Analiza Echilibrului Economico-financiar Al Unei Firme

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

2.1 SCURT ISTORIC AL ANALIZEI FINANCIARE

Analiza financiara a aparut din necesitati practice, la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand bancherii solicitau informatii pentru evaluarea si aprecierea garantiilor societatilor care doreau sa efectueze un imprumut.

La inceput aceste informatii se refereau la o analiza sumara a solvabilitatii si la verificarea anumitor echilibre financiare, insa, odata cu dezvoltarea si diversificarea agentilor economici precum si ca urmare a cresterii rolului bancilor si institutiilor financiare in economie, complexitatea analizei financiare creste.

In ultimul timp importanta analizei financiare este amplificata de numeroasele solicitari, de un grad mare de sinteza, generate in special de:

&n 212i88c bsp; necesitatea informatiilor financiare prelucrate, pentru imbunatatirea gestionarii intreprinderii si luarii deciziilor de participare pe piata financiara;

&n 212i88c bsp; dezvoltarea si diversificarea pietei financiare;

&n 212i88c bsp; posibilitatea achizitionarii de titluri emise de catre alte intreprinderi;

&n 212i88c bsp; interesul pentru studiul celorlalti parteneri si in special al concurentilor;

&n 212i88c bsp; necesitatea informarii actualilor si potentialilor actionari despre performantele intreprinderilor.

2.2 DEFINIREA SI SCOPUL ANALIZEI FINANCIARE

Analiza financiara consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permite aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi.

Scopul analizei financiare, privita ca o activitate, este de stabilire a unui diagnostic asupra situatiei financiare a intreprinderii cand sunt identificate punctele tari si slabe ale gestiunii financiare. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare in mediul concurential.

In sens general, finalitatea analizei financiare consta in oferirea de informatii financiare atat celor din interiorul intreprinderii, cat si celor interesati din afara acesteia.

In primul caz, cand problema diagnosticului este pusa din interiorul intreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducatorii, actionarii actuali sau salariatii. Obiectivul urmarit in acest caz este de a detecta unele eventuale situatii de dezechilibru financiar si de a adopta noi decizii de gestionare a intreprinderii. Aceste decizii

se bazeaza pe identificarea originii si cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de alta parte pe stabilirea masurilor de remediere a dezechilibrelor.

In al doilea caz, cand problema este pusa din exteriorul intreprinderii (diagnostic financiar extern) utilizatorii vor fi analistii financiari, actionarii potentiali, partenerii traditionali, organisme bancare si financiare sau chiar statul. De data aceasta obiectivul urmarit este capacitatea intreprinderii de a genera profit, capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile, pe termen scurt sau lung (lichiditatea sau solvabilitatea intreprinderii), precum si valoarea intreprinderii.

De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite intreprinderilor (in special bancile), fie pentru luarea deciziilor de patrunderea in capitalul unei intreprinderi (actionari potentiali sau alte intreprinderi) sau pentru aprecierea soliditatii unui concurent.

Astfel, putem spune ca obiectivele urmarite de catre analiza financiara difera in functie de cele doua tipuri de analiza financiara:

&n 212i88c bsp; analiza interna – care urmareste identificarea potentialului de degajare a fluxurilor nete de trezorerie (cash – flow);

&n 212i88c bsp; analiza externa – care urmareste echilibrul financiar realizat la nivelul fondului de rulment, al trezoreriei nete si rentabilitatea intreprinderii.

Metodele si tehnicile folosite de analistul financiar difera in functie de obiectivele urmarite, asa cum se poate observa in figura nr. 1

Fig.nr.1OBIECTIVELE ANALIZEI METODE SI TEHNICI UTILIZATE

Studiul echilibrului financiar si al riscului de faliment (insolvabilitate)

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c

bsp; analiza statica in functie de cele doua conceptii de elaborare a bilantului:

financiara si functionala;


bsp; analiza dinamica prin tablourile fluxurilor financiare;


bsp; ratele structurii financiare, ratele privind rotatia capitalurilor.

Studiul performantelor financiare &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c

bsp; analiza contului de profit si pierdere (soldurile intermediare de gestiune si capacitatea de autofinantare);


bsp; ratele de rentabilitate;


bsp; evolutia efectului volumului de activitate asupra rezultatelor.

Principalele actiuni ale analizei financiare se pot desfasura in succesiune sau ca etape intermediare de lucru:

o &n 212i88c bsp; analiza echilibrului financiar pe baza bilantului ;

o &n 212i88c bsp; analiza marjelor de rentabilitate pe baza contului de profit si pierdere;

o &n 212i88c bsp; diagnostic financiar al rentabilitatii si riscurilor;

o &n 212i88c bsp; analiza fluxurilor financiare pe baza tabloului de finantare.

Analiza financiara pe baza bilantului evidentiaza modalitatile de realizare a echilibrului financiar avand drept obiective:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; echilibrul pe termen lung cand se supune comparatiei capitalului permanent cu activele imobilizate (fond de rulment net);

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; echilibrul curent, cand se supune comparatiei activele circulante cu obligatiile pe termen scurt (nevoia de fond de rulment);

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; echilibrul pe termen scurt, cand se compara fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment (trezoreria).

Aprecierea echilibrelor financiare la nivelul unei intreprinderi depinde de obiectivele persoanelor de comanda sau care studiaza astfel de analize. Acestea sunt:

actionarii, managerii si creditorii intreprinderii.

Daca se tine seama de interesele actionarilor se apreciaza ca echilibrul financiar se realizeaza in cazul in care rentabilitatea unui astfel de plasament compenseaza riscul la care se expune.

Prin prisma intereselor managerilor firmei, aprecierea echilibrului financiar este legata, ca si la actionari, de obiectivul maximizarii valorii intreprinderii, la care se adauga criterii de flexibilitate financiara, de crestere economica, de autonomie financiara si de putere.

Prin prisma intereselor creditorilor firmei, aprecierea echilibrului financiar este legata de obiectivul acestora de a obtine rambursarea creantelor lor si de a primi remuneratia cuvenita.

Analiza echilibrului financiar serveste in primul rand aprecierii solvabilitatii agentului economic, ceruta, in principal de creantierii si creditorii acestuia, dar si pentru alegerea strategiei optime de finantare asigurata de costul minim al procurarii capitalurilor.

In vederea obtinerii unor raspunsuri cat mai precise cu privire la realizarea echilibrului financiar s-au conturat doua tipuri de analiza:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n

212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; analiza statica, care utilizeaza metode ce se bazeaza pe studiul bilantului ;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n

212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; analiza dinamica, care foloseste metode bazate pe studiul fluxurilor financiare.

2.3 ANALIZA STATICA

Abordarea statica a echilibrului financiar constituie componenta traditionala a analizei financiare. Cu toate ca in ultimele doua decenii au existat numeroase critici

aduse analizei statice, opinia dominanta este ca nu se poate renunta la aceasta analiza.

Analiza statica furnizeaza raspunsuri la cel putin trei probleme esentiale pentru aprecierea conditiilor echilibrului financiar:

o &n 212i88c bsp; structura patrimoniului si evolutia sa in timp;

o &n 212i88c bsp; corelatia intre lichiditatile cumulate ale firmei si scadentele pe care ea le poate anticipa la o anumita data;

o &n 212i88c bsp; gradul de adecvare al compozitiei resurselor colectate de intreprindere la utilizarile pe care le finanteaza.

Analiza statica a echilibrului financiar se realizeaza pe baza bilantului contabil, care in functie de modificarile care i se aduc, poate fi de doua feluri:

&n 212i88c bsp; bilantul financiar, pe baza caruia se realizeaza analiza lichiditate – exigibilitate;

&n 212i88c bsp; bilantul functional, cu ajutorul caruia se face analiza functionala.

Analiza statica traditionala a fost completata de cele doua tipuri de analiza (lichiditate – exigibilitate, functionala) in vederea unei mai bune aprecieri a

echilibrelor financiare, a cunoasterii riscurilor si a judecarii performantelor agentului economic.

2.3.1 Instrumentele analizei

Analiza financiara la nivelul unui agent economic se bazeaza pe informatia financiar-contabila cu privire la activitatea acestuia. Informatiile necesare sunt sintetizate in bilantul contabil. Acesta ofera imaginea agentului economic pe care o prelucreaza mai departe analistul economic.

Bilantul contabil poate fi interpretat din mai multe puncte de vedere. In acest sens s-au conturat trei conceptii:

&n 212i88c bsp; conceptia juridica,

&n 212i88c bsp; conceptia economica,

&n 212i88c bsp; conceptia financiara.

Conform conceptiei juridice, bilantul contabil este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinand unui titular de patrimoniu.

Intr-o abordare economica, partile bilantului contabil, respectiv activul si pasivul contabil sunt considerate doua marimi ale aceleasi realitati economice, respectiv ale capitalurilor de care dispune o entitate patrimoniala.

Pe langa abordarea economica si juridica, bilantul contabil permite si o abordare financiara care pune in evidenta relatia dintre sursele (resursele) fondurilor si

nevoile (utilizarile) carora le sunt alocate fondurile. Astfel, pasivul apare ca o sinteza a obligatiilor contractate (conceptia juridica), sau ca o inventariere a surselor

finantate (conceptia financiara), in timp ce elementele de activ corespund unor drepturi patrimoniale (conceptia juridica), sau unor alocari de fonduri pentru

achizitionarea acestor drepturi (conceptia financiara).

Aceasta dubla reprezentare a posturilor de activ si pasiv din bilantul intreprinderii este prezentata in figura nr.2:

Fig.nr.2

PREZENTAREA BILANTULUIELEMENTELE PATRIMONIULUI

contabila Activ Pasiv juridica Drepturi :

o de proprietate

o de creanta

Obligatii fata de :

o proprietari (capitaluri proprii)

o terti (datorii) financiara Utilizarea fondurilor Sursele fondurilor

Resurse

Nevoi

Bilantul contabil reprezinta instrumentul principal si caracteristic de sintetizare si generalizare la un moment dat, pe baza principiului dublei reprezentari a datelor si informatiilor contabile privind mijloacele economice si sursele lor de formare, cat si

rezultatele activitatii agentului economic.

Bilantul contabil ofera o informatie retrospectiva, sau cel mult contemporana (actuala). Astfel, pentru o reflectare completa a perspectivelor financiare ale agentului economic se impun o serie de modificari aduse bilantului contabil. Aceste modificari urmaresc adaptarea acestuia, in vederea facilitarii analizei financiare pe baza datelor sale si au in vedere lucrarile de transformare a bilantului contabil in bilanturi specifice analizei statice:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; bilantul financiar;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; bilantul functional.

2.3.1.1 Bilantul financiar

Avand in vedere limitele bilantului contabil, pentru a realiza o analiza financiara a echilibrului avem nevoie de bilantul lichiditate-exigibilitate, care spre deosebire de cel contabil, tine cont mai intai de realitatea economica a intreprinderii.

Bilantul lichiditate-exigibilitate, care mai poarta numele de bilant financiar sau bilant patrimonial, se construieste pe baza bilantului contabil, prin insumare sau divizare de posturi astfel incat sa corespunda mai bine necesitatilor analizei financiare. Acest bilant are in centrul sau notiunea de patrimoniu si de drepturi si obligatii ce apar in legatura cu posesia si folosirea elementelor sale.

Conceptia originara a bilantului este conceptia patrimoniala dupa care bilantul este un inventar al averii intreprinderii, realizat in vederea masurarii valorii reale a

patrimoniului. In acest caz bilantul patrimonial prezinta interes, pe de o parte, pentru actionarii care doresc sa cunoasca valoarea patrimoniului lor, iar pe de alta parte,

pentru creditori, deoarece activul intreprinderii constituie pentru ei garantia drepturilor lor.

Criteriile de constituire a bilantului patrimonial sunt:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; pentru activ: gradul de lichiditate a diferitelor elemente;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; pentru pasiv: gradul de exigibilitate.

Caracterizarea generala a structurii patrimoniale presupune investigarea elementelor bilantiere de activ, respectiv pasiv, prin prisma dimensiunii si a

ponderilor lor in patrimoniul intreprinderii.

Principalele corelatii din bilantul patrimonial pot fi sintetizate astfel:

o &n 212i88c bsp; activul unui bilant este intotdeauna egal cu pasivul sau. Drept consecinta a acestei egalitati rezulta ca modificarile ce intervin in sursele de

provenienta a capitalurilor trebuie sa fie egale (ca valoare) cu modificarile survenite in utilizarea acestor capitaluri.

o &n 212i88c bsp; egalitatea se poate formula si prin suma posturilor de activ care este egala cu suma posturilor de pasiv, de aici rezulta ca:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; variatia oricarui post din activ este suma algebrica a variatiilor tuturor celorlalte pozitii din bilant

(active si pasive);

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; variatia oricarui post din pasiv este suma algebrica a tuturor celorlalte pozitii din bilant.

o &n 212i88c bsp; modificarea posturilor din bilant inseamna:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; folosirea de capital pentru:

&n 212i88c bsp; orice crestere a unei pozitii din activ;

&n 212i88c bsp; orice diminuare a unei pozitii din pasiv.

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; sursa de capital pentru:

&n 212i88c bsp; orice diminuare a unei pozitii de activ;

&n 212i88c bsp; orice crestere a unei pozitii de pasiv.

Bilantul financiar este folosit la :

&n 212i88c bsp; determinarea riscului nerambursarii datoriilor de catre agentul economic si structura financiara a patrimoniului sau, folosind mai ales creditorilor acestuia;

&n 212i88c bsp; reflectarea solvabilitatii agentului economic atat pe termen scurt (lichiditate), cat si pe termen lung si implicit riscul de neplata sau de faliment al acestuia;

&n 212i88c bsp; evidentierea conditiilor de realizare a echilibrului financiar;

&n 212i88c bsp; analiza randamentului financiar.

Constructia bilantului lichiditate-exigibilitate se bazeaza pe comparatia pe orizontala dintre activele si pasivele patrimoniale, in functie de lichiditatea, respectiv de exigibilitatea lor. Gruparea posturilor din

bilantul contabil are la baza criteriile de lichiditate-exigibilitate.

ACTIV PASIVMijloace economice in ordinea

lichiditatilor crescatoare sau descrescatoare

Datorii in ordinea exigibilitatii lor crescatoare sau descrescatoare

Elementele de activ sunt structurate in functie de cresterea gradului de lichiditate incepand din partea de sus a activului bilantier. Astfel se vor inscrie in primul rand activele cu gradul de lichiditate cel mai scazut, respectiv activele imobilizate (necorporale, corporale, financiare). Dupa acestea se vor inscrie activele circulante care au grad de lichiditate mult mai mare decat imobilizarile.

Elementele de pasiv sunt structurate dupa gradul crescator de exigibilitate. Astfel, se vor inscrie mai intai capitalurile permanente care cuprind: capitalurile proprii, provizioanele mai mari de un an si imprumuturile pe termen lung si mediu. Datoriile pe termen scurt vor fi grupate in partea de jos a bilantului datorita faptului ca au o scadenta foarte apropiata.

Structura bilantului lichiditate – exigibilitate cuprinde:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; ACTIV:

&n 212i88c bsp; active imobilizate nete (mai mare de un an):

o &n 212i88c bsp; imobilizari necorporale;

o &n 212i88c bsp; imobilizari corporale;

o &n 212i88c bsp; imobilizari financiare mai mari de un an.

&n 212i88c bsp; active circulante (mai mici de un an):

o &n 212i88c bsp; imobilizari financiare mai mici de un an ;

o &n 212i88c bsp; stocuri;

o &n 212i88c bsp; creante mai mici de un an;

o &n 212i88c bsp; disponibilitati banesti.

&n 212i88c bsp; PASIV:

&n 212i88c bsp; capital permanent:

o &n 212i88c bsp; capitaluri proprii;

o &n 212i88c bsp; provizioane mai mari de un an;

o &n 212i88c bsp; imprumuturi pe termen lung.

&n 212i88c bsp; datorii pe termen scurt:

o &n 212i88c bsp; imprumuturi pe termen scurt;

o &n 212i88c bsp; provizioane mai mici de un an;

o &n 212i88c bsp; obligatii fiscale si sociale;

o &n 212i88c bsp; decontari in curs de clarificare.

ACTIV = NEVOI PASIV = RESURSE Fig.nr.3

Pe orizontala, bilantul financiar astfel conceput are doua parti, asa cum reiese si din figura nr.3:

partea de sus – HAUT (imobilizari, resurse permanente)- reflecta structura financiara prin stabilitatea elementelor care-l compun.

partea de jos –BAS (active circulante, resurse temporare) - evidentiaza ciclul de activitate.

Pentru a se ajunge la structura bilantului prezentat in figura nr.3 trebuie sa se faca o serie de corectii aduse posturilor din bilantul contabil.

Asupra activului corectiile urmaresc obtinerea a doua marimi:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; imobilizari nete;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; active circulante.

1. Activul imobilizat trebuie corectat astfel incat toate elementele care in termen de cel putin un an se transforma in lichiditati, sa figureze in cadrul acestuia. Corectarea activului imobilizat presupune inregistrarea imobilizarilor corporale si necorporale la valoarea lor neta. Imobilizarile financiare se vor separa pe termene de lichiditate si se vor inscrie in activ dupa caz. In cazul in care avem imobilizari financiare sub un an acestea se vor include in activele circulante (creante mai mici de un an). Unele componente ale imobilizarilor necorporale sunt considerate activ fictiv sau nonvalori. Acestea se considera ca nu au valoare economica imediata, pentru ca privesc viitorul (crearea sau expansiunea agentului economic). Prin urmare acestea se deduc din capitalurile proprii. Aceste elemente sunt:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; cheltuieli de constituire;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; cheltuieli de cercetare –dezvoltare.

ACTIVUL IMOBILIZAT CORECTAT

Imobilizari necorporale

- cheltuieli de constituire si de cercetare – dezvoltare

+ prime de rambursare a obligatiilor

Imobilizari corporale

+ stocuri fara miscare sau cu miscare lenta (mai mare de 365 zile)

Imobilizari financiare

- imobilizari financiare sub un an

+ creante mai mari de un an

2. Activul circulant corectat se obtine prin efectuarea urmatoarelor corectii:

stocurile fara miscare sau stocurile cu miscare lenta (mai mari de 365 zile) se inscriu la imobilizari, restul stocurilor ramanand active circulante;

creantele se separa pe termene de lichiditate si se vor inscrie in activ dupa caz;

decontarile din operatii in curs de calificare –activ se asimileaza creantelor mai mici de un an;

cheltuielile inregistrate in avans, mai mici de un an se vor asimila activului circulant, iar cele mai mari de un an se vor include in imobilizarile financiare;

diferentele de conversie-activ se inregistreaza in activ la creante.

ACTIVUL CIRCULANT CORECTAT

Stocuri

- stocuri cu miscare lenta sau fara miscare

Creante

- creante mai mari de un an

+ imobilizari financiare mai mici de un an

+ cheltuieli inregistrate in avans

+ decontari din operatii in curs de clarificare

+ diferente de conversie-activ

Disponibilitati si plasamente

Asupra pasivului corectiile urmaresc obtinerea a doua marimi:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; capitalul permanent (capital propriu + datorii pe termen mediu si lung);

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; datorii pe termen scurt (datorii cu scadenta sub un an).

1. Capitalurile permanente reprezinta una dintre: capitalurile destinate in principiu sa ramana la dispozitia intreprinderii pana la lichidarea acesteia (capitalurile proprii) si capitalurile destinate sa ramana la dispozitia intreprinderii pe o perioada mai mare de un an (datorii pe termen mediu si lung). Prin urmare se vor face urmatoarele corectii:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; capitalurile proprii se vor diminua cu valoarea activelor fictive;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; veniturile inregistrate in avans cu termenul de exigibilitate mai mare de un an, se vor asimila datoriilor pe termen mediu si lung.

CAPITALUL PERMANENT CORECTAT

Capitaluri proprii

- cheltuieli de constituire si de cercetare-dezvoltare

- prime de rambursare a obligatiilor

- profit net distribuit ca dividende

+ venituri inregistrate in avans mai mari de un an

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli mai mari de un an

Datorii mai mari de un an

2. Datoriile cu scadenta sub un an vor include:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; datoriile de orice natura (financiara, nefinanciara) cu exigibilitate mai mica de un an. Aceasta presupune delimitarea creditelor bancare curente (datorii financiare cu scadenta sub un an) din totalul datoriilor financiare;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; provizioanele pentru riscuri si cheltuieli mai mici de un an;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; partea din rezultatul net distribuit sub forma de dividende;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; veniturile constatate in avans, avand termenul de exigibilitate mai mic de un an;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; diferentele de conversie-pasiv;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; decontarile din operatii in curs de clarificare-pasiv.

DATORIILE PE TERMEN SCURT

Datorii mai mici de un an

+provizioane pentru riscuri si cheltuieli mai mici de un an

+profit net distribuit sub forma de dividende

+venituri inregistrate in avans mai mici de un an

+decontari din operatii in curs de clarificare

+ diferente de conversie-pasiv

Principalele neajunsuri ale bilantului lichiditate – exigibilitate sunt:

&n 212i88c bsp; clasificarea arbitrara a activelor si a pasivelor in active cu lichiditate mai mare sau mai mica de un an. Daca pentru pasive aceasta delimitare este mai usoara, intrucat acestora li se cunoaste in general scadenta, pentru active este mai greu de realizat si poate sa nu reflecte realitatea;

&n 212i88c bsp; nu respecta principiul unitatii de casa;

&n 212i88c bsp; trezoreria apare ca o rezultanta a alocarii diferitelor resurse la nevoi specifice, avand un rol rezidual;

&n 212i88c bsp; este elaborat in ipoteza incetarii activitatii agentului economic;

&n 212i88c bsp; desi constructia sa sugereaza ca, pentru asigurarea solvabilitatii si lichiditatii agentului economic, fondul de rulment trebuie sa fie pozitiv, nu este indicata valoarea optima a acestuia.

2.3.1.2 Bilantul functional

Conceptia functionala a bilantului considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse, ceea ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni, luand in considerare rolul fiecaruia in functionarea intreprinderii.

Raspunzand altor criterii de judecata asupra situatiei intreprinderii, prezentarea functionala a bilantului evidentiaza aspectele financiar structurale si legaturile cu gestiunea previzionala, adaptandu-se mai bine cerintelor managerilor din intreprindere.

Conceptia functionala defineste intreprinderea ca o entitate economica si financiara asigurand, in raport cu dezvoltarea sa, anumite functii, cum ar fi: functia de productie, functia de investire si dezinvestire si functia de finantare. Ea are meritul de a oferi o imagine asupra modului de functionare economica a intreprinderii, punand in evidenta stocurile si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare. Conceptia functionala a bilantului porneste de la premisa ca elementele de activ si pasiv reflecta valori tranzitorii, structuri trecatoare in procesualitatea patrimoniului.

Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea si angajamentele intreprinderii, ci identificarea nevoilor acesteia, in continua schimbare si a modului de alocare a surselor de finantare pe diferite cicluri, raspunzand in acest fel cerintelor analizei dinamice.

Utilitatea bilantului functional consta in :

&n 212i88c bsp; analiza trezoreriei;

&n 212i88c bsp; analiza functionala a riscului, pe baza fluxurilor;

&n 212i88c bsp; de apreciere a structurii financiare a intreprinderii;

&n 212i88c bsp; de evaluare a necesitatilor financiare si tipurile de resurse de care dispune intreprinderea ;

&n 212i88c bsp; de determinare a raportului de echilibru in diferite posturi sau grupe omogene;

&n 212i88c bsp; de calcul a marjei de siguranta financiara a intreprinderii;

&n 212i88c bsp; de fundamentare a luarii deciziilor.

Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se face dupa apartenenta la un ciclu sau altul:

o &n 212i88c bsp; ciclul de investitii – caruia ii corespunde activul aciclic stabil si respectiv, resursele stabile;

o &n 212i88c bsp; ciclul de finantare – caruia ii corespunde ansamblul resurselor;

o &n 212i88c bsp; ciclul de exploatare – caruia ii corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta de exploatare;

o &n 212i88c bsp; ciclul de trezorerie .

&n 212i88c bsp; Ciclul de investitii se mai numeste ciclul lung sau de acumulare si regrupeaza operatiile de cumparare si vanzare a imobilizarilor, care reprezinta mijloacele de productie ale agentului economic. Durata ciclului de investitii depinde de caracteristicile tehnologice ale activitatii, de performantele tehnice si de politica de investitii a intreprinderii.

&n 212i88c bsp; Cea mai mare importanta pentru analiza functionala o are ciclul de exploatare, care regrupeaza operatiile legate direct de activitatea ciclica (curenta) a productiei si de schimburile comerciale, cuprinzand atat un flux fizic (de produse finite, respectiv marfuri), cat si un flux financiar (intrare si iesire de moneda). El se refera la utilizarile si resursele temporare generate de activitatea de exploatare a agentului economic.

In cadrul ciclului de exploatare putem deosebi patru faze:

&n 212i88c bsp; Faza de aprovizionare- se constituie un stoc fizic de materii prime;

&n 212i88c bsp; Faza de fabricatie- stocurile reale de materii prime alimenteaza stocurile de productie in curs de fabricatie, care se transforma in produse finite;

&n 212i88c bsp; Faza de comercializare – intreprinderea trebuie sa finanteze stocajul produselor finite, angajand cheltuieli de comercializare pana la vanzarea acestora;

&n 212i88c bsp; Faza de incasare a creditelor – clienti – apare doar in cazul in care vanzarea produselor finite se realizeaza pe credit. In aceasta situatie, banca poate facilita finantarea creditului clienti, mobilizand sau rascumparand creantele clientilor.

&n 212i88c bsp; Ciclul de finantare se refera sla resursele permanente ale agentului economic, cum sunt capitalurile proprii si datoriile pe termen mediu si lung. Sunt cuprinse aici atat operatiunile de procurare a acestor resurse, cat si rambursarea creditelor pe termen mediu si lung, plata unor dobanzi, distribuirea de dividende catre actionari. El permite ca intreprinderea sa faca fata decalajului dintre fluxul de lichiditate de intrare si iesire, provocat de ciclul de exploatare.

&n 212i88c bsp; Ciclul de trezorerie grupeaza incasarile si platile in care se materializeaza celelalte operatii. Tot aici sunt incluse creditele pe termen scurt obtinute de la banci si soldurile creditoare ale conturilor curente ale agentului economic.

Structura bilantului functional este sintetizata in figura nr.4 redata in continuare:

Fig.nr.4- Structurabilantului functional

Bilantul functional se obtine respectand o serie de principii privind reprelucrarea unor elemente ale bilantului contabil, cum sunt:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Activele sunt luate in considerare la valoarea lor bruta pentru a pune in evidenta decizia initiala. In acest caz in pasiv vom intalni amortizarea ca

sursa proprie de origine interna;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Conceptul de activ fictiv utilizat in versiunea patrimoniala nu mai este operational, tocmai pentru ca activitatea firmei este privita in mod dinamic;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Imobilizarile detinute in leasing sunt integrate in bilantul functional la valoarea lor de contractare, deoarece se apreciaza ca si imobilizarile

respective servesc procesului de exploatare. In acest caz, leasing-ul devine o sursa de finantare regasita in pasivul unitatii unde majoreaza capitalul propriu cu partea achitata, respectiv imprumuturile pe termen lung cu valoarea ramasa de achitat;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Cheltuielile de inregistrare in avans ce privesc exercitiile viitoare sunt considerate active aciclice. Restul de cheltuieli inregistrate in avans

sunt asimilate creantelor din exploatare sau din afara exploatarii, dupa caz;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Efectele scontate si neajunse la scadenta sunt considerate integrate in activ la creante, iar in pasiv la creditele curente de trezorerie;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Primele de rambursare a obligatiilor sunt deduse din activ, iar in pasiv se diminueaza in mod corespunzator sursele externe ale pasivului aciclic

(motivatia este data de respectarea principiului „valorii de origine”, deci se considera ca primele de rambursare nu au fost acordate);

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Diferentele de conversie de activ, respectiv de pasiv se revine la valoarea de origine. De aceea, in cazul diferentelor de conversie de activ

se majoreaza creantele sau se diminueaza obligatiile cu valoarea respectiva, pentru a se reconstitui valoarea de origine. Intr-o maniera simetrica, pentru diferentele de pasiv se micsoreaza creantele sau se majoreaza obligatiile pentru suma in cauza.

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Titlurile de plasament sunt asimilate creantelor in afara exploatarii, fiind excluse din trezoreria de activ datorita gradului diferit de lichiditate

a acestora.

Reconstituirea ciclurilor functionale ale intreprinderii, prin respectarea principiilor de mai sus, este sintetizata in tabelele urmatoare:

CICLUL DE INVESTITII - FINANTARE

Ciclul de exploatare ia in considerare elementele legate direct si exclusiv de realizarea ciclului operational de aprovizionare, stocare, productie, vanzare, ce se

desfasoara in maniera permanenta si continua.

CICLUL DE EXPLOATARE

Alte elemente de activ si pasiv, chiar daca nu sunt legate de procesul de exploatare, ele sunt supuse unei reinnoiri frecvente in cadrul activitatii. Este cazul unor creante si datorii diverse.

ELEMENTE IN AFARA EXPLOATARII

A

Elementele de trezorerie au un caracter strict financiar.

TREZORERIA

Limitele bilantului functional sunt:

&n 212i88c bsp; Nu respecta principiul unitatii de casa prin alocarea resurselor la nevoi specifice. La ora actuala, finantarea utilizarilor stabile doar din resurse stabile este contestata, relevandu-se rolul creditelor pe termen scurt, care in anumite conditii menite sa le asigure reinnoirea, pot finanta la fel de bine utilizarile stabile.

&n 212i88c bsp; Atribuie trezoreriei o valoare reziduala. Aceasta trebuie insa gestionata la fel ca si celelalte resurse, reprezentand un element de flexibilitate prin posibilitatea de a face fata unor riscuri de curs valutar sau de nivel al dobanzii, precum si de a realiza achizitii oportune de orice natura materiala sau financiara.

&n 212i88c bsp; Ofera o optica perimata a echilibrului financiar, considerand ca daca fondul de rulment nu raspunde in acelasi sens evolutiei nevoii de fond de rulment, aceasta conduce la degradarea trezoreriei prin recurgerea la credite pe termen scurt. Acestea sunt considerate riscante si apelul la ele este apreciat drept un indiciu al vulnerabilitatii agentului economic. Astazi, insa, tot mai multi agenti economici recurg la acest tip de credite.

&n 212i88c bsp; Pune accentul pe nevoia de fond de rulment, deci pe activitatea de productie si pe necesitatea ajustarii resurselor pentru a acoperii aceste nevoi de exploatare. Dar, nu toti agentii economici, si in special cei care presteaza servicii, sunt la fel de interesati de aceasta latura a activitatii.

Intre bilantul financiar si cel functional exista o serie de similitudini:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; O prima asemanare se refera la principiile pe care se bazeaza constructia ambelor bilanturi. Este vorba de:

o &n 212i88c bsp; principiul continuitatii exploatarii;

o &n 212i88c bsp; principiul costului istoric;

o &n 212i88c bsp; principiul prudentei in evaluarea activelor si pasivelor.

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; A doua trasatura comuna o constituie incadrarea activelor si pasivelor patrimoniale in functii ale agentului economic, chiar daca aceasta ordonare nu are aceeasi importanta pentru cele doua bilanturi.

2.3.2 &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Activul net contabil (situatia neta)

Activul net contabil (ANC) sau situatia neta sau patrimoniul net, exprima averea neta a actionarilor (activul negrefat de datorii).

Analiza lichiditate-exigibilitate se sprijina pe conceptia patrimoniala a intreprinderii, cat si pe criteriile de clasificare a posturilor bilantiere. In cadrul acestui tip de analiza, intreprinderea apare ca o entitate juridico- economica ce poseda un patrimoniu, inventariat in activul (bunuri, creante) si pasivul bilantului.

Bilantul contabil sintetizeaza starea patrimoniala la un moment dat, prin prezentarea activului si pasivului intreprinderii la inchiderea exercitiului. Expresia cea mai simpla a valorii patrimoniale a unei intreprinderi, la data incheierii exercitiului, o reprezinta activul net contabil (ANC). Practic, activul net contabil calculat ca diferenta intre activul total (fara elementele de activ fictiv) si datoriile totale contractate, este identic cu capitalurile proprii din pasivul bilantului.

Activul net contabil este indicatorul care ofera informatii privind situatia patrimoniului net (situatia neta), evidentiind activul neangajat in datorii.

Diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate da o prima si principala evaluare a intreprinderii la data incheierii exercitiului. Aceasta relatie fundamentala a bilantului reda situatia neta a intreprinderii, respectiv averea neta a actionarilor.

Pe langa aceasta acceptiune, mai exista si o alta potrivit careia situatia neta este egala cu capitalurile proprii din care trebuie excluse subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate, fiind susceptibile in a fi grevate de datorii sau de a angaja creante fiscale. In acest caz situatia neta (SN) se determina astfel:

SN = Cpr – (Subventii pentru investitii + Provizioane reglementate)

Dintre cei doi indicatori, situatia neta (SN) reflecta mai bine valoarea activului realizabil la un moment dat si raspunde mai fidel cerintelor actionarilor, proprietari ai intreprinderii interesati in a cunoaste valoarea pe care o detin, cat si creditorilor, deoarece aceasta valoare constituie garantia recuperarii creantelor.

Situatia neta la sfarsitul exercitiului contabil poate fi pozitiva sau negativa si privita in dinamica, poate inregistra valori crescatoare sau descrescatoare.

Cel mai adesea situatia neta este pozitiva (SN > 0) si in crestere ca efect al unei gestiuni economice sanatoase. Cresterea situatiei nete este rezultatul reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari si se concretizeaza intr-o crestere a averii proprietarilor, care inseamna, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare – maximizarea valorii capitalurilor proprii.

In situatia in care situatia neta este negativa (SN < 0), avem de-a face cu o depasire a activului total de catre datoriile totale angajate de intreprinderein exercitiul contabil incheiat. Este o situatie care apare dupa mai multe exercitii contabile incheiate cu pierderi tot mai mari, care face ca intreprinderea sa intre intr-o situatie prefalimentara. Temporar, se pot inregistra pierderi, daca este vorba de o restructurare a activului in vederea obtinerii unor profituri viitoare superioare. Daca pierderile se obtin ca rezultatul unei utilizari ineficiente a activului net, a unei politici financiare eronate, intreprinderea poate sa intre in situatia de faliment. In aceasta stare, in care exista datorii mai mari decat activele pe baza carora datoriile s-au angajat, majoritatea creditorilor intreprinderii va suporta un risc de nerecuperare totala a imprumuturilor acordate intreprinderii.

Daca pierderile inregistrate sunt mari, acestea vor consuma integral capitalurile proprii, iar partea neacoperita va ramane in sarcina creditorilor ca rezultat al asumarii riscului de insolvabilitate al intreprinderii.

Analiza pe baza activului net contabil poate fi completata prin raportul contabil net (Rcn) care ne arata ponderea averii actionarilor in totalul activ.

Rcn = (Activ net contabil / Activ total) x 100

Prin raportul contabil net se masoara gradul de independenta financiara a patrimoniului. Valorile acestui indicator sunt considerate acceptabile doar in situatia in care activul neangajat in datorii depaseste 35% din activul total al intreprinderii.

2.3.3 Analiza fondului de rulment net

Resursele economice reflectate de bilant sunt abordate din doua puncte de vedere, al modului de utilizare si al provenientei:

Ca mod de utilizare resursele economice sunt denumite utilizari. Ele se diferentiaza in utilizari stabile sau permanente si utilizari temporare.

Din punct de vedere al provenientei resursele economice sunt numite surse permanente si surse temporare.

Pornind de la un anumit echilibru care trebuie sa existe intre durata unei operatii de finantat si durata mijloacelor de finantare corespunzatoare, bilantul financiar pune in evidenta doua reguli principale ale finantarii:

nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti se vor acoperi din capitaluri permanente, in special din capitaluri proprii;

nevoile temporare se vor acoperi din surse temporare.

Aceste doua reguli reflecta, de fapt, echilibrul financiar pe termen lung si echilibrul financiar pe termen scurt. Daca sursele permanente depasesc alocarile stabile, excedentul obtinut poate fi utilizat pentru finantarea alocarilor temporare, respectiv pentru reinnoirea stocurilor si creantelor. Acest surplus al surselor permanente poarta denumirea de fond de rulment si evidentiaza relatia intre finantarea pe termen lung si finantarea pe termen scurt.

Pozitia strategica a fondului de rulment, de a face legatura intre sursele permanente si alocarile temporare, ii confera o valoare informatica deosebita, care face ca o mare parte din randul analistilor sa il considere cel mai important indicator al echilibrului financiar al intreprinderii.

Cu privire la notiunea de fond de rulment, in literatura de specialitate sunt cunoscute mai multe acceptiuni:

&n 212i88c bsp; fond de rulment brut sau total;

&n 212i88c bsp; fond de rulment net;

&n 212i88c bsp; fond de rulment propriu;

&n 212i88c bsp; fond de rulment strain.

A. Fondul de rulment brut sau total defineste ansamblul resurselor care acopera valorile de exploatare, valorile realizabile pe termen scurt si lichiditatilor (in cont si in casa). Aceasta notiune este izvorata din practica afacerilor, fiind cunoscuta in limbajul curent ca „fond de casa”, datorita faptului ca respectivele elemente de active circulante se caracterizeaza printr-o lichiditate crescuta.

Notiunea cu cea mai mare importanta, din punct de vedere financiar, o are fondul de rulment net sau permanent cu ajutorul caruia se pot obtine informatii cu privire la :

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; conditiile echilibrului financiar;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; modalitatile de finantare a investitiilor corporale, necorporale, financiare.

B. Fondul de rulment net reprezinta excedentul de resurse financiare care se degaja in urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente si care poate fi folosit pentru finantarea activelor curente. Practic, fondul de rulment net este partea din

capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete ce este afectata finantarii ciclului de exploatare. Ele apare ca o marja de siguranta pe care si-o procura seful intreprinderii pentru a face fata nevoilor sale de finantare izvorate din exploatare.

Determinarea fondului de rulment net se face pornind de la informatiile furnizate de bilantul financiar al intreprinderii prin citirea pe orizontala a celor patru mase ale acestuia. Poate fi determinat fie ca diferenta intre alocarile stabile si sursele stabile, fie ca diferenta intre alocarile temporare si sursele temporare.

Relatiile cu ajutorul carora se poate determina fondul de rulment net sunt urmatoarele:

FRN = CAPITAL PERMANENT – ACTIVE IMOBILIZATE NETEFRN = RESURSE PERMANENTE – UTILIZARI PERMANENTE

FRN = ACTIVE CIRCULANTE – DATORII PE TERMEN SCURT

Ambele modalitati de stabilire a fondului de rulment pun in evidenta doua aspecte diferite, dar complementare, ale aceluiasi indicator.

Formula care pune in discutie etajul inferior al bilantului financiar prezinta interes pentru faptul ca evidentiaza in termeni mai concreti problema solvabilitatii viitoare a intreprinderii. Determinat prin confruntarea directa dintre lichiditatile previzibile pe termen scurt (active circulante) si angajamentele imediat exigibile (datoriile pe termen lung), indicatorul fond de rulment net primeste semnificatia unui excedent de lichiditati potentiale.

Stabilirea fondului de rulment net pe baza maselor bilantiere din etajul superior al bilantului financiar este importanta, deoarece pune in evidenta influenta structurii de finantare asupra constituirii fondului de rulment.

Trebuie mentionat insa, ca indiferent de modalitatea de calcul, in logica financiara nu exista decat un singur fond de rulment.

In functie de marimile pe care le pot avea capitalurile permanente, respectiv activele imobilizate nete, in analiza fondului de rulment net pot sa apara urmatoarele situatii:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; CAPITALURILE PERMANENTE > ACTIV IMOBILIZAT NET Þ FRN > 0

In aceasta situatie observam ca, capitalurile permanente reusesc sa finanteze in intregime activele imobilizate, iar partea din capitaluri ramasa putand fi utilizata pentru a finanta o parte

din activele circulante. Aceasta situatie pune in evidenta fondul de rulment ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe termen scurt.

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; CAPITALURILE PERMANENTE < ACTIV IMOBILIZAT NET Þ FRN< 0

In cazul in care fondul de rulment net are valoare negativa, principala consecinta este alocarea de resurse temporare pentru finantarea nevoilor permanente, contrar principiului de finantare: nevoilor permanente li se aloca resurse permanente. Deci, putem spune ca situatia de fata denota un dezechilibru financiar, care trebuie analizat avand in vedere specificul activitatii pe care o desfasoara intreprinderea. Dezechilibrul este mai periculos mai ales in cazul intreprinderilor care desfasoara o activitate industriala, fiind o situatie permisa doar intreprinderilor cu activitate comerciala, pentru care datoriile pe termen scurt pot fi asimilate resurselor permanente.

&n 212i88c bsp; CAPITALURILE PERMANENTE = ACTIV IMOBILIZAT NET Þ FRN = 0

Aceasta situatie mai putin probabila implica o armonizare totala a structurii resurselor cu necesitatile de alocare a acestora (se asigura echilibrul resurselor si a nevoilor cu aceeasi durata).

Daca dorim o analiza a fondului de rulment pe baza celei de a doua formule (FRN = Ac – DTS ), care ia in calcul partea de jos a bilantului financiar, se pot intalni de asemenea trei situatii:

1. &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; ACTIV CIRCULANT NET > DATORII PE TERMEN SCURT Þ FRN > 0

Activele circulante transformabile in lichiditati intr-un termen scurt vor permite nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt, dar, in egala masura si degajarea lichiditatilor excedentare. Aceasta situatie reflecta o perspectiva favorabila intreprinderii, sub aspectul solvabilitatii sale.

2. ACTIV CIRCULANT NET < DATORII PE TERMEN SCURT Þ FRN < 0

Situatia in care activele circulante transformabile in lichiditati sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt reflecta, cel putin la prima vedere, o stare de dezechilibru, o situatie nefavorabila

sub aspectul solvabilitatii. Dar, aprecierea precisa a perspectivelor solvabilitatii intreprinderii presupune analiza detaliata a structurii activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt, in acest sens fiind utila situatia creantelor si datoriilor intocmita in functie de lichiditatea si respectiv exigibilitatea acestora.

Astfel, daca scadenta medie a activelor circulante este mai apropiata decat a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat si in conditiile unui fond de rulment negativ. Acesta este cazul

intreprinderilor cu activitate comerciala. In aceasta situatie, cea mai mare parte a clientilor efectuand platile la zi, apare posibilitatea de stingere a obligatiilor fata de furnizorii la termen.

3. ACTIV CIRCULANT NET = DATORII PE TERMEN SCURT Þ FRN = 0

In aceasta situatie activele circulante acopera integral datoriile pe termen scurt, fara posibilitatea degajarii unui excedent de lichiditate.

Deci, pentru a se asigura echilibrul financiar, activul exigibil trebuie sa fie superior datoriilor pe termen scurt, ceea ce este echivalent cu faptul ca resursele pe termen mediu si lung trebuie sa finanteze cel putin utilizarile stabile.

Datorita politicilor de finantare ale intreprinderii, pe care agentul economic si le elaboreaza, pot sa apara situatii in care finantarea dezvoltarii in detrimentul productiei poate duce la aparitia unor dezechilibre, prin obtinerea unui fond de rulment negativ. Aceasta situatie, daca se mentine in timp, poate sa aiba implicatii serioase asupra capacitatii de plata, afectand solvabilitatea agentului economic.

Fondul de rulment determinat in cadrul bilantului financiar este si un indicator al solvabilitatii agentului economic, apreciat de creditori, pentru ca existenta lui arata un scazut risc de insolvabilitate. Dupa cum am mai spus, fondul de rulment reprezinta o marja de securitate pe care agentul economic trebuie sa o constituie pentru a face fata asimetriei riscurilor activelor pe termen scurt si a datoriilor mai mici de un an. Riscuri care apar datorita faptului ca lichiditatea activelor pe termen scurt este nesigura in timp ce exigibilitatea datoriilor pe termen scurt este cunoscuta cu exactitate.

Unii analisti sunt de parere ca afirmatia conform careia fondul de rulment este un indicator al solvabilitatii si prin aceasta a echilibrului financiar este gresita, intrucat nu se poate face o legatura simpla si clara intre nivelul si semnul fondului de rulment si riscul de faliment al unei intreprinderi. S-au constatat situatii in care o intreprindere care desi are un fond de rulment scazut sau chiar negativ, si-a putut asigura solvabilitatea, in timp ce altele pot fi insolvabile, in ciuda unui fond de rulment cu nivel ridicat.

Aceste obiectii pot fi inlaturate prin utilizarea in cadrul analizei, pe langa fondul de rulment net si a altor indicatori:

&n 212i88c bsp; nevoia de fond de rulment;

&n 212i88c bsp; gradul de lichiditate al activelor circulante;

&n 212i88c bsp; gradul de exigibilitate al datoriilor sub un an.

Modificarile fondului de rulment se poate sintetiza in urmatoarele situatii:

a) Fondul de rulment creste

Aceasta situatie este considerata a fi pozitiva deoarece o parte tot mai mare a activelor circulante este finantata de capitalul permanent. Daca aceasta

crestere s-a datorat insa cresterii gradului de indatorare pe termen lung prin apelarea la credite pe termen mediu si lung atunci vor creste si cheltuielile

financiare (dobanzile) care vor avea ca efect diminuarea rezultatului exploatarii. Situatia financiara se imbunatateste daca cresterea fondului de rulment s- a facut

pe seama cresterii capitalurilor proprii.

Un fond de rulment care acopera in totalitate stocurile nu este dovada unei bune gestiuni a resurselor deoarece in locul resurselor permanente, mult mai costisitoare, ar putea fi folosite resurse temporare.

b) Fondul de rulment scade

Aceasta situatie de multe ori este considerata a fi negativa, deoarece activele circulante sunt acoperite intr-o mai mica masura din resurse permanente. Daca aceasta diminuare a fondului de rulment se datoreaza cresterii activelor imobilizate atunci situatia financiara a intreprinderii pe termen lung se imbunatateste datorita rezultatelor exploatarii degajate de investitii. De asemenea, scaderea fondului de rulment poate fi compensata printr-o gestionare mai eficienta a activelor circulante.

Reducerea fondului de rulment se manifesta negativ atunci cand se micsoreaza pe seama reducerii capitalului social.

c) Fondul de rulment ramane neschimbat

Desi aceasta situatie nu este intamplatoare, ea poate fi rezultatul stagnarii intreprinderii, cand nu se realizeaza investitii sau volumul de activitate ramane acelasi. Aceasta situatie se intalneste pe perioade scurte, operatiunile financiar-contabile determinand modificarea permanenta a fondului de rulment in sensul cresterii sau diminuarii lui. Ea poate sa mai apara si in cazul in care atat capitalul permanent cat si activul imobilizat au crescut in aceeasi masura .

Fondul de rulment net poate fi analizat si in functie de structura capitalurilor permanente – capitaluri proprii ( surse proprii) si datorii cu scadenta mai mare de un an (surse straine) –analiza care pune in evidenta masura in care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii, respectiv gradul de autonomie a intreprinderii.

Indicatorii folositi pentru aceasta analiza sunt:

&n 212i88c bsp; fondul de rulment propriu (FRp);

&n 212i88c bsp; fondul de rulment strain (FRs).

C. Fondul de rulment propriu reprezinta partea din capitalurile proprii care depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activelor circulante.

FRp = CAPITAL PROPRIU – ACTIVE IMOBILIZATE NETE

Aceasta parte a fondului de rulment net pune in evidenta cuantumul participarii capitalului propriu la finantarea activelor circulante, relevand de fapt gradul de autonomie financiara a intreprinderii.

In situatia in care rezultatul relatiei de mai sus este negativ, se evidentiaza, de fapt, gradul de dependenta a activitatii de exploatare fata de piata capitalurilor, adica masura in care se va apela la datorii pe termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt.

D. &n 212i88c bsp; Fondul de rulment strain reprezinta partea din datoriile pe termen mediu si lung care depasesc valoarea imobilizarilor nete si sunt destinate finantarii activelor circulante. Cand capitalurile proprii nu pot acoperii integral nevoile permanente, se apeleaza la surse externe de finantare a acestora, sub forma imprumuturilor pe termen mediu

sau lung. Unitatea practica, cu caracter analitic a fondului de rulment strain, este recunoscuta tocmai datorita insuficientei pregnante a surselor proprii.

FRs = FONDUL DE RULMENT - FONDUL DE RULMENT PROPRIU

Astfel, fondul de rulment strain pune in evidenta participarea imprumuturilor pe termen mediu si lung la finantarea activelor circulante.

Nivelul „normal” al fondului de rulment aplicabil tuturor intreprinderilor este imposibil de a fi definit. Asa cum se precizeaza in teoria economica, nivelul fondului de rulment trebuie apreciat in functie de doua imperative contradictorii : solvabilitatea si eficacitatea.

Imperativul solvabilitatii obliga intreprinderea sa-si asigure mijloacele financiare necesare achitarii datoriilor scadente. In aceste conditii, intreprinderea este tentata sa-si asigure un fond de rulment suficient de ridicat, astfel incat ea sa poata face fata in orice moment platilor scadente.

Daca criteriul solvabilitatii ar fi singurul criteriu al rationamentului financiar, atunci ar insemna ca intreprinderile se gasesc intr-o situatie confortabila atunci cand au un fond de rulment maxim.

Dar, in conditiile caracterului limitat, restrictual al resurselor, fiecare intreprindere cauta sa le utilizeze cat mai eficient cu putinta. Capitalurile permanente sunt purtatoare ale unui cost si ca atare utilizarea lor rationala constituie un imperativ major. Utilizarea rationala a resurselor presupune folosirea unei parti cat mai mari din resursele stabile pentru a mari capacitatile de productie, vanzarile, rezultatele. Satisfacerea imperativului eficacitatii conduce la minimizarea fondului de rulment. In practica economica, intreprinderile realizeaza de regula un compromis intre cele doua imperative, ponderea fiecaruia fiind dependenta de sectorul de activitate, de politica financiara a intreprinderii, de faza de maturitate a acesteia, etc.

In analiza financiara, pentru aprecierea nivelului FRN se recomanda urmatoarele metode:

a) &n 212i88c bsp; analiza in corelatie cu specificul sectorului de activitate;

b) &n 212i88c bsp; analiza prin metoda ratelor.

a) Sectorul de activitate are in toate cazurile, o influenta hotaratoare asupra valorii fondului de rulment. In cele ce urmeaza se va face referire la cateva domenii cheie, incercand sa se prezinte si parerea analistilor financiari.

In industria grea si in domeniile cu ciclu lung de fabricatie se impun existenta unui fond de rulment important, in masura sa se asigure finantarea activelor stabile (care au o valoare si o pondere ridicata) si partial a nevoilor de exploatare.

Pentru intreprinderile cu un ciclu de activitate de 3-6 luni, fondul de rulment trebuie sa finanteze circa 40% din activul sau circulant.

Pentru intreprinderile industriale fara probleme specifice legate de stocuri, care se incadreaza in termene de productie normale, fondul de rulment „normal „ reprezinta 10% din cifra de afaceri sau 20% din activul circulant.

In sfera distributiei activitatea se poate desfasura in conditii normale cu un fond de rulment foarte mic sau chiar negativ. Aceasta se explica prin faptul ca in acest sector creantele au o pondere si o durata de rotatie mica, comparativ cu datoriile (creditul – furnizori) care au o pondere mai mare si o rotatie relativ mai lenta.

In sectorul serviciilor se impune existenta unui fond de rulment, chiar daca intreprinderile respective nu dispun de stocuri. Acest fond de rulment are rolul de a ajuta decalajul dintre durata creantelor si a datoriilor.

b) Principalele rate ale fondului de rulment folosite in analiza financiara sunt:

&n 212i88c bsp; viteza de rotatie a FRN (VFRN):

VFRN = (Fond de rulment net / Cifra de afaceri) x 360

Viteza de rotatie a FRN prin cifra de afaceri reprezinta „marja de securitate a intreprinderii”. Specialistii apreciaza ca pentru majoritatea intreprinderilor aceasta rata trebuie sa fie egala cu 30 pana la 90 zile. Cu cat durata in zile a rotatiei este mai mica cu atat se recupereaza mai rapid fondurile si deci, cifra de afaceri se realizeaza cu un necesar mai mic de fonduri.

&n 212i88c bsp; rata de finantare a activelor circulante din FRN (Rfac):

Rfac = (Fond de rulment net / Active circulante) x 100

Rata de finatare a activelor circulante arata proportia in care resursele permanente alocate activelor curente le acopera in mod efectiv.

&n 212i88c bsp; rata finatarii globale (Rfg) :

Rfg = (Fond de rulment net / Necesar de fond de rulment) x 100

Rata finantarii globale arata masura in care excedentul neutilizat de resurse permanente acopera nevoile ciclice neacoperite. Masoara proportia in care necesarul de fon de rulment este acoperit pe seama FRN.

In concluzie, in figura nr.5 sunt prezentati factorii care influenteaza nivelul si evolutia fondului de rulment:

Fig.nr.5

Factori care diminueaza FR Factori de crestere a FR1. Cresterea activului imobilizat prin: 1.Diminuarea activului imobilizat prin:

investitii:

necorporale;

corporale;

financiare.

&n 212i88c bsp; Reevaluare

amortizare;

vanzari de active fixe.

2. Diminuarea capitalului permanent:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp;

reducerea capitalului propriu

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; retragerea actionarilor;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; distribuirea rezervelor;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; repartizarea dividendelor;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; pierderi din anii precedenti;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; reducerea sau anularea provizioanelor reglementate

&n 212i88c bsp; restituirea imprumuturilor pe termen lung.

2. Cresterea capitalului permanent:

sporirea capitalului propriu

acumularea rezervelor;

primirea de subventii;

repartizari din profit;

provizioane reglementate.

contractarea de imprumuturi pe termen mediu si lung.

2.3.4 &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Analiza necesarului de fond de rulment

Pornind de la echilibrul care trebuie sa existe intre nevoile temporare si resursele temporare, bilantul patrimonial pune in evidenta un alt indicator important al echilibrului financiar denumit necesarul de fond de rulment (NFR). Pentru a intelege mai bine acest concept, vom prezenta in continuare modul de formare al acestuia.

Activitatea unui agent economic impune, pe langa finantarea nevoilor stabile si a unor nevoi imediate. Toate operatiunile cuprinse de cele patru faze ale ciclului de exploatarea genereaza fluxuri de natura materiala, care sunt insotite imediat sau nu de fluxuri monetare, adica de incasari si plati. De obicei intre fluxurile de incasari si fluxurile de plati exista decalaje, care duc la aparitia creditelor acordate clientilor, respectiv creditelor primite din partea furnizorilor.

Stocurile si creantele agentului economic reprezinta imobilizari temporare care se vor materializa in incasari, dar pana atunci trebuie acoperite din alte resurse. Ele formeaza nevoile de exploatare sau in afara exploatarii.

Datoriile fata de furnizori si alte datorii nefinanciare se vor materializa in plati, dar pana atunci ele sunt niste resurse atrase temporar, care acopera niste nevoi cu acelasi caracter temporar. Ele alcatuiesc resursele de exploatare sau in afara exploatarii.

In cazul in care resursele temporare nu reusesc sa acopere nevoile ciclice, apare un excedent de nevoi temporare, care va trebui acoperit din alte resurse, respectiv:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; fondul de rulment (excedentul de resurse stabile);

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; creditele pe termen scurt.

Excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente reprezinta necesarul de fond de rulment (NFR). Practic, necesarul de fond de rulment reprezinta partea din activele ciclice ce trebuie finantate din resurse stabile.

NFR =Active curente (nonfinanciare) – Pasive curente (nonfinanciare)

Activele curente (nonfinanciare) sunt:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; stocuri;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; creante.

Pasive curente (nonfinanciare) sunt:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; datorii din exploatare;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; datorii din afara exploatarii, din care se scad datoriile financiare pe termen scurt.

Analiza nevoii de fond de rulment urmareste marimea utilizarilor si a resurselor din care se compune. In acest mod se poate realiza un diagnostic asupra echilibrului financiar partial rezultat din acoperirea nevoilor temporare ale intreprinderii si a influentei asupra trezoreriei.

In cadrul analizei necesarului de fond de rulment pot sa apara mai multe situatii:

a) nevoia de fond de rulment este pozitiva

Ea semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibil de mobilizat. Situatia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva poate fi considerata normala numai daca este determinata de:

&n 212i88c bsp; o politica de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare;

&n 212i88c bsp; cresterea vanzarilor (cresterea cifrei de afaceri);

&n 212i88c bsp; cresterea duratei de fabricatie.

In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.

b) nevoia de fond de rulment este negativa

Ea semnifica un surplus de resurse temporare, in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante, sau necesitati temporare mai mici decat sursele temporare posibile de mobilizat. Asemenea situatie poate fi apreciata favorabila daca este rezultatul acceleratiei rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai mari, adica s-au urgentat incasarile si s-au relaxat platile. Acesta este un caz frecvent intalnit la intreprinderile cu activitate comerciala, datorita creditelor-furnizor mult mai mari decat creditele-clienti. In acest caz, nevoia de fond de rulment negativa constituie o sursa temporara, care nu trebuie finantata , ci dimpotriva, ea finanteaza fondul de rulment si trezoreria. In caz contrar, nevoia de fond de rulment negativa, evidentiaza o situatie nefavorabila, datorata unei intreruperi temporare in aprovizionarea si reinnoirea stocurilor sau in activitatea de productie.

Daca luam in considerare natura nevoilor si a resurselor temporare, in cadrul necesarului de fond de rulment (NFR) distingem doua componente:

1. &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; necesarul de fond de rulment aferent activitatii de exploatare (NFRe);

2. &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; necesarul de fond de rulment in afara activitatii de exploatare (NFRae).

Necesarul de fond de rulment din exploatare (NFRe) reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente provenite din activitatea de exploatare si care vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente. Se determina ca diferenta intre necesitatile ciclice de exploatare si resursele ciclice de exploatare.

NFRe = Nevoi curente de exploatare – Resurse curente de exploatare

Analiza nevoii de fond de rulment din exploatare trebuie corelata cu obiectul de activitate, modul de organizare a activitatii, evolutia cifrei de afaceri si contextul economic in cadrul caruia isi desfasoara activitatea agentul economic.

Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii (NFRae) reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente provenite din afara activitatii de exploatare si care vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente. Se determina ca diferenta intre necesitatile ciclice din afara exploatarii si resursele ciclice din afara exploatarii.

Necesitatile ciclice din afara exploatarii cuprind:

&n 212i88c bsp; alte creante;

&n 212i88c bsp; decontari cu asociatii privind capitalul;

&n 212i88c bsp; capitalul subscris dar nevarsat.

Resursele ciclice din afara exploatarii sunt:

&n 212i88c bsp; datorii fiscale ;

&n 212i88c bsp; datorii asupra imobilizarilor (impozit pe cladiri, taxa de folosire a terenurilor proprietate de stat, etc).

NFRae = NFR – NFR e

Ca principiu, este important ca necesarul de fond de rulment din exploatare sa detina o pondere majoritara si in crestere in necesarul de fond de rulment.

Analiza modificarii necesarului de fond de rulment in afara exploatarii, presupune analiza influentei fiecarei componente a NFRae, insa marja de interventie a agentului economic privind marimea acestora este foarte redusa, fapt pentru care vom insista doar asupra necesarului de fond de rulment din exploatare (NFRe).

Variatia NFRe intr-o anumita perioada este influentata de urmatorii factori:

&n 212i88c bsp; Obiectul de activitate

In cazul intreprinderilor cu activitate de comert, caracterizate printr-un cuantum mic al valorii adaugate si un ciclu de exploatare scurt, NFRe este foarte mic sau chiar poate sa degaje resurse de exploatare.

In cazul intreprinderilor cu activitate de productie este normal ca NFRe sa fie pozitiva, degajand o nevoie de exploatare, datorita specificului activitatii prin care se obtine un volum mai mare a valorii adaugate iar ciclul de exploatare este mai lung.

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Cifra de afaceri

Cifra de afaceri a unui agent economic se modifica pe anumite perioade atat ca urmare a evolutiei desfacerilor sub aspect fizic, ca volum, cat si ca urmare a evolutiei preturilor de vanzare si de cumparare.

O incetinire a volumului de vanzari corelata cu o tendinta de crestere a stocurilor conduce la majorarea NFRe.

In derularea activitatii agentii economici se confrunta tot mai des cu fenomenul inflationist care duce la cresterea NFRe pentru faptul ca cresterea datoriilor nu este suficient compensata de majorarea posturilor de stocuri si creante comerciale. Aceasta situatie este specifica sectorului industrial.

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Modul de gestionare a stocurilor

Viteza de rotatie are urmatoarea influenta asupra NFRe :

o &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; accelerarea vitezei de rotatie diminuare NFRe

o &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; incetinirea vitezei de rotatie cresterea NFRe.

Viteza de rotatie a stocurilor poate fi determinata prin:

1. Numarul de rotatii = Cifra de afaceri / Stocuri

Aceasta relatie ne arata de cate ori intr-o perioada de gestiune, stocurile materiale trec succesiv prin fazele ciclului de exploatare.

2. Durata unei rotatii = (Stocuri / Cifra de afaceri) x 365

Relatia de mai sus ne arata numarul de zile in care stocurile parcurgand ciclul de exploatare se recupereaza sub forma initial baneasca prin cifra de afaceri.

Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii stocurilor este de 8 rotatii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca initiala de 45 de zile.

In legatura cu finantarea nevoii de fond de rulment, la inceput, se aprecia ca nevoia de fond de rulment din exploatare, considerata ca fiind partea stabila a nevoii de fond de rulment, trebuie acoperita din resurse stabile (capitaluri proprii sau datorii).

In prezent, agentii economici urmaresc ca datoriile pe termen lung sa fie contractate doar pentru acoperirea imobilizarilor neamortizabile, pentru ca numai astfel agentul economic isi poate asigura dezvoltarea. In consecinta, nevoia de fond de rulment privind exploatarea trebuie finantata din capitalurile proprii. Nevoia de fond de rulment in afara exploatarii si eventual o parte din nevoia de fond de rulment din exploatare trebuie finantata din credite pe termen scurt. Marimea acestora trebuie determinata in functie de marimea creantelor clienti, care reprezinta cea mai importanta componenta a nevoilor de exploatare.

Analiza nevoii de fond de rulment se poate completa prin analiza urmatoarelor rate:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Rata nevoilor curente :

Rata nevoilor curente = Necesarul de fond de rulment/Active curente (nonfinanciare) x 100

Rata nevoilor curente arata partea neacoperita a activelor ciclice de catre pasivele ciclice. Valoarea maxima admisa a acestui indicator este de 50%. Depasirea acestei valori ne indica un dezechilibru in finantarea curenta a activitatii.

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Viteza de rotatie a NFR (VNFR):

VNFR = (Necesarul de fond de rulment / Cifra de afaceri) x 100

Viteza de rotatie a necesarului de fond de rulment prin cifra de afaceri reprezinta marja de atragere si exprima numarul mediu de zile in care necesarul de fond de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri. Marja de atragere a NFR pe seama cifrei de afaceri trebuie sa se situeze intre 30 si 90 de zile, sub aceasta viteza reprezentand un pericol in raport cu echilibrul financiar pe termen scurt in sensul urgentarii acoperirii nevoilor ciclice pe seama celor permanente, iar peste acest nivel insemnand scaderea sensibila a trezoreriei firmei in sensul imobilizarilor peste limite normale.

&n 212i88c bsp; Rata finantarii globale (RFg):

Rfg = (Fond de rulment net / Necesarul de fond de rulment) x 100

Rfg masoara proportia in care FR reuseste sa finanteze excedentul de nevoi temporare. Situatia este considerata favorabila daca Rfg depaseste 100%.

2.3.5 Analiza trezoreriei nete

In cadrul teoriei echilibrului financiar, diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment reprezinta trezorerie neta (TN). Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente. Ea reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia firmei rezultate din activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar. Reprezinta excedentul de lichiditati ramase dupa acoperirea excedentului de nevoi ciclice (ramase neacoperite) de catre excedentul de resurse permanente.

Trezoreria, la nivelul unei intreprinderi, este imaginea disponibilitatilor monetare si a plasamentelor, pe termen scurt, aparute din evolutia curenta a incasarilor si a platilor, respectiv din plasarea excedentului monetar. Incasarile si platile efectuate reflecta

operatiunile pe care le realizeaza intreprinderea fiind de altfel, fie operatiuni de intrare de trezorerie, fie operatiuni de iesire de trezorerie.

Relatia de calcul pentru determinarea trezoreriei nete este:

Trezoreria neta = Fond de rulment net – Necesarul de fond de rulment

In functie de modul de acoperire a nevoilor de finantare, trezoreria neta poate fi:

&n 212i88c bsp; nula, cand FRN = NFR;

&n 212i88c bsp; pozitiva, cand FRN > NFR;

&n 212i88c bsp; negativa, cand FRN < NFR.

Egalitatea dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment corespunde unei situatii in care echilibrul trezoreriei este perfect asigurat, fara excedent (TN > 0) sau fara deficit (TN < 0). Este o situatie foarte rar intalnita,

existand doar tendinta de egalitate dintre FRN SI NFR.

In situatia in care FR > NFR, se obtine o trezorerie pozitiva care evidentiaza un echilibru financiar al intregii intreprinderi. Aceasta situatie favorabila se concretizeaza intr-o imbogatire a trezoreriei, intrucat intreprinderea dispune din abundenta de lichiditati care ii permit atat rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cat si efectuarea diferitelor plasamente eficiente si in deplina siguranta pe piata monetara si financiara. Se va vorbi in acest caz chiar despre o autonomie financiara pe termen scurt.

Inregistrarea unei trezorerii in cadrul mai multor exercitii succesive demonstreaza succesul intreprinderii in viata economica si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei ei pe piata. Insa, pe termen lung se pierd efectele pozitive ale acestei situatii, intrucat ar reprezenta o insuficienta in utilizarea lichiditatilor, fapt ce ar produce efecte negative in remunerarea capitalului.

Scopul unei intr4eprinderi nu este detinerea de lichiditati, ci folosirea lor in activitati eficiente. De aceea, excedentul de trezorerie trebuie sa fie plasat eficient si in deplina siguranta pe piata monetara si/sau financiara. Plasamentul monetar sau financiar urmareste trei obiective :

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; lichiditatea valorilor mobiliare de plasament (VMP) cumparate;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; rentabilitatea valorilor mobiliare de plasament;

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; securitatea valorilor mobiliare de plasament.

Daca FR < NFR, intreprinderea va apela la credite bancare pe termen scurt, ceea ce duce la o crestere a dependentei fata de partenerii financiari. Trezoreria neta negativa evidentiaza un dezechilibru financiar la incheierea exercitiului contabil, iar deficitul

monetar constatat a fost acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. In acest caz se urmareste obtinerea celui mai mic cost prin negocierea mai multor surse de capital.

Chiar daca trezoreria negativa evidentiaza o anumita dependenta financiara, aceasta nu trebuie sa fie interpretata implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista intreprinderi cu o astfel de situatie care sa supravietuiasca si sa prospere, daca partenerii lor financiari accepta mentinerea resurselor de trezorerie incredintate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil.

Pentru a aprecia mai bine gravitatea dezechilibrului, acesta trebuie analizat in raport cu operatiile de investitii si de exploatare. In acest scop se procedeaza la eliminarea nevoii de fond de rulment in afara exploatarii, care reprezinta o resursa neta tranzitorie. Se obtine astfel „trezoreria teoretica” (TT):

TT = FRN – NFRe

Trezoreria este determinata de rentabilitatea economica, intre cele doua existand o serie de relatii de interconditionare. Profiturile suplimentare obtinute prin cresterea rentabilitatii vor fi utilizate in vederea cointeresarii factorilor de productie si a modernizarii acestora. Prin aceasta se va determina o accelerare a rotatiei capitalurilor intreprinderii, iar gradul mai ridicat de lichiditate este un factor de sporire a rentabilitatii.

De asemenea, se remarca si dependenta trezoreriei fata de variatia nevoii de fond de rulment, respectiv a decalajelor intre incasarile creantelor si platile datoriilor scadente. In aceste conditii, o intreprindere poate fi rentabila fara a avea in mod automat si o trezorerie neta pozitiva, aceasta depinzand nu numai de variatiile necesitatilor de finantare (stocuri), dar si de variatiile termenelor de scadenta a incasarilor si platilor.

Din analiza evolutiei trezoreriei de la un exercitiu la altul, se desprinde un indicator cu o deosebita putere de sinteza denumit cash –flow (CF).

CF = TN1 – TN0

unde: TN1 , TN0 = trezoreria neta la sfarsitul, respectiv inceputul exercitiului contabil.

Cash-flow-ul unei perioade reprezinta cresterea trezoreriei nete pe perioada exercitiului contabil, respectiv fluxul monetar net al exercitiului.

O valoare pozitiva a cash-flow-ului (CF > 0) este interpretata ca o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor. Aceasta reprezinta o imbogatire a activului real, o confirmare a majorarii averii proprietarilor.

Un cash-flow negativ (CF < 0) sugereaza o diminuare a capacitatii reale de finantare a investitiilor. In consecinta, aceasta semnifica o saracire a activului net real, o reducere a valorii proprietatii.

2.4. ANALIZA DINAMICA

In opozitie cu analiza statica, sau alaturi de ea, a aparut necesitatea unei analize dinamice a bilantului contabil, care sa explice cum s-a realizat in timp echilibrul financiar constata deja printr-o analiza statica. Aceasta pentru ca echilibrul financiar este un echilibru dinamic, spre care agentul economic tinde perpetuu, cautandu-si mereu centrul de gravitate.

Adeptii analizei dinamice a bilantului contabil, numiti finantisti, sunt interesati in reconstituirea miscarilor si transformarilor patrimoniului imputabile unei anumite perioade, care au conturat la obtinerea unui anumit rezultat financiar si la asigurarea echilibrului financiar al incasarilor si platilor propriu-zise. In limbaj financiar, aceste miscari si transformari poarta denumirea de fluxuri.

Analizele intemeiate pe studiul fluxurilor financiare permit imbinarea coerenta a studiului echilibrului financiar cu cel al performantelor firmei.

Daca analiza statica permite doar o evaluare a echilibrului financiar, prin intermediul analizei dinamice putem afla mai multe date cu privire la evolutia echilibrului financiar. Ca si analiza statica si analiza dinamica se poate realiza atat pe baza bilantului financiar cat si pe baza bilantului functional.

Analiza functionala evidentiaza in special activitatea si rezultatele acesteia. Instrumentele utilizate pentru atingerea obiectivelor sale sunt: tabloul soldurilor intermediar de gestiune si tabloul de finantare, ca instrument central al studiului privind echilibrul functional dinamic.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune reflecta paliere succesive in formarea rezultatului final, in timp ce tabloul de finantare evidentiaza variatia trezoreriei nete rezultata din confruntarea variatiei fondului de rulment net global cu variatia nevoii de fond de rulment net pentru exploatare si in afara exploatarii.

2.4.1 Tabloul de finantare

2.4.1.1 Constructia tabloului de finantare

Majoritatea teoreticienilor apreciaza ca elaborarea unui tablou de finantare nu are semnificatie decat in cadrul conceptiei functionale. Doar aceasta permite cunoasterea realizarii echilibrelor financiare partiale intre diferitele activitati si elemente care asigura functionarea si dezvoltarea agentului economic.

Conceptia functionala diferentiaza fluxurile de utilizari si resurse in trei categorii:

o &n 212i88c bsp; fluxuri specifice operatiunilor de investitii si de finantare;

o &n 212i88c bsp; capacitatea de finantarea exercitiului;

o &n 212i88c bsp; diferentele dintre fluxurile enuntate si contrapartida lor, miscarile de trezorerie.

Primele doua categorii de fluxuri sunt legat de activitatea de investitii si de finantare a agentului economic. Acestea indica baza materiala si modalitatea de finantare a agentului economic si totodata perspectivele sale de dezvoltare.

A treia categorie de fluxuri este legata de activitatea de exploatare a agentului economic. Cele trei categorii de fluxuri au influenta asupra trezoreriei care ii imprima miscari in sensul cresterii sau diminuarii, ori fac necesara recurgerea la credite pe termen scurt.

Compararea celor trei categorii de fluxuri duce la obtinerea unor indicatori specifici conceptiei functionale: fondul de rulment net global (FRNG), nevoia de fond de rulment (NFR), trezoreria neta (TN), conform urmatorului tabel:

Categorii de fluxuri

Utilizari Resurse Indicatori

Privind operatiile de finantare si de

investitii

Active imobilizate Capitaluri proprii (inclusiv amortizari si

provizioane)Datorii financiare pe termen mediu si lung

FRNG

Privind gestiunea ciclului de exploatare

Active de exploatare si in afara exploatarii

Pasive de exploatare si in afara exploatarii

NFRe

NFRNFRae

Privind gestiunea trezoreriei

Disponibilitati banesti

Credite pe termen scurtTN

Tabloul de finantare este un tablou bazat pe fluxuri de fonduri prin care se explica modul de formare si utilizare a fondului de rulment net global, pana la determinarea unei trezorerii nete ca rezultat al bilantului de la sfarsitul exercitiului contabil. Ele arata cum s-a realizat, in cursul exercitiului, echilibrul functional.

Pentru constructia tabloului de finantare sunt necesare doua bilanturi functionale succesive, precum si contul de profit si pierdere aferent.

Tabloul de finantare cuprinde doua parti:

Prima parte analizeaza variatia fondului de rulment net global (DFRNG) pe baza elementelor din partea de sus a bilantului. Aceasta parte a tabloului este rezultatul

politicii de investitii si de finantare promovata de intreprindere in decursul perioadei analizate.

DFRNG = DRESURSE DURABILE – DINTREBUINTARI STABILE

Punctul de plecare in constructia tabloului de finantare il reprezinta excedentul brut al exploatarii evidentiat in contul de rezultate, ca sursa potentiala pentru capacitatea de autofinantare a intreprinderii.

Metodologia elaborarii tabloului de finantare – partea intai:

Relatia de calcul pentru D FRNG este :

FRNG = DRS – DIS

Resursele stabile de care intreprinderea a dispus in cursul exercitiului reprezinta variatia resurselor stabile (DRS) intre inceputul si sfarsitul anului.

Intrebuintarile stabile, realizate in cursul exercitiului, reprezinta variatia intrebuintarilor stabile (DIS) intre inceputul si sfarsitul perioadei.

Resursele stabile sunt:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Capacitatea de autofinantare (CAF) - metoda diferentiala – se determina dupa urmatoarea relatie:

Excedentul brut al exploatarii

+ alte venituri din exploatare

+ venituri financiare recalculate (fara provizioane)

+venituri exceptionale recalculate (fara provizioane, subventii pentru investitii si active cedate)

-alte cheltuieli din exploatare

-cheltuieli financiare recalculate (fara provizioane)

-cheltuieli exceptionale recalculate (fara provizioane si valoarea neta a activelor cedate)

= CAF.

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Cesiunea sau reducerea elementelor de activ imobilizat:

cesiuni de imobilizari corporale si necorporale;

cesiuni de imobilizari financiare.

In ambele cazuri, resursa intreprinderii o constituie pretul de cesiune.

Reducerile corespund rambursarile si se preiau din tabloul imobilizarilor.

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Cresterea capitalurilor proprii:

cresterea capitalului sau aporturilor la capitalul social. Doar cresterea capitalului in numerar si in natura sunt retinute in exclusivitate , ca fiind modalitati de sporire a capitalurilor proprii;

cresterea altor capitaluri, in principal fiind vorba de noile subventii pentru investitii obtinute de intreprindere in cursul exercitiului.

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Cresterea datoriilor financiare, reprezinta noile imprumuturi contractate in timpul exercitiului (cu exceptia creditelor de trezorerie):

Dn = Dn-1 + C – R

Intrebuintarile stabile sunt:

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Plata dividendelor datorate in exercitiul precedent (in ipoteza simplificata in care profitul net s-a repartizat pentru rezerve, o parte, iar diferenta s-a distribuit sub forma de dividende).

&n 212i88c bsp; &n 212i88c

bsp; &n 212i88c bsp; Achizitionarea elementelor de activ imobilizat:

Ib n = Ib n-1 + A – D

Ib n = imobilizari brute la 31.12.N

Ib n -1 = imobilizari brute la 31.12. N-1

A = achizitionari

D = diminuari

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Cheltuielile de repartizat asupra mai multor exercitii cuprind cheltuieli diferite cum ar fi: cheltuieli cu infiintarea de santier, cheltuieli cu reparatii majore, cheltuieli de emisiune a imprumuturilor, etc. aceste cheltuieli apar ca o intrebuintare falsa pe termen lung sau mediu, constituind de fapt, o cale indirecta pentru

Dividende = Rezultat n-1 – (Rezerve n – Rezerve n-1 )

atenuarea unor cheltuieli de exploatare prin divizarea si repartizarea lor pe mai multe exercitii.

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Reducerea capitalurilor proprii reprezinta de fapt, iesirile de fonduri.

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Rambursarea datoriilor financiare, respectiv amortismentele imprumuturilor practicate in cursul exercitiului.

Se constata ca variatia fondului de rulment net global ( DFRNG) depinde atat de rezultatul activitatii de exploatare, cat si de modificarea posturilor de bilant privind imobilizarile si resursele stabile. Explicatiile privind modificarea posturilor de activ si pasiv sunt identice cu cele prezentate in metodologia elaborarii tabloului de finantare – partea a doua.

Partea a doua a tabloului de finantare explica variatia fondului de rulment net global pe baza elementelor din partea de jos a bilantului functional , evidentiind aspectele conjuncturale ale activitatii si incidentele lor asupra trezoreriei. Aceasta parte analizeaza modul cum s-a utilizat fondul de rulment net global in asigurarea echilibrului functional intre elementele ciclice ale bilantului si al echilibrului monetar dintre incasari si plati.

DFRNG = DActiv circulant – DDatorii pe termen scurt

Metodologia elaborarii tabloului de finantare – partea a doua:

Diferitele variatii inscrise in tabloul de finantare sunt obtinute prin compararea valorilor brute ale posturilor cuprinse in cele doua bilanturi succesive.

Toate posturile de activ constituie intrebuintari, care trebuie deci sa fie finantate in consecinta. In consecinta:

daca un anumit post inregistreaza o crestere , aceasta crestere creeaza o nevoie de finantare care se va inscrie in coloana „Nevoi””;

daca un anumit post se diminueaza, aceasta diminuare degaja o resursa de finantare care se va inscrie in coloana „Degajari”.

Toate posturile de pasiv constituie resurse. In consecinta:

&n 212i88c bsp; daca un anumit post creste, aceasta crestere reprezinta o resursa suplimentara care se inscrie in coloana „Degajari”;

&n 212i88c bsp; daca un anumit post se diminueaza, aceasta diminuare constituie o reducere de resurse, echivalenta cresterii unei nevoi si se va inscrie deci in coloana „Nevoi”.

In tablou se regasesc urmatoarele solduri:

Dn = Dn-1 + Cresteri – Rambursari

&n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; sold A – care reprezinta variatia neta a exploatarii ( DNFRe);

DNFRe = DActive de exploatare – DDatorii din exploatare

&n 212i88c bsp; sold B – care reprezinta variatia neta in afara exploatarii (DNFRae);

DNFRae = DActive in afara exploatarii - DPasive in afara exploatarii

&n 212i88c bsp; sold A + B – reprezinta variatia nevoii de fond de rulment, care poate fi : nevoie de fond de rulment sau degajare neta de fond de rulment .

&n 212i88c bsp; sold C – reprezinta variatia neta a trezoreriei (DTN)

DTN = DDisponibilitatilor – DCreditelor de trezorerie

Total A + B+ C – reprezinta variatia fondului de rulment net global (DFRNG).

A + B + C =DFRNG

Atat prima parte, cat si a doua parte a tabloului de finantare vor evidentia acelasi sold, dar cu semn opus.

Ecuatia fundamentala pe care o explica tabloul de finantare este:

DFRNG = DNFR ± DTN

Adica, variatia fondului de rulment net global este reconstituibila prin insumarea variatiei nevoii de fond de rulment cu variatia trezoreriei nete.

Soldul celor doua tablouri este egal, dar de semn opus, datorita celor doua modalitati de determinare a fondului de rulment net global (FRNG) – tablou I : pasiv-activ; tablou II : activ-pasiv.

2.4.1.2 Interpretarea tabloului de finantare

Analiza tabloului de finantare este centrata pe conceptele de fond de rulment net global, nevoia de fond de rulment si trezorerie. Aceste concepte sunt prezentate in cadrul tabloului ca evolutie pe parcursul unei perioade de timp. Variatiile acestora sunt analizate mai intai separat, dupa care sunt puse in legatura in cadrul relatiei de echilibru functional:

DFRNG = DNFR – DTN

Analiza dinamica a bilantului functional, realizat prin tabloul de finantare, se realizeaza pe urmatoarele puncte:

1) &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Analiza variatiei fondului de rulment

Analiza dinamica a fondului de rulment arata un eventual risc de faliment, motiv pentru care este adesea luat in considerare de catre creditorii agentului economic. In acest scop se compara resursele stabile cu utilizarile durabile.

Analiza variatiei fondului de rulment, tinand cont de componentele sale, indica politica de investitii si finantare pe care a avut-o agentul economic in perioada analizata. In cadrul politicii de finantare a investitiilor se poate analiza contributia capacitatii de autofinantare a agentului economic, care este principalul factor ce determina marimea fondului de rulment. Tot legat de politica de finantare a agentului economic se poate observa din ce resurse au fost finantate utilizarile: fonduri proprii sau datorii pe termen lung.

2) Analiza variatiei nevoii de fond de rulment

Analiza dinamica a acestui indicator sta in centru conceptiei functionale asupra activitatii agentului economic si este importanta pentru cunoasterea evolutiei elementelor legate de exploatare.

Nevoia de fond de rulment este rezultatul decalajelor ce apar in lantul aprovizionare – productie – desfacere – plati efectuate de clienti ca urmare a caracterului sezonier al ciclului de exploatare.

Pentru o analiza pertinenta a variatiei nevoii de fond de rulment trebuie facuta distinctia dintre variatiile structurale si cele conjuncturale. Variatiile structurale se refera la utilizarile si resursele legate direct de exploatare. Ele sunt un indiciu al continuarii activitatii agentului economic. Variatiile conjuncturale se refera la elemente de utilizari si resurse indirect legate de exploatare sau care apar accidental.

Variatia nevoii de fond de rulment depinde si de :

&n 212i88c bsp; politica intreprinderii in domeniul productiei si relatiile cu societatile comerciale;

&n 212i88c bsp; eficacitatea gestiunii stocurilor si creantelor.

3) Analiza variatiei trezoreriei

Obiectul prioritar al analizei il constituie impactul diferitelor operatii ale intreprinderii asupra trezoreriei. Aceasta preocupare antreneaza doua consecinte.

In primul rand, consecintele fenomenelor de decalaj intre momentul efectuarii operatiilor si cel al incasarilor sau platilor propriu-zise care afecteaza trezoreria. In cazul platilor in numerar, operatia are incidenta imediata asupra trezoreriei, in timp ce creditele comerciale acordate sau obtinute genereaza decalaje de plati nefavorabile si respectiv favorabile. Aceste decalaje apar sub forma de stocuri , creante si datorii de exploatare sau in afara exploatarii la cele doua niveluri ale bilantului functional consacrate nevoii de fond de rulment.

In al doilea, este necesar sa se faca distinctie intre operatiile generatoare de fluxuri monetare reale (venituri incasabile, cheltuieli platibile) si cele contabile de redresare sau corectare a unor valori care nu vor avea impact asupra trezoreriei (operatii generatoare de venituri si cheltuieli calculate).

Din cele prezentate rezulta ca trezoreria intreprinderii variaza nu numai ca efect al cheltuielilor si veniturilor exercitiului, ci si ca urmare a variatiei stocurilor de active si a soldurilor de creante si datorii, la sfarsitul exercitiului fata de inceputul acestuia. Trezoreria intreprinderii fiind unica se va modifica si ca urmare a cheltuielilor platibile pentru investitii, cat si a fluxurilor de capital si dobanzilor generate de activitate financiara si exceptionala a intreprinderii in cursul exercitiului .

Evolutia trezoreriei nu poate fi apreciata corect decat daca este pusa in relatie cu ceilalti indicatori. Aceasta se realizeaza pe baza ecuatiei de echilibru. Ea arata ca orice crestere a nevoii de fon de rulment (NFR) nefinantata printr-o crestere corespunzatoare a FRNG va conduce la degradarea trezoreriei.

Pe langa aceste corelatii se pot analiza elementele trezoreriei care reprezinta diferenta dintre lichiditati si credite pe termen scurt. Acestea din urma pot uneori indica prezenta unui risc financiar, vulnerabilitate si dependenta fata de banci a agentului economic.

CONTURILE DE REZULTATE ALE INTREPRINDERII

In afara bilantului contabil, care este un instrument de sinteza ce prezinta situatia existenta la un moment dat in cadrul activelor si pasivelor, un al doilea instrument contabil de informare a conducerii intrepri 555j93f nderii il reprezinta conturile de rezultate. Acestea sunt:

rezultatul din exploatare;

rezultatul financiar;

rezultatul exceptional;

contul de profit si pierdere.

1). Rezultatul din exploatare (Re) se determina ca diferenta dintre veniturile din exploatare (Ve) si cheltuielile din exploatare (Ce):

Re = Ve – Ce

Veniturile din exploatare sunt formate din:

cifra de afaceri, CA = PQ;

soldul productiei stocate si vandute;

alte venituri din exploatare: subventii pentru exploatare, provizioane privind activitatea de exploatare etc.

Cheltuielile de exploatare au in alcatuire:

costurile materiale de productie (cu materii prime, materiale, amortizari,…);

costurile salariale de productie;

alte cheltuieli de exploatare (costul unor lucrari sau servicii prestate de terti s.a.).

2). Rezultatul financiar (Rf) este reprezentat de diferenta dintre veniturile financiare (Vf) si cheltuielile financiare (Cf):

Rf = Vf – Cf

Veniturile financiare rezulta din:

vanzarea titlurilor de portofoliu (actiuni, obligatiuni,…);

variatiile favorabile ale cursului valutar;

dobanzile incasate pentru disponibilitatile existente in conturile bancare.

Cheltuielile financiare constau in:

pierderile legate de participatiile financiare;

diferentele nefavorabile din vanzarea titlurilor de portofoliu;

modificarile nefavorabile de curs valutar;

cheltuielile cu dobanzile platite la credite.

Insumand rezultatul din exploatare (Re) cu rezultatul financiar (Rf) obtinem rezultatul curent al activitatii (Rca):

Rca = Re + Rf

3). Rezultatul exceptional (Rex) se determina ca diferenta dintre veniturile exceptionale (Vex) si cheltuielile exceptionale (Cex):

Rex = Vex – Cex

Veniturile exceptionale sun formate din:

vanzarea unor active imobilizate;

veniturile din prescrierea unor datorii;

valoarea unor mijloace de productie primite cu titlu gratuit s.a.

Cheltuielile exceptionale sunt alcatuite din:

diferentele nefavorabile rezultate din vanzarea unor active imobilizate;

pierderile inregistrate ca urmare a prescrierii unor creante sau a insolvabilitatii unor debitori;

amenzile si penalizarile platite.

Adunand rezultatul curent al activitatii (Rca) cu rezultatul exceptional (Rex) se obtine rezultatul brut al exercitiului contabil (Rb):

Rb = Rca + Rex

sau

Rb = Re + Rf + Rex

4). Contul de profit si pierdere (Cpp) se determina ca diferenta intre rezultatul brut al exercitiului (Rb) si impozitul pe profit (Ip), datorat conform legii:

Cpp = Rb – Ip

3.1 PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII S.C. „COCOSUL ALB” S.R.L.

Firma S.C. „COCOSUL ALB” S.R.L. este persoana juridica romana. Ea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane, cu statutul si contractul de societate. A fost inregistrata in Registrul Comertului in anul 1994 cu numarul J05/3635/1994. Forma juridica de constituire este societate cu raspundere limitata (S.R.L.), iar sediul firmei este Str. Sfantul Apostol Andrei nr.46, P 17, ap. 4, Oradea, Romania.

Societatea a fost infiintata in anul 1994 avand un capital social de 4.600 lei. In prezent capitalul social este format din aportul asociatului unic Rosu Gheorghe. Prin statut se specifica posibilitatea majorarii sau diminuarii capitalului social.

Conform statutului de functionare, societatea are ca obiective generale: vanzarea en-gross a materialului lemnos si vanzarea cu amanuntul a obiectelor sanitare. In luna decembrie a anului 2006, societatea a achizitionat un imobil, fost camin de la

societatea S.C. „Infratirea” S.A., in Oradea, str. Poienitei nr.27, care a fost amenajat pe parcursul anului 2007 si care se va vinde pe apartamente tip garsoniere, mai

ales incepand cu anul 2005.

In relatiile cu tertii societatea este reprezentata de director, acesta semnand si angajand legal societatea..

Cifra de afaceri a societatii la finele anului 2007 era de 776.356 lei si reprezinta suma tuturor vanzarilor.

In anii 2005, 2006 firma a obtinut un profit brut de 531.418 lei, respectiv 581.579 lei, din care profitul net reprezenta 497.172 lei, respectiv 550.892 lei. Cu toate acestea in anul 2007 firma inregistreaza o pierdere neta de 331.911, ceea ce va determina elaborarea de catre societate a unui plan de organizare mult mai strict si mai riguros, din toate punctele de vedere pentru anul 2005. Pierderea se datoreaza in principal schimbarii obiectului de activitate de la comertul cu material lemnos, la cumpararea si vanzarea de spatii imobiliare proprii. In anul 2007 eforturile s-au concentrat mai ales asupra investitiilor si nu asupra obtinerii de venituri cat mai mari.

Principalii indicatori economico-financiari ai societatii sunt redati in tabelul urmator:

Indicatori Perioada de analiza

2005 2006 2007Capital social 4.600 4.600 4.600Cifra de afaceri 618.269 259.969 776.356Venituri totale 2.283.100 2.045.790 2.233.804Profit brut din exploatare/pierdere 552.361 583.222 -77.139Profit brut al exercitiului /pierdere 531.418 581.579 -298.404Profit net/pierdere 497.172 550.892 -331.911Numar personal 200 300 200

3.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA

S.C. „COCOSUL ALB” S.R.L

1. ANALIZA ACTIVULUI NET CONTABIL

- lei-

SPECIFICATIEPERIOADA DE ANALIZA

2005 2006 2007Activ total (AT) 4045047 5463324 14493109

Variatia AT 0% 35.06% 165.28%Datorii totale (DT) 3595414 4462799

727j93h 13824495

Variatia DT 0% 24.12% 209.77%Activul net contabil (ANC) 449633 1000525 668614

Variatia ANC 0% 122.52% -33.17%Raportul contabil net (Rcn) 11.11% 18.31% 4.61%

Valoarea minima acceptabila 35% 35% 35%ANC = Activ total – Datorii totale

Rcn = (ANC / Activ total) x 100

Pe perioada analizata, respectiv 2005-2006, ANC are o evolutie ascendenta ceea ce inseamna o crestere a averii actionarilor. In anul 2006 ANC inregistreaza o crestere fata de 2005 de 122.52%.

In perioada 2005-2006 indicele activului total este mai mare decat 1 si indicele datoriilor totale este mai mare decat 1, dar indicele activului total este mai mare decat indicele datoriilor totale (IAt >1, IDt >1, dar IAt > IDt) ceea ce inseamna o crestere a activului total care este finantata atat din capitaluri proprii, cat si pe seama angajarii de datorii.

In perioada 2006-2007 insa, ANC inregistreaza o scadere de -33.17% . ANC din 2007 este mai mic decat ANC din 2006, deci exista o reducere a activului net contabil datorita faptului ca in aceasta perioada are loc o crestere a datoriilor cu 185.65% (209.77% - 24.12%), fata de cresterea mai lenta a activului total cu doar 130.22% (165.28% - 35.06%).

In ceea ce priveste Rnc, el cunoaste o evolutie oscilanta de la un an la altul. Rnc creste la 18.31% in 2006 de la 11.11% in 2005, pentru ca in 2007 sa scada la 4.61%.

Scaderea in 2007 se datoreaza cresterii mai mari a datoriilor totale (209.77%), fata de cresterea activului total (165.28%), fiind consecinta unui dezechilibru financiar. Aceasta situatie duce la o reducere a gradului de independenta a intreprinderii datorita cresterii mari a surselor atrase.

2. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

- lei -


2005 2006 2007Capital permanent (Cpm) 3449134 7849393 4325734

Variatia Cpm 0% 40.59% -10.79%Activ imobilizat net (Ain) 3165126 2657265 11257361

Variatia Ain 0% -16.04% 323.64%Activ circulant (Ac) 879921 2806059 3233748

Variatia AC 0% 218.89% 15.31%Datorii pe termen scurt (DTS) 595913 613931 10167375

Variatia DTS 0% 3.02% 1556.11%Fond de rulment net (FRN) 284008 2192128 -6931627

Variatia FRN 0% 671.85% -416.20%Ponderea FRN in Cpm (PFRN) 8.23% 45.20% -160.24%

Rata de finantare a Ac din FRN (Rfac) 32.27% 78.12% -214.22%

FRN = Cpm – Ain

FRN = Ac – DTS

PFRN = (FRN / Cpm) x 100

Rfac = (FRN / Ac) x 100

FRN a inregistrat in perioada 2005-2006 valori pozitive si crescatoare (FR > 0, Ac > DTS), ceea ce inseamna ca se inregistreaza un excedent de lichiditati potentiale (active circulante) asupra exigibilitatilor potentiale pe termen scurt (DTS). Din punct de vedere al finantarii pe termen lung, intreprinderea dispune de o marja de securitate care o poate proteja partial sau integral de efectele perturbarii ciclului de incasare sau de plati. In anul 2006 FRN creste cu 671.85% fata de 2005, reprezentand 45.20 % din capitalul permanent, evolutie datorata cresterii capitalului permanent, mai precis a capitalurilor proprii intr-o proportie mai mare decat activele imobilizate. In acest an (2006), FRN a reusit sa finanteze 78.12% din nevoile ciclice (activele circulante).

Spre deosebire de perioada 2005-2006, in perioada 2006-2007 FR inregistreaza o valoare negativa si descrescatoare (FR < 0, Ac < DTS), datorita faptului ca o parte a datoriilor pe termen scurt au fost utilizate pentru procurarea de imobilizari fixe. Lichiditatile potentiale nu acopera exigibilitatile potentiale.

In anul 2007 FRN scade cu -416.20% fata de anul 2006 (671.85%), FRN reprezentand acum -160.24% din capitalul permanent.

In anul 2007 FRN nu a reusit sa finanteze nevoile ciclice, rata de finantare a Ac din FRN avand o valoare de –214.22%, datorita faptului ca activele circulante au fost mai mici decat datoriile pe termen scurt, aceste datorii inregistrand o crestere in 2006-2007 de 1556.11%. In aceasta situatie sunt previzibile dificultati in ceea ce priveste echilibrul financiar, respectiv solvabilitatea.

In acest caz se impun interventii corectoare: accelerarea incasarilor, incetinirea platilor, apelarea la imprumuturi pe termen scurt.

Structura fondului de rulment

- lei-


2005 2006 2007Capital propriu (Cpr) 449633 1000525 668614

Activ imobilizat net (Ain) 3165126 2657265 11257361Fond de rulment propriu (Fpr) -2715493 -1656740 -10588747

Variatia FRp 0% -38.98% 539.13%Ponderea FRp in FRN -956.13% -75.57% 152.75%

Fond de rulment net (FRN) 284008 2192128 -6931627Fond de rulment strain (FRs) 2999501 3848868 3657120

Ponderea FRs in FRN 1056.13% 175.57% -52.75%Variatia FRs 0% 28.31% -4.98%

FRp = Cpr – Ain

FRs = FRN – FRp

In structura FRN, ponderea cea mai mare o are FRs. Pe cei trei ani FRp inregistreaza valori negative si in scadere, determinata in principal de activele imobilizate care au o crestere mai mare decat capitalurile proprii.

FRs are o evolutie crescatoare de la un an la altul, respectiv de la 2005, la 2006. Cu toate ca el inregistreaza o mica scadere in anul 2007 fata de 2006, respectiv cu 191.748 lei (3.848.868 - 3.657.120) el pune in evidenta participarea imprumuturilor pe termen mediu si lung la finantarea activelor circulante. Desi in 2007 fata de 2006 datoriile pe termen lung au scazut la 3.657.120 lei, ele au inregistrat o crestere importanta in 2006 fata de 2005 ajungand la valoarea de 3.848.868 lei, aceasta fiind de fapt cauza principala a existentei unui FRs mai mare decat FRp.

Ponderea mare a FRs in FRN in anul 2005 de 1056.13%, iar in anul 2006 de 175.57% este o situatie pe care o putem aprecia ca fiind negativa intrucat aceasta inseamna ca cea mai mare parte a FRN se realizeaza pe baza datoriilor pe termen lung.

In anul 2007 fata de anul 2006, in ceea ce priveste FRs, acesta inregistreaza o scadere avand o pondere in FRN de –52.75%. in acelasi timp are loc o crestere a FRp, ponderea acestuia in FRN fiind de 152.75%, ceea ce inseamna ca are loc o ameliorare a situatiei fata de anii anteriori datorita scaderii datoriilor pe termen lung utilizate la finantarea activelor circulante.

Viteza de rotatie a fondului de rulment net

- lei -


2005 2006 2007Fond de rulment net (FRN) 284008 2192128 -6931627

Cifra de afaceri (CA) 618269 259969 776356Numarul de rotatii (Nr) 2.17 rot 0.11 rot -0.12 rot

Viteza de rotatie a FRN (VFRN) 167.66 zile 3077.77 zile -3258.87 zileMarja de securitate minima 30 zile 30 zile 30 zileMarja de securitate maxima 90 zile 90 zile 90 zile

Numarul de rotatii (Nr) = CA / FRN

VFRN = (FRN / CA) X 365

Din punct de vedere al vitezei de rotatii a fondului de rulment (VFRN), durata in zile a unei rotatii nu se situeaza intre marja de securitate minima si marja de securitate maxima. In anii 2005 si 2006 viteza de rotatie a fondului de rulment depaseste cu mult marja de securitate maxima, ceea ce reprezinta o situatie negativa. In anul 2007, insa, VFRN se situeaza sub marja de securitatea minima, avand aceeasi semnificatie. Avand in vedere compararea FR cu CA , marimea optima a FR ar

trebuie sa reprezinte 1/3 din CA. In acest caz FR nu inregistreaza marimea optima in nici unul din cei trei ani.

Evolutia pe cei trei ani a FRN este prezentata in graficul de mai jos:

3. ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

- lei-


2005 2006 2007Stocuri (St) 110510 120132 17413

Creante (Cr) 737321 2592557 2708466Active curente 847872 2712689 2725879

Pasive curente (Datorii din exploatare)

3446510 4283730 1688550

Nevoia de fond de rulment (NFR) -2598638 -1571041 1037329Variatia NFR 0% -39.54% -166.02%

Rata activelor curente (RAC) -306.48% -57.91% 38.05%

NFR = Active curente – Pasive curente =

= (stocuri + creante) – datorii din exploatare

RAC = (NFR / Active curente) x 100

In perioada analizata, respectiv 2005 – 2006 NFR are valori negative (NFR < 0, active curente < pasive curente), ceea ce marcheaza un surplus de surse temporare in raport cu nevoile temporare.

Situatia este apreciata ca fiind favorabila daca este determinata de :

accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor si creantelor;

angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plata mai relaxante.

Situatia este apreciata ca fiind nefavorabila daca este consecinta unor deficiente in aprovizionare sau a neplatii la termen a furnizorilor sau obligatiilor fata de buget, altfel spus, consecinta unor blocaje financiare manifestata la nivelul intreprinderii.

Pentru a determina daca situatia este favorabila sau nefavorabila trebuie analizate urmatoarele:

durata de rotatie a stocurilor;

durata de rotatie a creantelor;

durata de achitare a furnizorilor.

- lei-


2005 2006 2007Cifra de afaceri (CA) 618269 259969 776356

Stocuri (St) 110510 120132 17413Creante (Cr) 737321 2592557 2708466

Furnizori (Fz) 353996 782259 1442884Durata in zile a unei rotatii a stocurilor 65 zile 168 zile 8 zile

Numarul de rotatii a stocurilor 5 rot 2 rot 44 rotDurata in zile a unei rotatii a creantelor 435 zile 3640 zile 1273 zile

Numarul de rotatii a creantelor 0.83 rot 0.10 rot 0.28 rot Durata in zile de achitare a furnizorilor 208 zile 1098 zile 678 zileNumarul de rotatii a creditului furnizori 1.74 rot 0.33 rot 0.53 rot

In urma analizei realizata pentru perioada 2005-2006 se constata ca situatia este apreciata ca fiind nefavorabila din urmatoarele motive:

o are loc o crestere a duratei in zile a unei rotatii a stocurilor de la 65 de zile in 2005 la 168 de zile in 2006; in acest caz stocurile se rotesc in 2006 cu 3 rotatii mai putin fata de 2005. Aceste date confirma ineficienta pe care firma o are in utilizarea stocurilor.

o are loc o crestere a duratei in zile a unei rotatii a creantelor de la 435 zile in 2005 la 3640 zile in 2006. Deoarece durata in zile a unei rotatii depaseste 30 zile inseamna ca intreprinderea se confrunta cu dificultati in incasarea facturilor emise.

o are loc neachitarea la termen a furnizorilor, durata de achitare in zile crescand cu 890 zile in 2006 fata de 2005, firma confruntandu-se cu greutati de plata.

In ceea ce priveste perioada 2006-2007 situatia este apreciata ca fiind tot nefavorabila, deoarece: chiar daca durata in zile a unei rotatii a stocurilor scade de

la 168 zile in 2006 ajungand la 8 zile in 2007si realizandu-se in 2007 cu 42 de rotatii mai mult decat in 2006 nu putem spune acelasi lucru despre durata in zile a unei rotatii a creantelor si despre durata de achitare a furnizorilor. Durata in zile a unei rotatii a creantelor scade cu 2367 de zile ajungand in 2007 sa fie de 1273 zile. Se observa deci, ca durata in zile a unei rotatii a scazut. Totusi durata in zile a unei

rotatii depaseste 30 de zile, ceea ce inseamna ca intreprinderea inca se mai confrunta cu greutati de incasare a facturilor emise. In legatura cu durata de

achitare a furnizorilor putem spune ca a scazut numarul de zile cu 420 zile fata de anul anterior, dar inca intreprinderea se confrunta cu dificultati in ceea ce priveste

onorarea obligatiilor de plata fata de furnizori, cele 30 de zile admise ca fiind situatia optima fiind cu mult depasite.

Structura necesarului de fond de rulment

- lei -


2005 2006 2007Stocuri (St) 110551 120132 17413

Creante din exploatare 565545 279131 91629Active ciclice din exploatare 676096 399263 109042

Datorii din exploatare 3446510 4283730 1688550Nevoia de fond de rulment din

exploatare (NFRe)-2770414 -3884467 -1579508

Variatia NFRe 0% 40.21% -59.33%Rata nevoilor curente din exploatare

(RACe)-409.76% -972.90% -1448.53%

Nevoia de fond de rulment (NFR) -2598638 -1571041 1037329Nevoia de fond de rulment in afara

exploatarii (NFRae)171776 2313426 2616837

NFRe = Active ciclice din exploatare – Datorii din exploatare

Active ciclice din exploatare = Stocuri + Creante din exploatare

NFRae =NFR – NFRe

RACe = (NFRe / Active ciclice din exploatare) x 100

In anul 2007 excedentul de nevoi curente din exploatare scade cu - 59.33%, reprezentand –1448.53% din totalul nevoilor din exploatare. In analiza NFR ponderea cea mai mare o are NFRae si nu NFRe care este considerata a fi

partea stabila a NFR.

Variatia NFRe este determinata de urmatorii factori :

Cifra de afaceri (CA) : cresterea volumului de vanzare corelata cu tendinta de scaderea a stocurilor au condus la diminuarea NFRe;

Modul de gestionare a stocurilor : accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor a determinat diminuarea NFRe

Obiectul de activitate: fiind o intreprindere cu activitate de comert caracterizata printr-un cuantum mic al valorii adaugate si un ciclu de exploatare scurt, NFRe este foarte mic si in acest caz chiar si negativ.

Rata nevoilor curente din exploatare (RACe) ne arata ca ponderea nevoilor ciclice din exploatare neacoperite din pasivele ciclice este foarte mica, ajungand in 2007 la -1448.53%, fata de 50% cat este procentul maxim admis.

Depasirea valorii de 50% indica un dezechilibru in finantarea curenta a activitatii. In acest caz insa, putem spune ca firma nu se confrunta cu un astfel de dezechilibru.

Viteza de rotatie a necesarului de fond de rulment

- lei -


2005 2006 2007Necesarul de fond de rulment (NFR) -2598638 -1571041 1037329

Cifra de afaceri (CA) 618269 259969 776356Numarul de rotatii (Nr) -0.23 rot -0.16 rot -0.74 rot

Viteza de rotatie a NFR (VNFR) -1534 zile -2205 zile 487 zileMarja de securitate minima 30 zile 30 zile 30 zileMarja de securitate maxima 90 zile 90 zile 90 zile

Numarul de rotatii = CA / NFR

VNFR = (NFR / CA) X 365

In anul 2007, comparativ cu anii 2005 si 2006, durata in zile a unei rotatii creste de la –1534 zile in 2005, respectiv –2205 zile in 2006, ajungand la 487 zile, tendinta de crestere a indicatorului fiind nesanatoasa.

Graficul urmator releva evolutia NFR in perioada analizata:

4. ANALIZA TREZORERIEI NETE

- lei -


2005 2006 2007Fondul de rulment net (FRN) 284008 2192128 -6931627

Necesarul de fond de rulment (NFR) -2598638 -1571041 1037329Trezoreria neta (TN) 2882646 3763169 -7968956

TN = FRN – NFR

Trezoreria neta are valori pozitive in anii 2005 si 2006. aceasta inseamna ca FRN este superior NFR asigurand posibilitatea efectuarii de plasamente si a detinerii de disponibilitatilor banesti. In acest caz spunem ca firma se afla intr-o situatie favorabila deoarece trezoreria pozitiva reflecta echilibrul incheiat cu un surplus monetar, ca o expresie a profitului realizat, transformat in lichiditati din pasivul bilantului.

Cresterea trezoreriei nete pe perioada 2005-2006 reprezinta cash –flow-ul ce revine actionarilor sub forma de dividende de incasat si/sau profit de reinvestit in intreprinderea lor.

Spre deosebire de anii 2005, respectiv 2006, anul 2007 inregistreaza o scadere in privinta valorii trezoreriei nete. Trezoreria neta fiind negativa, aceasta evidentiaza faptul ca firma se confrunta in aceasta perioada cu un dezechilibru financiar global (surplusul de resurse permanente nu a reusit sa acopere surplusul de nevoi ciclice), respectiv un deficit monetar care trebuie acoperit prin contractarea de noi credite pe termen scurt, pentru gestiunea financiara punandu-se problema negocierii celui mai redus cost de procurare a acestor credite.

Analizand factorii care au influentat evolutia FRN si NFR putem spune ca principala cauza a acestui dezechilibru este utilizarea ineficienta a stocurilor.

Graficul urmator prezinta evolutia trezoreriei nete pe anii 2005, 2006 si 2007:

5. ANALIZA PRIN RATELE DE FINANTARE

Rata finantarii stabile

- lei -


2005 2006 2007Capital permanent (Cpm) 3449134 4849393 4325734Activ imobilizat net (Ain) 3165126 2657265 11257361Rata finantarii stabile (Rfs) 108.97% 182.49% 38.42%

Rfs = (Cpm / Ain) x 100

Rata de finantare a activelor imobilizate din surse permanente (rata finantarii stabile) exprima gradul in care activele imobilizate la valoarea lor neta, sunt finantate din capitaluri permanente (surse stabile), putand fi mai mare decat 100%, mai mica decat 100%, sau egala cu 100%.

In perioada 2005-2006, Rfs a avut valori peste 100%, ajungand la 108.97% in anul 2005, pana la 182.49% in 2006. aceasta inseamna ca in acesti doi ani Rfs fiind > 100:

activele stabile sunt integral finantate din surse stabile;

exista un surplus de surse permanente care constituie fondul de rulment global.

Cresterea fondului de rulment global analizata in paginile anterioare se datoreaza tocmai faptului ca RFs din anul 2006 este superioara Rfs din anul 2005.

Pentru perioada urmatoare 2006 – 2007, situatia are o alta semnificatie si anume Rfs inregistreaza o scadere cu 144.07 procente in anul 2007, comparativ cu anul

2006, respectiv cu 70.55 procente fata de anul 2005.

In aceasta perioada Rfs se afla sub procentul de 100%, ceea ce are urmatoarea semnificatie:

activele ciclice sunt finantate partial din surse ciclice;

fondul de rulment scade si este negativ, asa cum se poate observa si din analiza fondului de rulment net realizata anterior.

Graficul urmator pune in evidenta evolutia ratei de finantare stabile.

Rata finantarii ciclice

- lei -


2005 2006 2007Pasive ciclice (PC) 595913 613931 10167375Active ciclice (AC) 879921 2806059 3235748

Rata finantarii ciclice (Rfc) 67.72% 21.87% 314.22%Valoarea minima admisibila 50% 50% 50%

Rfc = (PC / AC) x 100

Nivelul indicatorului pe perioada 2005-2006 este mai mic decat 100% si anume, 67.72% pentru anul 2005, respectiv 21.87% pentru anul 2006, aceasta aratand de fapt ca resursele ciclice au acoperit partial nevoile ciclice, rezultand un surplus de nevoi temporare (NFR). Scaderea inregistrata din 2006 fata de 2005 ne indica o

inrautatire a situatiei din punct de vedere al finantarii pe termen scurt.

In mod contra, in perioada 2006-2007 are loc o crestere a ratei finantarii ciclice, aceasta fiind in anul 2007 de 314.22%, ceea ce inseamna o crestere cu 292.35%

fata de anul anterior. Rata finantarii ciclice ne arata in acest caz ca resursele ciclice au acoperit integral nevoile ciclice, totodata ramanand un surplus de resurse ciclice.

In continuare este prezentat graficul care evidentiaza evolutia ratei finantarii ciclice pe cei trei ani: 2005, 2006 si 2007:

Rata finantarii globale

- lei -


2005 2006 2007Fond de rulment net (FRN) 284008 2192128 -6931627

Necesar de fond de rulment (NFR) -2598638 -1571041 1037329Rata finantarii globale (Rfg) -10.92% -139.53% -668.21%Valoarea minima admisibila 100% 100% 100%

Rfg = (FRN / NFR) x 100

Rata finantarii globale masoara proportia in care NFR este acoperit pe seama surselor permanente (FR).

In acest caz rata finantarii globale fiind sub 100% si avand chiar valori negative pe intreaga perioada analizata 2005-2006-2007, inseamna ca NFR este finantat

partial pe seama FR si partial pe seama datoriilor pe termen scurt. Trezoreria scade in 2007 ajungand sa fie chiar negativa, deci putem spune ca scade forate mult participarea fondului de rulment la finantarea nevoii de fond de rulment si creste aportul datoriilor pe termen scurt.

Acest indicator ne prezinta deci, in valori relative, situatia de dezechilibru determinat de trezoreria negativa pe anul 2007.

Din graficul urmator se poate observa evolutia ratei finantarii globale:

6. ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII

Lichiditatea curenta

- lei -


2005 2006 2007Active circulante (Ac) 879921 2806059 3235748Pasive curente (PC) 595913 613931 10167375

Lichiditatea curenta (Lc) 1.47 4.57 0.31Variatia Lc 0% 210% -93.21%

Valoarea minim acceptabila 1 1 1Valoarea maxim acceptabila 2 2 2

Lc = Ac / PC

Valoarea indicatorului se afla peste valoarea minim acceptabila in anul 2005; in anul 2006 depasind chiar valoarea maxim acceptabila lichiditatea curenta a inregistrat o crestere cu 210% fata de anul precedent.

In perioada urmatoare 2006-2007 Lc scade cu -93.21% reflectand o scadere a capacitatii de plata a intreprinderii.

In graficul ce urmeaza se poate urmari nivelul valorilor inregistrate de lichiditatea curenta pe parcursul celor trei ani:

Lichiditatea rapida

- lei -


2005 2006 2007Creante (Cr) 737321 2592557 2708466

Disponibilitati (Db) 32049 93370 509869Cr + Db 769370 2685927 3218335

Pasive curente (PC) 595913 613931 10167375Lichiditatea rapida (Lr) 1.29 4.37 0.31

Variatia Lr 0% 238.75% -92.90%Valoarea minim acceptabila 0.65 0.65 0.65Valoarea maxim acceptabila 1 1 1

Lr = (Cr + Db) / PC

Valoarea indicatorului se afla in anul 2005 intre valoarea minim acceptabila si valoarea maxim acceptabila, deci situatia este favorabila intreprinderii. In anul urmator lichiditatea rapida inregistreaza o crestere, aceasta depasind nivelul maxim acceptabil. Spre deosebire de perioada 2005-2006, perioada imediat urmatoare 2006-2007 este nefavorabila in ceea ce priveste lichiditatea rapida. Valoarea indicatorului in 2007 este de 0.31 si se afla sub nivelul asiguratoriu de 0.65. Acest fapt ne arata ca intreprinderea se afla in pericolul incapacitatii de plata, asa cum se poate observa si din graficul urmator:

Lichiditatea imediata

- lei -


2005 2006 2007Disponibilitati si plasamente 32049 93370 509869

Pasive curente (PC) 595913 613931 10167375Lichiditatea imediata (Li) 0.053 0.152 0.050

Variatia Li 0% 186.79% -67.10%Valoarea minim acceptabila 0.35 0.35 0.35Valoarea maxim acceptabila 0.65 0.65 065

Li = (Disponibilitati + Plasamente) / PC

Lichiditatea imediata reflecta masura in care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitatilor banesti. La acest indicator se constata o perioada de oscilatie de la un an la altul. In acelasi timp se poate observa o scadere a nivelului lichiditatii imediate datorita cresterii intr-o proportie mai mare a pasivelor curente fata de cresterea valorii disponibilitatilor.

Nivelul lichiditatii imediate se afla sub valoarea minim acceptabila inb toti anii perioadei de analiza, avand urmatoarele valori: 0.053 in anul 2005, 0.152 in anul 2006 si 0.050 in anul 2007.

Scaderea Li cu –67.10% in anul 2007 fata de 2006 indica faptul ca intreprinderea se afla intr-o situatie nefavorabila fiind in pericolul de incapacitate de plata, situatie ce reiese si din analiza graficului urmator:

Din analiza realizata rezulta ca toti cei trei indicatori de lichiditate indica o situatie nefavorabila din punct de vedere al capacitatii de plata.

Solvabilitatea generala (Sg)

- lei -


2005 2006 2007Activ total (AT) 4045047 5463324 14493109

Datorii totale (DT) 3595414 4462799 727j93h

13824495

Indicele de solvabilitate generala (Sg) 1.12 1.22 1.04Variatia Sg 0% 8.92% -14.75%

Valoarea minim acceptabila 1.66 1.66 1.66Activ net contabil (ANC) 449633 1000525 668614

Raportul de Sg (RSg) 11.11% 18.31% 4.61%Valoarea minim acceptabila 35% 35% 35%

Sg = AT / DT

RSg = ANC / AT x 100

In toti cei trei ani indicatorul se afla sub valoarea minim acceptabila. In ultimul an – 2007, tendinta indicatorului este de scadere (-14.75%). Aceasta scadere este determinata de cresterea foarte mare a datoriilor pe termen scurt, crestere confirmata de scaderea ponderii activului net contabil in totalul activului.

Putem spune deci, ca situatia este nefavorabila, intreprinderea aflandu-se in pericolul incapacitatii de plata, concluzie ce poate fi urmarita pe baza graficului urmator.

Solvabilitatea financiara (Sf)

- lei -


2005 2006 2007Activ total (AT) 4045047 5463324 14493109

Datorii financiare 2999501 3848868 3657120Solvabilitatea financiara (Sf) 1.34 1.41 3.96

Valoarea minima 2 2 2

Sf = AT / Datorii financiare

In anul 2007 solvabilitatea financiara inregistreaza o valoare de 3.96, aflata peste valoarea minima, cu toate ca in anii anteriori, 2005 si 2006 indicatorul era sub valoarea minima. Din acest punct de vedere intreprinderea se afla intr-o situatie favorabila, avand capacitatea de a-si acoperi integral datoriile financiare pe seama activelor.

7. REALIZAREA SI INTERPRETAREA

TABLOULUI DE FINANTARE

Tabloul de finantare se elaboreaza pe baza bilantului si a contului de rezultate pentru a explica modul de formare a FR si a relatiei acestuia cu soldul de trezorerie. Ecuatia fundamentala este urmatoarea :

DFR =DNFR + DTN

Din tabloul de finantare se evidentiaza fluxurile de resurse financiare mobilizate prin intreprindere care provin din autofinantare, din aportul de capital si din imprumuturi noi, cat si utilizarea acestora pentru investitii, plata dividendelor, rambursarea imprumuturilor.

- lei -

NEVOI SUME RESURSE SUMEAchizitii active fixe 12653094 Capacitatea de autofinantare 99298Dividende platite 61050 Imprumuturi noi 3339400Rambursari imprumuturi 960455TOTAL 13674599 TOTAL 3438698

Variatia FRNG = -10235901 (scadere)Cresteri de stocuri 2458760 Cresterea datoriilor din

exploatare9553444

Cresteri de creante 7081441TOTAL 9540201 TOTAL 9553444

1. Variatia NFRe = -13243 (scadere)Cresteri de creante din afara exploatarii

1712376 Cresterea datoriilor din afara exploatarii

203909

2. Variatia NFRae = 1508467 (crestere)Variatia NFR (total 1 + 2) = 1495224(crestere)

Cresterea activelor trezoreriei

605685 Cresterea creditelor de trezorerie

12337810

3. Variatia TN = -11732125 (scadere)Variatia FRNG (total 1 + 2 + 3) = -10235901 (scadere)

In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile si variatiile echilibrului functional :

- lei -

SpecificatiePerioada de analiza Variatia

indicatorului2006 2007Resurse stabile 2820077 1987709Intrebuintari stabile 3309291 12712854Fond de rulment net global (FRNG) -489244 -10725145 -10235901

Active de exploatare 390449 100228Datorii din exploatare 3551232 3274254Nevoia de fond de rulment din exploatare (NFRe)

-3160783 -3174026 -13243

Active din afara exploatarii 2313426 2616837Datorii din afara exploatarii 3405056 2200000Nevoia de fond de rulment din afara exploatarii (NFRae)

-1091630 416837 1508467

Nevoia de fond de rulment (NFR) -4252413 -2757189 1495224Trezoreria de activ 3818840 509869Trezoreria de pasiv 55671 8478825Trezoreria neta (TN) 3763169 -7968956 -11732125

Dupa cum se poate observa, variatiile indicatorilor corespund cu variatiile obtinute in tabloul de finantare.

Activitatea economica obtinuta in 2007 a dat nastere unei capacitati de autofinantare de 99.298 lei, ca prima sursa de finantare a investitiilor.

Pentru calculul capacitatii de autofinantare s-a folosit formula urmatoare:

CAF = Excedentul brut al exploatarii (EBE)

+ alte venituri din exploatare incasabile

- alte cheltuieli de exploatare platibile

+ venituri financiare si extraordinare incasabile

- cheltuieli financiare si extraordinare platibile

- participarea salariatilor la profit

- impozitul pe profit

Excedentul brut din exploatare a fost obtinut prin aplicarea formulei:

EBE = Valoarea adaugata (VA)

+ venituri din subventii de exploatare

- impozite, taxe si varsaminte asimilate

- cheltuieli de personal

VA = marja comerciala (MC) + productia exercitiului (Pe) – cheltuieli materiale – cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

MC = venituri din vanzarea marfii – cheltuieli privind marfa

Pe = venituri din vanzarea productiei + variatia stocurilor + venituri din productia de imobilizari

MC 2006 = 12655 – 9562 =3093

MC 2007 = 32000- 20510 =11490

Pe 2006 = 247314 + 0 + 0 = 247314

Pe 2007 = 744356 + 0 + 0 = 744356

VA 2006 = 3093 + 247314 – 7337 –125440 = 117630

VA 2007 = 11490 + 744356 – 15143 – 550274 = 190429

EBE 2006 = 117630 + 0 – 94146 – 12800 = 10684

EBE 2007 = 190429 + 0 – 129580 – 13709 = 47140

CAF 2006 = 10684 + 1785714 – 1075268 + 107 – 1750 –0 –0 = 719487

EBE 2007 = 47140 + 1294958 – 1364545 + 162490 – 40745 – 0 – 0 = 99298

Concluzii legate de tabloul de finantare

Nevoile permanente de alocare a capitalurilor banesti ale intreprinderii (achizitia de utilaje, plata dividendelor, rambursarea imprumuturilor) nu au putut fi acoperite decat intr-o mica parte din autofinantare, cu toate ca au fost contractate noi imprumuturi.

Capacitatea de autofinantare a societatii a scazut foarte mult in anul 2007 fata de 2006, scaderea fiind 620189 lei . Aceasta scadere se datoreaza in principal cresterii intr-o proportie mult mai mare a cheltuielilor comparativ cu cresterea intr-o proportie mai mica a veniturilor. Cu toate ca indicatorul EBE a crescut in 2007 fata de 2006, o influenta negativa o au cheltuielile materiale si cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti precum si cheltuielile cu personalul care au inregistrat o crestere foarte mare in 2007 comparativ cu anul 2006.

In partea superioara a bilantului, in conditiile scaderii fondului de rulment nu s-a asigurat echilibrul financiar, ceea ce a degajat o influenta nefavorabila asupra trezoreriei nete, care nu a putut fi complet absorbita de cresterea nevoii de fond de rulment.

Din confruntarea variatiei resurselor stabile (3438698) cu cea a nevoilor stabile (13674599) a rezultat variatia fondului de rulment global (-102535901) care reprezinta o scadere. Aceasta scadere dovedeste incapacitatea intreprinderii de a degaja un excedent monetar net din operatiile de investitii si finantare pe termen lung cat si din activitatea de exploatare.

Scaderea FRNG este determinata in primul rand de scaderea CAF ceea ce inseamna ca intreprinderea nu a obtinut o degajare de resurse stabile care sa fie utilizate pentru finantarea activitatii de exploatare.

Cresterea NFRae (1508467) are un efect nefavorabil deoarece in analiza NFR ponderea cea mai mare o are NFRae si nu NFRe care este considerata a fi partea stabila a NFR.

Se observa ca resursele de origine interna nu au fost suficiente pentru a finanta investitiile si variatia NFRe cu toate ca acesta este in scadere, aceasta determinand o degradare continua a trezoreriei in anul 2007.

In urma analizei se observa dezechilibrul financiar si in partea inferioara a bilantului dintre cresterea mai mare a stocurilor si a creantelor decat cresterea surselor pe termen scurt, ceea ce a determinat scaderea trezoreriei nete, respectivul cash-flow-ul negativ de –11732125.

3.3 CONCLUZII SI PROPUNERI

In urma analizei economico-financiare efectuata la S.C. „COCOSUL ALB S.R.L. Oradea, s-au putut desprinde o serie de aspecte, atat pozitive, cat si negative, cu

privire la echilibrul financiar al societatii.

Pentru a se observa mai bine concluziile constatate de-a lungul celor trei ani supusi analizei echilibrului financiar si pentru a le intelege mai bine acestea sunt prezentate in paralel in schema urmatoare, care

este impartita pe cele doua perioade – 2005-2006, respectiv 2006-2007:

Perioada de analiza 2005-2006 Perioada de analiza 2006-2007Din punct de vedere al echilibrului permanent

Puncte tari:

Existenta unui echilibru financiar sanatos intre resursele si utilizarile permanente;

Variatia resurselor stabile este superioara variatiei nevoilor stabile, determinand un fond de rulment pozitiv si in crestere;

Fondul de rulment s-a realizat in cea mai mare parte pe baza resurselor proprii, ceea ce indica o buna structura a fondului de rulment.

Puncte slabe:

Viteza de rotatie a fondului de rulment se situeaza peste limita minima admisa

Puncte tari:

Are loc o crestere a fondului de rulment propriu comparativ cu ceilalti ani si o scadere a fondului de rulment strain, ceea ce inseamna ca are loc o scaderea a datoriilor pe termen lung utilizate la finantarea activelor circulante.

Puncte slabe:

Existenta unui dezechilibru financiar intre resursele si utilizarile permanente;

Variatia resurselor stabile este inferioara variatiei nevoilor stabile, determinand un fond de rulment negativ si in scadere;

Viteza de rotatie a fondului de rulment

nu se situeaza intre limitele admise;

Rata de finantare a activelor circulante din fondul de rulment este negativa si in scadere, deci FRN nu reuseste sa finanteze nevoile ciclice.

Exista dificultati in ceea ce priveste echilibrul financiar, respectiv solvabilitatea.

Din punct de vedere al echilibrului curentPuncte tari:

Existenta unui echilibru in ceea ce priveste resursele si utilizarile ciclice;

Obtinerea unui excedent de resurse ciclice din afara exploatarii care vor fi folosite la finantarea exploatarii;

Rata nevoilor curente din exploatare (RACe) arata ca nevoile ciclice din exploatare sunt acoperite de pasivele ciclice, deci firma nu se confrunta cu un dezechilibru in finantarea curenta a activitatii.

Puncte slabe

Viteza de rotatie a nevoii de fond de rulment nu se situeaza intre limitele admisibile;

In analiza NFR ponderea cea mai mare o are NFRae si nu NFRe care este considerata a fi partea stabila a NFR.

Puncte tari:

Rata nevoilor curente din exploatare (RACe) arata ca ponderea nevoilor ciclice din exploatare neacoperite din pasivele ciclice este foarte mica, deci se poate spune ca firma nu se confrunta cu un dezechilibru in finantarea curenta a activitatii.

Puncte slabe:

Viteza de rotatie nu este situata intre limitele admise;

Ponderea foarte mare a NFRae in NFR, comparativ cu ponderea foarte mica a NFRe detinuta de NFR.

Din punct de vedere al echilibrului global Puncte tari:

Patrimoniul net este in crestere

Variatia pozitiva a trezoreriei nete (cash-flow pozitiv);

Fondul de rulment reuseste sa acopere necesarul de fond de rulment, determinand trezoreria pozitiva.

Puncte slabe:

Variatia negativa a trezoreriei (cash-flow negativ);

Fondul de rulment nu reuseste sa acopere necesarul de fond de rulment, determinand trezoreria negativa.

Patrimoniul net este in scadere.

Pe perioada analizata fondul de rulment are valori pozitive, dar si negative in anul 2007, avand deci o evolutie crescatoare, ajungand insa, ca in 2007 aceasta evolutie sa devina chiar descrescatoare. Aceasta inseamna ca in prima perioada (2005 –2006) resursele permanente au acoperit integral nevoile stabile cu exceptia anului 2007.

Fondul de rulment pozitiv si in crestere din perioada 2005-2006 este interpretat ca fiind o situatie favorabila ce reflecta un surplus de surse permanente fata de alocarile permanente, fiind o consecinta a activitatii rentabile a intreprinderii, respectiv a reinvestirii unei parti a profitului obtinut .

In mod contrar, fondul de rulment negativ inregistrat in anul 2007 reflecta faptul ca in perioada 2006-2007 acesta nu poate finanta nevoile ciclice, rezultat ce poate fi observat si din calculul ratei de finantare a activelor circulante din fondul de rulment care in 2007 scade si inregistreaza o valoare negativa.

Daca realizam o analiza pe ansamblu, observam ca in perioada 2005-2006 firma are un echilibru financiar sanatos, insa pe perioada 2006-2007 firma are un echilibru financiar precar.

Acest dezechilibru inregistrat de intreprindere in perioada 2006-2007 este determinat de :

dezechilibrul dintre resursele si utilizarile permanente, cauzat de existenta unui fond de rulment negativ;

dezechilibrul existent intre resursele si utilizarile ciclice, manifestat prin cresterea nevoii de fond de rulment. Cauzele care au determinat aceasta crestere sunt:

cresterea vanzarilor;

cresterea activelor circulante intr-o proportie mai mare decat a cifrei de afaceri;

scaderea vitezei de rotatii a activelor circulante, mai ales a stocurilor.

Aceste cauze au determinat o crestere a nevoii de fond de rulment peste excedentul de resurse stabile (FRN). Altfel spus, excedentul de resurse stabile nu a reusit sa acopere integral excedentul de nevoi ciclice. Aceasta a dus la obtinerea unei trezorerii nete negative, ca expresie a dezechilibrului financiar existent.

Principala consecinta a dezechilibrului din anul 2007 este scaderea capacitatii de plata surprinsa de indicatorii de lichiditate si solvabilitate. Singurii indicatori dintre acestia care inregistreaza valori satisfacatoare sunt: lichiditatea curenta si solvabilitatea financiara.

Pentru imbunatatirea situatiei din punct de vedere al echilibrului, intreprinderea trebuie sa actioneze in vederea :

cresterii fondului de rulment pe baza capitalului propriu;

accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante;

accelerarea incasarilor, incetinirea platilor si apelarea la imprumuturi pe termen scurt pentru a nu exista dificultati in ceea ce priveste solvabilitatea;

eficientizarea activitatii de exploatare;

realizarea ritmica si pe masura cerintelor a aprovizionarii, a productiei si comercializarii produselor;

asigurarea unei cresteri a capacitatii de autofinantare prin reducerea cheltuielilor in general a celor cu personalul si cele efectuate pentru lucrari si servicii prestate de terti, astfel incat capacitatea de autofinantare sa poata fi destinata a acoperii:

o finantarea unor nevoi a gestiunii curente;

o cresterea fondului de rulment;

o finantarea totala sau partiala a noilor investitii;

o rambursarea imprumuturilor contractate;

o remunerarea capitalului investit.

asigurarea unei cresteri a autofinantarii nete care sa permita:

o atragerea de capital de pe piata financiara cand intreprinderea intampina dificultati;

o franarea indatorarii si reducerea cheltuielilor financiare;

o masurarea randamentului capitalurilor proprii;

o asigurarea intreprinderii a unui mare grad de libertate in alegerea investitiilor.

Analiza Echilibrului Economico-financiar Al Unei Firme

Documents

Transcript of Analiza Echilibrului Economico-financiar Al Unei Firme