Capacitatea de turism
Cantitatea de desuri din
localitatile turistice si trasee
turistice
Conservarea naturii si a
peisajelor
Cheltuieli pentru rezervatii
si parcuri naturale
Traficul de pasageri si de
marfuri
Reteaua de transport intern
si international
Accidente raportate la
numarul de vehicule
Cresterea suprafetelor cu
drumuri, linii ferate etc
Investitii in infrastructura
de transport
Productia de energie
Emisii de gaze cu efect de
sera
Consumul de combustibili
fosili
Cheltuieli pentru reducerea
de emisii
Cheltuieli pentru epurarea
apelor
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
38/69
38
Alternative neconventionale
CATEGORIA: INDICATORI SOCIALI
Rata somajului
% populatiei sub pragul
saraciei
Indicatori calculati din
bugetul gospodariei
Cheltuieli pentru ingrijirea
sanatatii
Reducerea morbiditatii
Puterea de cumparare
Imbatranirea populatiei
Rata mortalitatii
Rata morbiditatii
Rata bolilor profesionale
Mortalitatea infantila
Speranta de viata la nastere
Cheltuieli pentru sanatate
Gradul de alfabetizare
% populatiei scolarizate
%populatiei in scoala
primara
Durata medie de scolarizare
% din total copii care au 8
clase
Cheltuieli pentru educatie
Rata de crestere a populatiei
urbane
Consumul de combustibili
fosili pe locuitor
% populatiei urbane in total
populatie
suprafata locuibila
Cheltuieli cu infrastructura
pe locuitor
Rata de crestere a populatieiRata migratiei nete
Rata fertilitatii
Rata bruta a natalitatii
Rata bruta a mortalitatii
Densitatea populatiei
Speranta de viataRata mortalitatii infantile
Procentul populatiei cuacces la facilitatile de
canalizare
Accesul la apa potabila
CATEGORIA: INDICATORI ECOLOGICI
AERUL
Emisii de poluanti ai
aerului: particule de Sox,
NOx, CO, VOC, CO2,
CFCs, CH4, N2O, agenti
toxici (plumb, radon)
Calitatea aerului ambiant:
concentrari de SO2, NO2,
PM etc; agenti toxici
(plumb); nivelul stratului de
ozon la sol
Standarde ambientale,
emisii standard, tehnologii
standard
Instrumente economice:
taxe de emisie, impozite
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
39/69
39
Icarcaturi critice si valori
limite de poluanti
legate de energie, preturi si
subventii
Acorduri voluntare
Intelegere de promulgare si
intrare in vigoare
Cheltuieli si costuri pentru
reducerea poluarii aerului
Mecanisme de finantare
pentru cheltuielile de
reducere a poluarii aerului
APA
Utilizarea resurselor de apa:
absolut, legat de
disponibilitate, legat de
scurgerea la suprafata,
utilizarea apei la sol
Deversari de la canalizarile
municipale, de la activitatile
industriale si deseuri,scurgeri din agricultura, alte
surse de exemplu
aquacultura (cultivarea
plantelor de apa si
animalelor pentru uzul
uman sau consum),
rezervoarele subterane
Calitatea apelor interne la
suprafata si la sol:
eutrofizare, aciditate,
toxicitate, sedimente
contaminate, alte probleme
ale calitatii apei
Standarde ambientale,
standarde pentru scurgeri,
deversari, tehnologii
standard
Instrumente economice:
taxe pentru deversarile de
apa reziduala, impozite si
subventiiAcorduri voluntare
DESEURI
Poluare din desuri (apa,
soluri)
Contaminare toxica, efecte
asupra sanatatii umane,
Cantitati
Calitatea apei si a solului
Standarde ambientale si de
curatare, tehnologii
standard
Standarde de ingropare
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
40/69
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
41/69
41
Cap. 7 - STRATEGII SI POLITICI DE MEDIU
1. Conceptele de strategie si politicaStrategia de mediu este ansamblul obiectivelor majore, pe termen lung, al
modalitatilor principale de realizare ca si al resurselor alocate pentru protectia mediului.
Pricipalele componente ale strategiei sunt:
a) Obiectivele ce au in vedere orizonturi mai indelungate de timp, de regula 5-10 ani,care se refera la ansamblul activitatilor si actiunilor de protectie si conservare a
mediului sau la componentele majore ale acestuia, respectiv protectia si conservarea
factorilor de mediu (aer, apa, sol, biodiversitate). Un asemenea obiectiv il reprezinta,
de exemplu, prevenirea riscurilor naturale (cutremure, uragane, surpari de teren etc)
sau limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera;
b) Modalitatile de realizare a obiectivelor indica mijloacele sau caile care trebuie urmatepentru atingerea scopurilor (obiectivelor) propuse. Alegerea unei modalitati sau a
alteia dintre variantele existente depinde de caracteristicile cantitative si calitative ale
activitatii de protectia mediului;
c) Resursele alocate sunt prevazute in strategii, de regula, sub forma globala, respectivsub forma fondurilor de investitii, eventual cu precizarea partii ce revine resurselor
umane si materiale necesare. Totodata se indica si sursa de alimentare (surse private,
guvernamentale, imprumuturi din banci sau agentii internationale);
d) Termenele se refera, de regula, la data declansarii aplicarii strategiei, termeneleintermediare ce marcheaza evolutii semnificative in realizarea obiectivelor strategice,
precum si termenul final cand se prevede incheierea implementarii strategiei.
Strategiile servesc drept fundament pentru elaborarea politicilor de mediu. De
exemplu, politica de folosire a apei potabile.
Politica cuprinde un set de norme sau ghiduri pentru realizarea obiectivelor
strategice care se refera la ansamblul activitatilor sau la componentele majore ale
acestora.
2. Strategii si politici de mediu in tarile dezvoltate
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
42/69
42
Obiectivul fundamental al strategiilor si politicilor nationale de mediu il constituie
prevenirea si combaterea poluarii sub toate formele de manifestare. Acest obiectiv apare
enuntat in toate actele si documentele oficiale legislative, elaborate de catre autoritatile
guvernamentale.
De exemplu, in Actul Unic European (1987) se stipuleaza necesitatea atestarii
politicilor comune la nivelul celor 12 state membre ale Comunitatii Economice Europene.
De ce a fost necesara o politica comuna in domeniul protectiei mediului?
Din cel putin trei ratiuni, adica:
1. In primul rand, poluarea nu cunoaste frontiere, deci problemele de mediu nu pot firezolvate doar in cadrul strict national, ci necesita spatii mai intinse;
2. Necesitatea unei politici comune este justificata pe considerente economice;3. In al treilea rand, necesitatea unei politici comune decurge din insusi obiectivul
fundamental al crearii Pietei Comune (Tratatul de la Roma, 1956) prin care se
mentiona asigurarea conditiilor de viata si de munca ale cetatenilor tarilor membre si
dezvoltarea armonioasa a activitatilor economice. Desi obiectivul nu face o referire
expresa la protectia mediului, se considera ca acesta o implica.
Incepand cu anul 1972 (Prima Conferinta pentru mediu si dezvoltare de la
Stockholm) au fost adoptate cinci programe la nivelul Uniunii Europene (fosta Piata
Comuna), in care actiunile pentru protectia mediului sunt comune.
3. Principiile strategiilor si politicilor de mediuEnuntate la nivel national, principiile care orienteaza elaborarea strategiilor si
politicilor de mediu stau si la baza tuturor actiunilor intreprinse pe plan mondial.
Selectam urmatoarele principii:
a) Principiul actiunii preventive consta in luarea unor masuri in amonte, adicaa masurilor care urmaresc sa preintampine efectele nocive chiar la sursa, pritr-
o reducere graduala a sarcinii poluante;
b) Principiul poluatorul plateste cere ca costurile poluarii sa fie suportate decel ce o provoaca, respectiv de catre posesorul instalatiilor industriale care
emit poluanti cu repercursiuni asupra sanatatii umane si a mediului
inconjurator;
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
43/69
43
c) Principiul consumatorul plateste cere transferarea costurilor de mediuasupra consumatorilor prin includerea in preturile de vanzare;
d) Principiul regenerarii mediului impune ca masurile intreprinse pentrureducerea poluarii la sursa sa fie asociate cu stabilirea unor obiective de
limitare a noxelor, limite care nu pot fi depasite decat cu riscul degradarii
intregului sistem ecologic.
Pentru tarile membre ale Uniunii Europene, se aplica si alte principii cum ar fi:
e) Principiul subsidiaritatii se caracterizeaza prin inlocuirea unor actiunicucaracter ecologic intreprinse la nivel national cu cele realizate la nivel
comunitar. Aplicarea acestui principiu face ca statele membre sa asigure
finantarea si realizarea la nivel national a altor masuri decat cele preconizate
pe ansamblul UE;
f) Principiul reducerii poluarii prin folosirea celor mai avansate tehnologiiutilizabile in prezent cere ca lupta contra degradarii mediului sa fie coroborata
cu rezultatele tehnologice de varf si a ecotehnologiilor, ca si cu progresele
stiintifice pentru limitarea efectelor nocive asupra sanatatii umane si a
mediului natural.
Ca urmare a Agendei 2000 si a Declaratiei de la Rio (Rio de Janeiro, 1992) au
fost incluse si alte principii cum ar fi:
g) Principiul conducerii si coordonarii directe de catre guvern a politicilor sistrategiilor nationale de mediu, parti componente ale programelor economice;
h) Principiul obligativitatii participarii si responsabilitatii societatii civile laluarea deciziilor si sustinerii actiunilor privind mediul.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
44/69
44
Cap. 8 - MODALITATILE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR STRATEGICE
Pentru realizarea obiectivului fundamental de protetia mediului si respectiv a
obiectivelor prioritare sunt necesare resurse materiale si financiare, mijloace adecvate de
actiune si o serie de instrumente specifice utilizabile in cadrul strategiilor si a politicilor.
Principalele mijloace utilizate sunt:
1. cadrul institutional;2. legislatia de mediu si reglementarile sau cadrul legislativ;3. mijloace cu caracter tehnic si tehnologic;4. interventia autoritatilor neguvernamentale si a opiniei publice.
Drept instrumente:
a) economiceb) financiare si fiscalecare repercuteaza costurile protectiei mediului proprii fiecarei activitati
economice asupra nivelului preturilor platite de producatorii si consumatorii
diferitelor bunuri si servicii.
Atingerea actiunilor se realizeaza prin actiunea conjugata a mijloacelor si a
instrumentelor mai sus mentionate, folosirea lor izolta nu poate duce la rezultatele
scontate.
1. Cadrul institutionalAdoptarea si aplicarea strategiei si a politicilor de protectie a mediului implica
existenta unui cadru institutional adecvat. Din acest punct de vedere, ultimul deceniu al
secolului actual se caracterizeaza prin intensificarea actiunilor de institutionalizare a
protectiei mediului. Este denumit deceniul institutionalizarii.
Institutiile cu atributii in protectia mediului s-au conturat si au evoluat in functie
de realitatea economico-sociala specifica fiecarei tari si in functie de complexitatea
factorilor de mediu. In majoritatea tarilor organismul central de coordonare a strategiilor
de mediu este Ministerul Mediului.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
45/69
45
Inafara institutiilor nationale, urmare a faptului ca poluarea mediului nu are
frontiere, s-au constituit organisme internationale de cooperare in problema protectiei
mediului.
2. Cadrul legislativCa si cadrul institutional, legislatia de mediu a cunoscut o evolutie continua, prin
perfectionarile aduse acoperind practic toate domeniile.
Legislatia cuprinde:
- reglementari juridice;- acte normative: standarde si norme;- decizii guvernamentale;- coduri si ghiduri de mediu.In varful piramidei cadrului legislativ se afla Legea Mediului, ca punct de pornire
pentru elaborarea tuturor legilor si reglementarilor ecologice.
Cadrul legislativ vest-european se completeaza cu legislatia si reglementarile UE,
care apar sub forma Directivelor comunitare, autorizatii, circulare, norme, proceduri.
Legislatia mediului din cele doua state nord-americane (Canada si SUA) se
deosebeste de cea vest-europeana prin volumul sau, dar si prin predominarea
reglementarilor guvernamentale.
Codurile si ghidurile de mediu sunt folosite in unele tari in plus fata de
reglementari.
3. Standardele si normele tehnice sunt acte normative cuprinzand reguliobligatorii prin care se stabilesc insusirile tehnico-economice pe care trebuie sa le
indeplineasca un produs sau un serviciu, precum si prescriptiile privind utilizarea
acestuia.
Aceste standarde si norme sunt elaborate de organele care au autoritate legala si
aplicarea lor este obligatorie.
-
7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului
46/69
46
Instrumenteeconomice
Principalele instrumente economice folosite in tarile OECD sunt clasificate in 5
categorii:
1. Taxele la producatori- la beneficiari- de administratie.Taxele taxele de poluare, taxele de folosinta, taxele pe produs si taxele
administrative sunt folosite pentru a descuraja activitatile poluatoare si/sau pentru
a furniza asistenta financiara in scopul realizarii de reduceri ale poluarii.
Taxele de poluare sunt perce